Sunteți pe pagina 1din 20

UNIVERSITATEA Stefan Cel Mare Suceava

Organizarea activitatii de mentenanta al


excavatoarelor catterpillar

Obiect: managementul activitatii de mentenanta


Masterand: Bancescu Bogdan
Anul 2 MICMSSM

-2011-

Prof. dr. ing. Lucian Severin

Organizarea activitatii de mentenanta al


excavatoarelor catterpillar

Introducere
n lucrarile de specialitate romnesti, doar termenul de mentenanta este relativ
nou, el definind activitati care fac parte din categoria celor mai uzuale si mai cunoscute
practicate cotidian n mediul industrial nca din cele mai vechi timpuri. Totusi,
mentenanta cunoscuta n Romnia ca ntretinerea si repararea utilajelor reprezinta nu
numai o denumire, un termen nou, ci o abordare superioara a activitatilor specifice care
au ca scop mentinerea performantelor bunului utilizat, complectate cu metode specifice
si integrate ntr-o conceptie sistemica cu activitati logistice, administrative si manageriale
astfel nct eficienta economica sa fie permanent mbunatatita.
Sistemele defecte conduc la rezultate neprevazute si nedorite, care chiar daca
nu un caracter catastrofic creeaza disconfort, induc inconveniente si genereaza pierderi
care n final se materializeaza n costuri suplimentare deloc de neglijat. Nu ne putem
nchipui tehnica militara, lansatoarele de rachete, complexele produse aerospatiale sau
sistemele hidraulice ale satelitilor dect functionnd ireprosabil, dar totodata nu putem
ignora consecintele unei instalatii de aer conditionat defecte dintr-un birou: salariatii
lucreaza fara randament, calculatoarele se opresc. Un studiu comparativ realizat ntre
ntreprinderile britanice si cele germane, arata ca utilajele si echipamentele engleze nu
sunt corespunzator ntretinute si se defecteaza mai des, ramnnd neproductive
perioade suplimentare de timp. Defectuoasa organizare a ntretinerii echipamentelor
conduce la pierderi anuale estimate la nivelul a 550 milioane iar remedierea situatiei
existente si cresterea performantelor poate fi obtinuta doar prin coordonarea unor
activitati pluridisciplinare n care sa fie incluse: proiectarea, constructia, instalarea,
exploatarea, logistica, repararea si administrarea activitatilor respective.
Terotehnologia reprezinta o combinatie ntre management, finante, inginerie si
alte practici aplicate sistemelor fizice n scopul mbunatatirii rezultatelor economice n
perioada duratei ciclului de viata pentru un produs. n fapt, sunt identificate si
selectionate resursele fizice care pot contribui la mentinerea performantelor
echipamentelor si utilajelor, tehnica moderna fiind asociata cu o serie de masuri
asiguratorii n domeniul sigurantei n functionare a utilajelor si produselor, fundamentate
pe cunoasterea n detaliu a compartimentului sistemului si prin actiuni de mentinere la
performantele stabilite printr-o ntretinere preventiva corespunzatoare.

Mentenanta, n engleza fara semnificatii lingvistice, n franceza nsemnnd


ntretinere reprezinta un ansamblu de activitati destinate conservarii echipamentelor, a
proprietatilor acestora n conditiile n care ele permit satisfacerea ct mai
corespunzatoare a obiectivelor ntreprinderii. De cele mai multe ori mentenanta este
perceputa ca sistemul de ntretinere preventiva care minimizeaza pe termen lung
costurile activitatilor respective, nsa mentenanta trebuie sa raspunda si unor obiective
mixate foarte complexe: asigurarea securitatii si fiabilitatii sistemului, eliminarea sau
reducerea riscurilor n functionare, stabilitatea caracteristicilor functionale n ciclul de
viata al sistemului, continuitatea si motivatia activitatii salariatilor, supravietuirea
economica si competitivitatea ntreprinderii prin controlul cheltuielilor aferente
activitatilor respective.
La nivel de produs mentenabilitatea reprezinta proprietatea pe care trebuie sa o
posede masina utilajul, echipamentul sau instalatia de a se mentine n stare de
functionare prin ntretinere, revizii si reparatii simple, usor de realizat, pe toata durata de
viata.
Principalele obiective ale activitatilor de mentenanta sunt:
minimizarea pierderilor economice datorita ntreruperilor si optimizarea cheltuielilor
de ntretinere si reparatie;
maximizarea performantelor obtinute de echipamentele din dotare, ntr-o maniera
continua si eficienta;
prevenirea ntreruperilor accidentale si a consecintelor acestora asupra ritmicitatii si
continuitatii activitatilor productive.
Pentru a avea certitudinea ca obiectivele nominalizate vor fi realizate trebuie efectuate o
serie de activitati specifice dintre care cele mai relevante constau n:
nca din faza de proiectare asigurarea cresterii posibilitatilor de inspectie a starii
echipamentelor si a schimbarii usoare a componentelor de uzura;
amplasarea corespunzatoare a echipamentului astfel nct ntretinerea si
repararea sa poata fi efectuata fara dificultati;
organizarea procesului productiv astfel nct sa fie previzionate stocuri
intermediare care sa asigure continuitatea productiei pe perioada ntreruperilor;
optimizarea tehnologiei de ntretinere si reparatie, astfel nct durata de interventie
sa fie ct mai mica, reducnd timpii de ntrerupere a echipamentelor de lucru;

realizarea unui program de ntretinere preventiva care printr-un sistem de inspectii


planificate si prin schimbarea unor elemente critice, de uzura, pot reduce probabilitatea
de ntreruperi accidentale.
ntretinerea si repararea utilajelor utilizeaza o serie de notiuni fundamentale, pe
care le vom defini sumar pentru a putea ntelege logica sistemului de mentenanta.
Defectul reprezinta acea stare a sistemului n care satisfactia n munca si
performantele obtinute nu sunt la standardul acceptat. Un autoturism care n anumite
conditii consuma sistematic 8 l/100 km, n loc de 6,5 l/100km performanta specificata n
cartea tehnica, este un echipament defect.
Siguranta n functionare reprezinta probabilitatea ca o parte din echipament sau
echipamentul nsusi sa functioneze corect, fara defecte, pe perioada de timp
prestabilita. Siguranta n functionare este evidentiata de o serie de parametrii
fundamentali: fiabilitatea, mentenabilitatea, disponibilitatea si securitatea avnd ca
obiectiv mentinerea calitatii produsului sau a sistemului pe toata durata ciclului de viata
la un pret corespunzator. n domeniul sigurantei n functionare a sistemelor si a
echipamentelor persista grave lacune care prejudiciaza rezultatele economice ale
ntreprinderilor, stare relevata si de slaba perceptie a notiunii de fiabilitate, indicatorul
cel mai utilizat n siguranta n functionare.
Fiabilitatea produsului reprezinta probabilitatea matematica ca un produs sa-si
realizeze functiunea ntr-un mediu dat, pe timpul unei durate sau a unui numar de cicluri
de functionare prestabilite. n atare conditii, fiabilitatea reprezinta inversul defectului iar
ameliorarea sa impune adoptarea unor atitudini responsabile la nivel de proiectanti,
executanti si utilizatori.
Literatura de specialitate mentioneaza cinci cai prin care poate fi marita siguranta
n functionare a sistemelor:
1.

Cresterea sigurantei n functionare a componentelor sistemului.

2.

Asigurarea redundantei n sistem.

3.

Proiectarea si implementarea unui sistem de ntretinere preventiva.

4. Utilizarea inventarului de antecedente pentru a identifica stadiul sistemului si tipurile


de evenimente probabile.
5.

Dimensionarea capacitatilor de ntretinere si reducerea timpilor de stagnare.

1. Necesitatea intretinerii masinilor, utilajelor si instalatiilor si organizarea acestor


lucrari
4

In conditiile productiei industriale moderne, masinile, utilajele si instalatiile trebuie


sa functioneze la parametrii optimi, fara intreruperi sau opriri accidentale, conditia
esentiala pentru obtinerea unei calitati superioare a produselor cerute si a unei eficiente
economice ridicate.
Intrucat in timpul functionarii, masinile, utilajele si instalatiile se uzeaza fizic, acesta
uzare poate provoca erori de prelucrare si chiar accidente de munca, marirea
consumurilor specifice etc.
Obtinerea unei durate de functionare normale cit mai lungi se poate realiza prin
incetinirea procesului de uzare fizica a pieselor componente. Acesta asigurandu-se prin:
exploatarea masinilor, utilajelor si instalatiilor a sarcina normala (prin evitarea
supraincarcarilor), intretinerea corecta si curatarea zilnica, ungerea pieselor in miscare,
observarea continua a starii si funcionarii lor, lucrul de buna calitate a echipelor de
intretinere a reparatii si executarea reparatiilor la timp, conform prescriptiilor
intreprinderii constructoare.
Este necesar ca periodic sa se verifice si starea accesoriilor din dotarea masinii,
utilajului si a instalatiei respective, chiar daca sunt situatii cand unele dintre acestea
sunt folosite mai rar.
Intretinerea urmareste sa mentina masinile, utilajele si instalatiile in conditii normale de
exploatare intre doua reparatii consecutive, reducand posibilitatea aparitiei unor
reparatii accidentale.
Organizarea corespunzatoare a lucrarilor de intretinere a masinilor si utilajelor
asigura marirea duratei lor de serviciu, adica a perioadei de timp consumate de la
punerea in exploatare pana la scoaterea din uz.
In functie de importanta si complexitate, lucrarile de intretinere se executa: permanent
de catre personalul ce deserveste masina si utilajul; si periodic de catre echipele de
intretinere, in conformitate cu normele prevazute pentru fiecare masina, utilaj sau
instalatie.
Suportul Tehnic si Garantia
Indiferent de dimensiunea flotei de utilaje, contractele de service sunt cea mai
buna optiune pentru cresterea disponibilitatii mecanice a utilajelor, cresterea
productivitatii, marirea profitului adus de exploatarea acestora, garantia calitatii
reparatiilor, planificarea si bugetarea reparatiilor viitoare, precum si cresterea valorii de
revanzare a acestora.

2. Cresterea sigurantei n functionarea sistemelor


Majoritatea sistemelor sunt compuse din componente individuale interconectate
serial, fiecare element fiind caracterizat prin rolul, functiunile, caracteristicile,
5

performantele si calitatea executiei. Daca, dintr-un oarecare motiv un component se


defecteaza, tot sistemul poate fi defect, adica performantele standard nu mai sunt
asigurate partial sau n totalitate. Unitatea de baza pentru masurarea sigurantei n
functionare este rata defectelor RD care masoara procentajul de defecte din numarul
total de produse testate:
RD(%) =
Daca raportam rata defectelor la un timp de serviciu prestabilit RD(T) avem:
RD(T) = defect/unitate/ora
n care:
TT reprezinta timpul total
TN reprezinta timpul n afara functionarii
Un alt indicator, deosebit de util, l reprezinta timpul mediu ntre doua defecte:
TMPD = unitate/ani/defect
Valoarea x unitati/an/defect reprezinta timpul mediu ntre doua defecte care se
poate considera pentru grupul de unitati n timpul a mai multor ani de serviciu. Aceasta
valoare nu reprezinta durata de viata asteptata de la un produs luat individual.
Dupa cum am prezentat anterior, fiabilitatea produsului reprezinta principalul
indicator al sigurantei n functionare, probabilitatea matematica ca un produs sa-si
realizeze functiunea ntr-un mediu dat. Ameliorarea fiabilitatii sistemului reprezinta o
preocupare primordiala pentru o serie specialisti: proiectanti, cercetatori, ingineri,
economisti, caile cele mai utilizate n acest demers fiind:
-

ameliorarea cercetarii si proiectarii componentelor sistemului;

simplificarea sistemului;

ameliorarea procesului productiv;

ameliorarea controlului de calitate;

testarea componentelor si a sistemelor;

realizarea unei ntretineri periodice preventive;


6

optimizarea exploatarii componentelor si a sistemului;

instalarea de sisteme n paralel.

Siguranta n functionare a sistemului depinde de siguranta n functionare a


fiecarui element component, chiar daca valoarea intrinseca a acestor elemente nu
depinde de alt element component. n figura se evidentiaza faptul ca siguranta n
functionare a sistemului (pe verticala) este dependenta de numarul componentelor si
valoarea sigurantei de functionare a acestora. Daca sistemul este format dintr-un singur
component, siguranta n functionare a sistemului este egala cu siguranta n functionare a
elementului respectiv. Daca sistemul are 50 componente fiecare cu o rata de siguranta
de 99,5%, pentru ntregul sistem siguranta n functionare are o valoare mult mai redusa
de 78%; daca sistemul are 100 de componente fiecare cu o siguranta n functionare de
99,5% pentru ntregul sistem siguranta n functionare este doar de 60%.
n nomograma se prezinta siguranta n functionare a unor sisteme complexe care
avnd sute de componente cu o fiabilitate destul de ridicata, totusi pe ansamblul
produsului rezultatele sunt total nesatisfacatoare.

Daca pentru fiecare element component putem identifica si specifica propria rata
de siguranta n functionare (fiabilitatea R i) vom determina si rata sistemului Rs prin
formula:
Rs = R1 R2 R3 Rn

De exemplu: Sa presupunem ca utilizam un sistem de relee format din trei


componente nseriate cu sigurante n functionare specifice R 1 = 0,9; R2 = 0,8 si R3 =
0,99.

R1 = 0,9

R2 = 0,8

R3 = 0,99

Rata de siguranta n functionare a ntregului sistem este:


Rs = R1 R2 R3 = (0,9) (0,8) (0,99) = 0,713
Valoarea 0,713 reprezinta fiabilitatea sistemului de relee nseriate
3. Asigurarea redundantei
Redundanta reprezinta o actiune tehnica prin care se creste siguranta n
functionare a sistemului prin asigurarea n constructia sistemului a unor elemente
adjuvante care vor lucra prelund functiunile n conditiile de defectarii elementelor de
baza. Instalarea de componente sau sisteme n paralel reprezinta consecinta
demersurilor de asigurare a redundantei, o metoda preventiva care n conditiile
defectarii unui component permite utilizarea imediata a unui component similar montat
n paralel cu cel defect. Metoda se utilizeaza mai ales n conditiile n care cu toate
masurile luate pentru marirea sigurantei n functionare a componentelor, valoarea
finala obtinuta pentru ansamblu nu satisface, sistemului trebuind sa i se asigure din
ratiuni tehnice, economice sau de securitate o rata de siguranta superioara. Deci,
lnga un component cu o rata de siguranta de 80%, vom monta n paralel un
component identic, cu aceeasi rata de siguranta care va lucra doar cnd primul
component se va defecta. Rata de siguranta n functionare a sistemului careia i s-a
asigurat redundanta reprezinta probabilitatea primului element de a lucra corect la care
se adauga probabilitatea celui de-al doilea element de a lucra corect corijata cu
probabilitatea ca acesta sa nu lucreze:

n care:
- rata de siguranta a unui bloc cu redundanta
8

- rata de siguranta a elementului de baza


- rata de siguranta a elementului redundant

4. Proiectarea si implementare unui sistem de ntretinere preventiva


ntretinerea este de doua categorii: preventiva si accidentala. ntretinerea
preventiva mentine sau creste performantele echipamentelor prin inspectii de rutina si
prestarea unor servicii care mentin utilajele si echipamentele de conditii
corespunzatoare; ea presupune proiectarea si implementarea unui sistem care sa
poata prevedea potentialele defecte declansnd o serie de masuri corective sau de
schimbare ce vor preveni ntreruperile sau pierderea performantelor. Deci, ntretinerea
preventiva reprezinta un mecanism tehnic-economic-uman care are menirea de a
mentine sistemul productiv la performantele proiectate, crescnd competitivitatea
ntreprinderii printr-o eficienta ridicata.
ntretinerea accidentala reprezinta actiunile de remediere prestate pe un
echipament defect care trebuie reparat n conditii de urgenta sau dupa anumite
prioritati stabilite de conducerea administrativa.

Evolutia ratei defectelor n timp

Pentru a stabili care tip de


ntretinere trebuie aplicat n conditiile concrete, specifice fiecarui sistem productiv
trebuie sa definim ce tipuri de defecte apar n perioada de viata a unui echipament
(produs) si distributia acestora (figura 11.4). Cea mai mare rata a defectelor este
specifica perioadei initiale cunoscuta sub denumirea de moarte infantila, cu pene
(defecte) precoce datorate mai ales procesului de montaj, a transportului etc.
reprezentata printr-o curba exponentiala negativa, zona AB.
Urmeaza o zona cu defecte rare BC cu o rata relativ constanta si urmnd o
distributie de tip Poisson. Zona defectelor de uzura CD, are o distributie urmnd legea
normala, putin asimetrica, datorata n primul rnd erodarii echipamentului n urma
exploatarii n timp. Defectele numeroase din zona AB reprezinta explicatia pentru
rodarea produselor nainte de a fi comercializate iar alte ntreprinderi asigura o
perioada de garantie (de la 90 de zile la 3 5 ani), termen n care aceste defecte sunt
depistate si eliminate. Statistic, este demonstrat ca o serie de defecte din zona AB nu
se datoreaza fiabilitatii scazute a produsului, cauza o reprezinta unele manevre inabile
si chiar a unei utilizari improprii, posibil de evitat prin pregatirea si selectionarea
personalului operativ. Urmeaza o perioada de timp relativ lunga BC n care distributia
ratelor de defecte poate fi determinata probabilistic. Daca marja, distributia, este relativ
mica, putem spune ca rata defectelor are o valoare standard bine definita, care creaza
premisele implementarii unei ntretineri preventive cu un sistem de programare eficient.
Daca se doreste proiectarea si implementarea unei politici de ntretinere
preventive, decizia are un caracter preponderent economic: este sau nu rentabila?
Relatiile dintre ntretinerea preventiva sau ntretinerea accidentala prin repararea
defectelor si costurile pe care le genereaza sunt ilustrate n figura 11.6.

10

Costurile totale de ntretinere


Teoretic, cheltuielile efectuate cu ntretinerea preventiva maresc durata de
functionare a echipamentului si deci sunt evitate o serie de reparatii accidentale,
numarul defectelor fiind redus simtitor sau chiar anulate. Daca numarul defectelor este
foarte mic, chiar n cazul lipsei ntretinerii preventive, costurile aferente reparatiilor
accidentale sunt relativ reduse si este logic sa exploatam utilajul pna se strica, sa-l
reparam si apoi sa-l utilizam n continuare. Se poate conchide ca optiunea de a
implementa sau nu un sistem de ntretinere preventiva depinde de numarul de defecte,
de distributia lor, de consecintele acestora si de costurile cu reparatiile. Astfel,
conducatorul va trebui sa analizeze si sa gaseasca un echilibru ntre doua categorii de
consecinte:
-

daca creste costul ntretinerii preventive scade numarul de defecte;

daca nu exista ntretinere preventiva, cresc defectele, cresc costurile pentru


reparatiile accidentale.

Din figura care cumuleaza cheltuielile de ntretinere rezulta ca, peste punctul de
intersectie al celor doua costuri (notate cu I) este de preferat, datorita costurilor mai
reduse, sa abandonam sistemul de ntretinere preventiva si sa reparam utilajele cnd
se defecteaza.
ntr-o analiza de acest tip problema o reprezinta posibilitatea de a cuantifica
corect costurile reparatiilor, pentru ca rareori se pot identifica toate pierderile, o parte
dintre ele sunt ignorate pentru ca nu sunt direct legate de defectiunea si perioada
respectiva. Orict de mici si neimportante par la prima vedere, toate consecintele
trebuie inventariate: costul stocari pieselor de schimb, nemultumirea clientilor, scaderea
moralului operatorilor etc. Cuantificnd toate costurile asociate timpului de stationare,
conducatorul poate calcula ntr-o maniera economica nivelul optim al activitatii de
ntretinere, datele necesare unui demers logic fiind ndreptate spre identificarea unor
elemente fundamentale: probabilitatea defectelor, timpii de reparatii si cheltuielile de
ntretinere sau reparatie.
n concluzie, ntretinerea preventiva este propice daca:
-

defectiunile se produc cu o probabilitate cunoscuta si pe baza unei legi


normale de distributie; cunoscnd distributia putem determina momentul
ntretinerii preventive;

11

siguranta n functionare a sistemului nu satisface utilizatorul si ea impune o


ntretinere preventiva;

costurile repararilor accidentale sunt mari si consecintele sunt deosebit de


nefavorabile chiar catastrofice.

O atentie deosebita trebuie acordata si activitatilor de inspectie care se ncadreaza


doar partial n sistemul ntretinerii preventive
Echipamentele trebuie inspectate periodic pentru a determina tipul ntretinerii sau
reparatia care poate sa readuca performantele la cotele initiale. Aceste inspectii se
realizeaza de multe ori vizual, dar si prin masuratori, ncercari si proceduri tipice,
determinnd o serie de caracteristici fizice ale echipamentelor. Inspectia scoate n
evidenta posibilitatea ca echipamentul sau un element constructiv sa fie defect ct mai
curnd. Operatiile de inspectie consuma timp si resurse financiare, astfel nct
dimensionarea lor ca timp si frecventa trebuie sa constituie o preocupare consecventa
pentru conducatori.
Daca:
TT reprezinta timpul total de ntreruperi pe perioada analizata
Ti reprezinta timpul de ntrerupere pentru o inspectie
Ts reprezinta timpul de ntrerupere pentru o reparatie
N reprezinta numarul de inspectii pe perioada analizata
K o constanta specifica fiecarui element
Se poate considera ca timpul de ntreruperi pe perioada considerata este format din
timpii prevazuti pentru inspectii si timpii de ntreruperi datorate operatiilor, invers
proportionale cu inspectiile efectuate:
Numarul de inspectii N, care minimizeaza functia descrisa mai sus se obtine cu relatia
5. Cresterea capacitatii de reparatie
Din pacate, exista numeroase situatii n care siguranta n functionare a echipamentelor
nu este la nivelul dorit, iar ntretinerea preventiva nu se dovedeste a fi rentabila, singura
solutie n a repara cu promptitudine defectele o reprezinta dezvoltarea capacitatii de
reparatie: conducatorii vor trebui sa dimensioneze un sistem care sa reintroduca prompt
12

n lucru echipamentele defecte la performantele care le caracterizeaza, gestionnd o


multitudine de activitati care au ca scop:
- pregatirea si specializarea operatorilor care lucreaza pe echipamente si utilaje;
- determinarea resurselor necesare repararii utilajelor (personal specializat, scule,
instrumente, piese de schimb);
- cresterea acuratetei si abilitatii responsabililor n stabilirea prioritatilor si a planurilor de
reparatii;
- dimensionarea stocurilor de piese de schimb;
- cresterea promptitudinii n identificarea cauzelor defectelor;
- abilitatea de a concepe cai pentru marirea sigurantei n functionare a echipamentelor.
Se impune dezvoltarea unei politici participative n managementul ntretinerii, n care
operatorii depasesc faza de observare, curatare, verificare implicndu-se direct n
repararea propriului utilaj.

6. Gestionarea ntretinerii si repararii utilajelor cu ajutorul programelor


specializate
Pentru a face fata sporului de productivitate impus de legile economiei de piata,
echipamentele sunt automatizate, robotizate, legate n sisteme ct mai complexe.
Oricte masuri ar fi luate elementele componente ale echipamentului au o limita
de fragilitate mai ales fata de o serie de agresiuni inerente: uzura, coroziune, socuri,
manevre inadecvate, etc.
Costul direct al ntretinerii reprezinta, dupa unele calcule riguros efectuate,
aproximativ 4% din cifra de afaceri a ntreprinderii, dar daca se iau n considerare si
consecintele indirecte acest procent creste ntr-o maniera semnificativa, pna la 7-8%.
Pentru o perioada scurta de timp achizitia unui program soft care sa gestioneze
13

activitatile de ntretinere si reparatii poate parea o cheltuiala mare, dar actiunea


reprezinta o sursa de profit pe termen lung. Beneficiile asteptate sunt:
1. Cresterea disponibilitatii utilajelor; disponibilitatea reprezinta aptitudinea ca masina
sa fie n starea dorita la momentul n care trebuie sa execute functionarea productiva
specifica. Stapnirea evolutiei disponibilitatii echipamentelor din dotare reprezinta un
element cheie al eficientei productiei realizate.
2. Rationalizarea stocului de piese de schimb stiind faptul ca stocul reprezinta
resurse financiare imobilizate. Stocurile sunt compuse din multe piese fara miscare timp
ndelungat, iar costurile de stocare ajung uneori chiar la 20-30% din valoarea pieselor
respective. Chiar si n astfel de conditii, tendinta actuala este tot de a creste stocurile
mai ales la piesele critice, vitale.
Programele de optimizare judeca att ratiunile tehnice ct si cele economice care
pot determina conservarea pieselor de schimb.
3. Optimizarea costurilor de productie. Programele pot determina cu promptitudine
costurile directe si indirecte datorate ntretinerii sau nentretinerii preventive a
echipamentelor din dotare.
4. Prelungirea duratei de viata a echipamentelor ca urmare a aplicarii unei politici de
ntretinere corespunzatoare.
Functiunile principale pe care trebuie sa le realizeze un program de gestionare a
ntretinerii si repararii echipamentelor pe calculator sunt:
crearea unei baze de date tehnice cu privire la echipamentele din dotare (structuri
arborescente, legaturi ntre echipamente);
-

ntocmirea unor procese tehnologice si proceduri de interventii;

centralizarea cererilor de interventii (evenimente, istoric);

planificarea cererilor de interventii (tehnologiile, timpii, resursele);

urmarirea realizarii interventiilor;

repertoar al pieselor de schimb (cantitati, furnizori, timp de aprovizionare);

optimizarea stocurilor de piese de schimb si a aprovizionarii;

urmarirea analitica si bugetara a interventiilor (costuri);

analize integrate: arbori de diagnostic, analiza AMDEC;


14

statistica care sa evidentieze stari, frecvente, date, histograme, rapoarte,


diagrame, asistenta statistica.

15

Date despre echipament

Date despre
resurse

Echipa
ment

Istoric

ntreti
nere
preve
ntiva

Descri
ere

Modificari

Instru
ctiuni

Defecte majore
Capaci
tate

Materi
ale

Cost

Timpi
stand
ard

Piese
compo
nente

Scule
,
piese,
mater
iale
Desc
riere
Pret

Person
al

Uzur
a
Lot
optim
Stoc
sigur

Special
izare
Abilitati

Nume
Vrsta

Conce
diu

Date
despre
ntretiner
e
Tehnolo
gii

Procedu
ri
Speciali
zari
Material
e
Subcont
ractari
Statistici,
frecvente

Costur
i

Costuri ntretinere
Spatiu
Localiz
are

CALCULATOR
Controlul activitatilor
Costuri
ntretinere

Materiale
Uzura

Angajati
Productivitate

Piese

Previziuni

Eficienta

Retributii

Stocuri

Rapoarte
speciale
Tendinte
Analize statistice

Programe de ntretinere
Ordine de lucru
Planificari de activitati
Achizitii piese

Stagnari

Fig. Principalele functiuni ale unui program de ntretinere si reparare a echipamentelor


7. Excavatoarele Caterpillar
Pentru mai mult de 85 de ani, Caterpillar a fost de construcie a infrastructurii din
lume i, n parteneriat cu reeaua noastr de Cat dealeri la nivel mondial, a contribuit
la unitatea de schimbare pozitiv i durabil pe fiecare continent. Suntem o companie
globala, cu sute de locaii din ntreaga lume pentru a servi i sprijinul clienilor notri, i
rspunde rapid la nevoile lor.
16

Utilajele Caterpillar sunt recunoscute pentru productivitatea, versatilitatea si


fiabilitatea de care dau dovada. Multitudinea de optiuni si gama variata de unelte de
lucru fac posibila configurarea utilajelor in functie de necesitatea aplicatiei.
Reprezentantii Caterpillar asigura consultanta necesara in procesul de selectie a
utilajului, oferind solutia cea mai potrivita pentru aplicatia specifica a clientului.
Intretinerea urmareste sa mentina masinile, utilajele si instalatiile in conditii
normale de exploatare intre doua reparatii consecutive, reducand posibilitatea aparitiei
unor reparatii accidentale.
Un ndemn n realizarea acestei lucrari a constatat n faptul ca, organizarea
corespunzatoare a lucrarilor de intretinere a masinilor si utilajelor asigura marirea
duratei lor de serviciu, adica a perioadei de timp consumate de la punerea in exploatare
pana la scoaterea din uz.
Obtinerea unei durate de functionare normale cit mai lungi se poate realiza prin
incetinirea procesului de uzare fizica a pieselor componente.
Astfel subliniez ca importanta acestei teme consta n faptul ca, pentru obtinerea
unei calitati superioare a produselor cerute si a unei eficiente economice ridicate,
utilajele si instalatiile trebuie sa functioneze la parametrii optimi, fara intreruperi sau
opriri accidentale.

8. inei costurile sub control i a minimiza riscurile cu dvs. Cat Echipament


planurilor de protecie
Te astepti de nalt performan de la poporul tu i maini dumneavoastr.
Daca esti ca o mulime de proprietari de echipamente, ai devenit, de asemenea, ceva
de un expert n managementul riscului. tii c reparaiile neateptate poate nsemna
downtime-i pune un sertizare n fluxul de numerar.
Dvs. iniial de garanie Cat ofer luni de funcionare fr griji, dar mainile
sunt proiectate pentru ani de productivitate. Din fericire, costurile de reparaii
neateptate pot fi controlate, cu un echipament de protecie Cat Plan.
Trei niveluri de protecie sunt disponibile: Powertrain, Powertrain + Hidraulic i
opiunea de acoperire mai cuprinztoare, Premier *. Putei n continuare adapta aceste
planuri la nevoile dvs. specifice prin selectarea dintr-o mare varietate de ani / combinaii
de ore.
Echipamente de protectie Planuri de salvgardare investiiile n utilaje noi, folosite
i reconstruit dup perioada de garanie standard. Fiecare plan include toate prile i
forei de munc pentru a v proteja mpotriva avariile cauzate de defecte de materiale i
de manoper i v permit s obinei cele mai dvs. de maini noi, folosite i reconstruit
prin abordarea cele mai mari probleme cu care se confrunt v pe site-ul de locuri de
munc. Echipamente de protectie Planuri a v ajuta s:
17

inei costurile sub control


Maximizai-v productivitatea
Ia expertiza care avei nevoie
Concentrarea asupra siguranei
ine pasul cu reglementrile
Echipamente de protectie Planurile sunt disponibile pentru produsele Cat mai multe,
inclusiv:
Noi echipamente
Utilaje
Certificate Rebuild produse
Certificate Powertrain Rebuild produse
Ciocane hidraulice
Manipulatoare
Planurile sunt de asemenea disponibile pentru controlul mainii i tehnologie de
orientare, inclusiv:
AccuGrade Grad Control System
AQUILA Masina de gaurit si Sisteme Dragline
Caes
MineStar Componente de sistem

Ce este un acord de asisten pentru clieni?


Un CSA este orice aranjament ntre tine i cu distribuitorul dumneavoastr Cat care v
ajut s v reduce costul pe unitate de producie. Acordurile sunt adaptate la nevoile
dumneavoastr de afaceri i poate varia de la simple Seturi de ntreinere preventiv la
sofisticat Total Cost Performance Garanii. Indiferent ce opiune alegei, putei fi sigur c
dvs. Cat dealerul v va oferi o planificare atent i atenie n curs de desfurare, care
va ajuta sa reusiti.
Cnd avei o CSA cu Cat Dealerul dumneavoastr, avei mai mult timp pentru a face
ceea ce faci cel mai bine - de a conduce afacerea ta. tehnicieni instruiti dealer v ajute
prin meninerea echipamentelor i de conducere n jos costurile de operare. n final,
scopul tuturor este acelai: v ajut s obinei mai mult de lucru, ncheiat la un cost mai
mic.
Poate mai importanta caracteristica a oricrei CSA este flexibilitatea.
Nu exist cerine pre-stabilite sau produse i servicii specifice pe care trebuie s v de
acord s cumpere. n fiecare caz i cu fiecare pies de echipament, un CSA este un
plan individualizat. n funcie de nevoile dvs., costurile dvs. poate fi o tax forfetar
lunar sau un alt aranjament bazat pe or producia real. acordul dvs. poate s includ
ct mai puine sau mai multe piese de echipament dup cum dorii. Putei include
18

sistemele individuale, piese unice de echipamente, sau flote ntregi. Cat dealer-ul va
lucra cu dumneavoastra pentru a determina cele mai bune strategii pentru a maximiza
productivitatea i a reduce costurile, att pentru dvs. Cat si echipament non-Cat.
Clientul Acordurile de sprijin nu sunt doar pentru buci mari de echipamente, i ele nu
sunt doar pentru echipamente noi, fie. Necesitatea de a obine mai mult de lucru,
ncheiat la un cost mai mic este aceeai, indiferent de vrst sau de aplicare.
Un parteneriat care devine mai Done.
n final, o CSA este un parteneriat ntre tine i cu distribuitorul dumneavoastr Cat, care
v va ajuta s reueasc prin folosirea expertizei de gestionare a echipamentelor de
Caterpillar. Cnd v i dumneavoastr Cat echipa dealer cu o CSA, vei obine mai mult
dect o bucat de fier Cat, ai companiei.

19

Bibliografie

1.

Anderson. D., - An Introduction to Management Science, West


Publishing Company, N.Y., 1991.

2.

Armstrong, M., - A Handbook of Management Techniques, 2th Edition,


Kogan Page, London, 1995.

3.

Hill, T., - Production/Organization Management. Test and Cases


Prentince Hall, London, 1991.

http://www.uk.cat.com/

20