CONTRACTELE BANCARE Concepte, condiii,

efecte

Student : Peniu Oana-Silvia

Grupa 659, Seria A
Anul I, CCE
Prof. coordonator : Ene Charlote

Cuprins :
1. Consideraii introductive
1.1. Referine istorice i precizri terminologice
1.2. Caracterele juridice ale contractelor bancare
2. Incheierea contractelor bancare
2.1. Condiii de fond - Consimmntul prilor
2.2. Capacitatea prilor
3. Obiectul contractului bancar
4. Cauza contractului bancar
5. Condiii de form
6. Trsturi specifice ale contractelor bancare
7. Executorul bancar
8. Efectele contractului de credit bancar
9. ncetarea contractului de credit bancar

1. Consideraii introductive
1.1.

Referine istorice i precizri terminologice

Contractul bancar reprezint acel acord de voin prin care o parte

numit banca se oblig execute operatiunile bancare stabilite prin lege, fa
de cealalt parte numit client, care are obligaia de a respecta clauzele
contractului ncheiat.
Contractul bancar se distinge de celelalte contracte comerciale prin
unele trsturi specifice cum sunt: originalitatea tehnicilor utilizate(scontul,
cartile bancare), protecia sporit a clientului, suprapunerea raportului de
drept bancar cu raportul de drept comercial dntre client i tere persoane
impune in interesul securitatii ambelor raporturi, izolarea lor juridic.
n practica ncheierii acestor contracte sunt utilizate formularele
tipizate redactate de bnci, cu clauze ce nu se pot negocia care confer
acestora natura de contracte de adeziune.
1.2.

Caracterele juridice ale contractelor bancare

Contractul este sinalagmatic, aadar ncheierea acestui contract d

natere la obligaii interdependente i reciproce ntre partile contractante.
Prestatia uneia dntre parti este cauza prestatiei celeilalte parti.
Contractul bancar este cu titlu oneros. Aceasta presupune ca fiecare
parte contractanta urmareste un interes patrimonial. Pe de alt parte acest
tip de contract are caracter comutativ astfel c o data cu ncheierea lui
parile i cunosc existenta i intinderea obligailor. Acesta este un contract
consensual n sensul ca poate fi incheiat prin simplul acord de voin al
prilor (solo consensu) i nu in ultimul rand este un contract de adeziune
clauzele sale sunt prestabilite, in ntregime, de catre banca.
Clientul nu are posibilitatea sa le discute; el este liber sa le accepte sau
sa nu le accepte; daca accepta, atunci adera pur si simplu la contractul
prestabilit.
2. ncheierea contractelor bancare
2.1.

Condiii de fond - Consimmntul prilor

Si pentru incheierea contractului bancar este necesar consimmntul

prilor care trebuie sa indeplineasca condiiile cerute de lege pentru a fi
valabil: sa provina de la o persoan cu discernamant,sa fie exteriorizat, sa fie
neviciat si sa fie facut cu intentia de a produce efecte juridice.
Realizarea acordului de voin ntre banc i client presupune ntlnirea
concordant a consimmntului acestora.Prin urmare subiectele raportului
juridic bancar sunt societatea comercial bancar i clientul (persoan fizic,
persoan juridic sau o entitate fr personalitate juridic).In cazul bncii ,
consimmntul va fi dat de reprezentantul legal,desemnat de consilul de
administratie sau prin functionarul bancar insarcinat cu aceasta operatiune.
Cat priveste consimmntul clientului situaia difer dup cum acesta
este persoan fizic sau persoan juridic.Astfel in cazul in care clientul este

persoan fizic consimmntul trebuie sa emane de la o persoan cu

capacitate deplin de exerciiu iar in cazul persoanelor juridice acesta trebuie
sa vina de la reprezentantul lor legal. Cerinele de valabilitate prevzute in
Noul Cod civil sunt incidente si in aceste caz: Art. 1.206.
Consimmntul este viciat cand este dat din eroare, surprins prin dol
sau smuls prin violenta.
n ndeplinirea acestui scop, societii bancare ii revine obligaia de
informare.
Aceasta obligatie, se poate realiza prin includerea in continutul
contractului a clauzelor importante, dar si prin aducerea la cunostinta
clientului a clauzelor specifice contractului. In momentul in care clientul
semneaza contractul, ii sunt opozabile toate clauzele care diminueaza
raspunderea bncii sau care ofera acesteia drepturi caracteristice (de
exemplu, majorarea dobanzii pe parcursul executarii contractului de credit).
2.2.

Capacitatea prilor

Capacitatea de a contracta este parte componenta a capacitatii civile a

persoanei fizice sau a persoanei juridice si consta in aptitudinea acesteia de
a incheia personal sau prin reprezentare, contracte civile.
a) Capacitatea persoanelor fizice
Pentru ca o persoan fizic sa poata fi parte intr-un contract, trebuie sa
aiba capacitate de exerciiu deplin. Aceasta se dobandeste, de regula,
odata cu varsta majoratului. In mod exceptional, minora care se casatoreste
inainte de varsta majoratului dobandeste capacitatea de exerciiu deplin.
Persoanele lipsite de capacitate de exerciiu, au totusi capacitate de
folsinta, deci ele sunt subiecte de drept, putand avea drepturi si obligatii. Dar
ele nu pot participa personal la incheierea de acte juridice, si deci, nici la
incheierea de contracte bancare.
Se subintelege ca daca persoan la implinirea varstei de 18 ani se afla
sub interdictie judecatoreasca, ea nu va dobandi aceasta capacitate. Dar,
atat minorii cat si persoanele puse sub interdictie pot participa la viata
juridic, acest lucru realizandu-se prin reprezentare.
b) Capacitatea persoanelor juridice
Prin capacitatea civila a persoanei juridice, intelegem aptitudinea
acesteia de a fi subiect de drept bancar, adica aptitudinea de a avea drepturi
si obligatii si de a incheia acte juridice proprii.
Incheierea contractului bancar se realizeaza de catre reprezentantii
legali ai persoanei juridice, exponenti ai organelor de conducere a acesteia.
In principiu, persoan juridic dobandeste capacitatea juridic la momentul
inregistrarii. Dar, exista posibilitatea dobandirii cu anticipatie a capacitatii de
folosinta restranse. Astfel, de exemplu, dup autentificarea actului
constitutiv, asociatii si fondatorii societatilor comerciale vor putea cere,
numele viitoarei societati, incheierea unor contracte bancare de depozit de

numerar in lei si in valuta, pentru varsarea aporturilor acestora la capitalul

social.

3. Obiectul contractului bancar

Obiectul contractului bancar poate consta in desfurarea urmatoarelor
activiti:
atragere de depozite si de alte fonduri rambursabile;
leasing financiar;
acordare de credite, incluzand printre altele: credite de consum,
ipotecare, finanarea tranzactiilor comerciale;
servicii de plat;
emiterea si administrarea altor mijloace de plat, cum ar fi cecuri,
cambii si bilete la ordin;
emitere de garantii si asumare de angajamente,
tranzactionare in cont propriu si/sau pe contul clientilor, in condiiile
legii;
participarea la emisiunea de valori mobiliare si alte instrumente
financiare prin subscrierea si plasamentul acestora;
administrare de portofolii si consultanta legata de aceasta;
custodie si administrare de instrumente financiare;
intermediere pe piata interbancara;
prestare de servicii privind furnizarea de date si referinte in domeniul
creditarii,
inchiriere de casete de siguranta;
operatiuni cu metale si pietre preioase si obiecte confectionate din
acestea;
dobandirea de participatii la capitalul altor entitati;
orice alte activiti sau servicii, in msura in care acestea se
circumscriu domeniului financiar, cu respectarea prevederilor legale
speciale care reglementeaza respectivele activiti, daca este cazul.
4. Cauza contractului bancar
Pentru ca un contract bancar sa fie valabil, cauza acestuia trebuie sa
fie licit si moral. Obligaia fr cauza sau fondata pe o cauza falsa sau
nelicit, nu poate avea niciun fel de efect.
Cauza nelicit cand este prohibit de legi, cand este contrara bunelor
moravuri si ordinii publice. Asadar, cauza, ca in orice contract, si la
contractul bancar, trebuie sa indeplineasca anumite condiii: sa existe, sa fie
reala, sa fie licit si moral. De exemplu, un contract bancar este prohibit de

lege, in cazul in care contine clause bancare ilegale, cum ar fi spalarea

banilor.
5. Condiii de form
Pentru a se putea proba existenta unui contract bancar, este necesar
ca acesta sa imbrace form scrisa.
Jurisprundeta anilor 1920 a acceptat totusi si mijloace de proba cum ar
fi corespondenta purtat ntre parti pentru a se dovedi incheierea contractului
sau proba cu registre, ca dovada a operatiunilor efectuate.
Un caz special il constituie contractul bancar de depozit, ca act juridic
real, care pe langa form scrisa, este considerat incheiat numai in momentul
predarii sumei.
6. Trsturi specifice ale contractelor bancare
Pe langa trsturile generale ale oricarui contract, cel bancar se
evidentieaza prin urmatoarele:
atentie sporita acordata clientului, in scopul protectiei sale in relatia cu
societatea bancara;
originalitatea tehnicilor utilizate (depozitul de fonduri i de titluri,
scontul, data de valoare, crile bancare, cambia informtizat, ceculimagine etc);
protecia sporit a acordat consumatorului n relaia cu societatea
bancar ca reacie la inegalitatea prilor i la importana intereselor
puse n joc;
suprapunerea raportului de drept bancar cu raportul de drept
comercial dntre client i tere persoane (spre exemplu, n cazul
creditului documenta) impune, n interesul securitii ambelor
raporturi, izolarea lor juridic.
declararea contractelor bancare ca fiind titluri executorii de ctre
legea bancar.
Conin clauze de modificare unilateral a prevederilor contractuale.
caracterul specific al obiectului sau, prevazut in articolul 18 din O.U.G.
nr. 99/2006;
tehnicile originale folosite: carduri bancare, scontul, data de valoare;
caracterul de adeziune al contractelor bancare, relevat de utilizarea
exclusiva a formularelor tipizate ale bancilor, cu clauze nenegociabile,
in vederea incheierii contractelor.
Cat priveste caracterul de contract de adeziune, aderarea clientului la
acesta comporta trsturi specifice. Clientul adera nu numai la clauzele
exprese ale contractului, ci si la condiiile generale de banca, la uzurile
conventionale si la regulile profesionale bancare.
Condiiile generale ale contractelor bancare sunt norme care
guverneaza ansamblul operatiunilor efectuate de banci in raporturile cu

publicul. Daca aceste condiii sunt reproduse in contractul semnat de parti,

ele sunt obligatorii conform principiului consensualismului. Asadar, daca
clientul semneaza un document in care exista declaratia ca a luat la
cunostinta de condiiile generale, desi acestea figureaza pe un alt document
care nu i-a fost adus la cunostinta, condiiile generale vor fi opozabile
clientului numai daca acesta le-a cunoscut si le-a acceptat la incheierea
contractului.
Nu mai putin importanta, este si obligaia bncii de informare a
publicului. Fiind un
contract de prestari de servicii, contractul bancar presupune existenta unei
obligatii de informare a clientului.
Cu alte cuvinte, banca este obligata sa prezinte clientului totalitatea
efectelor juridice si sa-i ofere posibilitati pentru ca optiunea clientului sa fie
exprimata in cunostinta de cauza.
De precizat este, ca prin obligaia de informare nu se ajunge la largirea
obiectului serviciului. De exemplu, cu ocazia deschiderii unui credit, banca nu
este datoare sa-l sfatuiasca pe client asupra celei mai potrivite utilizari a
fondurilor sau cu prilejul depunerii in depozit a unor titluri (actiuni), nu este
datoare sa-l informeze asupra factorilor care influenteaza cursul acestora.
Daca, insa, actiunile i-au fost incredintate pentru a fi gestionate, banca
trebuie sa-l informeze pe client asupra evenimentelor care pot influenta
cursul actiunilor pentru ca acesta sa decida daca le pastreaza sau le vinde.
Se deduce ca banca nu este inut sa raspunda de orice pierdere
suferita de client. Banca este trasa la raspundere numai in situaia in care
pierderea ar fi fost evitabila, daca banca si-ar fi indeplinit obligaia de a-l
inform si sfatui pe client.
Institutia de credit este obligata sa pastreze secretul profesional
in relatia cu clientela, asupra tuturor faptelor, datelor si informtiilor
referitoare la activitatea desfasurata, precum si asupra oricarui fapt, data
sau informtie, aflate la dispozitia sa, care privesc persoan, proprietatea,
activitatea, afacerea, relatiile personale sau de afaceri ale clientilor ori
informtii referitoare la conturile clientilor - solduri, rulaje, operatiuni
derulate -, la serviciile prestate sau la contractele incheiate cu clientii. Orice
membru al consiliului de administratie al unei institutii de credit, directorii,
angajatii acesteia si orice persoan care, sub o form sau alta, participa la
administrarea, conducerea ori activitatea institutiei de
credit, au obligaia sa pastreze confidentialitatea asupra oricarui fapt, de
care au luat cunostinta in cursul exercitarii responsabilitatilor lor, in legatura
cu institutia de credit.
Informatii de natura secretului bancar pot fi furnizate in msura in care
acestea sunt justificate de scopul pentru care sunt cerute ori furnizate in
urmatoarele situatii:
la solicitrea instantei in sccopul solutionarii diferitelor cauze deduse
judecatii;

la solicitrea scrisa a sotului titularului de cont, atunci cand face

dovada ca a introdus in instanta o cerere de impartire a bunurilor
comune, sau la solicitrea instantei;
in cazurile in care institutia de credit justifica un interes legitim;
la solicitrea titularului de cont sau mostenitorilor acestuia, inclusiv a
reprezentantilor legali, ori cu acordul expres al acestora.

Persoanele abilitate sa solicite sau sa primeasca informtii de natura

secretului bancar, sunt obligate sa pastreze confidentialitatea acestora si le
pot utiliza numai in scopul pentru care le-au solicitat, sau le-au fost furnizate
potrivit legii.
7. Executorul bancar
Prin infiintarea Corpului executorilor bancari , legiuitorul a urmarit sa
instituie un sistem executional unitar .Acest corp poate fi constituit in fiecare
banca . Statutul sau prevede ca executorul bancar indeplineste acte de
executare silita si celelalte acte care sunt de competenta sa , in baza
dispozitiei scrise ,a sefului Corpului executorilor bancari si a avizului prealabil
al compartimentului juridic ,obligatoriu ,fr a avea nevoie ,ca o conditie
prealabila ,de acordul instantelor judecatoresti .
Executorii bancari sunt investiti sa indeplineasca orice activiti legale
in scopul realizarii voluntare sau silite a obligatiilor stabilite prin titlurile
executorii ce apartin bancilor .
In tot cursul executarii executorii bancari au indatorirea sa isi exercite
atributiile si sa efectueze orice act necesar pentru respectarea stricta a
dispoziitilor Codului de procedura civila si a celorlalte reglementari aplicabile
in materie . De asemenea acestia au obligaia sa pastreze secretul bancar cu
privire la actele , datele si faptele despre care au luat la cunostinta in cadrul
activitii lor cu exceptia cazurilor in care legea sau partile interesate dispun
altfel .
Insa ,Legea 287/2011 privind unele masuri referitoare la organizarea
activitii de punere in executare a creantelor apartinand institutiilor de
credit si institutiilor financiare nebancare ,publicata in Monitorul Oficial nr
894 din 16.decembrie.2011 ,desfiinteaza profesia de executor bancar.
Articolele abrogate prevedeau ca ,institutiile de credit pot sa isi organizeze
separat sau in cadrul asociatiei profesionale un corp propriu de executari ,a
carui activitate era legata de punerea in executare a titlurilor executorii
apartinand acestora .
Principalele motive pentru care Corpul executorilor a fsot desfiintat :
Statutul nu poate delega puterea sa publica unor specialisti care nu
sunt angajatii sai
Existenta unui singur Corp executional civil Corpul Executorilor
Judecatoresti(conform noului Cod de Procedura Civila)

Cu alte cuvinte noua lege integreaza corpul executorilor bancari in cel

al executorilor judecatoresti , prin urmare li se ofera optiunea fostilor
executori bancari sa devina la cerere
judecatoresti .
8. Efectele contractului de credit bancar
a) Obligaiile creditorului
Obligaia de punere la dispozitia imprumutatului creditul contractat si
imprumutatorul trebuie sa urmareasca executarea obligatiilor contractuale
de catre imprumutat, in special respectarea destinatiei creditului si
rambursarea acestuia.
Pe durata creditului ipotecar imprumutatorii au obligaia sa urmareasca
indeplinirea condiiilor prevzute de contractul de credit, referitoare: la
destinatia sumelor avansate, planul de finanare intocmit in cazul creditelor
acordate pentru construirea, reabilitaea, consolidarea si extinderea
imobilelor si sa se ingrijeasca de rambursarea la scadenta a ratelor de credit
si de plat a dobanzii aferente, precum si de bonitatea imprumutatului.
b) Obligaiile debitorului
Obligaia de rambursare a creditului primit-creditul trebuie rambursat
in condiiile si la scadentele stabilite in contract.Partile pot conveni ca
rambursarea creditului sa se faca esalonat(lunar sau folosind o alta unitate
de timp), ori in ntregime, de regula, intr-o perioada de timp mai
indelungata(6 luni, 1 an).
Neprecizarea in contractul de credit a scadentelor ci numai a
termenului limita de restituire a ntregului imprumut determina neacordarea
dobanzilor de intarziere in actiunea formulata de creditor anterior datei de
restituire integral a imprumutatului.
Pentru nerambursarea la scadenta a creditului acordat, imprumutatul
va
plati penalitati sau dobanzi, separat de dobanzile aferente creditului,
pe fiecare zi de intarziere.Totodata neplat la scadenta a ratelor poate
atrage si sanctiunea rezilierii contractului cu obligarea imprumutatului de a
restituii ntreaga suma de bani acordata cu titlu de credit.
Pe langa rambursarea sumelor acordate, imprumutatii au obligaia la
plat unei dobanzi sau a altor cheltuieli legate de aceasta suma. Dobanzile
bancare nu se confunda cu dobanda legala consacrata de O.G. nr.9/2000.Cea
din urma are in general caracter de dauna moratorie . Aceasta dobanda nu
trebuie confundata nici cu dobanda de referinta stabilita de Banca Nationala
a Romaniei.
Dobanda de referinta se calculeaza ca medie ponderata cu volumul
tranzactiilor, ntre dobanda la depozitele atrase de Banca Nationala a

Romaniei si vanzarile reversibile de titluru de stat efetuate de de aceasta in

luna anterioara celei pentru care se face anuntul.
9. Incetarea contractului de credit bancar
Contractul de credit inceteaza la expirarea termenului, daca
imprumutatul isi executa obligaia de rambursare a creditului si a dobanzilor
convenite sau prin decizie judecatoreasca in cazul in care imprumutatul
refuza rambursarea creditului, prin executarea garantiilor depuse, in cazul in
care acesta a depus garantii.

Bibliografie :
1. Carmen Adriana Gheorghe, Drept Bancar, Bucuresti, 2006
2. Monica Amalia Ratiu, Dan Drosu Saguna, Drept Bancar, Bucuresti,
2007
3. Legislatia financiar bancara
4. Internet