Sunteți pe pagina 1din 150

LICEUL TEORETIC coala MEA

MATERIA CLS. V-VIII

Portofoliul
LA LIMBA ROMN
GRAMATIC
al elevului:
PROFESOR:
1

Noiuni de sintax- TEORIA


Textul este ansamblul de enunuri orale sau scrise, care au ntre ele o
legtur de sens i sunt produse de emitor cu intenia de a comunica. Uneori, este
denumit i cu termenul de discurs.
Fraza este un enun alctuit din dou sau mai multe propoziii.
Propoziia este un enun cu un singur predicat.
1. Dup rolul n fraz, propoziia este:
principal cnd nu depinde de alt propoziie.
secundar sau subordonat cnd depinde de alt propoziie.
Propoziia regent este propoziia de care depinde o propoziie subordonat.
De fapt, propoziiile subordonate depind de un anumit cuvnt din regent, numit
element regent.
Propoziia regent poate fi principal sau secundar.
2. Dup alctuire, propoziia este:
simpl format din predicat i subiect (sau numai dintr-o parte
principal de propoziie);
dezvoltat format din predicat, subiect i mcar o parte secundar
de propoziie- ATRIBUT sau COMPLEMENT.
3. Dup aspectul verbului, propoziia este:
afirmativ cu predicatul exprimat prin verb (sau alt parte de vorbire)
la forma afirmativ;
negativ cu predicatul exprimat prin verb (sau alt parte de vorbire) la
forma negativ- cu adverbul de negaie NU.
4. Dup scopul comunicrii, propoziia este:
enuniativ cnd d o informaie- are la sfrit ( . / ! );
interogativ cnd cere o informaie- are la sfrit ( ? ).
Dup coninutul ei, cel mai frecvent, propoziia enuniativ este:

propriu-zis cnd exprim un fapt real i se construiete cu un verb


la modul indicativ;
optativ cnd exprim o dorin i se construiete cu un verb la
modul condiional-optativ sau, mai rar, la modul conjunctiv;
imperativ cnd exprim o porunc, un ndemn sau o rugminte i
se construiete cu un verb la modul imperativ.
Dup coninutul ei, cel mai frecvent, propoziia interogativ este:
propriu-zis cnd cere o informaie despre o aciune real i se
construiete cu un verb la modul indicativ;
optativ cnd cere o informaie n legtur cu o dorin i se
construiete cu un verb la modul condiional- optativ sau conjunctiv.
Att propoziiile enuniative, ct i propoziiile interogative pot fi:
exclamative i neexclamative.
Relaiile sau raporturile sintactice sunt:
Relaia sau raportul de interdependen
la nivelul propoziiei - care se stabilete ntre predicat i subiect prin prezena
simultan i obligatorie a celor doi constitueni n acelai context; predicatul impune
prii de vorbire prin care se exprim subiectul cazul nominativ, iar subiectul impune
verbului prin care se exprim predicatul acordul;
Relaia sau raportul de coordonare
la nivelul propoziiei, care se stabilete ntre pri de propoziie de acelai fel
la nivelul frazei, care se stabilete ntre propoziii de acelai fel (principale sau
secundare, cu acelai element regent);
Relaia sau raportul de subordonare
la nivelul propoziiei, care se stabilete ntre pri secundare de propoziie i un
element regent- adic ntre atribut i substantivul determinat/ ntre complement
i verbul determinat
la nivelul frazei, care se stabilete ntre o propoziie secundar i regenta ei.

Relaiile sau raporturile de coordonare i de subordonare se realizeaz prin_ JONCIUNE= cu elemente de relaie

_ JUXTAPUNERE= cu virgul
TOPICA apare n propoziie i n fraz i se refer la ordinea cuvintelor n
propoziie i a propoziiilor n fraz; limba romn are o topic relativ liber;
servete la recunoaterea apoziiei fa de termenul regent care este antepus
(Profesorul Ionescu este sever. Ionescu, profesorul, este sever.) i, uneori, la
diferenierea subiectului de numele predicativ, care urmeaz verbului copulativ (Ion
este prietenul meu. Prietenul meu este Ion.)

Felul propoziiilor - SCHEMA


I. Dup structur, propoziiile pot fi:
- simple: Alexandru scrie.
- dezvoltate: Alexandru scrie un roman.
II. Dup aspectul predicatului, propoziiile pot fi :
- afirmative : Afar plou cu gleata.
- negative: Nimeni nu lipsete astzi de la coal.
III. Dup scopul comunicrii, propoziiiile pot fi:
- enuniative -pot fi: exclamative i neexclamative.
- propriu-zise: Astzi avem Latina.
- optative: Ar fi citit cartea.
- imperative: Copiai textul de la pagina 5!
- interogative - pot fi: exclamative i neexclamative.
- propriu-zise: Ct este ceasul?
- optative: Ea ar fi plecat de la ora de mate?
IV.Dup raporturile sintactice, propoziiile pot fi:
- regente: ( determinate de propoziii subordonate )
Am plecat/ pentru c trebuia/ .
- subordonate: ( determin o propoziie regent )
Am plecat/ pentru c trebuia/ .
- coordonate: ( de acelai fel )

Dup ce mi-am facut tema /i am mncat,/ am venit la tine.


V. Dup neles, propoziiile pot fi:
- principale: ( au neles de sine stttor )
- secundare: (depind de nelesul altei propoziii)
Cine se scoal de diminea, departe ajunge.
PROPOZIIA PRINCIPAL NU ARE ELEMENT DE RELAIE SUBORDONATOR
CARE S O INTRODUC N FRAZ!

VOCABULARUL-SAU LEXICUL LIMBII ROMNE


Vocabularul este format din totalitatea cuvintelor care exist n limb, este cel mai supus
schimbrii i el se mai numete i lexic.
El este alctuit din dou pri: A - Vocabularul fundamental sau fondul principal lexical
B - Masa vocabularului.

a. VOCABULARUL FUNDAMENTAL SAU FONDUL PRINCIPAL LEXICAL- cuprinde


cuvinte cunoscute i ntrebuinate de ctre toi vorbitorii unei limbi
-cuprinde aproximativ 1500 de cuvinte, majoritatea sunt vechi i rmn timp ndelungat n
limb

b. MASA VOCABULARULUI- cuprinde cuvinte mai puin cunoscute i


ntrebuinate de ctre toi vorbitorii unei limbi categorii-ARHAISME,
REGIONALISME, NEOLOGISME, TERMENI TEHNICI I TIINTIFICI, ARGOUL,
JARGONUL
-cuvintele din masa vocabularului reprezint 90% din cuvintele limbii romne.
ARHAISME:
o
o
o
o
o

fonetice : a imple, a rumpe.


lexicale: paharnic, stolnic, divan
morfologice: aripe, inime
sintactice: preot deteptrii noastre
semantice: miel :-srac (n trecut, astzi=nemernic)

REGIONALISME:
o
o
o
o

fonetice: gioc(joc)
lexicale: curechi, barabul, ppuoi, perj, ai (usturoi), birau.
morfologice: o fost, o zis.
sintactice: El i-a fost spus mamei sale ceva.

Neologismele -sunt cuvinte mprumutate din alte limbi:


limba latin savant: colocviu, biblic, liter, fabul, pictur etc;
din limba francez: monument, poezie, recamier etc;
din limba italian: capodoper, spaghete, pizza etc;
din limba german: sortiment, tachet, tact etc;
din limba englez: star, derbi, penalti etc
mprumuturile neologice au prilejuit formarea unor dublete sinonimice:
cutremur seism; amnunt detaliu; ceresc celest; (a) bnui (a) suspecta;
moarte deces; prpastie abis etc.
Limbajul tehnic: biel, bar de direcie, cheie francez;
Limbajul tiinific: bisturiu, adjectiv, fotosintez, electron, polinom etc.
mprumuturile reprezint neologisme foarte recente care s-au adaptat parial
din punct de vedere fonetic limbii romne.
Ex: fr. bleu , eng. Week-end
Elementele de jargon: bonjour, madam
Elementele de argou: bitari (bani), curcan (poliist), a ciordi (a fura), prnaie,
mititica (nchisoare), mito (frumos), napa (urat)
Cmpul semantic -reprezint o categorie de termeni grupai n jurul unei
anumite teme.
Ex: cmpul semantic al culorilor, al florilor, al colii
o
o
o
o

Tema aspectul general despre care este vorba.


Ideea- forma in care se prezinta tema
Motivul-un cuvant, sintagma, imagine care se repeta in aceleasi
opere sau in opere diferite ale autorilor diferiti ce devine simbol.
Laitmotiv cuvant care se repeta de mai multe ori.
6

CATEGORII SEMANTICE- aici intrSINONIME,


ANTONIME,
OMONIME,
PARONIME,
PLEONASME
-

DESINENA
cre + -ez +-i
cre = rdcin, -ez = sufix gramatical,-i = desinen de persoana a II-a singular elev
des inena- marcheaz s ingularul

SINONIMELE -sunt cuvinte cu neles identic sau aproape identic i form diferit
Exemple : asfinit = amurg = apus = nserare = crepuscul ;
tain = secret = mister ; praf = pulbere

ANTONIMELE sunt cuvinte cu form diferit i neles opus


Exemple : avar - darnic , a se nate - a muri

PARONIMELE sunt cuvinte cu form aproape identic-difera unul/doua sunete, dar


deosebite ca sens
Exemple : eminent # iminent
La coal am avut un profesor eminent . (excepional)
Dup ploi ndelungate, inundaiile sunt un pericol iminent. (gata s se produc)

Corect se spune:
"Nicolae Grigorescu este o personalitate marcant..."
Greeala se produce din cauza confundrii celor dou paronime:marcat i marcant.
MARCT, -, marcai, -te, adj. 1. Care poart o marc (1). (Despre obiecte de metal
preios) Care are imprimat semnul oficial de garanie a calitii i a autenticitii. (Despre
greuti) Prevzut cu semnul oficial care garanteaz exactitatea msurii indicate. (Despre
ci de comunicaie) Care este prevzut cu marcaj. 2. Fig. (Despre abstracte) Care iese n
eviden; accentuat, pronunat, distinct, reliefat, nuanat.
MARCNT, -, marcani, -te, adj. Care are o valoare deosebit, care iese n eviden; de
seam, important, remarcabil. Cu autoritate, cu influen.

OMONIMELE sunt cuvinte cu aceeai form,dar cu nelesuri diferite


Exemple : Munca la carier este obositoare. (loc de extracie a pietrei)
Prin munc susinut i-a fcut o carier strlucitoare. (meserie , profesiune)
Pe cer strlucesc stele. (spaiu atmosferic)
Eu cer o carte de la Ionel. (a ceri , a cere)
Omografele sunt cuvintele care se scriu la fel , dar se pronun diferit.

torturi/torturi
Omofonele sunt cuvintele care se pronun la fel , dar se scriu diferit .
sau/s-au

CUVINTELE POLISEMANTICE sunt cuvinte cu mai multe nelesuri nrudite.


Exemplu :
Am lsat canarul s zboare. (am dat drumul)
S-a lsat cu toat greutatea trupului pe pat. (s-a aezat)
Nu e corect s-l lai s se mpuneze cu succesul altuia. (s permii)
Va lsa n mod sigur copilul la orfelinat. (va abandona)
oferul a lsat geamul mainii. (a cobort)

Exemplu :
Ai fcut un lucru bun .(de calitate)
Tatl meu este un om bun. (cumsecade)
Buctarul pregtete un prnz bun. (gustos)
i dorete un copil bun.(asculttor)
La ar ducea un trai bun. (linitit,tihnit)

PLEONASMUL - folosirea unor cuvinte care au acelasi sens


Exemple : Riscul de mbolnvire infantil la copii este mare. (infantil = la copii) A
cobort jos cu scara rulant. (a cobor = a merge n jos)
Psrile migratoare au revenit iari n ar. (a reveni = a veni iari)

FAMILIA LEXICAL- cuprinde cuvinte care au aceeai rdcin i sunt formate prin
derivare, compunere sau conversiune
om- omenos, omenete, omenire, a omeni, neom
! Nu se trec cuvintele la plural sau articulate doar la singular, nearticulate!
Nu se trec verbe conjugate doar la infinitiv!
Se trece doar o form- fie masculin, fie feminin la adjective ,
ex. frumos sau frumoas!
Se trece participiul, care devine adjectiv- ex. nsemnat, dar nu trecem gerunziul

CMPUL LEXICAL
Al culorilor-alb, roz, mov, negru

DE OBICEI, CUVINTELE SUNT ACEEAI PARTE DE VORBIRE!


FIE SUBSTANTIVE, FIE ADJECTIVE ETC.
-

NTR-UN TEXT DAT SE ACCEPT , DAC NU SUNT ALTE FORME- UN VERB I UN


SUBSTANTIV N CMPUL LEXICAL
! EX. IARN, NINGE

FONETICA

Diftongul o vocal i o semivocal


pronunate n aceeai
silab

ascendent

SV+V iar, ba-ie

descendent

V+SV sau, leu, doi

SV= semivocal
V= vocal

SUNETELE limbii romne sunt-VOCALE- A, , , , E, I, O, U


n DOOM2 y i w sunt considerate i ele vocale.
-SEMIVOCALE- E, I, O, U
-CONSOANE- B, C, D ETC.

VOCALE PLINE- CARE NU DEVIN SEMIVOCALE- A, , ,

GRUPURI DE LITERE- CE, CI, GE. GI, CHE, CHI, GHE, GHI

GRUPURI DE SUNETE- OA, IOA,EOA, IA -DIFTONG, TRIFTONG, HIAT

Sunetele limbii romne


Sunetele sunt produse cu ajutorul vocii i sunt receptate de ureche.
FONETICA este tiina care studiaz sunetele limbii.
Cuvintele sunt alctuite din sunete. Semnul grafic( scris) al unui sunet
este litera.
Alfabetul limbii romane are 31 de litere.
Sunetele limbii romne sunt:
Vocalele- sunt sunete la rostirea crora aerul nu ntlnete niciun
obstacol i care pot forma singure silab. Vocale: a ,, , , e, i, o,
u.
a ,, , - se numesc vocale pline i sunt ntotdeauna vocale, ele
nu devin semivocale. Ex. fat
n DOOM2 y i w sunt considerate i ele vocale.
Semivocalele- sunt sunete care seamn cu vocalele, dar nu pot
alctui singure silab. Acestea sunt: e, i, o, u.
Ex. iepure
Consoanele -sunt sunete la rostirea crora aerul ntlnete
obstacole la ieirea din aparatul fonator (poriunea dintre
plmni i inim) i care nu pot forma singure silab. Consoane:
b, c, d, f, g, h, j, k, l, m, n, p, r, s, , t, , v, w, x, y, z.

Corespondena sunet-liter
n general, n limba romn o liter transcrie un singur sunet. Ex. copil5 litere i 5 sunete
Unele sunete pot fi redate prin mai multe litere. Ex. baci- 3 sunete i 4
litere
O liter poate transcrie mai multe sunete. Ex. exerciiu- litera x se aude
cs. -10 sunete i 9 litere
El-se pronun iel- 3 sunete i 2 litere
Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi pot nota:

10

- un singur sunet ( consoan) cnd avem vocal n silab: cea-un ()- 4


sunete i 5 litere; cio-ban- 5 sunete i 6 litere, ghea-r (g)- 4 sunete
i 6 litere; cea-sor-nic- 8 sunete i 9 litere.
- dou sunete (consoan+ vocal) consoanele (ce, ci), (ge, gi), k
(che, chi), g (ghe, ghi) i vocalele e i i- cnd nu avem alt vocal n
silab.
Ex. ce-lu-l- 6 sunete i 6 litere, ghe-ar- 5 sunete i 6 litere, gi-ra-f6 sunete i 6 litere.
-n grupurile de litere che, chi, ghe, ghi- h-nu se ia ca sunet niciodat!

Diftongul. Triftongul. Hiatul


Grupurile de sunete - oa, ea, ou, oai, ioa etc. -Diftongul. Triftongul. Hiatul
Diftongul este grupul de sunete alctuit dintr-o vocal i o semivocal,
pronunate n aceeai silab.
Ex. : broas-c (o-semivocal, a-vocal), ca-dou (o-vocal, u-semivocal), iarn (i-semivocal, a-vocal).
Tipuri de diftong:
urctor (ascendent), alctuit din semivocal+vocal: broas-c, pia-,
floa-re etc.
cobortor (descendent)- vocal+semivocal: gru, mai, ca-dou, nou etc.
Triftongul este grupul de sunete alctuit dintr-o vocal i dou semivocale
pronunate n aceeai silab.
Ex. : le-oai-c (o, i semivocale, a-vocal), l-cr-mioa-r (i, o-semivocale, avocal), p-reau (e, u-semivocale, a-vocal), ur-soai-c (o, i-semivocale, avocal), a-ri-pioa-r (i, o-semivocale, a-vocal).
Hiatul este grupul de dou vocale alturate, pronunate n silabe diferite.
Ex. : al-co-ol, zo-o-lo-gi-e, hi-at, fi-in-, po-e-zi-e, a-e-ro-port etc.

11

Figuri de stil i termeni literari


1.Imaginea artistica: VIZUAL, AUDITIV, OLFACTIV-de miros, TACTIL- de
atingere, MOTORIE SAU DINAMIC SAU DE MICARE
Prin imagini artistice creatorul provoaca stari sufletesti, emotie artistica si profunzime
ideatica, transmitand un mesaj artistic celor carora li se adreseaza.
2.Alegoria: e un procedeu literar prin care autorul sugereaza concepte sau notiuni abstracte
prin intermediul concretului, apeland la un sir de metafore, comparatii sau personificari ce
compun o imagine unitara ca sens.
Prin alegorie, n fabul se substituie universul uman cu cel al animalelor.
Ex.: ,,Miorita: ,,Iar tu de omor/Sa nu le spui lor/ Sa le spui curat/ Ca m-am insurat/ Cu o
mandra craiasa/ A lumii mireasa/ Ca la nunta mea/ A cazut o stea - se sugereaza conceptul
filosofic de moarte.
3.Comparaia: e o figura de stil care consta in alaturarea a doi termeni cu scopul de a li se
evidentia in mod surprinzator si original trasaturile, cu o forta de sugestie ce sensblizeaza si
emotioneaza ctitorul. De regula, comparatia are cuvinte specifice care leaga cei do termeni:
ca, precum, prea, ca i, asemenea etc.
Ex.: ,,Trecut-au anii ca norii lungi pe esuri (M. Eminescu)
,,Un trandafir n vi parea (George Cosbuc)
4.Enumeraia: e figura de stil care accentueaza si amplifica ideea literara printr-o insiruire de
termeni cu acelasi sens sau cu sensuri apropiate in contextul operei.
Vin narii , gndceii, crbuii i lutarii .
5.Epitetul: exprim un calificativ, o nsuire sau o caracteristic deosebit a unui substantiv
sau verb

epitetul
epitetul
epitetul
epitetul
epitetul

simplu: ,,Cu trupu-nalt, cu prul cre (G. Cosbuc)


dublu, triplu: ,, Luna pe cer trece-aa sfnt i clar (M. Eminescu)
metaforic: ,,pdurea de argint, prul de aur(M. Eminescu)
personificator: albina harnic
cromatic: nuferi galbeni

6.Hiperbola: e figura de stil prin care se exgereaza mrindu-se sau micorndu-se trasaturile
unei fiinte, ale unui lucru, fenomen sau eveniment peste limitele lor fizice pentru a-l
impresiona pe ctitor.
Ex.: ,,Salutam smerit i cu inima ct o gmlie (L. Blaga)

12

7.Interogaia retoric: e figura de stil constand in adresarea unei intrebari (sau unei serii de
intrebari) la care nu se asteapta raspuns, cu scopul de a transmite indirect cititorului o opinie a
scriitorului.
Ex: ,,Fu prapastie? Genune? Fu noian intins de apa?/ N-a fost lume priceputa si nici minte s-o
priceapa (M. Eminescu)
8.Inversiunea: e figura de stil prin care se schimba topica obisnuit a cuvintelor, in scopul de
evidentia o idee, o trasatura, o insusire, un obiect etc.
Ex.: frumoasa fat adj.+subst.
9.Invocaia (retoric): e figura de stil care exprima o adresare, o chemare pe care poetul o
face catre un personaj abstract sau imaginar (invocarea muzei, a lui D-zeu etc.) pentru o
rugaminte sau un ajutor
Ex.: ,, In veci spre cei ramasi in urma/ Tu, Doamne, vazul meu indreapta (,,Rugaciune de
O. Goga)
10.Metafora: e figura de stil care transfera sensul propriu al unui cuvant unui sens figurat,
asemanator obiectului respectiv, realizta ca o comparatie subinteleasa, dar careia ii lipsesc
termenii specifici (ca, precum), de aceea se mai defineste si ca o comparatie prescurtata.
Ex.: ,,Lun, tu, stpna marii, pe a lunii bolt luneci (M. Eminescu)
11.Oximoron: e o fgura de stil care consta in asocierea ingenioasa si surprinzatoare, in
aceeasi sintagma a doua cuvinte care exprima notiuni contradictorii.
Ex.: ,,Suferinta tu, dureros de dulce (M. Eminescu)
Aa-s de negri ochii ti, lumina mea
12.Personificarea- are un verb: e figura de stil prin care se atribuie necuvantatoarelor,
lucrurilor, elementelor naturii, unor concepte abstracte insusiri sau maifestari proprii omului.
Ex. ,,Seara pe deal buciumul suna cu jale/ Apele plng (M. Eminescu)
13.Antiteza este aproprierea a doi termeni opui pentru a pune mai bine in valoare
caracteristicilor lor .
Ex. Mihai i Paa din Paa Hasan .
14.Repetiia este repetarea cu intentii expresive a unor sunete , cuvinte , sintagme ,
propozitii , fraze , fragmente ,
Ex. i merse i merse
FIGURI DE STIL SONORE- ALITERAIA I ASONANA
ALITERAIA- se repeta aceeasi consoana intr-un sir de cuvinte

13

Carmen cara cartofi cu carutul.- c


ASONANA- se repeta aceeasi vocala intr-un sir de cuvinte
Ana are alune albe. - a

Valori stilistice ale prilor de vorbire


Substantivul
Personificare- procedeul artistic ce const n atribuirea unor nsuiri omeneti
fiinelor necuvnttoare, lucrurilor sau fenomenelor naturii.
Ex. : ! Scap de unul i dau peste altul, i zise crbuul; sta m-nghite!
(Emil Grleanu)
Comparaia - este o figur de stil prin care se altur doi termeni care au in
comun o trasatura, cu scopul de a-l evidenia pe primul; acetia pot denumi
obiecte, fiine, aciuni.
Ex. : Frunzele-i cad, zbor n aer i de crengi se dezlipesc
Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc.
(Vasile Alecsandri)
Enumeraia : este o figur de stil care const n niruirea unor termeni de
acelai fel sau cu sensuri apropiate, pentru a accentua ideea exprimat.
Ex. : Mai pas de d ochi cu mtua Mrioara, cu mo Vasile, cu Vru Ion i
chiar cu Bieii i fetele din sat.
(Ion Creang)
Adjectivul
Epitet procedeul artistic care exprim nsuiri deosebite ale obiectelor,
prezentndu-le ntr-o lumin nou.
Ex. : Un framt lin trecea din ram n ram...

(Mihai Eminescu)

pdure nfiorat epitet personificator


pdure neagr

-epitet cromatic
14

Verbul
Personificare
Ex. : Se ntreab trist izvorul:
- Unde mi-i criasa, oare?
(Mihai Eminescu)
Repetiia este o figur de stil care const n reluarea unui cuvnt sau a unui
grup de cuvinte, pentru evidenierea anumitor aspecte ale obiectelor sau ale
aciunilor prezentate.
Ex. : i eu fuga, i ea fuga, i eu fuga, i ea fuga...

(Ion Creang)

MOTIVE LITERARE N OPERA LIRIC


- MOTIVUL TRECERII IREVERSIBILE A TIMPULUI
- MOTIVUL COMUNIUNII OMULUI CU NATURA

DESPRIREA CUVINTELOR N SILABE


1.

n succesiunea a dou vocale propriu-zise desprirea se face ntre cele


dou vocale: Gra-al, a-e-ri-an, a-ici, a-or-t, a-u-zi; be-h-it, lin-gul; bo-re-al, a-le-e, de-ic-tic, le-o-nin, le-ul; u-ri-a, pom-pi-er, fi-in.
Observaie. n succesiunea vocal + semivocal + semivocal + vocal
desprirea se face naintea primei semivocale, deci naintea triftongului
postvocalic: cle-ioa-s, cre-ioa-ne etc.

2.
3.

n succesiunea vocal (sau diftong) + semivocal + consoan


desprirea se face naintea consoanei: mai-c, boj-deu-c, pi-ne, doin, lu-poai-c etc.
Dac exist o singur consoan ntre vocale desprirea se face naintea
consoanei: a-bil, re-ce, ve-cin, po-di, a-fi, le-ge, le-gic, o-lea-c, lun, soa-re, ca-s, ra-zei etc.
Observaii:

15

1.

2.

Grupurile de litere ch, gh (urmate de e sau i) noteaz cte o


singur consoan, k', g',sau consoana si vocala,cand nu exista
alta vocala in silaba; de aceea, cuvintele n care apar se despart
n silabe: u-re-che, a-chi-tat, le-ghe, o-ghial etc.
Litera x noteaz ntotdeauna dou consoane (fie cs, fie gz); din
punctul de vedere al despririi n silabe este ns tratat ca o
singur unitate: a-x, e-xa-men etc.

n cazul grupurilor de dou consoane situate ntre vocale desprirea se


face
a.n majoritatea situaiilor, ntre cele dou consoane: ic-ni, tic-sit, ac-tiv, caftan, mul-te, n-ger, lun-git, un-gher, n-ghi-i, mun-te, cap-s, as-cet, is-che-mie, as-chi-mo-di-e, as-tzi etc.;
Observaie. Cuvintele care conin consoane duble se despart
tot dup regula de mai sus: for-tis-si-mo, wat-tul, n-nop-ta,
in-ter-regn .
naintea ntregului grup consonantic
dac prima consoan este b, c, d, f, g, h, p, t sau v, iar a doua consoan
este l sau r: o-blo-ni, o-braz, a-cla-ma, a-cru, Co-dlea, co-dru, a-fla, A-fri-ca, aglu-ti-nant, a-gro-nom, pe-hli-van, po-hrib, su-plu, cu-pru, a-tlet, pa-tru, e-vlavi-e, co-vrig .
n cazul succesiunilor de litere sh, th, ts, tz din cuvinte neadaptate: flashul, ca-thar-sis, jiu-ji-tsu, kib-bu-tzuri etc.
n cazul grupurilor de trei consoane situate ntre vocale, desprirea se
face
n majoritatea situaiilor, ntre prima i a doua consoan a
grupului: ob-te, fil-tru, lin-gvist, cin-ste, con-tra, vr-st, as-pru
etc.;
ntre a doua i a treia consoan, n cazul grupurilor lpt, mpt,
mp, nc, nct, nc, ndv, rct, rtf i stm: sculp-tor, somp-tu-os, redemp-i-u-ne, linc-ii, punc-taj, punc-i-e, sand-vici, arc-tic, jertf, ast-ma-tic etc.

16

Observaie. La aceast list pot fi adugate grupuri ca ldm,


lpn, ltc, ndc, nsl, nsr, nsv, ntl, rb, rg, rtb, rtc, rth, rtj, rtm,
rtp, rts, rt, rtv, stb, stc, std, stf, stl, stn, stp, sts, stt, stv:
alt-ce-va, fi-ind-c, trans-la-tor, ab-sorb-i-e, trg-or, port-ba-gaj, port-har-t,
port-man-tou, port-pe-ri-e, port-sa-bi-e, port-i-ga-ret, port-vi-zit, post-be-lic,
post-cal-cu-la-i-e, post-di-lu-vi-an, ast-fel.
n cazul grupurilor de patru sau cinci consoane situate ntre vocale,
desprirea se face de obicei, ntre prima i a doua consoan a grupului:
con-struc-tor, mon-stru etc.;
Observaii:
abs-tract, trans-gre-sa, opt-spre-ze-ce, port-dra-pel.
Un caz de desprire ntre a treia i a patra consoan este vrst-nic.
Reguli bazate pe analiza morfologic
n cuvintele compuse din cuvinte ntregi, elemente de compunere sau
fragmente de cuvinte, n derivatele cu prefixe i n unele derivate cu sufixe
(derivate de la teme terminate n grupuri consonantice cu sufixe care ncep cu o
consoan) se prefer despirea n silabe care ine seama de elementele
constitutive atunci cand cuvantul este analizabil sau mcar semianalizabil:
a. compuse: alt-un-de-va, ast-fel, de-spre, port-a-vi-on.
ATENTIE:derivate cu prefixe: an-or-ga-nic, dez-e-chi-li-bru,
in-e-gal, ntr-a-ju-to-ra-re, ne-spri-ji-nit, ne-sta-bil, ne-str-mutat, sub-li-ni-a
etc.;...............................................................................
Adeseori desprirea n silabe a cuvintelor compuse sau a derivatelor cu
prefixe dup regulile morfologice coincide cu cea dup regulile fonetice: bu-nvo-in-, in-to-le-ra-bil, pre-fa-bri-cat, re-a-ni-ma, su-pra-a-glo-me-rat etc.
Observaii:
-n aceste situaii cratima are o funcie ortografic dubl, ceea ce se poate
ntmpla i atunci cnd desprirea dup regulile morfologice coincide cu cea
dup regulile fonetice, ca n du-te, du-cn-du-se, v-zn-du-m etc.

17

Situaii n care nu se face desprirea la capt de rnd


Nu se despart n rnduri diferite:

cuvintele compuse din abrevieri literale: IRTA (nu: IR-TA),


UNESCO (nu: U-NES-CO);
abrevierile unor formule curente: a.c., .e.n., .a.m.d.;
numeralele ordinale notate prin cifre (romane sau arabe)
urmate de formantul specific: (al) XVI-lea, a 5-a.

Se recomand evitarea despririi i n cazul:

silabelor iniiale i, mai ales, finale constituite dintr-o singur


vocal, ntruct despriri ca a-er, vi-a, e-r, li-ce-e, i-re-al,
su-i, o-mis sau dnd-o, las-o, zis-a -sunt neeconomice;
abrevierilor literale care reprezint primii termeni ai unor
nume proprii compuse (prenume abreviate + nume de
familie: I. Popescu; substantive comune + nume proprii: F. C.
Arge, I.H.R. Mangalia);
cuvintelor compuse i al grupurilor ortografice scrise cu
cratim, cnd locul despririi ar coincide cu locul cratimei:
bun-gust, du-te;
notaiilor abreviate, ca 10 km, art. 3.

PUNCTUAIE I ORTOGRAFIE
SEMNE DE PUNCTUATIE/ ORTOGRAFIE
SEMNE DE PUNCTUATIE
- punctele de suspensie determina un ritm lent , cu intreruperi cauzate de o
anumita stare emotionala;
- punctul si virgula subliniaza anumite idei , reliefeaza stari sufletesti;
- linia de dialog introduce vorbirea directa , facand trecerea de la o replica la
alta;

18

-semnul intrebarii pune in valoare atitudini ( uimire , indignare, ironie ,


nedumerire) si accentueaza expresivitatea, marcheaza intonatia;
- semnul exclamarii noteaza intensitatea starilor sufletesti (uimire, dezamagire,
incantare), marcheaza intonatia;
- ghilimelele incadreaza cuvinte, expresii, secvente extrase dintr-un text;
SEMNE DE ORTOGRAFIE
-cratima- marcheaza lipsa unui sunet, usureaza pronuntia, leaga doua parti de
vorbire diferite, in opera lirica pastreaza ritmul si masura versurilor
-apostroful- marcheaz cderea accidental a unui sunet

I. Semnele de punctuaie
[ . ] PUNCTUL

este semnul grafic de punctuaie care marcheaz pauza ce se face ntre

propoziii/ fraze independente ca


enuniative(afirmative sau negative).

sens.

Se

pune

la

sfritul

propoziiilor

Exemple:
Maria citete.
Maria nu citete.

[ ? ]

SEMNUL NTREBRII este semnul grafic de punctuaie care marcheaz

intonaia propoziiilor/ frazelor interogative(afirmative sau negative).


Exemple:

- Unde mergi?
- Nu ai nvat?
[ ! ]

SEMNUL EXCLAMRII este semnul grafic de punctuaie care marcheaz

intonaia propoziiilor/ frazelor exclamative sau imperative(afirmative sau negative). Se


folosete i dup interjecii sau vocative care exprim stri afective.
Exemple:
-

Ce frumoas eti!
Nu este adevrat!

19

[ , ] VIRGULA

este semnul grafic de punctuaie care marcheaz o pauz mai mic dect

punctul. Ea delimiteaz propoziii n cadrul frazei i pri de propoziie n cadrul propoziiei,


pe baza raporturilor sintactice dintre ele. Virgula red grafic ritmul vorbirii i al intonaiei.
1. n acest caz, este folosit pentru a despri termenii unei enumeraii.
Exemplu: Am cumprat ciree, mere, pere i banane.
2. n acest caz, este folosit pentru a despri un substantiv de o apoziie/ apoziia de
restul propoziiei.
Exemplu: A venit Maria, vecina, n vizit.
3. n acest caz, este folosit pentru a despri substantivul n vocativ de restul
propoziiei.
Exemplu: Vino, biatule!
4. n acest caz, este folosit pentru a despri vorbirea direct de vorbirea indirect.
Exemplu: Se ntoarce Sia, zise Lina. (Hortensia Papadat-Bengescu, Concert din muzic
de Bach)

[;]

PUNCTUL I VIRGULA este semnul grafic care marcheaz o pauz mai mare

dect cea redat prin virgul i mai mic dect cea redat prin punct. Folosirea acestui
semn grafic depinde de cel care scrie textul, pentru c este mai mult un mijloc stilistic dect
gramatical.
Exemplu: Dar a noaptei neagr mant peste dealuri se lete,/ La apus se adun norii, se
ntind ca un vemnt;/ Peste unde i-n trie ntunerecul domnete;/ Tot e groaz i tcere
umbra intr n mormnt.
(Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia)

[ : ] DOU PUNCTE

este semnul grafic de punctuaie care marcheaz o pauz, n

general, mai mic dect pauza indicat prin punct.


1.n acest caz, semnul este folosit pentru c urmeaz o enumeratie.
Exemplu: Lucrurile importante pentru ea erau: familia, nvtura, adevrul i cinstea.
2.n acest caz, semnul este folosit pentru c urmeaz vorbirea direct.
Exemplu: Cu gndurile astea frumoase, repet mai aspru:
Tanti, sun! (Hortensia Papadat-Bengescu, Concert din muzic de Bach)
3.n acest caz, semnul este folosit pentru c urmeaz o explicaie.
Exemplu: Adevrul este acesta: am uitat sa nv!
4.n acest caz, semnul este folosit pentru c urmeaz o concluzie.
Exemplu: Concluzia este urmtoarea: trebuie s nv mai mult!

20

[]

SEMNELE CITRII (GHILIMELELE) sunt semnele grafice de punctuaie care

semnaleaz reproducerea unui enun spus sau scris de cineva. Se pune la nceputul i la
sfritul unei citri, nchiznd vorbirea direct.

[ - ] LINIA DE DIALOG I DE PAUZ (acelai semn de punctuaie are dou funcii cu


totul diferite):
Linia de dialog este semnul grafic de punctuaie care marcheaz nceputul vorbirii directe
(intervenia fiecrei persoane care ia parte la conversaie).
Exemplu:
Tanti, sun! (Hortensia Papadat-Bengescu, Concert din muzic de Bach)
Linia de pauz este semnul grafic de punctuaie care marcheaz, la fel ca i alte semne de
punctuaie, pauza dintre diferitele pri ale propoziiei, dintre propoziii i fraze.
1. n acest caz, semnul este folosit pentru a delimita cuvntul/ construcia incident.
Exemplu: O singur alica l-a ajuns la arip. N-a picat, a putut zbura pn n lstar; dar acolo,
de micarea aripii, osul la nceput numai plesnit s-a crpat de tot, i puiul a czut cu o
aripa moart. (Ioan Alexandru Brtescu-Voineti, Puiul)
2. n acest caz, semnul este folosit pentru opoziia explicativ/ atributul izolat.
Exemplu:Rni ducem - izvoare -/ deschise subt hain. (Lucian Blaga, Cntrei bolnavi)
3. n acest caz, semnul este folosit pentru a marca lipsa predicatului sau a verbului
copulativ (n acest caz se poate utiliza i virgula, obligatorie fiind semnalarea grafic
a construciei eliptice).
!!! Nu se confund cu cratima.

( ) PARANTEZELE ROTUNDE marcheaz un adaos n interiorul unei propoziii sau al


unei fraze.
!!! Dac o fraz este complet redat ntre paranteze, semnul de punctuaie va fi pus
nainte de nchiderea parantezei.
Exemple: n piesele de teatru se dau ntre paranteze rotunde indicaiile scenice.
CHIRIA: Da venii azi de m cobori de pe cal... Ce, Doamne, iart-m!... ai adormit cu toii?
(Ion se pune dinaintea calului i-l apuc de zbale ca s-l ie. Ceilali se adun mprejurul Chiriei.)

CHIRIA (cochetnd): n braele d-tale, monsiu arl?... Eti foarte galant... ns m tem...
(Vasile Alecsandri, Chiria n provinie)

21

[ ]

PARANTEZELE DREPTE/ PTRATE marcheaz un adaos n interiorul unei

propoziii sau al unei fraze. !!! Dac o fraz este complet redat ntre paranteze, semnul de
punctuaie va fi pus nainte de nchiderea parantezei.
1.n acest caz, semnul se utilizeaz pentru a insera un text care conine deja o
intercalare ntre paranteze rotunde.
Exemplu: Actul vizat a fost modificat *a se vedea Regulamentul (CEE) nr. 3600/85+.
2.n acest caz, semnul se utilizeaz pentru a ncadra o intervenie n interiorul unui text
citat.
Exemplu: Curtea *European a Drepturilor Omului+ poate fi sesizat printr-o cerere de ctre
orice persoan fizic.
3.n acest caz, punctele de suspensie ncadrate de paranteze ptrate marcheaz lipsa
unui cuvnt sau a unui fragment dintr-un text citat.
Exemplu: i mai nti poezia este un product de lux al vieii intelectuale, une noble inutilit,
cum a zis aa de bine Mme de Stal.[] (Titu Maiorescu, O cercetare critic asupra
poeziei romne de la

[ ]

PUNCTELE DE SUSPENSIE/ PUNCTE-PUNCTE este semnul grafic de

punctuaie care marcheaz o pauz mare n cursul vorbirii. Punctele de suspensie nu


marcheaz sfritul unei propoziii sau al unei fraze, ci indic, n general, o ntrerupere n
irul vorbirii.
1.n acest caz, semnul este folosit pentru a marca vorbirea incoerent.
Exemplu: Nu tiu ce s spun cred c are dreptatepate c sau nu, dar, totui.
2.n acest caz, semnul este folosit pentru a marca intenia eului liric de a ne lsa pe
noi s terminm gndul, ideea.
Exemplu: Smburele crud al morii e-n via... i-n mrire/ Afli germenii cderei. *+ (Mihai
Eminescu, Memento mori)

3.n acest caz, semnul este folosit pentru a marca lipsa unor propoziii sau a unor
fraze(pentru c se afl ntre paranteze drepte/ rotunde) din acest citat.
Exemplu: i mai nti poezia este un product de lux al vieii intelectuale, une noble inutilit,
cum a zis aa de bine Mme de Stal.[] (Titu Maiorescu, O cercetare critic asupra
poeziei romne de la 1867)

[-]

CRATIMA (LINIUA DE UNIRE SAU DE DESPRIRE) este semnul grafic de


punctuaie care se folosete pentru repetiii, unele expresii sau numerale(care arat
aproximaia numeric).

22

Exemple:
n repetiii: ncet-ncet a nceput s mearg.
n expresii: tura-vura, talme-balme etc.
ntre dou numerale, pentru a arta aproximaia numeric: dou-trei zile, apteopt copii.
II.Semnele

de ortografie

Semnele de ortografie sunt nrudite cu semnele de punctuaie i se folosesc, de


regul, la nivelul cuvntului. Uneori semnele de punctuaie se folosesc ca semne ortografice
(punctul i cratima).

* + APOSTROFUL (este singurul semn exclusiv ortografic!) este semnul ortografic care
marcheaz absena accidental a unor sunete/ grupuri de sunete/ cifre. Nu se folosete n
limba literar, ci noteaz realiti fonetice din vorbirea familiar, neglijent, popular sau
regional, un tempo rapid sau deficiene de rostire ale unor vorbitori.
Exemplu: 89, 90, vin, da etc.

[ / ] BARA OBLIC este semnul ortografic care se folosete n formule distributive care
cuprind numele unor uniti de msur.
Exemplu: km/h sau kilometri/or.

[ . ] PUNCTUL este semnul ortografic folosit n majoritatea abrevierilor.


Exemplu: etc., ian., id.

[-]

CRATIMA este semnul ortografic care se folosete ntre cuvinte sau n interiorul

unui cuvnt pentru a lega sau a despri elementele.


1. n acest caz, semnul este folosit pentru a marca dispariia/ elidarea unei litere/ unui
grup de litere i rostirea/ pronunarea a dou/mai multe cuvinte ntr-o singur
silab(mpreun).
Exemplu: jelui-m-a, i-l.
1. n acest caz, semnul este folosit la legarea elementelor unui cuvnt compus.
Exemplu: bun-credin, dup-mas.
2. n acest caz, semnul este folosit pentru a uni substantivul(gradele de rudenie sau
relaiile sociale) de adjectivul posesiv.
Exemplu: tat-su, m-sa, mria-sa.
3. n acest caz, semnul este folosit pentru a lega articolul hotrt enclitic/ desinena de
numele literelor.

23

Exemplu: X-ul.
4. n acest caz, semnul este folosit pentru a lega articolul hotrt enclitic/ desinena de
substantivul provenit din numeral cardinal notat cu cifre.
Exemplu: 10-le (=nota zece).
5. n acest caz, semnul este folosit pentru a lega articolul hotrt enclitic/ desinena de
substantivul mprumutat/ substantivul propriu strin, pentru c finalul acestor cuvinte
prezint deosebiri ntre scriere i pronunare.
Exemplu: Bruxelles-ul, show-ul.

[ , ]

VIRGULA este semnul grafic de ortografie se folosete uneori cu o funcie

asemntoare cu cea a cratimei,


1.n acest caz, semnul este folosit n interiorul unei locuiuni adverbiale.
Exemplu: cu chiu, cu vai; de bine, de ru.
2.n acest caz, semnul este folosit ntre interjecii identice care se repet.
Exemplu: boc, boc; cioc, cioc.
3.n acest caz, semnul este folosit pentru a lega cuvintele care se repet identic.
Exemplu: doar, doar; foarte, foarte.
4.n acest caz, semnul este folosit pentru a lega cuvintele care se repet cu unele
modificri.
Exemplu: singur, singurel, ncet, ncetior.

MIJLOACE INTERNE DE IMBOGIRE A


VOCABULARULUI
a. DERIVAREA
b. COMPUNEREA
c. CONVERSIUNEA SAU SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE

Derivatele parasintetice sunt cele formate prin adaugare de prefix si sufix in


acelasi timp.
ex. impadurire, infrumusetare
24

Compunerea- se care se formeaza cuvinte noi, unind termeni diferiti.


Compunerea prin sudare- ex. niciodat, numai
Compunerea prin alturare cu cratim- ex. gura-leului. Ft- Frumos
Compunerea prin alturare fr cratim- ex. Alba Iulia
Compunerea prin abreviere- ex. TAROM, plafar, C.F.R.
Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea

- se formeaza cuvinte noi prin trecerea de la o parte de vorbire la


alta.
Prin conversiune se pot obine:
SUBSTANTIVE din adjective=>Albul imi place.
SUBSTANTIVE din verbe le participiu=>Rnitul fuge.
Schimbarea clasei gramaticale
- substantive provenite din adjectiv: tnrul, roul, voinicul, un btrn
- substantive provenite din pronume personale: eul
- substantive provenite din pronume reflexive: sinele, sinea
- substantive provenite din numeral cardinal: doiul, suta, mia, zecele,
un trei
- substantive provenite din verb: scrisul, mncatul, suferindul, vorbitul
- substantive provenite din adverb: aproapele, binele, rul, greul
- substantive provenite din prepoziie: o contr
- substantive provenite din interjecie: oful, hopul, ful

SCRIEREA FUNCIONAL
Cererea o compunere prin care cineva se adreseaz unei persoane cu
atribuii oficiale, solicitnd rezolvarea unei probleme de interes personal
Structura unei cereri:
-

formula de adresare

numele, prenumele, statutul social i adresa solicitantului

25

coninutul propriu-zis al cererii, formulat clar i concis

locul i data intocmirii cererii

semntura solicitantului

cui i se adreseaz cererea, precizand funcia celui solicitat i institutia pe


care o conduce

Model:
Domnule Director,
Subsemnatul, Ionescu Mihail, elev in clasa a VIII-a a colii cu clasele I-VIII
nr. 18 Bacu, domiciliat in Bacu, str. Unirii nr. 54, va rog respectuos sa
binevoiti a-mi aproba eliberarea unei adeverinte din care s rezulte c
frecventez cursurile acestei scoli, avand rezultate bune la invatatur si
disciplin.
Respectiva adeverint imi este necesar pentru inscrierea la cursurile de
informatic desfasurate la Palatul Copiilor Bacu.
Bacu, 10 septembrie 2012

Ionescu Mihail

Domnului Director al colii cu clasele I-VIII nr. 18 , Bacu

Scrisoarea un mod de comunicare in scris , intre expeditor (cel care scrie) si


destinatar (cel caruia i se adreseaz)
Structura: - data si locul
-

formula de adresare (exprima atitudinea fa de destinatar)

formula de incheiere (Exprima sentimentele expeditorului)

semnatura

scrisorile pot fi: familiale, de felicitare, de afaceri, reflexive, oficiale. Model:

26

Sinaia, 22 iulie 2012


Dragii mei printi,
In primele randuri, vreau s v scriu ca am sosit cu bine in tabr: cltoria cu trenul pan
la Sinaia s-a desfasurat in bune conditii; de acolo ne-a luat un autocar, care ne-a ajutat sa
parcurgem cei 8 km pana la tabr.
Tabra arat excelent: o pajiste intins pe care sunt amplasate cabane asezate de-o parte
si de alta a aleilor, zici c te afli intr-un stuc al piticilor. De aici, avem o panoram a intregii
statiuni. Se vede perfect telecabina, care urc si coboar de sute de ori pe zi.
Stau intr-o caban impreuna cu alte trei colege. Mancarea este suficient si gustoas.
Am mers la discotec, iar ziua pot s joc biliard, s ma plimb, sa m uit la televizor. Asta
atunci cand nu mergem in drumetii, s vedem imprejurimile si s vizitm locurile interesante din
punct de vedere turistic.
Cu toate c ma simt foarte bine, imi este dor de voi si de fratele meu, Alin. Abia astept s
v revad!
Daca nu v mai scriu si nici nu telefonez, v anunt c sosesc acas pe 28 iulie, orele 17, cu
aceeleratul 341.
V imbtiseaz cu mult dragoste,
Camelia

27

TRANSFORMAREA VORBIRII DIRECTE N VORBIRE INDIRECT


Vorbirea direct

Vorbirea indirect

Este un dialog/text dialogat


Ex.-Cnd ai venit ?ntreab Mihnea.
-Ieri,la prnz,rspunde Ina.

Este o povestire/text narativ


Ex.-Mihnea a ntrebat-o pe Ina cnd a venit.Ea ia spus c a venit cu o zi n urm,la prnz.

Apar verbe specifice:a zice,a spune,a


Verbele de declaraie sunt urmate de
ntreba,a rspunde,a anuna a
cuvinte
mrturisi,a striga,
precum:c,s,ca s,dac,unde,care,cnd.
numite verbe de declaraie
Ex.El a ntrebat-o dac a venit.
-uneori verbele de declaraie lipsesc i
atunci dinamizeaz aciunea
Folosim n scris:linia de
dialog,ghilimelele,dou
puncte,semnul exclamrii sau al
ntrebrii;
Apar verbe i pronume la persoana I
i a II-a sg./pl.
Ex.,,Eu i iert!
Apar verbe la modul imperativ
Ex.-Vino!
Apar substantive n cazul vocativ:
ex. ,,-Bunico,e ru s nu ai copii?
Apar cuvinte(adverbe) de genul:
astzi,ieri,mine,acum,imediat
Ex.-Astzi ne ntlnim la ora 10:00

Nu folosim niciunul dintre semnele de


punctuaie specifice valorii directe,ci
doar punctul la sfritul propoziiilor.
Apar verbe i pronume la persoana a III-a
sg./pl.
Ex.El spuse c l iart.
Verbele la modul imperativ sunt
transformate n verbe la modul
conjunctiv
Ex. I-a spus s vin.
Substantivele n cazul vocativ sunt
transformate n substantive n dativ sau
acuzativ
Ex.Nepoelul o ntreab pe bunic dac este ru
s nu ai copii.
Se folosesc expresiile:n acea zi,cu o zi n
urm,urmtoarea zi,n acel moment,pe
moment
Ex.Ei s-au neles s se ntlneasc la ora 10:00 n
acea zi
Cuvintele vorbitorilor se redau n ordinea n
care au fost rostite.
28

VERBUL
Verbul este partea de vorbire flexibil care exprim aciunea, starea sau existena.
CLASIFICAREA VERBELOR:
I. 1. Verbe predicative au neles de sine stttor i pot forma singure un predicat verbal cnd se
afl la un mod personal.
Mincinosul cnd spune adevrul se mbolnvete.
Du-te unde a dus surdul roata.
2. Verbe nepredicative nu au neles de sine stttor i nu pot forma singure predicat, ci mpreun
cu alte cuvinte:
a. Verbele copulative formeaz predicat nominal mreun cu o alt parte de vorbire cu
funcie de nume predicativ.
Din categoria verbeleor copulative fac parte: a deveni, a fi, a iei, a se face, a rmne,
a ajunge, a prea, a nsemna, a se nate, a se chema, a se numi.

- verb copulativ cnd nu poate fi nlocuit cu a tri, a exista, a se afla.


Noi suntem cumini
- verb predicativ cnd poate fi nlocuit cu a tri, a exista, a se afla.
Elevii au fost n excursie.
A deveni
- ntotdeauna este verb copulativ
n urma studiilor a devenit doctor.
A ajunge
- verb copulativ cnd se poate nlocui cu a deveni.
n doi ani a ajuns ef.
- verb predicativ cnd nu se poate nlocui cu a deveni.
A ajuns mai repede acas.
A iei
- verb copulativ cnd se poate nlocui cu a deveni.
A ieit medic din bncile facultii.
- verb predicativ cnd nu se poate nlocui cu a deveni.
A ieit repede afar.
A rmne
- verb copulativ cnd se poate nlocui cu a deveni.
De cnd a plecat a rmas la fel.
- verb predicativ cnd nu se poate nlocui cu a deveni.
A rmas n spatele meu.
A se face
- verb copulativ cnd se poate nlocui cu a deveni.
Maria s-a facut judector.
- verb predicativ cnd nu se poate nlocui cu a deveni.
S-a fcut mult zarv n curte.
A prea
- verb copulativ cnd are subiect
El pare de piatr.
- verb predicativ cnd nu are subiect.
Se pare c va veni
A nsemna
- verb copulativ cnd are sensul de a avea importan.
A nsemnat mult pentru mine.
A fi

29

A se numi

A se chema

- verb predicativ cnd are sensul de a nota.


A nsemnat pe carte.
- verb copulativ cnd se refer la nume
Prietena mea se numete Maria.
- verb predicativ cnd are sensul de a fi ncoronat, a fi pus n funcie.
Se va numi noul consiliu de administraie.
- verb copulativ cnd se refer la nume
Ea se cheam Iulia.
- verb predicativ cnd are sensul de a striga, a anuna.
M cheam la mas.

b. Verbele auxiliare ajut la formarea modurilor i timpurilor compuse, dar i a diatezei


pasive.
Sunt verbe auxiliare: a fi, a avea, a vrea (a voi).

a fi

- m. indicativ, timp viitor anterior


- m. conjuctiv, timp perfect
- m. condiional-optativ, timp perfect
- m. infinitiv, timp perfect
- diateza pasiv

va fi venit
s fi venit
a fi venit
a fi venit
sunt rugat

a avea

- m. indicativ, timp perfect compus


- m. condiional-optativ, timp prezent
- m. condiional-optativ, timp perfect

am venit
a veni
a fi venit

a vrea

- m. indicativ, timp viitor


- m. indicativ, timp viitor anterior

voi veni
voi fi venit

!!! Observaie Verbele auxiliare nu au niciodat funcie sintactic, ele ajutnd la formarea
formei verbale, i analizndu-se mpreun cu acestea.
II. 1. Verbe personale verbele care au forme pentru toate persoanele:.
am mncat (I,sg), a venit (III, sg) plecai (II, pl)
2. Verbe unipersonale au forme doar pentru persoana a III-a i exprim aciuni atribuite unor
fenomene ale naturii, psri, animale, planete: a miorli, a necheza, a rsri,giu, cotcodcete, ou,
clmpne, mcie, latr, mugete, ggie, miaun.

3. Verbele impersonale autorul aciunii nu poate fi identificat; aciunea nu este fcut de o


persoan; au form numai pentru persoana a III-a singular: a trebui, a se cuveni, a se nnopta, a tuna, a
fulgera.
Vara se nnopteaz trziu.
Plou de trei zile.
4. Expresii verbale impersonale sunt formate din verbul a fi i un adverb sau o locuiune
adverbial de mod cu rol de nume predicativ n cadrul construciei: e greu, e normal, este posibil.

30

5. Locuiuni verbale grupuri de cuvinte cu neles unitar care au valoarea unui verb: sta n

cumpn (a ezita), a bga n speriei (a speria), a trage ndejde (a spera), a lua partea (a apra) etc.
A o lua la fug, a da colul, a o lua la sntoasa
ntr-o locuiune verbal este obligatorie prezena unui verb. Acesta are rolul gramatical de
a indica persoana, modul, timpul, numrul construciei. Cellalt cuvnt (substantiv, adverb,
numeral) d sensul locuiunii. n analiz nu se disociaz termenii locuiunii, ci este considerat un tot
uniatar.

III. 1. Verbe tranzitive verbele care au capacitatea de a realiza o relaie cu un complement


direct: a zice(ceva), a vedea(ceva), a mnca(ceva), a auzi(ceva), a face(ceva)
2. Verbe intranzitive care nu au capacitatea de a realiza o relaie cu un complement
direct: a cltori, a aminti, a privi, a deveni, a exista

CONJUGAREA VERBELOR
Conjugarea verbelor reprezint forma acestora de infinitiv, aa cum o gsim n dicionar:
a. verbe de conjugarea
I terminate
b. verbe de conjugarea a II-a terminate
c. verbe de conjugarea a III-a terminate
d. verbe de conjugarea a IV-a terminate

n a :
n ea :
n e :
n i / :

a mnca, a pleca, a preda


a bea, a vrea, a avea
a scrie, a rmne, a ine, a bate
a citi, a veni, a cobor, a ur

CONJUGARILE VERBULUI : aflu conjugarea punnd verbul la modul infinitiv cu


prepoziia a n fa
CONJUGAREA I) a:a manca
CONJUGAREA II) ea:a placea
CONJUGAREA III) e:a cere
CONJUGAREA IV) i sau :a iubi, a ur
MODURI NEPERSONALE
1. MODUL INFINITIV
a. Timp prezent
a aduna
a scrie

b. Timpul perfect
a fi adunat
a fi scris

31

FUNCII SINTACTICE
a. Subiect A munci este o datorie.
b. Nume predicativ A nva nseamn a munci.
c. Complement direct Nu putem pleca.
d. Complement indirect Suntem datori a ne ajuta.
e. Atribut verbal i-a exprimat dorina de a munci.
f. Complement circumstanial de mod A plecat fr a ajuta.
g. Complement circumstanial de timp A predat lucrarea nainte de a termina.
2. MODUL GERUNZIU
- se formeaz prin adugarea sufixului ind sau nd
adunnd
scriind
neadunnd
nescriind
FUNCII SINTACTICE
a. Subiect Se aude cntnd
b. Atribut verbal Cu ochii lucind prea un demon.
c. Complement direct Aud trosnind copacii.
d. Complement indirect Negustorul nu mai fcea fa aducnd alte costume.
e. Complement circumstanial de timp Ajungnd acas, m-am apucat de lucru.
f. Complement circumstanial de mod Mergea schioptnd.
Observaie!!!
Modul gerunziu poate avea valoare adjectival, atunci cnd se acord n gen, numr i caz cu
substantivul determinat, ndeplinind funcia sintactic de atribut adjectival.
Courile fumegnde se zresc n deprtare.
Lebda tremurnd este n ap.
3. MODUL PARTICIPIU
a aduna adunat, adunat, adunai, adunate
a scrie scris, scris, scrii, scrise
VALORILE I FUNCIILE SINTACTICE ALE MODULUI PARTICIPIU
a. valoare adjectival
Atribut adjectival Soldatul rnit este el.
Nume predicativ
Soldatul este rnit la picior.
b. valoare adverbial
Complement circumstanial de mod A vorbit rspicat.
4. MODUL SUPIN
- se formeaz din participiu, precedat de o prepoziie simpl sau compus: de, la, pentru,
cu, din, fr, dup, despre, n
de adunat, la adunat, pentru adunat, din adunat, fr adunat, dup adunat, despre adunat
de scris, la scris, pentru scris, din scris, fr scris, din scris, dup scris, despre scris
FUNCII SINTACTICE
a. Subiect Este uor de fcut.
b. Nume predicativ Iarba este de cosit.
c. Atribut verbal Cartea de citit mi-a plcut.
d. Complement indirect S-a sturat de umblat.

32

e. Complement direct Ne-a dat de citit.


f. Complement circumstanial de loc A adus vitele de la pscut.
ATENIE!!!!
Verbele la modurile nepersonale ndeplinesc funcia sintactic de subiect, nume
predicativ, complement, atribut
VERBUL. CONJUGAREA VERBELOR LA MODURILE PREDICATIVE SAU PERSONALE
conjugarea verbelor la MODUL INDICATIV

Pe rso
ana

Ve rbul
(model)

Timpul
pre z ent

Timpul
imperfect

Timpul
perfectsimplu

Timpul
perfectcompus

Timpul
mai- multca -perfect

Timpul
viitor -I

Viitor
popular 1

Viitor
popular 2

Viitor
popular 3

Timpul
Viitor
ante riorII

eu

A citi

citesc

citeam

citii

Am citit

citisem

Voi citi

citeti

citeai

citii

Ai citit

citisei

Vei citi

el

citete

citea

citi

A citit

citise

Va citi

ea

citete

citea

citi

A citit

citise

Va citi

noi

citim

citeam

citirm

Am citit

citiserm

Vom citi

voi

citii

citeai

citiri

Ai citit

citiseri

Vei citi

ei

citesc

citeau

citir

Au citit

citiser

Vor citi

ele

citesc

citeau

citir

Au citit

citiser

Vor citi

Am s
citesc
Ai s
citeti
Are s
citeasc
Are s
citeasc
Avem s
citim
Avei s
citii
Au s
citeasc
Au s
citeasc

Oi citi

tu

O s
citesc
O s
citeti
O s
citeasc
O s
citeasc
O s
citim
O s citii

Voi fi
citit
Vei fi
citit
Va fi
citit
Va fi
citit
Vom fi
citit
Vei fi
citit
Vor fi
citit
Vor fi
citit

O s
citeasc
O s
citeasc

i citi
O citi
O citi
Om citi
i citi
Or citi
Or citi

VERBUL. CONJUGAREA VERBELOR LA MODUL IMPERATIV


Persoana
A II-a
A II-a

Numrul
singular
plural

Verbul (model)
A desena

Forma afirmativ
Deseneaz!
Desenai!

Forma negativ
Nu desena!
Nu desenai!

CONJUGAREA VERBELOR LA MODUL CONJUNCTIV


Persoana
I sg. - eu
A II-a sg. - tu
A III-a sg. el / ea
I pl. - noi
A II-a pl. - voi
A III-a pl. ei / ele

Verbul (model)
A scrie

Timpul prezent
S scriu
S scrii
S scrie
S scriem
S scriei
S scrie

Timpul perfect
S fi scris
S fi scris
S fi scris
S fi scris
S fi scris
S fi scris

33

CONJUGAREA VERBELOR LA MODUL CONDIIONAL-OPTATIV


Numrul
singular
Singular
Singular
Plural
Plural
Plural

Persoana
I eu
A II-a tu
A III el / ea
I noi
A II- a voi
A III ei / ele

Verbul (model)
A nva

Timpul prezent
A nva
Ai nva
Ar nva
Am nva
Ai nva
Ar nva

Timpul perfect
A fi nvat
Ai fi nvat
Ar fi nvat
Am fi nvat
Ai fi nvat
Ar fi nvat

VERBUL. CONJUGAREA VERBELOR LA MODURILE NEPREDICATIVE SAU NEPERSONALE


CONJUGAREA VERBELOR LA MODUL INFINITIV
Verbul (model)
A ti

Timpul prezent
A ti

Timpul perfect
A fi tiut

CONJUGAREA VERBELOR LA MODUL GERUNZIU


Verbul (model)
A urca; a citi

Urcnd; citind

CONJUGAREA VERBELOR LA MODUL PARTICIPIU


Verbul (model)
A scrie

Scris, scris, scrii, scrise

CONJUGAREA VERBELOR LA MODUL SUPIN


Verbul (model)
A croeta

De croetat, pentru croetat, la croetat, despre croetat

VERBELE AUXILIARE (3) A AVEA, A VREA, A FI


1.Verbe predicative i nepredicative:
Verbele sunt:
predicative-cnd formeaz singure predicatul;
nepredicative-cnd nu formeaz singure predicatul.
Verbele nepredicative care ajut la formarea unor moduri i timpuri se numesc verbe auxiliare.
2.Verbele auxiliare a avea, a vrea, a fi:
Verbul A AVEA este auxiliar cnd ajut la:
formarea timpului perfect- compus al modului indicativ: am citit;
formarea modului condiional-optativ: a citi.
Verbul A VREA este auxiliar cnd ajut la formarea timpului viitor: vor citi.
Verbul A FI este auxiliar cnd ajut la:

34

formarea modului conjunctiv, timp perfect: s fi citit;


formarea modului condiional-optativ, timp perfect: a fi citit.

ATENIE!!!
Verbele am, avea i vrei au neles de sine stttor. n propoziii, ele sunt predicate verbale.
Verbele am, a i vei nu au neles de sine stttor. Ele ajut la formarea unor timpuri compuse.

Eu am citit
Tu ai citit
El/Ea a citit

Verbul a avea are formele de auxiliar: am, ai, a, am, ai, au. n exemplul dat

ajut la formarea
Noi am citit
Voi ai citit
Ei/Ele au citit
Eu a citi
Tu ai citi
El/Ea ar citi
ajut la formarea
Noi am citi
Voi ai citi
Ei/Ele ar citi
Eu voi citi
Tu vei citi
El/Ea va citi
dat ajut la formarea
Noi vom citi
Voi vei citi
Ei/Ele vor citi

perfectului compus.

Verbul a avea are formele de auxiliar: a, ai, ar, am, ai, ar. n exemplul dat
condiional-optativului.

Verbul a vrea are formele de auxiliar: voi, vei, va, vom, vei, vor. n exemplul
timpului viitor.

VERBELE ACTIVE PRONOMINALE


Verbele active pronominale sunt verbele la diateza active care sunt insotite de
pronume refelexive care indeplinesc finctie sintactica separat.
Ex:El se lauda.
lauda-verb la diateza activ
se-pronume refexiv,caz acuzativ
OBS! Verbele active pronominale se caracterizeaza prin:

35

1)acceptarea dublarii pronumelui reflexiv forma neaccentuata cu o forma


accentuat.
Ex:El se lauda pe sine.
2)posibilitatea subsituirii pronumelui reflexiv cu alta forma pronominala.
Ex:Pe el il vad in curte.
Verbele active pronominale pot fi:
1)obiective
2)reciproce
3)posesive
1)Verbele active pronominale obiective sunt caracterizate prin identitatea
persoanei desemnate de subiect cu cea de complement direct sau complement
indirect.
c.d.:Ion se lauda pe sine.
c.i.:Ion isi spune(sie,insusi)cuvinte de imbarbatare.
2)Verbele active pronominale reciproce ne arata ca actiunea este repartizata
asupra a doua sau a mai multe persoane fiecare dintre ele suportand efectele
actiunii facute de calalalt.
OBS! Oricare dintre subiecte poate face sau suporta actiunea.Se caracterizeaza
prin subiect multiplu sau subiec simplu.
c.d.:Ei se iubesc.(unul pe celalalt)
c.i.:Ei isi scriu.(unul altuia,reciproc)
3)Verbele active pronominale posesive exprima o relatie de posesie
alineabila(obiectul posedat nu poate fi imprumutat) sau inalienabila(obiectl posedat
poate fi imprumutat)
OBS! Pronumele reflexive care insotesc verbele active pronominale se analizeza
separate,naintrand in structura verbului.

36

VERBELE PERSONALE. VERBELE IMPERSONALE


Verbele personale sunt verbele la diateza activa a caror actiune este facuta de o
persoana.
Ex:Tata citeste ziarul.
citeste-verb personal
Verbele impersonale sunt verbele a caror actiune nu este facuta de o persoana.
OBS! Verbele impersonale pot avea sau nu subiect gramatical . Subiectul
gramatical nu este persoan!
Verbele impersonale care nu au subiect:
1)exprima fenomene ale naturii
Ex:Ploua!

Ninge!

Se intuneca!

2)referirea la persoana se face printr-un c.i.


Ex:Ii arde de joaca.
Verbele impersonale care au subiect:
1)exprimat printr-un substantiv ce nu denumeste o persoana.
Ex: Este iarna. Mi-e sete. Este mari.
2)verbul copulativ a fi poate fi impersonal.
Este noapte.

Mi-e foame.

Mi-e lene.

Mi-e dor.

3)verbele impersonale pot fi la:


-diateza activa:Geruieste.
-diateza pasiva:Ti-a fost scris sa plangi.
-diateza reflexiva:Se st comod in canapea.
4)unele verbe personale pot deveni impersonale.
Ex:Am ajuns acolo.

37

Mi-a ajuns nvatul.


5)verbele impersonale au numai forme de persoana a III-a, numindu-se verbe
unipersonale.
Ex: a oua, a ncoli, a nmuguri, a se ntmpla, a conta, a consta, a ploua, a se
cdea, a pasa, a trebui

Diatezele verbului
Verbul are trei diateze: activ, pasiv, reflexiv.
Diateza activ
Norocul ne caut el pe noi... El a plecat la coal. Elevul va scrie tema.
Verbele la diateza activ pot fi la modurile personale (la orice timp) sau nepersonale.

Diateza reflexiv
Pe ulia satului se repezir toi flcii. Se tie rezultatul. S-a auzit tunetul.

La diateza reflexiv aciunea este realizat i suportat de subiect.


Aparin acestei diateze numai verbele nsoite de pronume
reflexive, fr funcie sintactic, avnd rolul de marc
gramatical a acestei diateze. Pronumele stau, de obicei, naintea
verbului, dar i dup acesta (gerunziu: gndindu-m) i se
analizeaz mpreun cu verbul. Pronumele reflexive pot fi n
cazurile acuzativ sau dativ.
Diateza pasiv
Vb. Afi auxiliar + participiul verbului de conjugat, urmat de complementul de agent (de ctre cine?)

P.V.

P.V.

Ex. Cartea a fost scris de elev. Elevul a fost certat de profesor.

LOCUIUNILE VERBALE
Def:Locutiunile verbale sunt grupurile unitare de cuvintesinonime cu un verb
care se comporta in propozitii ca un ver,fiind determinate de
complemente(directe,indirecte,circumstantiale).

38

OBS! 1)Locutiunile verbale au intotdeauna in componenta lor un verb


2)Locutiunile verbale nu pot fi determinate de atribute.
Ex:a baga de seama= a observa
a lua foc=a arde
a-i bate joc=a batjocori
a se face foc i para=a se supra
a-i da sufletul=a muri
a-i iei din fire= a se enerva
a se lua la har= a se certa
a o lua la sntoasa= a fugi

PREDICATUL VERBAL. PREDICATUL NOMINAL


1.Felul predicatelor:
Predicatul este VERBAL cnd este exprimat printr-un verb predicativ la un mod personal
NOMINAL cnd este alctuit din verb copulativ+nume predicativ (Sunt
bogai.)
2.Verbul copulativ A FI:
Verbul copulativ face legtura dintre subiect i numele predicativ. El nu are neles de sine
stttor, fiind verb nepredicativ.
3. Numele predicativ:
Numele predicativ are rolul de a preciza caracteristica subiectului.
Numele predicativ se poate exprima prin:
adjectiv: Maria este frumoas.
subiect

verb copulativ

nume predicativ

substantiv: Acesta este leagnul.


Numrul predicatelor nominale dintr-un text este egal cu numrul verbelor copulative.
Numele predicativ este:

39

SIMPLU cnd este alctuit dintr-un singur termen: Copilul este frumos.
MULTIPLU cnd este alctuit din mai muli termeni: Copilul este frumos, detept i
cuminte.
VERBUL A FI:
n comunicarea oral sau scris, verbul a fi poate fi utilizat n trei situaii diferite:
1. VERB AUXILIAR ajut la formarea unor timpuri compuse: s fi citit;
2. VERB PREDICATIV are neles de sine stttor i se poate nlociu cu a exista, a se afla:
Cartea este pe banc.
Cartea a fost pe banc. Cartea nu-i pe banc. Cartea nu e pe banc.
3. VERB COPULATIV verb de legtur, care intr n alctuirea predicatului nominal. Leag
numele predicativ din alctuirea predicatului nominal de subiectul propoziiei. Nu are neles
de sine stttor. Cartea este nou.
CUM SE ANALIZEAZ UN PREDICAT NOMINAL N COMPARAIE CU UN PREDICAT
VERBAL?
Cartea este pe banc.
este predicat verbal exprimat prin verb predicativ, modul indicativ, timpul prezent, persoana a IIIa, nr. singular,
forma afirmativ
Cartea este frumoas.
este frumoas predicat nominal alctuit din verbul copulativ este, modul indicativ, timpul
prezent, persoana a III-a,
nr. singular, forma afirmativ+ numele predicativ frumoas exprimat prin adjectiv
propriu-zis, simplu, variabil, cu 2 terminatii si 4 forme, se acord n gen ,nr. i caz cu substantivul
cartea (feminin, singular, nominativ) , grad de comparatie pozitiv.

SUBSTANTIVUL
DEFINIIE

parte de vorbire flexibil

denumete

- fiine:

om, leu, Mihai

- lucruri:

carte, tablou

- aciuni:

citire, scriere

- stri:

tristee, veselie

- nsuiri:

buntate, nelepciune

- fenomene:

fulger, viscol

- relaii:

prietenie, nelegere

40

LOCUIUNI SUBSTANTIVALE

grupuri de cuvinte cu sens unitar,


echivalente ale substantivului

Exemple:
bgare de seam

- atenie

inere de minte

- memorie

scpare din vedere

- uitare, omisiune

aducere aminte

- amintire

prere de ru

- regret

1. FELUL
COMUNE copil
PROPRII

Ion

2. GENUL

CONCRETE: scaun
ABSTRACTE: vis

SIMPLE:

lume

COMPUSE

bunvoin

FEMININ
NEUTRU
MASCULIN

EPICENE: furnic, privighetoare, elefant


MOBILE: leu leoaic, ra roi

EPICENE- acele nume de animale, pasari sau insecte care au o singura forma pentru masculin si
feminin (gandac, tantar, fluture, elefant etc.)

3.NUMRUL
SINGULAR

PLURAL
CU FORME MULTIPLE DE PLURAL: corn

coarne cornuri

-subst. cu aceeasi forma si la sigular si la plural (pui, tei, unchi, invatatoare, nume)

41

DEFECTIVE DE NUMR:
de pl.: snge, ntuneric, aur, nelepciune;
de sg.: zori, icre

COLECTIVE: tineret, frunzi , stol, grup

4. CAZUL - 5 CAZURI

[Trecerea substantivului prin toate cazurile Declinare]

PREPOZIII SPECIFICE ACUZATIVULUI


pe, de , la, ,
cu , din, prin, dup, spre, ctre, sub, peste, lng, fr, pentru, ntru, de pe la,
de sub, de peste, despre, nspre,
PREPOZIII SPECIFICE DATIVULUI
datorit, graie, mulumit, conform, contrar, potrivit, asemenea, aidoma,
PREPOZIII SPECIFICE GENTIVULUI
mpotriva, contra, asupra, naintea, napoia, deasupra, mprejurul

7. FUNCIA SINTACTIC
8. FUNCIA STILISTIC

subiect, nume predicativ, atribut, complement


comparaie, metafor, personificare, hiperbol, .a

GENUL I NUMRUL

MASCULIN

FEMININ

NEUTRU

[un - doi]

[o dou+

[un dou+

pom pomi

mam mame

animal animale

om oameni

fat fete

creion creioane

brbat brbai

coal coli

perete perei

carte cri

zid ziduri
tablou tablouri

leu lei

floare flori

plai plaiuri

codru codri

femeie femei

roi roiuri

geamgiu geamgii

lume lumi

trofeu trofee

42

copil copii
fiu fii

sor surori

muzeu muzee

nor nurori

traseu trasee

cuscru cuscrii

zi zile

pui pui

stea stele

ochi ochi

perdea perdele

tat tai

basma basmale

a) SUBSTANTIVE DEFECTIVE DE NUMR

DE PLURAL

DE SINGULAR

b) SUBSTANTIVE DEFECTIVE LA SINGULAR

Singular

formele de plural exprim


un sens nou

aur, argint, aram, mtase

lapi

fin

finuri=sortimente

fiere, snge

ale

mncare

mncruri

miere, lapte, unt

zori

buntate

bunti

moin, cli

mtase

mtsuri

brum,
zloat,
ntuneric

gru, ovz, orez, mazre

pnz -

pnzeturi

blndee, mruntaie

brnz -

brnzeturi

sntate, veselie

foale, iari

fier -

fotbal

Tiei, spaghete,

buntate,
nelepciune

mendre

snge

fiare
sngiuri=omoruri

cosmetice

a) SUBSTANTIVE CU FORME DUBLE DE PLURAL

arce
arc

plane
plan

arcuri

nivele
nivel

planuri

elemente
element

niveluri

elemeni

43

DECLINAREA SUBSTANTIVULUI
N.NOMINATIV

Ac.-

Acest om are un ideal.

S.-Subiect- Cine are un ideal?

El e singurul om apropiat.

N.P.-Nume predicativ- Cine este el?

Adam, primul om creat, a pctuit.

A.S.A.-Atribut substantival apoziional- Care Adam?

L-am iubit pe acest om.

C.d.-Complement direct- Pe cine am iubit?

Citesc o carte.

C.d.-Complement direct- Ce citesc?

Atept zile ntregi.

C.c.t.-Complement circumstanial de timp-Ct timp atept?

ACUZATIV Nu tiu prea multe despre acest om.

D.DATIV

G.-

Am fost bine sftuit de acest om.

C.de ag.-Complement de agent- De ctre cine am fost


sftuit?

M ndrept spre acest om.

C.c.l.-Complement circumstanial de loc- Spre cine m


ndrept?

Putem vorbi de o calitate de om.

A.S.P.-Atribut substantival prepoziional- Ce fel de calitate?

Poi s fii ca acest om?

N.P.-Nume predicativ- Cum s fii?

Am ncredinat acestui om viaa mea.

C.i.-Complement indirect- Cui am ncredinat viaa mea?

Toi s-au comportat asemeni acestui om.

C.c.m.-Complement circumstanial de mod- Cum?

Nimeni nu mai fusese asemenea acestui om.

N.P.-Nume predicativ- Cum nu mai fusese nimeni?

Exemplul acestui om e demn de urmat.

A.S.G.-Atribut substantival genitival- Al cui exemplu?

Toate nenorocirile s-au abtut asupra acestui


om.

C.i.-Complement indirect- Asupra cui s-au abtut


nenorocirile?

GENITIV

V.VOCATIV

C.i.-Complement indirect- Despre cine nu tiu prea multe?

ASUPRA- prepoziie -GENITIV


Sgeata a czut n faa acestui om.

C.c.l.-Complement circumstanial de loc- Unde a czut


sgeata?

A venit naintea filmului.

C.c.t.-Complement circumstanial de timp- Cnd a venit?

El este contra tatlui.

N.P.-Nume predicativ- Cum este el?

Om bun, mulumesc de ajutor!

Nu are funcie sintactic

-Tu, omule, vino!

A.S.A.

44

Locuiuni substantivale

Patria este aducerea-aminte de zilele copilriei...


aducerea-aminte = amintirea
prere de ru=regret
btaie de joc=batjocur
Locuiunile substantivale sunt grupuri de cuvinte cu sens
unitar echivalente cu un substantiv.
Trsturi
- nu se pot analiza separat
- nu se pot declina
- au forme de singular i de plural
- pot primi articol
- se analizeaz ca un substantiv
Funcii sintactice
a) subiect: M chinuiau prerile de ru.
b) nume predicativ: Vacana a rmas o aducere-aminte.
Etc.

PRONUMELE PERSONAL
CAZURILE I FUNCIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI PERSONAL
CAZUL
N.
N.
N.
Ac.
Ac.

Ac.

Ac.

FUNCIA
NTREBRI
SINTACTIC
subiect
Cine?
Nume predicativ Cine este?Ce
este?
Atribut
Care?
pron.apoziional
Nume predicativ Pentru cine sunt?
Atribut
pronominal
prepoziional
Atribut
pron.apoziional

Care?Ce fel de?

Complement

Pe cine? ce?

Pe care?

EXEMPLU

PREPOZIII CARE CER


UN ANUMIT CAZ

El citete o carte .
Olimpicul este el.
Olimpicul,el, este
foarte detept.
Crile sunt
pentru el.
Crile pentru el
sunt interesante.

Pe, la, cu,de, n, ctre,


fr,pn, prin,
printre,spre,
pentru

Pe Rzvan, pe el ,
l-a impresionat o
carte.
Pe el l-am nvins.
45

Ac.

G.

G.
G.
G.
D.
V.

direct
Complement
indirect

La cine? La ce?
Despre cine?
Despre ce?Cu
cine?Cu
ce?Pentru
cine?Pentru
ce?de la cine?De
la ce?
al, a, ai, ale cui?

Atribut
pronominal
genitival
Nume predicativ
Compl. circ. de
Cnd ?
timp
Compl. circ. de
Unde ?
loc
Complement
Cui?
indirect
Fr funcie
sintactic

Am vorbit despre
el.
Am primit de la
el un mrior.

Lupta lui s-a


ncheiat.
Cartea e a lui.
A ajuns naintea
lui.
St naintea lui.
i dau o carte.
Tu,
venic,dumneze
-iasc floare!

PRONUMELE
Def:Pronumele este partea de vorbire flexibila care tine locul unui
substantiv.Pronumele este:
1)personal(eu,tu,voi)
2)de politete(dumneavoastra)
3)relexiv(sie,sine,siesi)
4)posesiv(al meu)
5)demonstrativ(acela,aceasta)
6)nehotarat(fiecare,cineva, toti, fiecare , vreunul)
7)negativ(niciunul,nimeni,nimic)
46

8)interogativ(care?,cine?,ce?,cat?)
9)relativ(care,cine,ce cat)
10)de intarire(insami,insuti)

1)Pronumele personal indica forme diferite ale persoanlelor care participa la


actiune.
Pronumele are trei persoane:(I,II,III)
I)eu/noi
II)tu/voi
III)el/ea/ei/ele
Pronumele are doua numere(singular si plural) si doua genuri.
Pronumele personal are forme accentuate la toate cazurile si neaccentuate
numai la Ac si D.
OBS! In limba literara formele dnsul,dnsa,dnii,dnsele sunt pronume
personale.
A.Dativul posesiv

Dativul posesiv este exprimat prin formele neaccentuate ale


pronumelui personal.
Dativul posesiv determin:
- un substantiv: mna-i alb
- un adjectiv: alba-i mn
- un verb: i-am ascultat sfatul.
Funcie sintactic: atribut pronominal (n cazul dativ).
Atunci cnd se leag prin cratim de o propoziie, are funcia
sintactic de complement circumstanial: El st nainte-i.
B.Dativul etic

Dativul etic se exprim prin formele neaccentuate ale pronumelui


personal.
Exemplu:

47

Mi i-l lu i mi i-l trnti...


Dativul etic nu are funcie sintactic.
C.Dativul locativ

Exemplu:
Stai locului!- C.c. loc, caz dativ
Pronumele personal cu valoare neutr, form neaccentuat, caz Ac., fr
funcie sintactic

- se exprim prin formele neaccentuate ale pronumelui


personal n dativ i acuzativ
- apare n expresii: A dat-o n bar, a luat-o la sntoasa.
2)Pronumele de politee(de reverenta) arata respectul fata de o persoana.
Are forme numai pentru persoana a II-a si a III-a singular si pluralsi se
diferentiaza dupa gen numai la persoana a III-a singular.
Dumnealui/dumneaei
Dumneata/dumneavoastra
OBS! In limbajul solemn se folosesc formulele reverentioase sau locuiuni
pronominale care exprima cel mai inalt grad de respect.
Ex. Maiestatea Ta, Altea Ta, Excelena Sa.
Functiile sintactice ale pronumelui personal
I)caz Nominativ
1)subiect:Eu merg la scoala.
2)nume predicativ:Maria este ea.
3)atribut pron. apozitional:Niste persoane cautate,ei,stateau in fata scolii.
II)cazul Acuzativ
1)c.d.:Pe el l-am pedepsit.
2)c.i.:Ma gandeam la el.
48

3)atribut pronominal prepozitional:Cartea de la el a fost rupta.


4)nume predicativ:Vestile sunt de la ea.
5)c.c.l:Vin de la el.
6)c.c.t.:Am plecat dupa el,nu inainte.
7)c.c.m.:Se poarta ca el.
8)complement de agent:Cantecul a fost scris de el.
III)cazul Dativ
1)c.i.:I-am daruit inima mea.
2)nume predicativ:Copilul este asemenea lui.
3)atribut pronominal prepozitional:Purtarea asemenea lui nu m-a deranjat.
4)atribut pronominal in Dativ posesiv:Surasu-ti bland ma inveselea.
5)c.c.m.:Se purta asemenea lui.
6)c.c.l.:Deasupra-ti zburau fulgi de nea.
IV)cazul Genitiv
1)atribut pronominal gentitival:Prietenul ei este necivilizat.
2)atribut pronominal prepozitional:Tabla din fata lor este stearsa.
3)nume predicativ:Copiii erau contra lui.
4)c.c.l.:Eu ajung inaintea lui.
5)c.c.t.:Tu ai sosit inaintea lui.
6-c.c.de cauza-Din cauza lui ai lipsit.
V)cazul Vocativ nu are functie sintactica
Tu,iesi la tabla!
OBS! Forma neaccentuata a pronumelui de persoana a III-a singular feminin nu
are functie sintactica in urmatoarele situatii- ARE VALOARE NEUTR:

49

O duce de pe azi pe maine.


A luat-o la fuga.
A facut-o lata.
OBS! Tot fara functie sintactica sunt si pronumele din exemplele:
Pe unde mi-ai umblat?-Dativ etic
Vreau sa mi te omoare.-Dativ etic

3)Pronumele reflexiv exprima identitatea dintre obiectele asupra carora se


exercita direct sau indirect actiunea verbelor si subiectul acestora.
Ex:Dan se spal pe maini.
Dan-pers a III-a singular
se spal-pers a III-a singular
Eu m coafez.
m-pers I sg
coafez-pers I sg
m-pronume reflexiv
Ea m coafeaz.
M-pers I sg
coafeaz-pers a III-a sg
m-pronume personal
Pronumele reflexiv are forme proprii numai la persoana a III-a, nedeosebindu-se
dup numar i gen.
Pronumele reflexiv are forme accentuate si neaccentuate.
forma accentuat

forma neaccentuat

50

caz Ac

(pe)sine

se,s-

caz D

sie,siesi

isi,si-

Pronumele reflexiv este marca diatezei reflexive intrand in structura verbului.


FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI REFLEXIV
1)cazul Ac
-c.d.:Se lauda pe sine.
2)cazul D
-c.i:Isi zice ca va castiga.
-atribut pronominal(in Dativ posesiv):Si-a murdarit bluza.
Ma impresioneaza bunele-ti maniere.
Pronumele reflexiv

Pronumele reflexiv ine locul ine locul obiectului asupra


cruia se exercit aciunea verbului, exprimnd identitatea ntre
obiect i subiectul verbului.
Particulariti
- are numai cazurile dativ i acuzativ
- are forme proprii numai pentru persoana a II-a
- acuzativ: se, -s; dativ: i, -i
- la persoana I i a II-a, rolul de pronume reflexiv l
ndeplinesc formele neaccentuate de dativ i acuzativ ale
pronumelui personal
- pronumele reflexiv neaccentuat poate fi folosit singur sau
nsoit de pronume accentuat: m apr pe mine, mi aduc
mie
Formele neaccentuate ale pronumelui reflexiv
au funcie sintactic numai dac pot fi dublate printr-o form
accentuat corespunztoare persoanei i cazului.

51

ex: M mbrac repede. M mbrac pe mine repede.


m = complement direct
M gndesc la tine. M gndesc pe mine la tine.
m nu are funcie sintactic
Funciile sintactice ale pronumelui reflexiv
-

Ac : compl. direct: S-au ntlnit cu prietenii la patinoar.

D:

compl. indirect: i spune c o s ctige concursul.


atr. pron.(D posesiv): i-a udat cizmele.

4)Pronumele si adjectivul pronominal posesiv


Def:Pronumele posesiv inlocuieste atat numele obiectului posedat cat si numele
posesorului.
Este alcatuit din:articol posesiv,,al,ai,a,ale+forme specifice.
Formele pronumelui posesiv sunt:
1)Un obiect posedat si un posesor:
M+N:al meu,al tau,al sau
F:a mea,a ta,a sa

2)mai multe obiecte posedate si un posesor:


M+N:ai mei,ai tai,ai sai
F:ale mele,ale tale,ale sale
3)un obiect posedat si mai multi posesori:
M+N:al nostru,al vostru
F:a noastra,a voastra

52

4)mai multe obiecte posedate si mai multi posesori:


M+N:ai nostri,ai vostri
F:ale noastre,ale voastre
Cand determina un substantive si se acorda in gen,numar si caz,pronumele posesiv
devine adjectiv pronominal posesiv si indeplineste functia sintactica de atribut
adjectival.

LUI, EI, LOR- SUNT INTOTDEAUNA PRON.PERSONALE


ATENIE!

LUI ION= ARTICOL HOTRT

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI POSESIV


1)cazul Nominativ:
-subiect:Ai nostri ne asteapta.
-nume predicativ:Bagajele sunt ale noastre.
-apozitie-ATR.PRON.APOZ.:Castigatorii concursului,ai nostri,au intarziat.
2)cazul acuzativ:
-c.d:I-am vazut pe ai nostri.
-c.i:Vorbim despre ai tai.
-compl. de agent:Cartile au fost scrise de ai mei.
-c.cl.:Am fost la ai mei.
-c.c.m.:Ma port ca ai mei.
-nume predicativ:Desenul este de la ai mei.
3)cazul Dativ:
-c.i.:Le-am facut alor mei o surpriza.
-c.c.m.:Ma port asemenea alor mei.

53

-nume predicativ:Baiatul este asemenea alor tai.


-atribut pronominal prepozitional:Baiatul asemenea alor mei este fratele meu.
4)cazul Genitiv:
-atr.pronominal genitival:Ii invit pe prietenii alor nostri.
-atr.pronominal prepozitional:Pomul dinaintea alor mei este inalt.
-nume predicativ:Baiatul este contra alor nostri.
-c.c.l.:Am stat inaintea alor tai.
-c.c.t.:Am ajuns inaintea alor vostri.
c.i.:S-a napustit asupra alor mei.

Funciile sintactice ale pronumelui posesiv

N: subiect: Ai si primesc ntotdeauna colindtori.


nume predicativ: Darurile sunt ale voastre.
Ac: compl. direct: Pe ai mei i-au nvat colinde bunicii.
compl. indirect: Oricine are greuti, dar de srbtori este bine s nu te
gndeti la ale tale.
atr. pron. prepoziional: Merele de la ai ti sunt roii.
nume predicativ: Cadourile sunt de la ai mei.
compl. circ. loc: Am ajuns la ai si.
compl. circ. timp: O s plecm dup ai ti, nu naintea lor.
compl. circ. mod: Am cntat mai frumos dect ai votri.
D: compl. indirect: Le-am fcut daruri alor ti.
nume predicativ: Copilul este asemenea alor si.
54

atr. pron. prepoziional: Purtarea asemenea alor ti este plcut.


compl. circ. mod: Cntai asemenea alor votri.
G: atr. pron. genitival: O s-I colindm pe prietenii alor mei.
atr. pron. prepoziional: Aleea dinaintea alor ti este nzpezit.
nume predicativ: Lupta aceasta este contra alor si.
compl. circ. loc: Anca merge naintea alor si.
compl. circ. timp: Tic a sosit naintea alor mei.

ex: Te-a cere doar pe tine, dar nu mai eti a ta. (M. Eminescu)
a ta = nume predicativ, N
5)Pronumele si adjectivul pronominal demonstrativ
Def:Pronumele demonstrativ inlocuieste numele unui obiect aratand
apropierea,departarea,identitatea sau diferentierea fata de alt obiect.Pronumele
demonstrative sunt:
1)de apropiere
2)de departare
3)de identitate
4)de diferentiere

Pronume demonstrativ de apropiere

55

masculin
singular

plural

feminin
singular

plural

Acesta

Acestia

Aceasta

Acestea

Ac

(asta)

(astia)

(asta)

(astea)

Acestuia Acestora

Acesteia

Acestora

(astuia)

(asteia)

(astora)

(astora)

Pronume demonstrativ de departare


masculin

feminin

singular

plural

singular plural

Acela

Aceia

Aceea

Acelea

Ac

(ala)

(aia)

(aia)

(alea)

Aceluia

Acelora Aceleia

Acelora

(aluia)

(alora)

(alora)

(aleia)

Pronume demonstrativ de identitate


Masculin

N,Ac

feminin

singular

plural

singular

plural

Acelasi

aceiasi

acceasi

aceleasi

56

D,G

aceluiasi acelorasi

aceleiasi

acelorasi

Pronume demonstrativ de diferentiere care exprima


apropierea
masculin

feminin

Singular

plural

Cestalalt

Cestilalti

Ceastalalta Cestelalte

(astalalt)

(astilalti)

(astalalta)

(astelalte)

Cestuilalt

Cestorlalti

Cesteilalte

Cestorlalte

(astuilalt)

(astorlalti)

(asteilalte) (astorlalte)

N
Ac

Singular

plural

Pronume demonstrativ de diferenitere care exprima


departarea
Masculin
singular
N

plural

feminin
singular

plural

Celalalt

Ceilalti

Cealalta

Celelelte

(alalalt)

(ailalti)

(aialalta)

(alelalte)

Celuilalt

Celorlalti

Celeilalte

Celorlalte

(aluilalt)

(alorlalti)

(aleilalte)

(alorlalte)

Ac

OBS!Pronumele demonstrativ are si forme scurte determinate de un


atribut:cel, cea,cei,cele.
Ex:Cel de langa ea este colegul meu.

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI DEMONSTRATIV


57

I)cazul N
-subiect:Acela este tatal meu.
-nume predicativ:Sora mea este aceea.
-apozitie-A.P.A.:Un caine vagabond,acela,a intrat in curte.
II)cazul Ac
-c.d.:Pe acesta nu l-am vazut niciodata.
-c.i.:Am vorbit cu acela despre tema.
-atribut pronominal prep:Cadoul de la acela n-a fost pe placul meu.
-nume predicativ:Cartea este de la acela.
-c.c.l.:Merg la acela.
-c.c.t.:Am venit dupa acela.
-c.c.m.:Se poarta ca acela.
-complement de agent:Tema a fost scrisa de acela.
III)cazul D
-c.i.:I-am scris aceluia.
-nume predicativ:El este asemenea celuilalt.
-atribut pronominal prep:Fata asemenea aceluia era frumoasa.
-c.c.m.:Scrie asemenea celorlalti.
IV)cazul G
-atribut pronominal genitival:Cartea aceluia este ingrijita.
-atribut pronominal prep:Fata contra acelora a castigat.
-nume predicativ:Fata este impotriva celorlalti.
-c.c.l.:El a mers inaintea celorlalti.
-c.c.t.:El a ajuns inaintea acelora.
58

-c.i.:Cand a vazut cadourile,s-a napustit asupra acestora.


OBS!Atunci cand determina un substantiv si se acorda cu acesta in gen,numar si caz
pronumele demonstrativ devine adjectiv pronominal demonstrativ si indeplineste
functia sintactica de atribut adjectival.
Ex:Fata aceasta este frumoas.

Funciile sintactice ale pronumelui demonstrativ

N: subiect: Acesta viseaz la patine cu rotile.


nume predicativ: Bunicul a rmas acelai.
Ac: compl. direct: Pe ceilali nu i-am vzut.
compl. indirect: Am citit o carte foarte bun i am discutat apoi cu
prietenii mei despre aceasta.
atr. pron. prepoziional: Sfaturile de la acesta sunt nelepte.
nume predicativ: Cadourile sunt de la aceia.
compl. circ. loc: Merg la ceilali cu uratul.
compl. circ. timp: Am plecat dup aceia, nu naintea lor.
compl. circ. mod: Vorbete ca acesta.
D: compl. indirect: Le-am fcut daruri acelora.
nume predicativ: Colindul tu este asemenea acestuia.
atr. pron. prepoziional: Purtarea asemenea acestuia irit.
compl. circ. mod: Cnt asemenea celorlali.
G: atr. pron. genitival: Afirmaia acestuia este interesant.
atr. pron. prepoziional: Bradul dinaintea acestuia este nalt.

59

nume predicativ: Opinia lui este contra celorlalte.


compl. circ. loc: George merge naintea celorlali.
compl. circ. timp: Tic a sosit naintea acestora.

6)Pronumele i adjectivul pronominal nehotrt.


Def:Pronumele nehotarat tine locul unui substantiv fara sa dea vreo explicatie
precisa asupra obiectului.
Clasificare:
1)simple:altul,alta,altii,altele,unul,una,atat,tot,cutare
2)compuse:fiecare,oricine,oricare,orice,oricat,cineva,ceva,careva,alceva,altcineva,o
arecine,oarecare,vreunul
FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI NEHOTARAT
I)cazul N
-subiect:Fiecare vrea nota mare.
-nume predicativ:El a devenit altul.
-apozitie-A.P.A.:Un elev,altul,a ajuns acolo.
II)cazul Ac
-c.d.:Am intrebat pe altcineva.
-c.i.:Ma gandesc la altcineva.
-atribut pronominal prep:Sfaturile de la cutare au fost bune.
-nume predicativ:Cadoul este de la altul.
-c.c.l.:Vin de la altul.
-c.c.m.:El se poarta ca cineva.
-complement de agent:Compunerea a fost scrisa de altcineva.

60

-c.c.t.:Vine inainte de altul.


III)cazul D
-c.i.:Am povestit tuturor intamplarea.
-nume predicativ:Ea este asemenea oricui.
-atribut pronominal prep:Fata asemenea alteia ii este sora geamana.
-c.c.m.:El munceste asemenea fiecaruia.
IV)cazul G
-atribut pronominal genitival:Parerea unora a fost sa plecam.
-atribut pronominal prep:Fetele contra tuturor nu aveau dreptate.
-nume predicativ:Parerile ei sunt impotriva oricui.
-c.c.l.:Sta in fata unuia.
-c.c.t.:A plecat inaintea altcuiva.
-c.i.:S-a aruncat asupra oricui.
Cand pronumele nehotarat determina un substantiv si se acorda cu acesta in gen,nr
si caz devine adjective pronominal nehotarat si indeplineste f.s. de atribut adjectival.
Ex: Alti copii au castigat premiul.

OBS! Pronumele nehoatarate compuse de genul oricine,oricare,oricat pot avea


dubla functie atunci cand sunt elemante relationale in fraza.
Ex:Nu te cred,orice ai spune.
Orice-la nivelul propozitiei 2 este C.d.
-la nivelul frazei este element de relatie
7)Pronumele si adjectivul pronominal negativ
Def:Pronumele negativ inlocuieste numele obiectelor prezentate ca
inexistente.Pronumele negative sunt:nimeni,nimic,niciunul,niciuna.
61

OBS!Pronumele negative apar numai in propozitii negative.


FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI NEGATIV
I)cazul N
1)subiect:Nimic nu mai conteaza.
2)nume pred:Castigatorul nu este niciunul.
II)cazul Ac
1)c.d.:Nu insemni nimic pentru mine.
2)c.i.:Nu ma tem de nimic.
3)atribut pron prep:Prajitura de la niciuna nu mi-a placut.
4)nume pred:Raspunsul corect nu era de la niciunul.
5)c.c.l.:N-am fost la nimeni.
6)compl de agent:Tema n-a fost scrisa de nimeni.

III)cazul D
1)c.i.:N-am spus nimanui.
2)atr pron prep:Purtarea asemenea niciunuia nu m-a surprins.
IV)cazul G
1)atr pron genitival:Haina niciunuia nu era curate.
2)nume pred:Actiunile lui nu sunt impotriva nimanui.
3)atr pron prep:Florile din fata niciunuia nu erau ofilite.
4)c.i.:N-am uneltit contra niciunuia.
5)c.c.l.:Nu s-a oprit in spatele niciunuia.
6)c.c.t.:N-a sosit inaintea nimanui.

62

OBS!Atunci cand determina un substntiv si se acorda cu acesta in gen,nr si caz


atunci pronumele devine adjectiv pronominal negative si indeplineste funcia
sinatctica de atribut adjectival.
OBS!Pronumele niciunul,niciuna determina intotdeauna un substantiv
nearticulat,iar cuvintele un si o sunt numerale cardinale,nu articole.

SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE PRONUMELE NEGATIV


Pronumele negativ nimic devine substantiv prin articulare (un nimic,o nimica), cu
pluralul nimicuri- cu sensul de lucruri fara importanta, fara valoare.
Precedat de prepozitia de si determinand un substantiv, nimic are valoare de locutiune
adjectivala (de nimic neinsemnat, josnic).
El era un om de nimic. (locutiune adjectivala)
Cand determina un substantiv, pronumele negativ niciunul isi schimba valoarea gramaticala
si devine adjectiv pronominal negativ. Ca adjectiv pronominal negativ are formele niciun,
nicio si neaga numele determinat, acordandu-se cu el in gen, numar si caz, avnd funcie
sintactic de atribut adjectival.
Ex. Nu vd nicio fat.

8)Pronumele si adjectivul pronominal interogativ


Def: Pronumele interogativ tine locul substantivului asteptat ca raspuns la o
intrebare:
Pronumele si adjectivele pronominale interogaive sunt:care?,cine?,ce?,cat?

Ex: Cine a venit?(sb)


Tata a venit(sb)
FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI INTEROGATIV
I)cazulN
1)Sb: Cine a venit?
2)Np: Cine este el?
II)cazul Ac:

63

1)C. direct: Pe cine ai intalnit?


2)C. indirect: La cine te gandesti?
3)Np: Din ce este cartea?
4)C.c.c.: La cine mergi?
5)C.c.t.: Dupa cine vii?
6)C.c.m.: Ca cine mergi?
7)C de agent: De catre cine este scrisa cartea?
III)cazul D:
1)C. indirect: Cui ai scris?
2)C.c.m.: Asemenea cui se poarta?
IV)cazul G:
1)Atr.pron. G: Al cui baiat a sosit?
2)Np: Impotriva cui esti?
3)C.indirect: Contra cui ai uneltit?
4)C.c.l.: In fata cui ai stat?
5)C.c.t: Inaintea cui ai plecat?

OBS! Atunci cand determina un substantiv cu care se acorda in gen, numar si


caz, devine adjectiv pronominal interogativ, cu fs: atribut adjectival.
9)Pronumele si adjectivul pronominal relativ
Def:Pronumele relativ are rolul de a face legatura intre propozitia subordonata
si regenta ei.
Pronumele si adjectivele pronominal relative sunt: care, cine, ce, cat.
OBS! Exista si un pronume relativ compus: ceea ce

64

OBS! Exista si un pronume relativ regional: de: Omul de-l vezi


Pronumele relative au dubla fs:
I)parte de propozitie in subordonata corespunzatoare.
II)element introductiv pentru propozitia subordonata.

In cazul genitiv, pronumele relativ se acorda in gen, numar si gen cu


substantiuvul pe care il inlocuieste si articolul genitival se acorda in gen si
numar cu substantivul, determinat de pronumele relativ cu fs de atribut.
Ex: Tabloul a carui rama..
Fata al carei tata..

FUNCTIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI RELATIV:


I)cazul N:
1)Subiect: Fata care a plecat este sora mea.
2)NP: Cine este autorul cartii, acela va fi premiat.
II)cazul Ac:
1)C.direct: Eleva pe care ai certat-o nu a fost de vina.
2)C.indirect: Baiatul la care te gandesti este fratele meu.
3)C. de agent: Ma intreb de catre cine a fost scrisa cartea.
4)C.c.l.: Casa in care locuim este noua.
III)cazul D:
1)C.indirect: Tabloul caruia i-am rupt o rama este al mamei.
IV)cazul G:
1)Atr.pron. G: Tabloul a carui rama este alba imi place.

65

2)C.c.l.: Casa deasupra careia zboara avioane este a mea.


3)C.indirect: Grupul asupra caruia s-a napustit era numeros.
4)C.c.t.: Persoana inaintea careia a sosit, este in varsta.
OBS! Cand determina un substantiv nearticulat, inaintea caruia sta si cu care
se acorda, pronumele relative care, ce, cine , cat devin adjective
pronominale relative/ inter. cu fs de atribut adjectival.
Ex: Care lucrare a fost mai frumoasa, aceea a fost premiata.
10)Pronumele si adjectivul pronominal de ntrire
OBS! Pronumele de intarire a disparut din limba romana, fiind considerat un
arhaism. Adjectivul pronominal de intarire se acorda in gen, numar si caz cu
substantivul determinat si are rolul de a preciza cu insistenta obiectul determinat,
indeplinind fs de atribut adejectival.
OBS! In vorbirea curenta, adjectivul pronominal de intarire este inlocuit cu
adverbul chiar.
Ex: Insusi (chiar) el a venit sa ne salute.
Locutiuni pronominala sau formule reverentioase
Mria Ta, Sfinia Voastr etc.
Pronumele de ntrire este pronumele care insist, subliniaz numele obiectului pe
care l nlocuiete. Utilizarea sa este ns rar i nvechit:
nsumi am hotrt.
nsui eti responsabil de asta.
2. Adjectivul pronominal de ntrire provine din pronumele de ntrire i este
frecvent utilizat n limba literar. El nsoete i determin un substantiv, insistnd
asupra obiectului denumit de acesta:
Maria nsi a vzut asta.
nii vecinii mei m acuz.
Adjectivul pronominal de ntrire poate nsoi i un pronume personal:
Eu nsumi garantez.

LOCUIUNI PRONOMINALE- Mria Ta, Sfinia Sa

66

NUMERALUL
Def: Numeralul este partea de vorbire care exprima un numar sau ordinea
obiectelor prin numarare.
Clasificare:
1)numeral cardinal
2)numeral ordinal
3)numeral colectiv
4)numeral fractionar
5)numeral adverbial
6)numeral distributiv
7)numeral multiplicativ

1)Numeralul cardinal exprima un numar si poate fi simplu(de la unu la


zece,suta,million,milliard)si compuse(de la unsprezece la nouasprezece,de la
douazeci la nouazeci,de la o suta in sus).
OBS! Se scrie si se pronunta corect
paisprezece,saisprezece,saptesprezece,optsprezece,saizeci.
Numeralul cardinal poate avea valoare substantivala(Mihai si George au
plecat la stadion.Cei doi se grabesc;cei-art demonstrativ)si valoare
adjectivala(Doi copii se bat).
FUNCTII SINTACTICE
1)subiect:Trei au plecat.
2)nume pred:Ei sunt doi la parinti.
3)atr genitival:Nu inteleg motivul protestelor celor cinci.
4)c.d.:I-a anuntat pe trei dintre ei.

67

5)compl de agent:Problema a fost rezolavata de patru dintre ei.


6)c.c.m.:Sahul se joaca in doi.
7)atribut adj:Au promovat nouasprezece elevi.
OBS! Atunci cand avem constructia substantiv+numeral(A luat nota
zece),zece indeplineste f.s. de atribut apozitional in nominativ.

2)Numeralul ordinal indica ordinea prin numarare si poate fi precedat de


articol demonstrativ.
Ex:Cel de-al treilea scrie.
Se formeaza din:a,al+numeral cardinal+art hot le+particulara
ex:a saptea,al saptelea
OBS! Numeralul cardinal se poate scrie si cu cifre romane:
I,II,II,IV,V,VI,VII,VIII,IX,X(zece),L(50i),LX(60),C(100),XC(90),D(500),CD(400),M(1
000),CM(900),MC(1100).
Numeralul ordinal poate avea valoare substantivala(Al doilea a castigat
concursul.) si adjectivala(Al doilea copil a castigat premiul).

3)Numeralul colectiv exprima insotirea aratand din cate obiecte este formata
o colectivitate.
Ex:tustrei,toti trei,catesitrei,amandoi,ambii
Forma de G-D a numeralului colectiv este amndurora.
Numeralul colectiv poate avea valoare substantivala(Tuspatru sunt harnici) si
adjectivala(Tuspatru copiii sunt cuminti).

4)Numeralul fractionar denumeste o fractie.Cea mai intalnita forma se


formeza cu ajutorul sufixului ime.

68

Ex:doime,optime,doi pe patru,trei supra cinci


Ex:O treime dintre colegii mei au mers la spectacol.

5)Numeralul adverbial arata de cate ori se indeplineste o actiune sau in ce


proportie se gasescte o calitate sau cantitate a unui obiect.
Clasificare:
-numeral cardinal adjerbial:o data,de doua ori,de cincisprezece ori
-numeral ordinal adverbial:intaia oare,a saptea oara,a noua oara.
Numeralul adverbial se formeaza din:prepde+numeral
cardinal/ordinal+sunbstori.
OBS! Numeralul adverbial determina un verb,un adjective sau un adverb
avand valoare adverbiala,indeplinid f.s. de compl circumst.de mod.
Ex:Ti-a spus de zece ori.
A intrat la faculate de prima data.

6)Numeralul distributiv arata repartizare si gruparea numerica a


obiectelor.Se formeaza din:cate+num.cardinal.
Ex:cate doi,cate trei,cate zece,doi cate doi
OBS! Numeralul distributive poate avea valorile:
-adverbiala:S-au asezat cate doi-doi.
-adjectivala:Ma adresez pe rand cate unui candidat.
-substantivala:Strangea mainile la cate doi deodata.

7)Numeralul multiplicativ arata in ce proportie creste o cantitate sau o


calitate.

69

OBS!
Numeralele multiplicative sunt derivate parasintetice formate cu prefixul in-
si sufixul -it.
Ex:indoit,intreit,inmiit,insutit.

OBS!
Exista si sinonime neologice
Ex:dublu,triplu,cvadublu
Valori:
-adjectivala:A trait o bucurie intreita.
-adverbiala:Va castiga inmiit.
OBS!
Atunci cand exprima o aproximare numerica,cuvintele zeci,sute,milioane
se considera substantive.
Ex:A parcurs zeci de metri.
A castigat milioane.
OBS!
Numeralul cardinal poate fi intalnit si cu valoare de adverb.
Ex:El o tine una.
OBS!
Numeralul ordinal poate fi intalnit si cu valoare de adverb.
Ex:Intai discuta si apoi hotaram.

70

Pentru indicarea datei, probleme apar doar la primele dou zile ale lunii, pentru
celelalte lucrurile fiind clare: se folosete numeralul cardinal i el nu-i schimb
forma dup gen. Aadar, spunem treifebruarie, patru februarie etc.
Pentru prima zi a lunii se folosete numeralul ordinal. Deci, corect
este: nti februarie, nu unu februarie.
Pentru a doua zi a lunii, se folosete numeralul cardinal. Dificultatea apare aici,
din cauz c acesta i modific forma dup gen: doi / dou. Cum spunem? Oricum.
Ambele forme sunt acceptate. Prin urmare, este corect i dou februarie,
i doi februarie.
Evident,
corecte
sunt
i
compusele
cu
aceste
numerale: dousprezecefebruarie, douzeci
i
dou februrie,
dar
i doisprezece februariei douzeci i doi februarie.
Iat pasajele din DOOM pe care m bazez.
Numeralul cardinal "12" i cel ordinal corespunztor trebuie folosite la forma de
feminin atunci cnd se refer la substantive femnine: ora dousprezece,
dousprezece mii de lei, clasa a dousprezecea (dar se accept i formele de
masculin n indicarea datei: doi/doisprezece/douzeci i doi mai).
Pentru indicarea primei zile a fiecrei luni trebuie folosit numeralul ordinal i nu
cel cardinal: nti Decembrie, nti Mai, nu Unu Decembrie, Unu Mai.

ADJECTIVUL
Def: Adjectvul este partea de vorbire flexibila care exprima insusirile unui
subst.Adjectivele sunt:
1)propriu-zise:baiat inalt,oras frumos
2)provenite din:
-vb. la participiu:pom infrunzit
-vb la gerunziu:maini tremurande,lebada murinda
-adverbe:haine gata,barbat bine
-pronume:acel baiat,acea fata
3)derivate-obositoare

In functie de cum isi modifica forma in vorbire adjectivele se clasifica in:


1)variabile- cu 1 sau 2 terminatii si cu
a)cu patru forme:bun,romanesc,intreg,stralucitor
71

b)cu trei forme(sunt adjectivele terminate in c sau g sau in sufixele ator, -esc,-iu):mic,lung,visitor,satesc,auriu
c)cu doua forme(adjective terminate in e,in
diftong):limpede,balai,dibace,vechi
2)invariabile:mov,roz,precoce,perspicace,asemenea,anume,atare
Gradele de comparatie ale adjectivului
1)pozitiv:inalt
2)comparativ
a)de superioritate:advebul mai+adj:mai inalt
b)de inferioritate:adv mai+adv putin+adj:mai putin inalt
c)de egalitate:loc adv(tot asa de,la fel de,deopotriva de)+adj:tot asa de inalt
3)superlativ:
a)relativ
-de superioritate:art dem cel+adv mai+adj:cel mai inalt
-de inferioritate:art dem cel+adv mai putin+adj:cel mai putin inalt
b)absolut
-de superioritate:adv foarte+adj:foarte inalt
-de inferioaritate:adv foarte+adv putin+adj:foarte putin inalt.
OBS! Exista adj. care nu admit grade de comparatie pentru ca:
1)insusirea nu poate fi modificata:
complet,enorm,fundamental,principal,terminat,unic,vesnic
,viu
2)sunt la origine comparative sau superlative(provin din limba Latina):
inferior,superior,maxim,minim,anterior,posterior,suprem,
extrem

72

3)sensul lor nu admite comparatia: acvatic,energetic,electric,industrial


Adjectivul sta de obicei dupa substantivul determinat,iar atunci cand sta
inaintea lui preia de la acesta articolul hotarat.
Formele adjectivelor
Unele adjective s-au format prin:
1)derivare
-cu sufixe:-esc(lumesc),-iu(cenusiu),-nic(zilnic),-os(milos),-ator(fermecator),atic(primavaratic),-uriu(fumuriu),-cios(albicios)
-cu prefixe:ne-(necinstit),in-(inegal),stra-(stravechi)
2)prin compunere
-prin sudare:cumsecade,cuminte
-prin alaturare cu cratima:propriu-zis
Locuiunea adjectival

Locuiunile adjectivale sunt grupuri de cuvinte cu sens


unitar, avnd valoarea unui adjectiv.
Clasificare
1. Locuiuni adjectivale variabile: peste picior, tras de pr, tot
unul i unul
2. Locuiuni adjectivale invariabile: de seam, de treab, fel de fel,
cu capul n nori
MIJLOACELE EXPRESIVE DE REDARE A SUPERLATIVULUI ABSOLUT
In limba romana superlativul absolut se poate forma astfel:
1)cu
adverbele:nemaipomenit,grozav,excesiv,teribil,minunat,asa,extraordinar+prepde
+adj Ex:extraordinar de bun

73

2)cu locutiunile adverbiale din cale-afara,cu totul si cu totul,peste


masura+prepde+adj
Ex:din cale-afara de bun
3)cu sufixe si prefixe:arhi-,extra-,hiper-,ultra-,supra-,super-,-isim.
Ex:hiper bun
4)prin repetarea adjectivului Ex:bun, bun
5)prin repetarea unei vocale sau consoane

Ex:buuuuuun

6)cu anumite substantive care s-au adverbializat:bun foc,frumoasa foc,beat tun


7)cu adverbe provenite din pronume relative in prop exclamative
Ex:Ce vara calduraosa!
Cat de inalt e muntele!

ADVERBUL
Adverbul este partea de vorbire neflexibil care exprim caracteristica unei
aciuni.
Clasificare
1. Dup neles:
a) de mod: aa, bine, repede, nicicum
b) de loc: acolo, departe, jos, niciunde, nicieri
c) de timp: mine, astzi, cndva, niciodat, nicicnd, dup-amiaz
2. Dup structur:
a) simple: bine, ieri, jos
b) compuse: niciodat, devreme, dup-amiaz
3. Dup rol:
a) interogative (folosite n exprimarea ntrebrii n propoziiile interogative): unde,
cnd, cum, ct?
b)relative (utilizate n fraz): unde, cnd, cum, ct
c)nehotrte (nu dau indicaii precise despre circumstan): cndva, altundeva,
oriunde, oricum
b) negative: nu, ba
c) predicative (au funcie sintactic de predicat verbal, cnd sunt urmate de
conjunciile c, sau s): firete, desigur, poate, negreit, posibil, imposibil, normal
74

4. Dup provenien:
a) primare: sus, nu, mai, bine
b) provenite din alte pri de vorbire, prin schimbarea valorii gramaticale:
- din substantive care exprim timpul: noaptea, iarna, lunea
- din adjective: frumos, rapid, puternic
- din pronume: ce, ct: Ce frumoasa!
Grade de comparaie
1. Pozitiv: bine
2. Comparativ:
- de superioritate: mai bine
- de egalitate: la fel de bine
- de inferioritate: mai puin bine
3. Superlativ:
- relativ: -de superioritate: cel mai bine
- de inferioritate: cel mai puin bine
-

absolut: -de superioritate: foarte bine


- de inferioritate: foarte puin bine

Funcii sintactice
1. Predicat verbal: Firete c a priceput.
2. Nume predicativ: Cum este copilul? E bine s scrii.
3. Atribut adverbial: Etajul de jos a fost inundat.
4. Complement circumstanial de loc: Va cltori departe.
5. Complement circumstanial de timp: Azi am cumprat mere.
6. Complement circumstanial de mod: Mergea repede spre coal.
7. Fr funcie sintactic: A mai citit. Chiar a venit.

Adverbe formate prin compunere:


undeva, alene, acasa, intotdeauna, oricum, niciodata
Adverbe formate prin conversiune:
-din adjective: Canta frumos.
-din subst: Vara merg la mare.
-din conjunctii: A si venit.

i= semiadverb sau adverb de ntrire fr funcie sintactic

75

Locuiunea adverbial
Locuiunile adverbiale sunt rupuri de dou sau mai multe cuvinte
care, mpreun, ndeplinesc rolul unui adverb.
Locuiunile adverbiale pot fi formate din:
- substantiv, adjectiv substantivizat, participiu, numeral sau adverb cu
una sau mai multe prepoziii:
ex. de diminea, de obicei, n grab, cu de-a sila, pe de rost, din nou,
pe negndite
- substantiv, pronume sau adverb, repetat cu una sau mai multe
prepoziii:
ex. zi cu zi, clip de clip, rnd pe rnd, din ce n ce
- din pri de vorbire de acelai fel:
ex. colea-valea, ici-colo, vrnd-nevrnd

PREPOZIIA
Def:Prepozitia este partea de vorbire neflexibila care leaga un complement
sau un atribut de cuv. det:
Clasificare:
1)prep. simple: a, cu, de, la, spre, sub, catre, fara, pe etc.
2)prep. compuse: de la,de pe,de langa,despre, din , dintre, printre, inaintea,
dedesubtul, impotriva etc.
Regimul cazual al prep:
1)prep. care cer cazul Ac: spre, din, pan, cu, la, lng, de la, pe lng,
despre, pentru etc.

76

2)prep. care cer cazul G:


dedesuptul, nuntrul

contra, asupra, mpotriva, naintea, napoia, deasupra,

EXCEPIE!
A)aceste prep. cer cazul D. cand se afla inaintea unui pronume personal
forma neacc: asupra-mi,asupra-le,naintea-i
B)aceste prep. cer cazul Ac. cand se afla inaintea unui adjectiv pron posesiv:
asupra mea, napoia ta, naintea voastr
3)prep. care cer cazul D: asemenea, aidoma, contrar, conform,
potrivit(provenite din adv),datorit, mulumit (provenit din participiu),
graie(provenit din subst).

Locuiunea prepoziional
Locuiunile prepoziionale sunt grupuri de cuvinte cu valoare de
prepoziie.
n alctuirea unei locuiuni prepoziionale intr cel puin o prepoziie
i o alt parte de vorbire:
- un substantiv: n faa cu cazul G., din cauza cu cazul G., n loc
de cu cazul Ac., cu scopul cu cazul G.
- un pronume: cu tot cu cazul Ac.
- un adverb: n afara cu cazul G., n afar de cu cazul Ac., de-a
lungul cu cazul G., de-a latul cu cazul G., nainte de cu cazul
Ac.
CONJUNCIA
Conjunctia este partea de vorbire neflexibila care indica raportul de coordonare intre parti
de propozitie de acelasi fel (N.Predicative.,ATRibute.,COMPLemente.,Subiecte.), sau intre
propozitii de acelasi fel (fie principale , fie secundare), si raportul de subordonare intre o
propozitie subordonata si regenta ei.

I.
-

Dup form, conjunctiile sunt:


simple : ca, s, ci, dar, fie, ori, sau etc.
compuse : ca s, ci i, cum c, deoarece, fiindc, dei, cci, dac, nct.

77

II.

Dupa rolul conjunctiei

a.CONJUNCII COORDONATOARE (atunci cnd leag pri de propoziie de acelai fel

sau propoziii de acelai fel- principale sau secundare):


-

copulative: i, nici
adversative: dar, iar, ns, ci.
disjunctive: sau, ori, fie.
concluzive: deci, aadar.

OBS! Se pune virgul naintea conjunciilor coordonatoare adversative- dar, iar, ns, ci,
conclusive- deci, aadar,precum i ntre conjunciile disjunctive -sau, fie, ori.

b.CONJUNCII SUBORDONATOARE: (cnd leag propoziii subordonate de

regentele lor)
c, s, dac, dei, nct, deoarece, fiindc etc.

CONJUNCTIA

Def: Conjunctia este partea de vorbire neflexibil care leag n propoziie dou pri
de propoziie de acelai fel i n fraz leag dou propoziii(de acelai fel sau diferite).
Clasificare:
I)dup form
-simple: i, iar, dar, s, c, sau, etc.
-compuse: ca s, ci i, dei, dac, nct, fiindc, deoarece, aadar
II)dup rolul n enun:
-coordonatoare (atunci cand leaga parti de prop de acelasi fel sau prop de acelasi
fel principale sau secundare).
-subordonatoare (cand leaga prop subordinate de regentele lor): s, c, dac, dei,
nct, fiindc, ca s, deoarece etc.
Conjunciile coordonatoare pot fi:

78

1)copulative: i,nici
2)adversative: dar,iar,ins,ci
OBS! Inainte de aceste conjunctii se pune intotdeauna virgula.
3)disjunctive: sau, ori,f ie
4)concluzive :deci, aadar

La nivelul propozitiei conjunctia coordonatoare:


1). leaga doua sau mai multe parti de propozitie de acelasi fel.
Exemple:
Cartea si caietul sunt pe birou. (doua subiecte)
Rochia aceasta este noua si frumoasa. (doua nume predicative)
Copilul cuminte si silitor invata mult. (doua atribute adjectivale)
Placerea de a invata si de a scrie este mare. (doua atribute verbale)
2). doua parti de propozitie diferite:
Oricand si oriunde e nevoie voi veni. (complement circumstantial de timp si complement
circumstantial de loc)
Oricine si oricand poate sa ma viziteze. (subiect si complement circumstantial de timp)
Orice si oricum e posibil. (subiect si complement circumstantial de mod)

La nivelul frazei, conjunctia leaga:


a). doua propozitii de acelasi fel in raport de coordonare- prin conjunctia coordonatoare :

Propozitiile in raport de coordonare pot fi ambele principale sau ambele secundare.

b). o propozitie regenta de subordonata ei in raport de subordonare prin conjunctia


subordonatoare:

Raportul de subordonare se stabileste intre o propozitie regenta si subordonata ei.

79

Subordonarea se realizeaza prin conjunctiile subordonatoare: c, s, dac, de, deoarece,


fiindc etc.

Alte parti de vorbire cu valoare de conjunctie :


Rolul de legatura intre propozitii este adesea indeplinit de alte parti de vorbire.
Acestea sunt:
1). Adverbe interogative-relative: unde, cand, cum, cat si compusele nehotarate: oricand,
orisicand, oriunde, orisiunde, oricum, orsicum, oricat, orisicat.
2). Pronumele interogative-relative: care, cine, ce, ceea ce, si compusele nehotarate: oricare,
orisicare, oricine, orisicine, oricine, orisice, etc.

EX .

Am invatat/ ca sa iau nota mare la test./


Elementul de relatie Ca sa-conj.subord.
Stiu/ cum te pregatesti./
Elementul de relatie Cum-adverb relativ

De- are valoare morfologic de conjuncie subordonatoare n fraz- cnd are sensul lui DAC
tiu de vii.

Pn- are valoare morfologic de conjuncie subordonatoare n fraz- cnd leag dou propoziii
Stau pn vii.

80

1.RAPORTUL DE COORDONARE
IN PROPOZITIE
-leag dou pri de propoziie de acelai
fel

Cd

PP

PP

Ana citete1/ ,iar apoi se joac 2/

Cct

Vine mine sau poimine.

N.P.

-leag dou propoziii de acelai fel

Cd

El cumpr fructe i pine.

Cct

IN FRAZA

PP

PS

PS

M-a ntrebat1/ dac vreau2/ i dac pot


participa la concurs 3/.

N.P.

El este frumos i detept.

Raportul de coordonare n fraz se realizeaz prin:


a) Juxtapunere ( virgul)
Apa trece/, pietrele rmn./
b) Jonciune ( prin conjuncii coordonatoare sau alte elemente de relaie)
S-a ntors/ ,dar nu va sta mult./

2.RAPORTUL DE SUBORDONARE
IN FRAZA -se realizeaz ntre o propozitie regent si subordonata sa.
-elementele subordonatoare sunt :
a) Conjuncii subordonatoare: c,s,ca s,dac,dei,nct,fiindc,deoarece..
PP
PS
N-ai venit,1/ dei te-am invitat.2/

81

PP=propoziie principal
PS= propoziie secundar

b) Pronume(adjective pron.) relative: care,cine,ce,ceea ce,ci,cte.


PP
PS
Nu tiu1/ cine m-a cutat2/
Nu tiu1 /ce fat m-a cutat2/

c) Adverbe relative: cnd,unde,cum,ct


PP
PS
M ntreb1/ cnd va pleca2/.

e)

Pronume (adjective pron.)nehotrte: oricare,oricine,orice,oricti.


PP
PS
Ajut1/ pe oricine mi cere.2/
PS

PP

Oricte probleme ai rezolva 1/,nu este suficient2./

f) Adverbe nehotrte: oricnd,oriunde,oricum,orict.


PP
PS
Plec1/ oriunde m trimii.2/
Not!
Toate pronumele i adverbele de mai sus ndeplinesc dublu rol:
-

Element de relatie( leag dou propoziii diferite)


In propoziia subordonat au funcie sintactic
Ex. Nu tiu/1 pe cine caui2/
complement direct

82

Locuiunile conjuncionale

Locuiunile conjuncionale sunt grupuri de cuvinte cu


valoarea de conjuncie.
Clasificare
1. Locuiuni conjuncionale coordonatoare:
a) copulative: precum i, ct i, ci i, att... ct i
b) adversative: numai c
c) conclusive: prin urmare, de aceea, n concluzie, aa c, n
consecin
2. Locuiuni conjuncionale subordonatoare: fr s, dup cum, n
timp ce, n vreme ce, din cauz c, din pricin c, cu scopul s,
pentru ca s, n caz c, cu condiia s, cu toate c, mcar c, nct
s.

INTERJECIA
Interjecia este o parte de vorbire neflexibil care reproduce stari sufletesti
sau sunete din natura(onomatopee).
Clasificare
1. Dup structur:
a) simple: Vai! Zu! Of! Uf!
b) compuse: Hodoronc-tronc! Bing-bang! Cotcodac! Teleap-teleap!
2. Dup origine:
a) propriu-zise: Ah! Au! Vleu!
b) onomatopeice (imit sunete i zgomote din natur): Buf! Tronc! Hamham! Miau!
c) provenite din alte pri de vorbire: Foc! nainte!
Funcii sintactice
1. Subiect: De departe se aude: Cioc! Cioc! Cioc!
2. Predicat verbal: Hai acas!
3. Nume predicativ: Este vai de el!
4. Atribut interjectional: Halal exemplu!
5. Complement direct: Am auzit: buf!
6. Complement indirect:Se teme de bum!
7. Complement circumstanial de mod: Porni lipa-lipaa.

83

8. Fr funcie sintactic : Au!

Exist i cteva locuiuni interjecionale:


Pe naiba!, Pcatele mele!, Doamne ferete! etc.
OBS! Dupa interjectie se foloseste virgula sau semnul exclamarii.
Interjectii de adresare: m!, b!, bre!, f!.

SUBIECTUL
Def:Subiectul este partea de prop care arata cine face actiunea exprimata de un
predicat verbal sau cui I se atribuie o insusire exprimata de un predicat
nominal.Subiectul poate fi:
1)exprimat
2)neexprimat
1) Subiectul exprimat poate fi:
-simplu:Elevii silitori invata bine.
-multiplu:Fructele si legumele sunt scumpe.

Subiectul se exprim prin:


1)substantiv in cazul N:Elevii sunt in vacanta.
2)locuiune substantival:Parerile de rau sunt inutile.
3)pronume n N:Dumneata n-auzi?
4)numeral cu valoare substantival n N:Trei au venit.
5)verb:
-la infinitiv:E plcut a nota n piscin.

84

-la supin:Ar fi bine de tiut ce vrei.


-la gerunziu:Se aude tunnd.
6)locuiune verbal:
-la infinitiv:A pune pe roate o afacere e greu.
-la supin:De bgat n seam observaia e uor.
7)interjecie(numai dup verbe impersonale):Se aude oac-oac!

OBS! Verbele impersonale pot avea subiect gramatical care este aezat de obicei
dup predicat, dar subiectul nu este persoan.
Ex:i se cuvine premiul.
Mi-e dor de bunica.
E toamn.
E luni.
OBS! Exista propoziii cu verbe impersonale fr subiect.
Afar plou.
Asear a nins.

2) Subiectul neexprimat este de dou feluri:


-subneles(poate fi dedus din context pentru ca a fost exprimat intr-o prop
anterioara si este la pers a III-a sg si pl).
Teii au inflorit si miros atat de frumos!
-inclus(cand poate fi dedus din desinenta verbului la pers I si a II -a sg si pl).
Vrei sa facem o plimbare?
(TU),(noi)-subiecte neexprimate incluse

85

-subiectul nedeterminat(nu poate fi indentificat )- Scrie la ziar./ Se doarme bine.


Obs! Subiectul nedeterminat se raporteaz la o situaie generala:
Aici se doarme bine.

ATRIBUTUL
DEFINIIE: partea secundar de propoziie care determin un
substantiv

sau un nlocuitor al acestuia (pronume, numeral)

[AL, A, AI, ALE] CUI?


ntrebri

CARE? CE FEL DE?

substantiv

puse termenului determinat

CI? CTE?

substantiv

pronume
Numeral

n N,

D , Ac

pronume
numeral

fr prepoziie

cu prepoziie

cu prepoziie

EXPRIMAT
PRIN :
adjectiv

verb la moduri nepersonale


adverb
interjecie

86

87

FELUL ATRIBUTELOR
[se stabilete dup partea de vorbire prin care este exprimat]

GENITIVAL

Ne impresioneaz destinul
geniului n lume.

PREPOZITIONAL

Dragostea de mam e unic.

APOZIIONAL

Ea, mama, ne-a ocrotit copilria.

dramatic

1. ATRIBUTUL
SUBSTANTIVAL
Exprimat prin:
- substantiv

- numeral cu
valoare substantival

Oraul Bucureti e capital.


Familia Popescu a plecat.
Romanul Ion mi-a plcut.
Dan Petrescu a plecat.
Cinele Tedy e frumos.

2. ATRIBUTUL
ADJECTIVAL

ADJECTIV PROPRIU-ZIS

Admira cerul senin.

ADJECTIV PRONOMINAL

Fiecare om are un ideal al su.

NUMERAL

Un om avea cinci fii i dou fiice.

CU VALOARE ADJECTIVAL

Exprimat prin:
ADJECTIV
DE ORIGINE VERBALA

- participiu adjectivizat

Cerul ntunecat prevestea furtuna.

- gerunziu acordat

Ameea privind rana sngernd.

88

al

3. ATRIBUTUL
PRONOMINAL

GENITIVAL

Vorbele ei l dureau.

PREPOZITIONAL

Laude i ngroziri din astea am mai auzit


noi.

APOZITIONAL

Mama, ea, singurul sprijin, a venit i acum.

IN DATIV (posesiv)

n sufletu-i cald am gsit sprijin.

VERB LA MODUL INFINITIV

Nu avea obiceiul de a ntrzia.

VERB LA MODUL SUPIN

Cerceta aparatele de msurat.

VERB LA MODUL GERUNZIU

l privea cu ochii strlucind de lacrimi

Exprimat prin pronume

4. ATRIBUT VERBAL
Exprimat prin verbe
la moduri nepersonale

Priveau frunzele zbtndu-se pe ramuri.

5. ATRIBUTUL
ADVERBIAL

ntmplarea de ieri l-a impresionat


Du-te in camera de alturi..
Aa exemplu ai dat.

Exprimat prin adverb

6. ATRIBUTUL

Halal purtare ai avut.

89

INTERJECIONAL
Exprimat prin interjecie

TOPICA

Nu-mi trebuie flamuri,

Dup termenul determinat

Nu voi sicriu bogat

naintea termenului determinat

Ci-mi mpletii un pat


Din tinere ramuri

REGUL DE PUNCTUAIE FOARTE IMPORTANT !

De obicei, atributul nu se desparte prin virgul de cuvntul determinat,


cu excepia apoziiei (atributului substantival apoziional)
care, n unele situaii, se desparte prin virgul de cuvntul
determinat.
Oraul Bucureti e capital.
Familia Popescu a plecat.
Romanul Ion mi-a plcut.
Dan Petrescu a plecat.
Cinele Tedy e frumos.

90

COMPLEMENTUL
DEFINIIE: partea secundar de propoziie care determin un verb
un adverb, sau o interjecie cu valoare de verb.
VERB *locuiune verbal+
ADJECTIV
DETERMIN un
ADVERB *locuiune adverbial+
INTERJECIE

- substantiv

n Ac

n D

n G

- pronume

EXPRIMAT PRIN:

- numeral

- verb la moduri nepersonale

cu prepoziie

Fr prepoziie

cu prepoziie

fr
prepoziie

cu prepoziie

- infinitiv
- gerunziu
- supin
- participiu

- adverb
- interjecie
- adjectiv [rar]

91

FELUL COMPLEMENTELOR
*se stabilete dup relaia logic cu termenul determinat, relaie concentrat n ntrebare+
I. COMPLEMENTE NECIRCUMSTANIALE

COMPLEMENT DIRECT

PE CINE? CE?

unui VERB TRANZITIV

L-am rugat pe el s-i dea cartea.

pus

Nu mai puteam atepta.

unei INTERJECII

CUI? CU CINE?
COMPLEMENT INDIRECT

CU CE? DE CINE?
DE CE? LA CINE?

VERB

mi amintesc de copilrie.

DE LA CE?

pus unui

ADJECTIV

Pentru el e important.

DESPRE CINE?

ADVERB

I-am nchinat un moment poetic lui


Eminescu.

DESPRE CE?

INTERJECIE

PENTRU CINE?

COMPLEMENT DE AGENT

DE (CTRE) CINE?

Unirea a fost fcut de Mihai Viteazul i de Ferdinand.

II. COMPLEMENTE CIRCUMSTANIALE


UNDE? DE UNDE?

92

1. COMPLEMENT CIRCUMSTANIAL DE LOC


A trecut nti o boare

PN UNDE?
NCOTRO?

Pe deasupra viilor.
CND? DE CND?

2. COMPLEMENT CIRCUMSTANIAL DE TIMP


Voi veni curnd, nainte de a cdea prima zpad.

3. COMPLEMENT CIRCUMSTANIAL DE MOD

PN CND?
CT TIMP?

CUM? CT? IN CE MOD?


IN CE FEL ?

Cnta ca o privighetoare.
Mergea alene, vorbea ncet.
pus unui

4. COMPLEMENT CIRCUMSTANIAL DE CAUZ

DIN CE CAUZ?

VERB

A vrea s plng de fericit. Ac.

ADJECTIV

Se scutur salcmii de toamn i de vnt. Ac.

ADVERB

A plecat din cauza ploii. Genitiv

5. COMPLEMENT CIRCUMSTANIAL DE SCOP

INTERJECIE
CU CE SCOP?

Trebuia s mearg la lucru. Ac.


Plecase la pdure dup ciuperci. Ac.
A invat cu scopul ctigrii concursului. Genitiv

93

TOPICA

REGULI DE PUNCTUAIE FOARTE


IMPORTANTE

- dup verbul determinat

- complementul direct i indirect nu se despart cu

- nainte de verbul determinat

virgul de
verbul determinat;

- la distan de verbul
determinat.

- complementele circumstaniale se despart cu virgul


de verbul determinat, cnd stau naintea lui.

Uniti frazeologice
a- LOCUTIUNI: a o lua la fuga, om cu scaun la cap
b-EXPRESII: a taia frunza la caini=a lenevi
c-CLISEE INTERNATIONALE: marul lui ADAM, nasul Cleopatrei

Mijloacele expresive de redare a superlativului absolut n


limba romn actual:

lungirea sau repetarea sunetelor: Bun treab!


prefixe superlative, prefixoide:
preacinstit, preacucernic, preafericit

prefixe neologice (arhi-, extra-, ultra-, supra-, hiper-, super- etc.): ultra-scurte, superbiat,
supermasin, superocazie, superofert etc.

sufixul -isim(): rarisim(), clarisim(), simplisim() etc.


sufixe diminutivale sau augmentative: tinerel (=foarte tnr), mncu (=foarte lacom).
adverbul foarte

foarte nvtat

adverbe grupate n seria semantic: mult, prea, tare, ru, grozav, deplin etc.
adverbul ru - prost ru

94

adverbul grozav - ntlnit cu precdere n vorbirea popular, dar si n stilul literar-artistic: ti


sunt ochii turburi grozav
adverbul deplin: Se vede trupul ei cel alb deplin.
adverbe urmate de prepozitia de, grupate n seria semantic: extraordinar (de), excesiv (de),
extrem (de), putred (de), obositor (de), ngrijortor (de), nemilos (de), fript (de), uluitor (de),
usturtor (de), fenomenal (de), nemaintlnit (de), nemaiauzit (de), colosal (de), teribil (de) 1
etc.
locutiuni adverbiale: din cale-afar, cu totul si cu totul, de tot, de mama focului, de para
focului, de pomin, de mai mare dragul, la culme, peste msur, peste orice limit, peste
poate, de-a binelea, cu vrf si ndesat, fr tgad, la culme, cum nu s-a mai vzut (ntlnit,
aflat, pomenit), cum (ct) nu se mai poate, ca vai de etc.:
repetarea adjectivului: o plimbare lung, lung, lung
repetarea adjectivului diminutival: Peste patru ani, Petre Rdoi o s rmn singurelsingurel n cas.
repetarea adjectivului n form diminutival: singur-singuric
constructii exclamative (marcate suprasegmental), formate din adverbe (intensive)
prepozitii + forma de pozitiv a adjectivului: De vreme ce faptele cuvntului su sint as de
frumoase, as de ghizdave, as de luminoase, cu ct cel mai frumos, mai ghizdav, mai
luminos va fi?!; O, moarte ! ct de amar iaste pomenirea ta ().; () o, ct de
frumoas fat! (Dimitrie Cantemir, Divanul sau Glceava nteleptului cu lumea); Veta: ()
S m culcce obosit sunt! (I. L. Caragiale, O noapte furtunoas).
adverbe obtinute prin conversiunea substantivului: (priceput) foc, (beat) turt / crit / cui,
(rcit) cobz, (nghetat) bocn / tun, (singur) cuc, (btut) mr, (curat) luciu, (ndrgostit)
lulea, (prost) tuf, (adormit) bustean, (strns) grmad, (gol) pusc, (adunate) mnunchi,
(slab) scndur etc.; topic invers: foc (de priceput).

ATENIE! Adverbele
Adverbe interogative, relative si nehotarate
1. Interogative- se folosesc in propozitii interogative: unde?, cand?, cum?
2. Relative- se folosesc in fraze, exprimand raportul de subordonare si sunt
elemente de relatie: unde, cand, cum, cat, incotro etc.
3. Nehotarate- exprima ideea de mod, de loc sau de timp in chip neprecis, general:
odata, altadata, candva, cumva, undeva, catva, oricum, oricand, oriunde,
oricat, etc.
Adverbele nehotarate oricum, oricand, oriunde etc. pot fi si elemente de relatie
subordonatoare in fraza.

95

SEMNELE DE PUNCTUAIE
fi recapitulativ SEMNUL DE
PUNCTUATIE
.

UTILIZAREA
marcheaza sfarsitul unei propozitii enuntiative

PUNCTUL
?

marcheaza sfarsitul si intonatia unei propozitii interogative

SEMNUL
INTREBARII
!

marcheaza sfarsitul si intonatia unei propozitii exclamative

SEMNUL
EXCLAMARII

exprima nedumerire, surpriza, uimire

PUNCTELE DE
SUSPENSIE

marcheaza intreruperea unui text citat

:
DOUA PUNCTE
,
VIRGULA

marcheaza intreruperile din cursul vorbirii

- reies anumite stari-ex.melancolie- ale naratorului


se folosesc inaintea unei enumerari, inaintea vorbirii unei
persoane, inaintea unei explicatii sau precizari
se foloseste in delimitarea propozitiilor coordonate
(realizeaza raportul de coordonare prin juxtapunere intre
propozitii)
se foloseste intre elementele unei enumerari
intre elementele subiectului sau numelui predicativ multiplu
izoleaza apozitia simpla sau dezvoltata de restul propozitiei
desparte de restul propozitiei gerunziile si participiile aflate
la inceputul comunicarii
izoleaza complementele circumstantiale asezate intre subiect
si predicat
izoleaza substantivul in cazul vocativ de restul propozitiei
izoleaza interjectiile exclamative de restul propozitiei

marcheaza lipsa predicatului


marcheaza o explicatie, o adaugire, o apreciere

LINIA DE PAUZA

96

delimiteaza in fraza propozitiile sau grupurile de propozitii


care sunt independente sintactic, dar sunt suficient de
apropiate ca inteles

;
PUNCTUL SI
VIRGULA
"-"

marcheaza un citat
marcheaza cuvintele unui personaj- incadreaza vorbirea
directa-replicile personajelor (in locul liniei de dialog)
marcheaza un citat in citat

GHILIMELELE

GHILIMELE
FRANTUZESTI
sau
GHILIMELE IN
GHILIMELE
-

marcheaza inceputul vorbirii directe a fiecarui participant la


dialog

LINIA DE DIALOG

MOTIVAIA VIRGULEI
IN PROPOZITIE____

Izoleaza o constructie-un subst. in vocativ de restul enuntului


- Mario, vezi de ceva dulceti, cafea!
De vanzare ti-e gainusa ceea, mai baiete?

Izoleaza o interjectie de restul enuntului


De, cucoane!

Izoleaza o apozitie dezvoltata, uneori una simpla de restul enuntului


"cand ne jucam noi, baietii, de-a mijoarca" - apozitie simpla
Mihai Eminescu, cel mai mare poet roman - apozitie dezvoltata

Izoleaza constructii gerunziale sau participiale de restul enuntului


Ascultandu-l, ma gandeam la locurile natale.
Cuprins de fericire, l-am imbratisat.

Marcheaza elipsa(lipsa) unui verb predicativ


"Bataile versului am prins a despinde

97

din hora..
'Rimele, din bocete si colinde''

Izoleaza un complement circumstantial, daca se afla la inceputul propozitiei


Toamna, se numara bobocii.

Izoleaza un complement circumstantial aflat intre subiect si predicat


Atunci eu, voios, am plecat

Izoleaza un adverb sau locutiune adverbiala intercalate intre verbul copulativ si numele
predicativ
Tema nu e, desigur, prea usoara.

Marcheaza raport de coordonare prin juxtapunere intre parti de propozitie de acelasi


fel(subiecte, nume predicative, atribute, complemente - enumeratie)
Tigrul, leul , leopardul si pantera traiesc in jungla.
Elevul este silitor, preocupat si dornic de noutate.
Am o floare frumoasa, inalta si mirositoare.
De ziua mea am primit flori, cadouri si felicitari.

Izoleaza o constructie sau propozite incidenta


Mama lui, de treaba femeie, nu l-a certat niciodata.
Mergem la joaca, zise ea, dupa ce terminam exercitiile la matematica
IN FRAZA___

Marcheaza raport de coordonare prin juxtapunere intre propozitii principale sau propozitii
subordonate de acelasi fel
Am venit , /am vazut , /am plecat /.

P1=PP, P2=PP, P3=PP

Vreau, /sa te ajut, /sa te inteleg/ si sa iti dau sfaturi/.


P1=PP, P2=PS(1), P3=PS(1), P4=PS(1)

Izoleaza o propozitie atributiva explicativa


Cei trei, /cum fusese numit grupul nostru, /erau foarte veseli/. P1=PP, P2=AT

98

Cuvintele i construciile incidente


ntr-o propoziie sau fraz poate exista un cuvnt, un grup de cuvinte sau o propoziie
care nu au nici o legtur sintactic cu restul enunului, reprezint o comunicare de sine
stttoare, care se afl pe alt plan sintactic fa de restul frazei:

Se disting urmtoarele tipuri de cuvinte incidente:


1) cuvinte i construcii incidente care exprim atitudinea vorbitorului fa
de cele comunicate: din pcate, din (ne)fericire, cu prere de ru, spre
marele meu regret, spre nedumerirea mea etc.
Mi-a face, evident, datoria. (L. Rebreanu)
Era, poate, prea trziu. (V. Eftimiu)
Soldaii nici nu m vzur, poate. (Em. Grleanu)
Din fericire, rnile primite pe urma accidentului de automobil nu erau
prea grave. (V. Eftimiu)
Admirm i pe drept cuvnt n limba greac i german
capacitatea lor de compunere. (C. Noica)
2) cuvinte i construcii incidente care exprim certitudinea sau
incertitudinea vorbitorului n legtur cu cele comunicate : firete,
bineneles, desigur, evident, negreit, ntr-adevr, fr ndoial, cu
siguran, fr doar i poate, natural, de bun seam, probabil,
pesemne, poate, se prea poate, parc, cic etc.
- Domnule!/ - Soro!. Nu cred, zu, c el este de vin.

3) cuvinte i construcii incidente care indic sursa informaiei: dup mine,


dup prerea mea etc.
4) cuvinte i construcii incidente care exprim legtura dintre idei,
consecutivitatea expunerii gndurilor: n primul rnd, n al doilea rnd,
mai nti de toate, n sfrit, la urma urmelor, de altfel, de altminteri,
dimpotriv, din contra, printre altele, apropo, pe de o parte, pe de alt
parte etc.
5) cuvinte i construcii incidente care exprim modalitatea de formulare a
gndurilor: ntr-un cuvnt, cu altecuvinte, altfel spus, mai exact, mai
bine zis, n general, n linii mari, n special, la drept vorbind, de fapt,
n fond etc.
6) propozitii incidenteNu tiam, mi-a rspuns el, c a fost aresta.
N-o s regrei, cred eu, c am dreptate.
- M rog./ - Nu-i aa?/ - Ce mai?

99

MODEL DE ANALIZ A PARILOR DE VORBIRE

PARTEA DE
VORBIRE
1.Substantivul
8

MODEL DE ANALIZ
Comun,(propriu),simplu(compus), gen, numr(se precizeaz dac este defectiv), caz, articulat(se
precizeaz felul articolului i forma acestuia) sau nearticulat, precedat sau nu de prepoziie(se
precizeaz felul prepoziiei), funcia sintactic

2Articolul

se analizeaz mpreun cu acel cuvnt pe care l nsoete; se poate totui analiza i separat,
consemnndu-se:felul(hotrt, nehotrt,posesiv, demonstrativ),poziia fa de substantiv:proclitic
sau enclitic(la articolele hotrt, nehotrt),genul (m, f, n), nr., caz, (se precizeaz c este o parte de
vorbire fr funcie sintactic)

3.Adjectivul

Propriu-zis sau provenit din alte pri de vorbire sau derivat; simplu /compus;variabil(se precizeaz
cu cte forme/ terminaii) sau invariabil; se acord n gen, nr. i caz cu substantivul
determinat(gen......., nr........., caz.......),gradul de comparaie(sau fr grad de comparaie); funcia
sintactic ; preia sau nu n mod formal articolul substantivului pe care l determin

4. Pronumele
6

Personal [pers, forma iniial de nominativ pt. formele neaccentuate, gen, nr, caz, form acc. sau
neacc., valoare de dativ posesiv, etic, neutr(dac e cazul), nsoit de articol posesiv(dac e cazul),
nsoit de prepoziie(simpl/compus)ori de locuiune prep. (dac e cazul), funcia sintactic ]
Demonstrativ[de apropiere, deprtare,identitate, difereniere; simplu/compus; form litetrar
/popular/ regional, , gen, nr, caz, nsoit de articol posesiv(dac e cazul), nsoit de
prepoziie(simpl/compus)ori de locuiune prep. (dac e cazul), funcia sintactic]
Posesiv[pers, nr. Posesorilor:un singur posesor sau mai muli; genul i numrul obiectului posedat;
cazul, nsoit de prepoziie(simpl/compus)ori de locuiune prep. (dac e cazul), funcia sintactic ]
Reflexiv[form proprie sau mprumutat de la pronumele personal, pers, nr(numai pt. pers I i II,la
pers a III-a -invariabil dup nr)., invariabil dup gen(la toate pers), cazul(dativ sau ac, forma
acc(numai la pers a III-a sau form neaccindependent sau conjunct, valoarea (de dativ posesivdac e cazul) funcia sintactic sau fr funcie sintactic(marca gramatical a diatezei reflexive)
Interogativ[genul (numai la Gen-Dativ sg i numai la pronumele la care genul este marcat
gramatical, la celelalte fiind invariabil dup gen), nr(numai la pronumele i la cazurile la care este
marcat gramatical, , la celelalte fiind invariabil dup nr), nsoit de articol posesiv(dac e cazul),
nsoit de prepoziie(simpl/compus)ori de locuiune prep. (dac e cazul), funcia sintactic ]
Relativ[simplu/compus, genul( numai la pronumele la care genul este marcat gramatical, la celelalte
fiind invariabil dup gen), nr(numai la pronumelecare pot avea forme de sg. i pl., la celelalte fiind
invariabil dup nr),cazul, nsoit de prepoziie(simpl/compus)ori de locuiune prep. (dac e cazul),
100

funcia sintactic n prop. Subordonat, rolul n fraz]


Nehotrt*simplu/compus, genul (numai la pronumele la care genul este marcat gramatical, la
celelalte fiind invariabil dup gen), nr(numai la pronumele i la cazurile la care este marcat
gramatical, , la celelalte fiind invariabil dup nr), cazul nsoit de articol posesiv(dac e cazul), nsoit
de prepoziie(simpl/compus)ori de locuiune prep. (dac e cazul), funcia sintactic ]
Negativ[simplu/compus, genul (dac e cazul, dac nu, invariabil dup gen), nr (dac e cazul, dac
nu, invariabil dup nr), cazul, funcia sintactic]
5.Numeralul

Cardinal, colectiv, fracionar,ordinal, distributiv, multiplicativ, adverbial, simplu/compus, valoarea


morfologic(substantival, adjectival, adverbial) , gen(invariabil n raport cu genul), caz(cerut de
prepoziie), precedat de articol demonstrativ adjectival(-dac este cazul), funcia sintactic

6.Verbul

Predicativ/copulativ,personal/impersonal, tranzitiv/intranzitiv, conjugare, diatez(la diat . pasiv construit cu pronume reflexiv n dativ sau n acuzativ), mod, timp, persoan, numr, form
afirmativ/negativ, funcia sintactic

7.Adverbul

Fel(de loc,timp, mod, cauz), simplu/compus, corelativ (dac e cazul),grad / fr grad de comparaie,
nepredicativ / predicativ, nsoit de prepoziie (dac e cazul)

8.Prepoziia

se analizeaz mpreun cu cuvntul pe care l nsoete; se poate totui analiza i separat,


consemnndu-se: felul- simplu/compus, propriuzis sau provenit din alt parte de vorbire, modul
cum este construit( cu Gen, Ac, sau Dat), ce raporturi exprim

9.Conjuncia

Coordonatoare sau subordonatoare, simpl/compus, fr funcie sintactic, exprim un raport de


coordonare(copulativ, adversativ, disjunctiv, conclusiv)sau de subordonare n fraz

10.Interjecia

simpl/compus, , propriuzis sau provenit din alt parte de vorbire,onomatopeic(dac e cazul),


nepredicativ(cu funcia sintactic de... sau fr funcie sintactic) ori predicativ(cu funcia
sintactic de PV.)

101

MODEL CV EUROPASS

Curriculum vitae
Europass
Atasai fotografie

Informaii personale
Nume / Prenume

Nume Prenume

Adresa(e)
Telefon(-oane)

Mobil:

Fax(uri)
E-mail(uri)
Nationalitate(-tati)
Data naterii
Sex

Locul de munc vizat /


Domeniul ocupaional
Experiena profesional
Funcia sau postul ocupat
Principalele activiti i responsabiliti
Numele i adresa angajatorului
Tipul activitii sau sectorul de activitate

Educaie i formare
STUDII-Perioada

Menionai pe rnd fiecare form de nvmnt i program de formare profesional urmat, ncepnd
cu cel mai recent (vezi instruciunile)

PERFORMANTE

Aptitudini i competene
personale
Limba(i) matern(e)

102

Limba(i) strin(e)
PASIUNI
RECOMANDARI

Sensurile cuvintelor
a.sens propriu, de baza- gura
b.sens secundar- gura podului
c.sens figurat-pe-o gura de rai

Derivatele parasintetice sunt cele formate prin adaugare de prefix si sufix in acelasi
timp.
impadurire, infrumusetare
Compunerea- se care se formeaza cuvinte noi, unind termeni diferiti.
gura-leului, numai-nu+mai, niciodata-nici+o+data
Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea- se formeaza cuvinte noi prin trecerea de la
o parte de vorbire la alta.
Prin conversiune se pot obine:
SUBSTANTIVE din adjective=>Albul imi place.
SUBSTANTIVE din verbe le participiu=>Ranitul fuge.

103

PROPOZIIILE SUBORDONATE CLASA A VIII-A


PROPOZIIA SUBORDONAT SUBIECTIV (SB)
DEFINIIE: este subordonata care ndeplinete n fraz funcia sintactic de subiect al
propoziiei regente: E uor a scrie versuri. (subiect)
E uor 1 /(s) scrii versuri. 2 / (subiectiv)
NTREBRI:
-cine?
-ce?
TERMENI REGENI:
-verb personal: Vine 1 / (cine) poate.2 /
-verb impersonal: este, trebuie.
Trebuia 1 / (s) mearg.2 /
-verb personal devenit impersonal: a rmne, a ajunge, a psa, a plcea, a veni etc.
Ajunge 1 / (ct) ai alergat. 2 /
Rmne 1 / (cine) vrea.2 /
-expresie verbal impersonal: e bine, e ru, e uor, e greu, e lesne, e dificil, e posibil, e
drept, e recomandabil, e cu putin, e de prisos, este de dorit, e de crezut, e culmea, e
pcat, e un adevr, e un noroc, una e, alta e, e un fapt etc.
E bine 1 / (c) s-a ntmplat aa. 2 /
-verbe reflexive i impersonale: se cuvine, se cade, se ntmpl, se zice, se aude, se spune,
se pare, se poate, se vede etc.
Se zice 1 / (c) plou. 2 /
Se cuvine 1 / (s) fim civilizai. 2 /
-verb impersonal cu pronume n dativ: a-i fi dat, a-i fi sortit, a-i fi hotrt, a-i fi scris, a-i
prea, a-i rmne, a-i da prin gnd, a-i trece prin minte, a-i plcea, a-i veni etc.I-a fost
dat 1 / (s) ajung acolo.2 /
Mi-a convenit 1 / (ce) s-a propus la edin.2 /
-adverb sau locuiune adverbial predicativ: desigur, firete, probabil, poate, negreit,
pesemne, cu siguran, cu certitudine, fr ndoial, de bun seam etc.
Desigur 1 / (c) vor veni i ei. 2 /
ELEMENTE DE RELAIE:
a.pronume relative: cine, care ce, ct, cel ce - (Cine) se scoal de diminea 1 /
departe ajunge. 2 /
b.adjective pronominale relative: Este susinut 1 /(care) elev nva. 2 /
c.pronume nehotrte: oricare, oricine, orice, orict: (Oricine) muncete 1 / are de toate. 2 /
d.adjective pronominale nehotrte: (Orice) om muncete 1 / are de toate. 2 /
e.adverbe relative: unde, ct, cum, cnd, ncotro: Nu se tie 1 / (cnd) a plecat. 2 /
f.conjuncii subordonatoare : c, s, ca s, dac, de: E bine 1 / (c) a venit. 2 /
Nu se tie 1 / (dac) vine. 2 /
g. locuiuni subordonatoare conjuncionale: cum c, cum de, dect s:
E de mirare 1 / (cum de) a rezistat. 2 /
ELEMENTE CORELATIVE: nu are elemente corelative, nici elemente de relaie specifice.
TOPIC: - antepus (cnd rspunde la ntrebarea cine?): (Cine)- i harnic 1 /are totul. 2 / postpus (cnd rspunde la ntrebarea ce?): E ru 1 / (ce) face. 2 /
PUNCTUAIE: de obicei nu de desparte de regent prin virgul indiferent de locul pe care l
ocup. Cnd st naintea regentei i este reluat prin pronume demonstrativ, se desparte
ntotdeauna prin virgul : (Cine)alearg mai repede, 1 / acela e ctigtor. 2 /

104

PROPOZIIA SUBORDONAT PREDICATIV (PR)


DEFINIIE:
- este subordonata care ndeplinete n fraz funcia sintactic de
nume predicativ al propoziiei regente:
Plcerea lui este de a citi. (nume predicativ)
Plcerea lui este 1/ (s) citeasc.2/ (predicativ)
NTREBRI:
-ce?
-cine?
-cum? (adresate verbului copulativ din regent)
TERMENI REGENI:
- verb copulativ care constituie predicatul nominal incomplet al regentei: a fi, a
deveni, a iei, a se face, a ajunge, a prea, a nsemna, a rmne, a se nate etc.

Hotrrea lor este 1/ (c) vor veni. 2/ El a devenit 1/ (ce) i-a dorit. 2/
Asta nseamn 1/ (c) n-a fost atent.2/ Mihai a rmas 1/ (cum) l tiai. 2/
El prea 1/ (c) este obosit. 2/
ELEMENTE DE RELAIE:
a.pronume relative: cine, care ce, ct, cel ce ntrebarea este1/ (ce) vor
face. 2/
b.adjective pronominale relative: Problema este 1/(a cui) propunere
o susinem. 2/
c.pronume nehotrte: oricare, oricine, orice, orict:
Banul este 1/ (al oricui) l muncete. 2/
d.adjective pronominale nehotrte: Premiul este 1/ (pentru orice) om
ctig. 2/
e.adverbe relative: unde, ct, cum, cnd, ncotro:
Nedumerirea noastr este 1/ (cnd) va veni. 2/
f.adverbe nehotrte: oricum, orict: El este1/ (oricum) vrea. 2/
g.conjuncii subordonatoare: c, s, ca s, dac, de:
Propunerea mea este 1/ (s) plecm 2/
ntrebarea este 1/ (dac) va reui. 2/
h.locuiuni subordonatoare conjuncionale: dup cum, ca i cum, ca i
cnd, de parc: Totul era1/ (dup cum) planificaser. 2/
Este 1/ (de parc) n-ar fi. 2/
ELEMENTE CORELATIVE: nu are elemente corelative, nici elemente de
relaie specifice.
TOPIC: - antepus verbului copulativ din regent: Problema este 1/
(ce) vrea. 2/
- postpus (cnd vorbitorul insist asupra celor spuse n propoziia
predicativ): (Cine) suntei 1/ suntei. 2/

105

PUNCTUAIE: nu de desparte de regent prin virgul indiferent de locul pe


care l ocup.
2

PROPOZIIA SUBORDONAT ATRIBUTIV (AT)


DEFINIIE:
- este subordonata care ndeplinete n fraz funcia sintactic de
atribut pe lng un substantiv sau substitut al acestuia din propoziia regent:
Am urmat sfatul dat. (atribut)
Am urmat sfatul 1/(pa care) ni l-ai dat. 2/ (atributiv)
NTREBRI:
-care? , ct? , cte? ,
-ce fel de? , al (a, ai, ale) cui?
TERMENI REGENI:
-substantiv: El este biatul1/ (pe care) l-am cutat.2/
-pronume: Acela 1/ (care) nva2/ tie1/.
-numeral: Al doilea, 1/ (care) a ntrziat2/ a avut mai mult de ateptat1/.
ELEMENTE DE RELAIE:
a. pronume relative: cine, care ce, ct, cel ce:
Primete premiul elevul 1/ (care) e silitor. 2/Am urmat sfatul 1/ (ce) mi lai dat. 2/
b.pronume interogativ: Asculi muzica 1/ (pe care) ai ascultat-o i ieri? 2/
c.adverbe relative: unde, ct, cum, cnd, ncotro: Nu se tie ziua1/ (cnd) a
plecat. 2/
Nu cunosc locul 1/
(unde) merge.2/ d. adverbe interogative: Nu cunosc locul 1/ (unde) merge? 2/
d. conjuncii subordonatoare: c, s, ca s, dac: A luat hotrrea 1/
(s) vin. 2/
ntrebarea 1/ (dac) vine 2/ i-a pus-o i el. 1/
e. locuiuni subordonatoare conjuncionale: de s, cum c, pn s:
ntr-una din zile 1/ (pn s) plec n concediu, 2/ m-a vizitat Ionescu. 1/
ELEMENTE CORELATIVE: nu are elemente corelative, nici elemente de
relaie specifice.
TOPIC: - postpus: tiu rspunsul ntrebrii1 / (pe care) i-a adresat - o. 2/
- intercalat (cu condiia s urmeze termenului regent): Ziua 1/ (n
care) m-avizitat 2/ mi-o amintesc i acum. 1/
PUNCTUAIE: dac este determinativ (neizolat) nu se desparte prin
virgul, iar dac este explicativ (izolat) se desparte prin virgul de regenta
ei. Atributiva explicativ intercalat se izoleaz prin virgule de regenta ei.

106

PROPOZIIA SUBORDONAT COMPLETIV DIRECT (CD)


DEFINIIE:
- este subordonata care ndeplinete n fraz funcia sintactic de
complement direct pe lng cuvntul determinat din regent:
A nvat a citi . (complement direct)
A nvat 1/(s) citeasc. 2/ (completiv direct)
NTREBRI:
-pe cine?
-ce?
TERMENI REGENI:
-verb tranzitiv: Nu tie1/ (cine) vine.2/
-locuiune verbal tranzitiv: N-a bgat de seam 1/ (c) plecase.2/
-interjecie cu valoare predicativ:
Iat 1/ (ce) s-a ntmplat. 2/
ELEMENTE DE RELAIE:
a.pronume relative: cine, care ce, ct, cel ce Nu tiam 1/ (cine) va
nvinge. 2/
b.adjective pronominale relative: A ntrebat 1/(care) elev nva. 2/
c.pronume nehotrte: oricare, oricine, orice, orict: i dau 1/ (orice)
mi ceri. 2/
d.adjective pronominale nehotrte: i ofer 1/ (orice)lucru doreti. 2/
e.pronume interogativ: tii 1/ (cine) vine? 2/
f.adjectiv pronominal interogativ: nelegi 1/ (ce) probleme discut? 2/
g.adverbe relative: unde, ct, cum, cnd, ncotro: Nu tie 1/ (cnd) a
plecat. 2/
h.conjuncii subordonatoare: c, s, ca s, dac, de: Am auzit 1/ (c) a
venit. 2/
Nu tie 1/
(dac) vine. 2/i. locuiuni subordonatoare conjuncionale: cum c, cum de:
Zicea 1/ (cum c) ar merge acolo. 2/
ELEMENTE CORELATIVE: nu are elemente corelative, nici elemente de
relaie specifice. Poate fi reluat n regent cnd determin un verb la mod
nepersonal nepredicativ.
TOPIC: - postpus : tiu1/ (ce) face. 2/
-antepus : (Care) vine, 1/nu tiu nici acum. 2/
-intercalat: A dori 1/ (s) fii altfel dect el, 2/ este o schimbare. 1/
PUNCTUAIE: cnd st dup regent nu se desparte prin virgul. Cnd este
antepus
regentei, de desparte, de obicei, prin virgul. Cnd este intercalat, virgula

se poate folosi dup ea.


107

PROPOZIIA SUBORDONAT COMPLETIV INDIRECT (CI)


DEFINIIE:
- este subordonata care ndeplinete n fraz funcia sintactic de
complement indirect pe lng cuvntul determinat din regent:
Vorbete asculttorilor. (complement indirect)Vorbete 1/(cui) ascult. 2/
(completiv indirect)
NTREBRI:
-cui?, despre cine?, de cine?, cu cine?, la cine?, pentru cine?, mpotriva cui?,
contra cui?, asupra cui? etc.
TERMENI REGENI:
-verb personal: Se gndea 1/ (la cine) va veni.2/
-locuiune verbal: Nu i-a dat seama 1/ (ce) s-a ntmplat. 2/
-adjectiv: ndemnarea este necesar 1/ (cui) repar. 2
-locuiune adjectival: Nu era n stare 1/ (s) scoat o vorb. 2/
-adverb: E ru 1/ (de cine) e srac.2/
-interjecie: E vai 1/(de cine) nu ascult. 2/
Bravo 1/(cui) ctig. 2/
ELEMENTE DE RELAIE:
a.pronume relative: cine, care ce, ct - Povestete 1/ (cui) l ascult. 2/
b.adjective pronominale relative: Este mndru 1/(de cte) rezultate a
obinut. 2/
c.pronume nehotrte: Se teme 1/ (de oricine) l amenin. 2/
d.adjective
pronominale
nehotrte: D premiul 1/
(oricrui)
copil
l merit. 2/
e.pronume interogative: Se gngete1/ (la cine) va veni? 2/
f.adjective pronominale interogative: S-a ntrebat 1/(la care) coleg va
merge? 2/
g.adverbe relative: unde, ct, cum, cnd, ncotro: Nu m dumiresc 1/
(unde) e. 2/
h.conjuncii subordonatoare: c, s, ca s, dac, de: Nu m mir 1/ (c) na reuit. 2/
i.locuiuni subordonatoare conjuncionale: cum c, cum de:
S-a mirat1/ (cum de) a rezistat. 2/
ELEMENTE CORELATIVE: nu are elemente corelative, nici elemente de
relaie specifice. Poate fi ns reluat sau anticipat n regent prin pronume
personal form neaccentuat.
TOPIC: - postpus: M gndesc 1/ (ce) face. 2/
-antepus : (Despre ce) au discutat 1/nu m-am ntrebat niciodat. 2/
-intercalat: Gndindu-m 1/ (la ce) a spus, 2/ am neles mesajul. 1

108

PROPOZIIA SUBORDONAT CIRCUMSTANIAL DE


LOC (CL)
DEFINIIE:
- este subordonata care ndeplinete n fraz rolul unui complement
circumstanial de loc i arat locul n care se desfoar o aciune sau se
manifest o nsuire:
Pretutindeni vezi locuri minunate. (complement circumstanial de loc)
(Oriunde) priveti,1/ vezi locuri minunate.2/ (circumstanial de loc)
NTREBRI:
- unde?, de unde?, pn unde?, ncotro?
TERMENI REGENI:
-verb : Vine 1/ (de unde) a fost trimis.2/
-locuiune verbal: St de vorb cu mine1/ (oriunde) m ntlnete. 2 /
-interjecie: Hai 1/ (unde) vrei. 2/
-adjectiv: Victorioas 1/ (oriunde) joac, 2/ echipa a ctigat campionatul. 1/
-locuiune
adjectival: De
treab 1/(oriunde) l-ai ntlni, 2/
te ajut la
nevoie. 1/
-adverb: Acolo, 1/ (unde) ai fost tu, 2/ n-a ajuns nc nimeni. 1/
-locuiune adverbial: n mijloc, 1/ (unde) a stat el, 2/ a fost mult lume. 1/
ELEMENTE DE RELAIE:
a.pronume relative: cine, care ce, ct + prep. - Merg 1/ (la cine)
m cheam. 2/
b.adjective pronominale relative: Ne ndreptm 1/(spre care) coleg
ne cheam. 2/
c.pronume nehotrte: oricare, oricine, orice, orict + prep.: Se duce 1/
(ctre oricine) vrea. 2/
d.adjective pronominale nehotrte: Mergea 1/ (spre oricare) cldire
dorea. 2/
e.pronume interogative: Mergi 1/ (la cine) am stabilit? 2/
f.adjectiv pronominal interogativ: Vii1/ (de la ce) coleg ai fost? 2/
g.adverbe relative: unde, ncotro, ct: Nu merge 1/ (unde) au stabilit. 2/
Aumblat 1/ (ct) e lumea de mare. 2/
h.adverbe
nehotrte: oriunde,
orincotro: (Orincotro) priveti1/ vei
vedea locuri minunate.2/
ELEMENTE CORELATIVE: adverbul acolo cu sau fr prepoziie; nu are
elemente de relaie specifice.
TOPIC: - postpus: Vin1/ (de unde) am fost. 2/
-antepus: (Unde) a fost, 1/ a aflat adevrul. 2/
-intercalat: Acolo, 1/ (unde) ai fost tu, 2/ n-a ajuns nc nimeni. 1/

109

PUNCTUAIE: cnd st dup regent nu de desparte de obicei prin virgul.


Cnd st naintea regentei poate fi desprit, desprirea fiind obligatorie
dac are element corelativ. Dac este intercalat i aezat naintea
predicatului regentei, se izoleaz ntre virgule.
6

PROPOZIIA SUBORDONAT CIRCUMSTANIAL DE


TIMP (CT)
DEFINIIE:
-este subordonata care ndeplinete n fraz rolul unui complement circumstanial de
timp i arat timpul cnd se desfoar aciunea din regent sau se manifest o nsuire.
-temporala poate exprima:
anterioritatea: Am ajuns la gar1 / (nainte ca) trenul (s) soseasc.2 /
posterioritatea: M-a cutat 1 / (dup ce) plecasem.2 /
simultaneitatea: A venit 1 / (n timp ce) nvam la geografie.2 /
NTREBRI:
- cnd?, de cnd?, pn cnd?, ct timp?
TERMENI REGENI:
-verb : Vine 1 / (cnd) poate.2 /
-locuiune verbal: St de vorb cu mine1 / (cnd) m ntlnete. 2 /
-interjecie: Hai 1 / (cnd) vrei. 2 /
-adjectiv: Biruitoare 1 / (cnd) a luptat la Oituz, 2 / armata romn a ctigat i alte btlii. 1 /
-locuiune adjectival: Din topor, 1 /(cnd) a crescut,2 / biatul a dat de necaz. 1 /
-adverb: Azi, 1 / (cnd) te-am cutat, 2 / nu erai acas. 1 /
-locuiune adverbial: Din vreme n vreme,1 /(cnd) te ntlnesc,2 / m bucur.1 /
ELEMENTE DE RELAIE:
a.adverbe relative: cnd, ct (ct timp), cum (ndat ce), unde (ndat ce):
(Cnd) a venit, 1 / nu l-a gsit. 2 /
(Ct) a stat aici, 1 / n-a scos o vorb. 2 / (Cum) l vzu, 1 / l i recunoscu. 2 /
b.adverbe nehotrte: oricnd, oriicnd, orict: (Oricnd) vrei,1 / l poi vedea.2 /
Poi sta 1 / (orict) vrei. 2 /
c.conjuncii: pn (nu), dac, de, c: A stat 1 / (pn) s-a ntunecat. 2 /
(Dac) a vzut aa, 1 / nora mpratului s-a mai domolit. 2 /
d.locuiuni conjuncionale: nainte (ca) s, ndat ce, imediat ce, dup ce, pe dat ce, n
timp ce,
ct vreme, ct timp, oro de cte ori etc.
(Dup ce) i-a ntlnit, 1 /s-a ntors. 2 /
(Ori de cte ori) plou ,1 / i ia umbrela. 2 /
e. pronume relative: cine, care, ct : Au sosit 1 / (naintea cui) doreau. 2 /
f.adjective pronominale relative: Ajungem 1 /(naintea crui) coleg ne cheam. 2 /
g.pronume nehotrte: oricare, oricine: Se duce 1 / (naintea oricui) vrea. 2 /
h.adjective pronominale nehotrte: Mergea 1 / (naintea oricrui) om dorea. 2 /
i.pronume interogative: Vii 1 / (naintea cui) am stabilit? 2 /
j.adjectiv pronominal interogativ: Ajungi1 / (naintea crui) coleg i-ai propus? 2 /
ELEMENTE CORELATIVE:atunci, numai ce, pe urm,temporalei.
adverbele i locuiunile adverbiale: i, imediat, ndat, deodat, cum, de attea ori etc.
Locuiunile adverbiale menionate sunt specifice

110

TOPIC: - postpus: Vin1 / (naintea cui) vreau. 2 /


-antepus: (Cnd) va veni, 1 / va fi trziu. 2 /
-intercalat: Azi, 1 / (cnd) ai venit tu, 2 / nu era nimeni acolo. 1 /

PROPOZIIA SUBORDONAT CIRCUMSTANIAL DE


MOD (CM)
DEFINIIE:
-este subordonata care ndeplinete n fraz rolul unui complement circumstanial de
mod i arat cum se desfoar aciunea din regent sau se manifest o nsuire.
-modala poate fi de mai multe feluri:
propriu-zis: A procedat1 / (cum) l-ai sftuit.2 /
comparativ: - de egalitate: Muncete1 / (cum) muncesc toi.2 /
-de inegalitate: nva mai bine1 / (dect) m ateptam.2 /
-de condiie: Se cltina1 / (ca i cum) ar fi fost beat.2 /
de msur progresiv: (Cu ct) crete1 / cu att se face mai detept.2 /NTREBRI:
- cum?, n ce fel?, n ce mod?, n ce chip?, ct?, ct de?
TERMENI REGENI:
-verb : Vine 1 / (cum) poate.2 /
-locuiune verbal: i-a btut joc de el1 / (cum) n-o fcuse nimeni. 2 /
-interjecie: Hai 1 / (ct) poi de repede. 2 /
-adverb: nva mai bine 1 / (dect) nvei tu. 2 /
-locuiune adverbial: De-a boaza,1 /(cum) merge el,2 / merg toi copiii.1 /
-adjectiv: Este mai bun 1 / (dect) eti tu.2 /
-locuiune adjectival: De treab, 1 /(cum) erau i ai lui,2 / biatul a ajuns cunoscut. 1 /
ELEMENTE DE RELAIE:
a.adverbe relative: cum, precum, ct, dect, parc, ct etc. precedate sau nu de alt element:
nva 1 / (cum) poate. 2 /
Muncete1 / (ct) poate.2 /
A procedat 1 / (cum) a putut.2 /
b.locuiuni conjuncionale: dup cum, ct ce, ca i cum, ca i cnd, de parc, de ce, de
aceea, cu
att(a) (mai), pe lng ce etc.
A procedat, 1 /(dup cum) l-ai nvat. 2 /
S-a comportat 1 / (ca i cum) nu m-ar fi cunoscut . 2 /
c.pronume relative: ce, cine, care, ct : De harnic 1 / (ce) este 2 / nu are astmpr 1 /
d.adjective pronominale relative: Citete la fel de mult 1 / ( ca ce) om e interesat. 2 /
e. pronume nehotrte: oricare, oricine, orice: Studiaz 1 / (ca oricare) vrea. 2 /
f.adjective pronominale nehotrte: nva 1 / (ca orice) elev dorete. 2 /
g.pronume interogative: Faci 1 / (ca cine) am stabilit? 2 /
h.adjectiv pronominal interogativ: Ajungi1 / (ca cine)- i doreti? 2 /
ELEMENTE CORELATIVE: adverbele i locuiunile adverbiale: aa, astfel, asemenea,
att(a), la fel, pe atta, de ce, de aceea, cu att(a)(mai)
TOPIC: - postpus: Vin1 / (cum) vreau. 2 /
-antepus: (Dup cte) tiu, 1 / este un timid. 2 /

111

-intercalat: Aa, 1 / (cum) ai venit tu, 2 / au venit i ei. 1 /

PUNCTUAIE: - modala aezat dup regent se desparte dac nu este esenial n fraz, se
termin cu un complement circumstanial, sau apare ca o explicaie a unui complement
circumstanial de mod.
-antepus, se desparte obligatoriu dac are un corelativ n regent.
-cea intercalat se izoleaz dac st naintea predicatului sau mai departe de termenul regent
8

PROPOZIIA SUBORDONAT CIRCUMSTANIAL DE


CAUZ (CZ)
DEFINIIE:
-este subordonata care ndeplinete n fraz rolul unui complement
circumstanial de cauz i arat cauza aciunii sau o nsuire din regent.
-cauzala poate fi de mai multe feluri:
propriu-zis care exprim o cauz direct sau indirect:
S-a suprat1 / (pentru c) nu l-ai ateptat.2/
argumentativ: (Dac) n-ai nvat,1 / cum o s promovezi.2 /
NTREBRI:
- din ce cauz?, din ce pricin?
TERMENI REGENI:
-verb : N-a venit 1 / (pentru c) a fost reinut.2 /
-locuiune verbal: N-a bgat de seam nimic 1 / (c) a fost neatent. 2 /
-interjecie: Geamul tronc 1 / (din cauz c) s-a fcut curent. 2 /
-adjectiv: Este grbov 1 / (din cauz c) este btrn .2 /
-locuiune adjectival: Este din topor, 1 /(din cauz c) nu-i educat. 2 /
ELEMENTE DE RELAIE:
a. conjuncii subordonatoare: deoarece, fiindc, ntruct, cci, dac, de, c.
Nu tie 1/ (fiindc) n-a nvat. 2/Lipsete 1 / (c) e bolnav.2/
b.locuiuni conjuncionale subordonatoare: din cauz c, din pricin c, din
moment ce,
de vreme ce, o dat ce, de bine c, pentru c, ct vreme etc.
N-a venit la mine 1 / (din cauz c) a fost plecat n ora.2 / (De vreme ce) nu nvei, 1/ nu
tii.2/
c.adverbe relative cu valoarea unor conjuncii: cum, cnd, unde:
(Cum) nu cunoatei drumul 1 / v putei rtci. 2/ (Cnd) nu studiaz, 1/ cum o s
tie? 2/
d. pronume relative precedate de prepoziii: ce, ct : Nu refuz oferta 1/ ( de
ce) crezi tu. 2/Nu-i revine 1/ (de cte) a suferit. 2/
ELEMENTE CORELATIVE: adverbele i locuiunile adverbiale: apoi, atunci, pentru
aceea, de aia, de aceasta. Conjunciile menionate, n afara ultimelor trei, sunt
specifice. Specifice sunt i locuiunile conjuncionale menionate, cu excepia
ultimelor trei.
TOPIC: - postpus: Vin,1/ (c) vreau. 2/ (cele introduse prin c i cci)
-antepus: (Cum) n-ai nvat, 1/ n-ai tiut. 2/ (cele introduse prin cum)
-intercalat: De aceea, 1/ (c) -i bolnav , 2 / n-a venit. 1/

112

PUNCTUAIE : - indiferent de topic, cauzala se desparte, n general, de regenta ei


prin virgul.

PROPOZIIA SUBORDONAT CIRCUMSTANIAL DE SCOP


SAU FINAL (CS, CF)
DEFINIIE:
- este subordonata care ndeplinete n fraz rolul unui complement
circumstanial de scop, artnd scopul aciunii din regent.
NTREBRI:
- n ce scop?, cu ce scop?
TERMENI REGENI:
-verb : Vine la bibliotec 1/ (s) mprumute cri .2/
-locuiune verbal: A luat parte la concurs 1/ (ca s) ctige. 2 /
-interjecie: Hai n clasa 1/ (ca s) repetm lecia. 2/
ELEMENTE DE RELAIE:
a. conjuncii subordonatoare: s, ca s, de.
Vine adesea 1/ (ca s)-i vad.2/
Mergea la mare 1/ (de) se trata de reumatism.2/
b.locuiuni conjuncionale subordonatoare: pentru ca s, c doar (- doar),
c doar
de, doar de.
nva 1/ (pentru ca s) reueasc.2/Insist 1/ (c doar-doar) l-o lmuri. 2/
c.adverbul doar (doar):
l vizita des, 1/ (doar-doar) l-o convinge de adevr. 2/
d. pronume relativ precedat de prepoziie: S-a dus 1/ (dup ce) avea de
cumprat. 2/
ELEMENTE CORELATIVE: adverbele i locuiunile adverbiale: anume,
dinadins, de asta, ntr-adins, de aceea, pentru aceea, pentru asta etc.
elementele subordonatoare populare sunt specifice.
TOPIC: - postpus: Vin,1/ (ca s) te vd. 2/
-antepus: (Pentru ca s)-l vd, 1/ am venit mai devreme. 2/
-intercalat: Anume, 1/ (ca s) m supere , 2/ n-a venit. 1/
PUNCTUAIE: - finala introdus prin de nu se desparte prin virgul de
regent. Se despart cele cu element corelativ n regent, care sunt antepuse i
nu sunt considerate eseniale n fraz.

113

10

PROPOZIIA SUBORDONAT CIRCUMSTANIAL


CONDIIONAL (C)
DEFINIIE:
- este subordonata care exprim condiia sau ipoteza de a crei
ndeplinire depinde realizarea unei aciuni sau a unei nsuiri din regent.
NTREBRI:
- cu ce condiie?
TERMENI REGENI:
-verb : (Dac) doreti 1/ vino la mine.2/
-locuiune verbal: (Dac) ai timp 1/ s iei i tu parte la adunare. 2 /
-interjecie: Hai n clasa 1/ (dac) vrei! 2/
-adjectiv: Acest echipament este recomandabil 1/ (n caz de) mergi pe
munte.2/
ELEMENTE DE RELAIE:
a. conjuncii subordonatoare: dac, de, s.
Vine 1/ (de)-l vede.2/
(Dac) doreti 1/ vino la mine.2/
(S) fi nvat, 1/ reuea. 2/
b. locuiuni conjuncionale subordonatoare: n caz de, n caz c, de unde.
(n caz c) plou, 1/ mi voi lua umbrela.2/
c. pronume relativ n genitiv + locuiunea prepoziional n locul:
(n locul cui) a vorbit 1/ eu n-a fi spus asta. 2/
d.prin juxtapunere: Ai carte, 1/ ai parte.2/
e.adverbul relativ cnd:
(Cnd) m-a potrivi lui, 1/ de mult a fi ajuns la sap de lemn. 2/
ELEMENTE CORELATIVE: adverbele apoi i atunci. Element introductiv
specific este locuiunea conjuncional n caz c.
TOPIC: - postpus: Vin1/ (dac) te vd. 2/
-antepus: (Dac) m chemi 1/ voi veni. 2/
-intercalat: Apoi, 1/ (dac) m superi , 2/ plec. 1/
PUNCTUAIE: - se despart prin virgul cea juxtapus i cea intercalat.
Cnd e socotit esenial n fraz, nu se desparte prin virgul.
11

114

PROPOZIIA SUBORDONAT CIRCUMSTANIAL


CONCESIV (CV)
DEFINIIE:
-este subordonata care arat o mprejurare care ar putea mpiedica realizarea aciunii sau
existena nsuirii din regent, dar nu o mpiedic.
-este de mai multe feluri:
propriu-zis: (Dei) este bolnav, 1 / a venit la coal.2 /
ipotetic sau condiional: (Orice) s-ar ntmpla, 1 / nu plec acolo.2 /
NTREBRI:
-n ciuda crui fapt?
TERMENI REGENI:
-verb : nva , 1 / (chiar dac) este obosit.2 /
-locuiune verbal: (Dei) era suprat, 1 / a stat totui de vorb cu mine. 2 /
-interjecie: (Dei) eti ocupat 1 / hai totui pn acolo. 2 /
-adjectiv: El a ieit nvingtor, 1 / (dei) a jucat slab.2 /
ELEMENTE DE RELAIE:
a. conjuncii subordonatoare: c, dac, de, s, dei, batr, mcar.
Calul, 1 / (c)-i cal, 2 / i tot obosete. 1 / Fierul, 1 / (de)-i fier, 2 / i tot ruginete. 1 /
(S)-l omori n btaie, 1 / i tot nu recunoate. 2 /
b.locuiuni conjuncionale subordonatoare: cu toate c, chit c, mcar c, chiar dac,
chiar c,
chiar de, chiar s, mcar de, i dac, i de, fr (ca) s etc.
(Cu toate c) s-a grbit, 1 / n-a ajuns la timp .2 /
nva , 1 / (chiar dac) este obosit.2 /
c.pronume relativ + adj. indiferent:
(Indiferent ce) i-ai spune, 1 / tot nu se conformeaz. 2 / d. adjectiv pronominal
relativ + adj. indiferent:
(Indiferent ce) msuri ai lua, 1 / tot nu se potolete. 2 / e. pronume
nehotrte: orice, orict, oricine:
(Orice) s-ar ntmpla, 1 / tot m duc acolo. 2 / f. adjectiv pronominal
nehotrt:
(Orici) bani ai avea, 1 / tot nu-i ajung. 2 / g. adverbe relative: ct, cum, unde.
(Ct) de bogat ar fi, 1 / tot zgrcit rmne. 2 / (Cum) o dai, 1 / tot n-o nimereti. 2 /
(Unde) l-ai pune, 1 / tot l gsete. 2 /h. adverb nehotrt: orict, oricum,
oriunde.
(Orict) te-ai strdui, 1 / tot nu reueti. 2 / i. prin juxtapunere: Plece ei, 1 /
eu nu plec.2 /
Bate-l, 1 / i tot nu se duce.2 /
ELEMENTE CORELATIVE: adverbele (i) tot, (i) totui, i locuiunea adverbial cu toate
acestea.Conjunciile dei, batr, mcar, i locuiunile conjuncionale menionate (cu excepia
lui fr ca s) sunt specifice.
TOPIC: - postpus: Vin1 / (dei) n-am timp. 2 /
-antepus: (Dei) plou 1 / tot voi veni. 2 /
-intercalat: Totui, 1 / (dei) a plouat, 2 / tot am plecat n excursie. 1 /
PUNCTUAIE: - se desparte de obicei prin virgul de regenta ei.
12

115

PROPOZIIA SUBORDONAT CIRCUMSTANIAL


CONSECUTIV
(CNS)
DEFINIIE:
-este subordonata care arat urmarea unei aciunii, a unei nsuirii sau a unei
caracteristici, ori urmarea unei cantiti.
NTREBARE:
- care este urmarea faptului c?
TERMENI REGENI:
-verb : Mnnc, 1/ (de) te sperie.2/
-adjectiv: Era frumoas, 1/ (nct) nu te puteai uita la ea.2/
-locuiune adjectival: Era de treab, 1/ (nct) i ajuta pe toi.2/
-adverb: Experimentase destul, 1/ (nct s) nu poat aduce noi argumente. 2/
ELEMENTE DE RELAIE:
a. conjuncii subordonatoare: nct, c, de, s, ca s.
Tipa, 1/ (de) te asurzea. 2/
E slab, 1/ (s-i) plngi de mil.2/
Eprea diplomat, 1/ (ca s )-l contrazic. 2/
b.locuiuni conjuncionale subordonatoare: nct s, pentru ca s, ct s,
de s.
Proceda de aa natur, 1/ (nct s) fie observat.2/
Eprea comod , 1/ (pentru ca s) fac un asemenea efort.2/
c.adverbe relative: ct, dect.
ipa aa se tare, 1/ (ct) i-era mil de el. 2/
ELEMENTE CORELATIVE: adverbele aa (de), astfel (de), att (de), destul
(de),
prea, locuiunile
adverbiale n
aa
fel,
pn ntr-att, pn
acolo, adjectivele pronominale att, atare. Conjuncia nct i locuiunile
conjuncionale nct s i de ssunt specifice.
TOPIC: - ntotdeauna postpus: Vorbete att de tare, 1/ (nct) l aud toi. 2/
PUNCTUAIE: - se desparte prin virgul de regenta ei cu excepia celei
introduse prins i cu corelativul prea i a celor introduse prin de aezate
imediat lng predicatul regentei.

13

116

PROPOZIIILE SUBORDONATE CIRCUMSTANIALE

Felul
prop.

CL

ntrebri

Exemple

1. Verb

De unde?

2.
Locuiune 2. A luat-o la goan / ncotro a b) Adverbe nehot-rte (compuse cu ori):
verbal
vzut cu ochii. /
oriunde, orincotro, oriiunde.

Pn
unde?

1. Merge / oriunde l trimit./

Elemente de relaie

Unde?

Pe unde?

CT

Termeni regeni
( Tr )

3. Interjecie

3. Hai / unde ne-a trimis./

4. Adverb

a) Adverbe relative: unde, ncotro, (cum = unde).

c) Pronume / ad-jective pronominale relative:


cine, ce,...(+ prep. spre, ctre, la...)

ncotro?

5. Adjectiv

4. Am fost acolo / unde ne-a


trimis mama . /
d) Pronume / adjec-tive pronominale nehotrte: oricine,...(+ prep. spre, ctre, la...)
5. Crile aezate / unde le-am
lsat / erau pline de praf. /

Cnd?

1. Verb

1. Merge / oricnd l trimit./

De cnd?

2.
Locuiune 2. A luat-o la goan / cnd am b) Adverbe nehot-rte ( compuse cu ori ):
verbal
aprut n u. /
oricnd, ori-ct.

Pn
cnd?
Ct timp?

3. Interjecie

3. Hai / pn nu se ntunec./

4. Adverb

4. Atunci / cnd te chem /s vii


repede./

5. Adjectiv

5. Ori de cte ori i cer ajutorul,


/ e bolnav. /

a) Adverbe relative: cnd, ct, ( cum = cnd ).

c) Conjuncia subor-donatoare pn.


d) Locuiuni con-juncionale subordo-natoare:
nainte s, nainte ca... s, n timp ce, ori de cte
ori,...
e) Pronume / adjec-tive pronominale re-lative /
nehotrte: ce, cui / oricui.

117

CM

Cum?

1. Verb

1. Se accept / oricum faci./

n ce
mod?

2. Adverb

2. A fcut bine / precum i-a b) Adverbe nehot-rte: oricum, orict.


propus./
c) Locuiuni con-juncionale subor-donatoare:
3. O, eti frumos /cum numa-n dup cum, ca i cum, fr s,...
vis un demon se arat./
[ Conjuncii subor-donatoare: parc, de-ct.+

3. Adjectiv

n ce fel?

a) Adverbe relative: cum, ct, precum.

ATENIE LA DOOM 2!
Paronime- stingent/ astringent
Stringent- care nu suport amnare ex. Problem stringent
Astringent=care face gura pung ex. Lmie astringent

CORECT - nal

Aaz

Greeal

Deranjeaz

Furieaz

Trieaza

batei, facei
VARIANTE admise:
Topogan tobogan
Coperte coperti
Vise (de noapte) visuri (aspiratii)
Nominativ singular

Nominativ plural nearticulat

Nominativ plural articulat

fiu
copil
vizitiu

fii
copii
vizitii

fiii
copiii
vizitiii

Exprimarea datei
Pentru zilele de 21 i 31 ale lunilor se recomand forma de masculin, adic 21 aprilie sau 31
iulie - se citesc douzeci i unu aprilie, respectiv treizeci i unu iulie.

118

VALORI MORFOLOGICE
dect, adverb:
I-a dat mai mult lui dect ei.
N-au venit dect doi.
dect, conjuncie:
Mai mult st dect muncete.
Se scriu cu liter mare:
- numelor proprii care desemneaz marile epoci istorice (chiar dac nu reprezint evenimente)
(Antichitatea, Evul Mediu), inclusiv rzboaiele de anvergur (Primul Rzboi Mondial, al Doilea Rzboi
Mondial) sau care au un nume propriu (Rzboiul celor Dou Roze, Rzboiul de Independen,
Rzboiul de Secesiune, Rzboiul de Treizeci de Ani, Rzboiul de 100 de Ani);
- locuiunilor pronominale de politee: Altea Sa Regal, Domnia Sa, Excelena Voastr, nlimea
Voastr, Majestile Lor Imperiale, Sfinia Sa;

Se admit formele
analoag/analog,
omoloag/omolog
(n timp ce altele nu admit forme cu oa: baroc, echivoc);

Adjectivul/substantivul vagabond are femininul vagaboand, nu vagabond.

Se admit ambele construcii:


un prieten de-ai mei/de-al meu,

o prieten de-ale mele/de-a mea.

!!! cu preferin pentru una dintre ele (indicat prima n Dicionar):


cpuni/cpune,
cicatrice/cicatrici,
ciree/cirei,
coarde/corzi,

119

coperte/coperi,
glute/gluti
rpe/rpi,
niveluri/nivele,
tuneluri/tunele.

CORECTmonede (nu monezi),


chibrituri (nu chibrite),
poieni (nu poiene),
seminare (nu seminarii);

VERBUL

voi fi, a fi, pot fi


reui

voi ti, a ti, pot ti

voi reui, a reui, pot

Aa cum n cazul verbelor care se termin n -a, de genul a mnca, nu zicem i nu scriem voi
mncaa, a mncaa, pot mncaa, nici n cazul verbelor care se termin n -i nu zicem i nu
scriem a fii, voi fii, pot fii.
La indicativ prezent: Tu vii se scrie ntotdeauna cu doi i, ca i la conjunctiv: tu s vii / tu
devii, tu s devii.
La fel: tu ii, tu s ii / tu deii, tu s deii. Sau tu (s) (nu) tii, tu (s) (nu) scrii- si la forma
afirmativ i la forma negativ.
Dar, verbul a fi: la imperativ: tu fii! / tu nu fi!
La perfect-simplu, verbele care la infinitiv se termin n i: a citi, a veni, a dori
-La pers.I- eu citii, eu venii, eu dorii ( cu doi i )
-La pers. a III-a-el citi, el veni, el dori ( cu un i )
Fi? Fii? Cnd se scrie fi cu 2 i
Infinitivul - ntotdeauna cu un singur i: a FI.

120

Viitorul: se formeaz de la infinitiv, deci tot cu un singur i. ntotdeauna.


Voi/vei/va/vom/vei/vor FI. FI, invariabil, la toate persoanele.
Condiionalul prezent: ca i viitorul, se formeaz de la infinitiv, deci tot un singur i.
ntotdeauna. A/ai/ar/am/ai/ar FI. FI, invariabil, la toate persoanele.
Condiionalul perfect: tot cu FI de la infinitiv, adic un singur i. A/ai/ar/am/ai/ar FI fost.
FI, invariabil, la toate persoanele.
Conjunctivul prezent (adic la care ncepe cu s). Se formeaz de la FI-, la cu un
singur i, numai c acum e variabil, c i se adaug diverse terminaii. Iar la persoana a II-a
devine s FII, cu doi i .
eu s FIU (FI+U)
tu s FII (FI+I)
el/ea s FIE (FI+E)
noi s FIM (FI+M)
voi s FII (FI+I)
ei/ele s FIE (FI+E)
Conjunctivul perfect, n schimb, se formeaz ca i condiionalul perfect, cu tot cu FI
invariabil, un singur i. Eu/tu/el/ea/noi/voi/ei/ele s FI fost.
Imperativul afirmativ (persoana a II-a sg,): FII ! Cu doi i.
Imperativul negativ: Nu FI ! Cu un singur i.
Dar e corect:
Fii cuminte!
Sa fii punctual.
Sa nu fii trist.
Nu fi fraier!
Sa fi stiut ce pierd, n-as fi lipsit.
As fi mandru daca as lua un premiu.
Promit ca voi fi punctual.
De ce?
Se foloseste "fii" doar la imperativ afirmativ (fii cuminte) si la conjunctiv afirmativ sau negativ (sa
fii punctual / sa nu fii trist). In toate celelalte situatii, se foloseste fi.
Este incorect sa spui: Cand am venit la tine, tu plecasei deja.
Dar este corect sa spui: Cand am venit la tine, tu plecasesi deja.

121

CORECT/ GREIT
1.a crea:
eu creez
tu creezi
el creeaza
noi cream
voi creati
ei creeaza
se creeaza
eu am creat
tu ai creat
el a creat
noi am creat
voi ati creat
ei au creat
eu voi crea
tu vei crea
el va crea
noi vom crea
voi veti crea
ei vor crea
va fi creata o racheta
vor fi create 3 rachete
2. corect: vreun, vreo
gresit: vre-un, vre-o
3. corect: complex compleci
gresit: complexi
4. corect: oualor
gresit: oualelor
5. e corect casnicie nu caznicie
6. purici este pluralul de la purice, nu pureci
7. eu voiam ( nu e corect vroiam, vroiai etc)
tu voiai
el voia
noi voiam
voi voiati
ei voiau

122

daca vrei neaparat sa conjugi "a vrea" (nu e tocmai recomandat, mai ales ca la pers a 3a
se confunda cu prezentul )
eu vream
tu vreai
el vrea
noi vream
voi vreati
ei vreau
8. forma corecta la infinitiv este "a tcea", nu "a tace" si se conjuga astfel:
Eu tac, tu taci, el/ea tace, noi tcem, voi tcei, ei tac.
la imperativ : "tcei!" si nu "taceti!"
9. ATENTIE! corect este : "el se asaza", "el insala" / "el se insala" si nu "el se
aseaza", "el inseala" / "el se inseala" !! (in ciuda a cum va suna voua mai bine sau
cum ati mai auzit in stanga si-n dreapta)
10. corect e "not" i nu "nnot"
11. corect e "s-a necat", nu "s-a nnecat"
12. corect e "tobogan" i "topogan"; corect e "proroc" ,nu "prooroc"

13. dect numai


Dei ambele adverbe indic restricia (fiind, de fapt, semiadverbe de restricie), ele nu sunt
sinonime totale (i din punct de vedere gramatical), pentru c dect nu poate fi folosit n contexte
care cer utilizarea lui numai i invers.
Dar cnd l utilizm pe numai i cnd folosim adverbul dect?
E foarte simplu: Adverbul numai se folosete doar n construcii afirmative (avnd el un sens
negativ), iar dect n construcii negative, cu acelai rol semantic. Astfel, e INCORECT s
spunem: *Am dect cinci lei.; *Nu am numai cinci lei., ci AA: Am numai cinci lei.; Nu am dect cinci
lei.
De asemenea, semiadverbul doar este sinonim total cu numai; prin urmare, se utilizeaz n
aceleai contexte (afirmative!) n care apare i numai, aplicndu-i-se aceeai regul.
E corect numai /doar aa: Am doar dou mere. i NU *Nu am doar dou mere. (pentru c se schimb
nelesul comunicrii).

14. Totui
Totui, la mare e soare mereu la nceputul propoziiei este urmat de virgul.
A fi vrut totui s spun dou vorbe n interiorul propoziiei nu se desparte.

DIFICULTILE GRAMATICALE
1.-Acordarea de premii elevilor harnici m-a bucurat.

123

elevilor = atribut substantival; substantiv comun, simplu, genul masculin,


numrul plural, cazul Dativ, articulat cu articolul hotrt -lor.
OBSERVAII:
Substanivul elevilor este n cazul Dativ, el determin un "nume de aciune",
dativul fiind, n ultim instan, "echivalent cu com plementul indirect al
verbului de baz."
Substantivul n cazul Dativ poate avea funcia sintactic de atribut i n
n situaia unor construcii specifice limbii vechi:
"Preot deteptrii noastre, semnelor vremii profet"
(Mihai Eminescu)
2.-Unde mergi, om bun?
VIRGULA, SEMN DE PUNCTUAIE, IZOLEAZ CONSTRUCIA N VOCATIV - SUBST.+ADJ., DE
RESTUL ENUNULUI.
om = substantiv comun simplu, genul masculin, numrul singular, cazul
vocativ, nearticulat, fr funcie sintactic;
bun =atribut adjectival, adjectiv propriu-zis, variabil, cu patru forme
flexionare, genul masculin, numrul singular, cazul Vocativ, gradul de
comparaie pozitiv.
OBSERVAII:
Substantivul om nu stabilete o relaie sintactic, este, cu alte cuvinte, lipsit
de funcie sintactic. Nu aceeai este situaia adjectivului bun, aflat n
relaie de subordonare cu termenul om.
Determinnd un substantiv, chiar n cazul Vocativ, adjectivul are funcia
sintactic de atribut adjectival.
3.-Ai mei au plecat asear la mare.
ai mei = subiect simplu; pronume posesiv, genul masculin, numrul plural ,
cazul Nominativ.
OBSERVAII:
Cum se analizeaz, n fond, un pronume posesiv? Se consider c el
"se acord n persoan i numr cu posesorul i n acelai timp n gen,
numr i, prial, n caz cu numele obiectului posedat" (Gramatica
Academiei, vol. I, p. 156). n aceast situaie, considerm c este
rcomandabil s se menioneze persoana i numrul posesorului, genul,
numrul obiectului posedat i cazul pronumelui, n loc s se arate,
bunoar, "mai multe obiecte posedate- un singur posesor",aspect valabil
i n situaia n care s-ar schimba persoana posesorului (Ai ti au plecat
asear la mare).
4.-Nu tiu a ce miroase.
a ce = complement crcumstanial de mod;pronume relativ, cazul
Acuzativ, precedat de prepoziia simpl a.
OBSERVAII:
Alte valori morfologice ale cuvntului ce:
-adjectiv pronominal relativ: Nu tiu ce carte a cumprat.
-pronume interogativ: Ce ai mai scris?
-adjectiv pronominal interogativ: Ce carte ai cumprat?
-adverb de mod: Ce frumos ninge!
Funcii sintactice ale pronumelui relativ ce:

124

-subiect: tiu ce s-a petrecut acolo.


-nume predicativ: tiu ce a devenit prietenul nostru.
-complement direct: Am aflat ce ai scris.
-complement indirect: Nu se tie despre ce ai vorbit.
-complement circumstanial de loc: Nu tiu pe ce s aez cartea.
-complement circumstanial de cauz: Nu tiu de ce a ieit.
-complement circumstanial de scop: tiu pentru ce au venit.
Valori morfologice ale cuvntuli a:
-articol hotrt (-a): Cartea este pe banc.
-articol posesiv (genitival): Casa cea veche a bunicului e pe deal.
-interjecie: A! ce nenorocire!
-verb auxiliar: A citit toate crile.
-substantiv comun (metalimbaj): A este un sunet.
-pronume demonstrativ (regional): Maina din stad este a ta, a din curte
este a prietenului meu.
-articol adjectival (demonstrativ): Maina cea nou este a mea, maina a
veche, este a bunicului meu.

SCRIEREA SUBSTANTIVELOR CU III


Reinei : Substantivele masculine terminate la nominativ i acuzativ singular n diftongul iu(fiu,
vizitiu) i substantivul copil se scriu la plural nearticulat cu doi ii , iar la plural articulat, cu trei
iii .
Model :
Nominativ singular

Nominativ plural nearticulat

Nominativ plural articulat

fiu

fii

fiii

copil

copii

copiii

vizitiu

vizitii

vizitiii

Observaie : Explicaia folosirii celor trei iii este urmtoarea : primul i face parte din rdcina
cuvntului (copil), al doilea i este desinenta de plural (copii- nearticulat) ,iar al treilea i este
articolul hotrt enclitic(copiii).

ATENTIE LA DOOM 2 !
nal
Aaz
Deart
Greeal
125

Deranjeaz
Furieaz
Trieaza.
Aranjeaz.

EU deranjez, aranjez, lucrez


TU deranjezi, aranjezi, lucrezi
EL/EA deranjeaz, aranjeaz, lucreaz
NOI deranjm, aranjm, lucrm
VOI deranjai, aranjai, lucrai
EI/ELE deranjeaz, aranjeaz, lucreaz

Se admit ambele construcii:


un prieten de-ai mei/de-al meu,
o prieten de-ale mele/de-a mea.

Normele actuale accept la femininul nearticulat al numeralului ordinal nti postpus


substantivului i forma ntia: clasa nti/ntia.

SUBSTANTIVUL
Reglementri DOOM II
Dicionarul Ortografic, Ortoepic i Morfologic, ediia a II-a din 2005, propune:
-

1. variante libere:
basc/basc (beret);
colind/colind (cntec).
2. numai form de feminin pentru: foarfec, mass-media i numai form de
masculin pentru: clete (cleti, la plural);
3. substantive cu form dubl de plural, n funcie de sens:

126

virui (programe de calculator)


virus

virusuri (ageni patogeni)

elemeni (de calorifer)


element

elemente (fenomene)

robinete
robinet
robinei

4. Norma nu admite dect formele salariu, serviciu, sanda, nu salar, servici,


sandal;
5. La substantivele neologice terminate n og, norma nu admite (i) formele
terminate n -oag. Astfel, corect este filolog, pedagog .a.
6. Norma respinge forma doctor, admind numai doctori.
7. Unele substantive feminine omonime la N-Ac., au la G-D singular, form diferit.
N-Ac.

G.- D.
maicii (clugri)

maic
maicei/maichii/maicii (mam)

surorii (grad de rudenie)


sor
sorei (infirmier)

pielii (la oameni)

127

piele
pieii (la animale)

8. La plural, norma accept variante libere (cu preferin pentru una dintre ele,
indicat prima n Dicionar): cpuni/cpune, cirei/ciree, coade/cozi,
coperte/coperi, glute/gluti, rpe/rpi, niveluri/nivele chipie/chipiuri,
tuneluri/tunele.
9. Substantive cu o singur form de plural: monede (nu monezi), chibrituri (nu
chibrite), poieni (nu poiene), seminare (nu seminarii);
10. Desinena de plural se leag prin cratim la cuvintele greu flexionabile, precum
numele literelor i sunetelor: x-uri .

ATENIE ! CORECT!
1. ABIA
2. M APROPII
3. S AIB
4. AMBIGUU
5. CEARCEAF/CEARAF
6. S COAS
7. AL CINCILEA/ A CINCEA
8. CONFORT
9. EU/TU CONTINUI
10. CONTIIN
11. CHINEZI
12. CHIBRITURI
13. CEALALT/ CELLALT
14. COREEAN

128

15. CUNOTIN
16. CUVIINCIOS
17. DESEAR/ DISEAR
18. DETALIAT
19. DE VREME CE
20. DE-A LUNGUL
21. DE-A LATUL
22. DE ASEMENEA,
23. DEDESUBT
24. DINADINS
25. DINUNTRU
26. DINTR-ODAT
27. DEODAT
28. DUP-MAS
29. DUP-AMIAZ
30. FRECVENT
31. IDEE/ IDEEA
32. ENGLEZI
33. VITEJI
34. ESCROC
35. NCONTINUU
36. NDAT CE
37. NDEAPROAPE
38. A NECA
39. A NOTA
40. MAIESTUOS
41. RESPECTUOS

129

42. EU NTRZII
43. NTR-ADINS
44. RADIO
45. PE DE ROST
46. REPERCUSIUNE
47. SERVICIU
48. OARECE
49. TANGOU
50. TAXI
51. VREO/ VREUN
52. ALTDAT=CNDVA
53. ALT DAT=CU ALT OCAZIE
54. ALT FEL= ALT TIP
55. ALTFEL= N ALT MOD
56. BINE-CRESCUT=CUVIINCIOS
57. BINE CRESCUT=BINE DEZVOLTAT
58. NTRUNA=NCONTINUU
59. MAIC-MII
60. NOTRI, VOTRI
61. NAINTE DE B I P APARE MMPACHETA, MBUNA
62. PERSPICACE/ PROPICE/ FEROCE/ EFICACEADJECTIVE INVARIABILE
63. ADJECTIVE FR GRADE DE COMPARAIEUNIC, MAJOR, MINOR, SUPERIOR, PERFECT,
COMPLET, GIGANTIC, INFERIOR, NTREG.
64. CUVINTE CU UN I

130

ALBATRI, CODRI, CELEBRI, MINITRI, MONTRI,


METRI, NEGRI
65. CUVINTE CU DOI I
ROII, CENUII, AURII, ARGINTII, ARMII, GRIJULII
GRIJULIII COPII, AURIII CERCEI
66. MIREASM/ MIRESME
67. PARDON!, MERSI! SUNT INTERJECII
68. CARAMEL
69. BISCUIT
70. CASIERIE
71. CHIUVET
72. CROASANT-CROASANI
73. CIZM
74. CONFORT
75. SEZON- SEZOANE
76. F! NU FACE!
77. ZI! NU ZICE!
78. NTRZIIND
79. SCRIIND
80. SUVENIR/ SUVENIRE
81. MUGUR/ MUGURI
82. ATLAS/ ATLASE
83. CLOVN/ CLAUN
84. FRUCT/ FRUCTE
85. PRAD/ PRZI
86. COMARURI
87. SACO/ SACOE

131

88. BAR/ BARE


89. SUVENIRE
90. HOTELURI
91. ORANJ
92. DU! NU DUCE!
93. ADU! NU ADUCE!
94. F! NU FACE!
95. DESF! NU DESFACE!
96. ZI! NU ZICE!
97. DEZNODMNT/ DEZNODMINTE
98. mi plcea
99. mi displcea
100. BIRUIE/ BIRUIETE
101. Cuar
102. HANDBAL
103. FOTBAL
104. RUGBI/ RUGBY
105. SE VAIT
106. DE LA ORA 10 LA 11
107. UNA DINTRE CRI
108. N-A CITIT DECT O CARTE
109. A CITIT DOAR O CARTE
110. A CITIT NUMAI O CARTE
111. VIZAVI
112. MERSI!
113. TROLEIBUZ
114. SCHI

132

115. SE PARE- verb predicativ, impersonal, diateza


reflexiv
116. ABIBILD
117. BOMBOAN
118. COMPLET
119. CONFORT
120. SECVEN
121. SINTAGM
122. PROPRIETATE
123. GREP, nu gref
124. PIANJEN
125. NTREPRINDERE
126. CASIERIE
127. MACHIAJ-MACHIAJE
128. ARAGAZE
129. FERSTRU/ FIERSTRU
130. ERBIVOR
131. MNUI
132. CHIPIE/ CHIPIURI
133. PARBRIZE
134. MINGE-MINGI-MINGILE
135. M SFIII
136. SE VA SFII

Muli, puini= pronume nehotrte


Aur= gen neutru
SERING

133

DIAGNOSTICE
HANORACE
RUCSACURI
PIEE
AMIEZI
DIMINEI
CHITARE
CIOCOLATE
URUR/ URURI
SANDA/ SANDALE
SARMA/ SARMALE
ITINERAR/ ITINERARE
REFREN/ REFRENE
VISCOL/ VISCOLE
ERBIVOR
ALBUME
SANDVICI/ SENDVI
TROFEE
MINGE-MINGI- MINGILE
FESTIVALURI
GREIER/ GREIERI
GHID/ GHID- PERSOANE, GHIDURI
NMETE/ NMEI
TROIAN/ TROIENE
TUMOARE/ TUMOARE
CORIGENT/ CORIJENT
COLI

134

BRICEGE
DESEAR/ DISEAR

LUNILE ANULUI- AU GEN MASCULIN

ZILELE SPTMNII AU GEN FEMININ

ORAELE- AU GEN NEUTRU

NUMERALELE CARDINALE DE LA 20 N SUS AU DOAR VALOARE


SUBSTANTIVAL!

Party-uri, show-uri, gadgeturi, trenduri, weekenduri,


treninguri.
Dup-amiezile
Ecler-ecleruri
Horoscop-horoscoape
Ghieu-ghiee
Acces-accese ( de furie), accesuri
Rapoarte-scrise i raporturi sintactice- de coordonare/ subordonare

FORME DUBLE DE SINGULAR/ PLURAL ACCEPTATE


Tunel-tunele, tuneluri
Copert-coperte, coperi
Gluc-glute, gluti
Coard-coarde, corzi
Acces-accese ( de furie), accesuri
Corigent, corijent
Tobogan, tobogan
Nivele, niveluri
Locor, locuor
Tumoare/ tumor

135

Desear/ disear

Bodyguard/bodigard
Cocktail/cocteil
Derby/derbi
Penalty/penalti
Pocher/poker
Rugbi/rugby
Sandvici/sendvi
Anteturi/antete
Analoag/analog
Omoloag/omolog
Cicatrice/cicatrici
Rpe/rpi
Rapoarte-scrise i raporturi sintactice- de coordonare/ subordonare
Cnd se pronun
EL-IEL, EA-IA, ESTE-IESTE- I este liter ajuttoare!

CND SE ARAT CANTITATEA= VERBUL ESTE LA PLURAL


O MULIME DE ELEVI=MULI AU PLECAT.
O SUMEDENIE DE ELEVI AU PLECAT.
O GRMAD DE ELEVI AU PLECAT.

CND E VORBA DE UN GRUP, VERBUL E LA SINGULAR


O CLAS DE ELEVI A PLECAT.
UN GRUP DE ELEVI A PLECAT.

136

NUMERALUL
AL O SUT UNULEA
AL O MIELEA
AL UN MILIONULEA
AL O SUTLEA
A DOU SUTELEA

CUVINTE MONOSEMANTICE = CARE AU UN SINGUR SENS


DIALIZ
HEMOGLOBIN
HIPERTENSIUNE
DIOXID DE CARBON
DESPRIREA N SILABE
FII-C
FI-IND-C
GE-O-GRA-FI-E
AL-CO-OL
A-TLET
CRE-EA-Z
CRE-ND
A-CE-EA
CON-TI-NU-U
PUNC-TU-A-I-E
TA-BLOU
137

E-XA-MEN
SU-BIECT / O-BIECT
FUNC-I-E
SCULP-TOR
VRST-NIC
CO-DRU
B-TLAN
A-MIA-Z
BI-BLI-O-TE-C
CON-TI-NU-A
CU-RI-OS
E-MO-I-O-NA
I-ME-DI-AT
NU-AN-
PIO-NE-Z
PLEOA-P
U-RI-A
ARC-TIC
CO-VRIG
CIN-STE
PUNC-TU-AL
SU-PLU
TI-TLU
LI-TRU

138

CA-BLU
VR-ST
BU-LI-ON
FE-BRU-A-RI-E
Bin/bi-no-clu
Bi-os/o fe-r
Chin/chint-e-sen-
In/i-na-mic
Mi/miz-an-trop
Ni/nici-o-da-t
Sub/su-bes-ti-ma
Sub/su-bli-ni-a
Pa/par-o-nim
Sin/si-nu-ci-de-re
Top/to-po-nim
Pan/pa-no-ra-ma
Sin/si-no-ni-me
In/i-nu-man
Coa-fu-r
a-tlan-tic
trans/tran-so-cea-nic
drept/drep-tunghi
alt/al-tun-de-va
ab-stract
139

an/a-nor-ga-nic
des/de-spre
te-les/le-scop
dez/de-zin-te-res
dez/de-zo-bi-nu-i
dez/de-zor-do-nat
dez/de-zo-ri-en-ta
dez/de-zo-sa
dez/de-zum-flat
din/di-na-dins

SUBSTANTIVE DEFECTIVE DE SINGULAR


APLAUZE
CLI
CITRICE
COSMETICE
OCHELARI
RECHIZITE
SPAGHETE
TIEI
FINANE
IARI

SUBSTANTIVE CU FORME IDENTICE DE SINGULAR I DE PLURAL


ARDEI
140

ARICI
AUTOARE
GENUNCHI
DIRECTOARE
NVTOARE
INSPECTOARE
OCHI
PISOI
PUI
PUTI
UNCHI
VNZTOARE
NUME

VERBE CU FORME LUNGI I SCURTE


A BICIUI- BICIUIE/ BICIUIETE
A BIRUI- BIRUIE/ BIRUIETE
A CHELTUI- CHELTUIE/ CHELTUIETE
A CHINUI- CHINUIE/ CHINUIETE
A CIOCNI-CIOCNE/ CIOCNETE
DESTINUI- DESTINUIE/ DESTINUIET
NVRTI- NVRTE/ NVRTETE
NVIA- NVIE/ NVIAZ
A STRDUI- STRDUIE/ STRDUIETE
A ANTICIPA- ANTICIP/ ANTICIPEAZ

141

CUVINTE COMPUSE
NUMAI, DECT, C.F.R., PLAFAR, FT-FRUMOS, DOISPREZECE, NOU-NSCUT
COMPUNERE SAVANT- CINEFIL, HIPERTENSIUNE, INSECTICID
PREPOZIII COMPUSE
DINTRE, PRINTRE, NAINTEA, DEDESUBTUL, MPOTRIVA, DIN
ORALITATEA STILULUI
MRCI ALE ORALITII STILULUI
-CUVINTE POPULARE
-INVERSIUNI
-INTERJECII
-SUBSTANTIVE N VOCATIV
-VERBE LA IMPERATIV
-PLEONASME
-PROVERBE I ZICTORI

SUBSTANTIVE DEFECTIVE DE SINGULAR


EX. TIEI, BUCEGI, BUCURETI, CLI

SUBSTANTIVE DEFECTIVE DE PLURAL


EX. ION, ANA, MIERE, AUR, OREZ, FOTBAL
ATENIE ! LUI !
LUI ION- LUI-ARTICOL HOTRT PROCLITIC, NSOETE UN SUBSTANTIV
I DAU CARTEA LUI PRONUME PERSONAL

SINGULAR- PLURAL MASCULIN X- CI

142

ORTODOX-ORTODOCI
FIX-FICI
COMPLEX-COMPLECI
LINX-LINCI

SINONIME
FORTUIT=NTMPLTOR
FICTIV=IMAGINAR
CONCLUDENT=CONVINGTOR
HAZARD=SOART
INOPINAT=NEATEPTAT
ITINERAR=TRASEU
LACUN=LIPS
VINDICATIV=RZBUNTOR
TEZAUR=AVUIE
UNIVERS=GALAXIE
SIMILAR=ASEMNTOR
A TGDUI=A NEGA
FALNIC=MRE, IMPUNTOR
HIMER=NCHIPUIRE, ILUZIE
NDRZNE=CURAJOS, CUTEZTOR
PERTINENT=POTRIVIT, NIMERIT
JUVENIL=TINERESC
ONCTUOS=UNSUROS, GRAS
CINSTE=ONESTITATE, ONOARE
OPAC=PRIN CARE NU TRECE LUMINA, NESTRVEZIU

Corect este vizavi, nu vizavi!

143

Corect este mersi, nu merci!

Sunt corecte ambele variante in cazuri precum:


bodyguard/bodigard,
cocktail/cocteil,
derby/derbi,
penalty/penalti,
pocher/poker,
rugbi/rugby,
sandvici/sendvi.
anteturi/antete,
cpune/cpuni,
ciree/cirei,
ferstru/ fierstru,
ligheane/lighene,
tumoare/tumoare
cearaf/cearceaf
claun/clovn
coarde/corzi
dicie/diciune
acumulatoare/acumulatori
bande/benzi
filosof/filozof

144

m dezbar/m dezbr
biruiete/biruie

forma corect a verbelor subliniate


a. Deii aceast proprietate?
b. Mai tii ce fceam odat?
c. Voi crede tot ce spui.
d. Batei cu toii din palme!
Brokerul si cow-boy-ul

Tot la fel sunt corecte formele noi de plural:


anacoluturi,
algoritmuri,
aragaze,
jobene,
pandipane
"eu continui"
Astfel, vom folosi corect: bossul, brokerul, dealerul, linkul, weekendul,
curriculumul. Daca insa partea finala a cuvantului se pronunta altfel de cum se
scrie, articolul se desparte de cuvant prin cratima.
Exemple: cow-boy-ul, mouse-ul, service-ul, site-ul, show-ul.
* Se scriu cu litera mare toate cuvintele, substantive proprii, cu exceptia instrumentelor
gramaticale (prepozitii, conjunctii, articole), care denumesc: mari epoci istorice
(Antichitatea, Evul Mediu, Iluminismul); razboaie importante (Razboiul de Independenta,
Razboiul de Secesiune, Razboiul celor Doua Roze, Razboiul de Treizeci de Ani,
Razboiul de 100 de ani, Primul Razboi Mondial , al Doilea Razboi Mondial); state,
inclusiv cele din epoci trecute ( Imperiul Roman , Imperiul Austro-Ungar); institutii, chiar
folosite eliptic (admiterea la Politehnica, student la Drept, secretar la Externe); formule
de politete, devenite locutiuni pronominale de politete (Alteta Sa Regal, Majestile Lor
Imperiale, Excelena Voastr, Sfinia Sa).

145

* Se scrie cu litera mare numai primul cuvant din substantivele compuse care denumesc
compartimente din institutii sau organe de conducere (Sectorul de limbi romanice, Catedra
de Chimie, Adunarea generala a Academiei, Directia, Secretariatul).

Corect este frumoaso! nu frumoas-o!, fato! nu fat-o!

din cauza versus datorit


datorit n formulri pozitive, iar din cauza, n formulri negative
Datorit medicamentelor, omul s-a vindecat de boal.
Din cauza bolii, omul a murit.

Scrierea cuvintelor compuse


Se scriu cu cratim: toate adjectivele compuse provenite din
adverb+participiu
(bine-crescut cu sensul "cuviincios",
bine-venit cu sensul de "oportun, agreat",
rau-platnic;

substantive compuse ca "bun-credin" (onestitate), bun-cuviin


(politee), bun-rmas (adio);

toate substantivele compuse cu "prim-": prim-balerin(a), prim-solist(a),


prim-procuror/procuroare;
146

compusele din 2 substantive dintre care al doilea este apoziie (basbariton, cuvnt-titlu, main-capcan );

toate substantivele compuse nume de specii de plante sau de animale;


unele tipuri izolate (cuvnt-nainte, mai-mult-ca perfect).
Se scriu ntr-un cuvnt: pronumele negative
"niciunul, niciuna, niciunii, niciunele",

precum i adjectivele corespunztoare


"niciun, nicio",
dat fiind c reprezint un singur cuvnt compus,

spre deosebire de grupurile de cuvinte formate din conjuncia


"nici"+numeral
(nici una, nici doua), din conjuncia "nici"+pronume nehotrt (nici una,
nici alta) sau din adverbul "nici" i articol nehotrt
("Nu e prost i nu e nici biat incult").
Schimbri la numele proprii strine
La nume proprii straine s-a schimbat scrierea si pronuntarea unora ca "Bahus"
(nu Bacus), "Damocles" (nu Damocle), "Menelaos" (nu Menelau), "Oedip" (nu
Edip), "Procust" - cu accent pe "o" (nu cu accent pe "u"), iar genitiv-dativul
numelui "Artemis" este "lui Artemis" (nu Artemidei).
Desprirea n silabe

147

In ceea ce priveste despartirea cuvintelor in silabe si, in scris, la capat de rand,


despartirea "fonetica" (dupa pronuntare) este preferata si la cuvintele formate
analizabile in limba romana contemporana, acestea putand fi despartite si
conform structurii. De aceea, la acestea sunt indicate doua modalitati de
despartire:
a-na-e-rob/an-a-e-rob,
al-tun-de-va/alt-un-de-va,
sa-van-tlc/sa-vant-lc.

O singura despartire se indica si la cuvintele compuse si derivate care contin


grupuri de consoane si anume despartirea dupa structura morfologica, de
exemplu la derivate cu prefixe ca
"post-fa-ta", "trans-bor-da",
la compuse ca
"alt-fel", "ast-fel", "port-mo-neu" sau la derivate cu sufixe ca
"pust-nic", "stalp-nic".

Modificri morfologice
S-au admis unele forme noi de singular, care circulau frecvent in limba vorbita:
sanda (i nu sandal) - cu plural sandale;
bretea i cu sensul "derivatie rutiera" (i nu bretel) - cu pluralul bretele;
foarfec (i nu foarfece) - cu pluralul foarfece,
S-au admis unele forme noi de plural in -i la substantivele feminine cu pluralul
in -e: trnci, ignci, remarci, gagici i nu trance....,

148

iar la unele, numai sub forma de variant:


cirei/ciree, cpuni/cpune, coarde/corzi, coperte/coperi, glute /
gluti , cicatrice/cicatrici.
S-a recomandat scrierea conform pronuntarii la cuvintele:
congresmen,
recordmen,
tenismen,
deoarece sensul de "barbat" al segmentului final "-man" nu a fost perceput in
limba romana, dovada femininele recordmena, tenismena.
In paradigmele unor verbe s-au facut modificari punctuale: la "a trebui" s-au
admis si forme de persoana a III-a plural:
trebuiau,
au trebuit,
vor trebui;
la "a continua", persoana I singular a devenit omonima cu persoana a II -a
singular: eu/tu continui;
la "a absolvi" se recomanda forma "absolv" si pentru sensul "termin un ciclu
scolar", iar "a decerna" se conjuga cu -ez, deci decernez.
S-a renuntat la calificarea drept "neutru plural invariabil" a cuvantului
"mass-media". Asadar, se poate spune: mass-media actuala, nu mass-media
actuale. "Mass-media este"... nu "mass-media sunt".
EXPRIMAREA OREI

149

Prin urmare, corect este ca substantivul s apar la singular, formularea


acceptat ca norm a limbii fiind Ne ntlnim la ora 16.
Spunem Este ora 17 i nu Sunt orele 17.

Pluralul substantivului se justific doar atunci cnd apar mai multe numerale in
relaie de coordonare. Un exemplu ar fi:
Serbarea se va desfura ntre orele 14 i 18.

Aadar, n normele limbii romne, sunt acceptate


ora dou respectiv dousprezece, douzeci i dou
i nu ora doi, doisprezece, douzeci i doi.

150