Sistemul de directie

Studenti:
Toderoiu Adina,Stancu Maria,Stefanescu Roxana,Dima Alin.
Specializare AR 412
Indrumator :sef lucrari BADARAU SUSTER-HELENE

Toderoiu Adina
Stancu Maria
Stefanescu Roxana
Dima Alin

23/05/2015

1/20

Sesiunea de Comunicari Stiintifice Studentesti - 23 Mai 2015

CUPRINS

Sistemul de directie,notiuni introductive

Clasificarea sistemelor de directie
Compunerea sistemelor de directie
Concluzii

Toderoiu Adina
Stancu Maria
Stefanescu Roxana
Dima Alin

23/05/2015

2/20

Sesiunea de Comunicari Stiintifice Studentesti - 23 Mai 2015

Cerinele impuse sistemului de direcie sunt:

- asigurarea unor raze de viraj ct mai reduse;
- asigurarea unei manevrri rapide i uoare;
- asigurarea ireversibilitii micrii n scopul
atenurii ocurilor;
- asigurarea stabilizrii micrii rectilinii;
- asigurarea unei cinematici corespunztoare;
- asigurarea simetriei comenzii volanului la
efectuarea virajelor stnga-dreapta;
- asigurarea compatibilitii direciei cu
suspensia;
- asigurarea posibilitii de preluare a jocurilor
datorate uzurilor, reglarea i ntreinerea uoar, o
fiabilitate corespunztoare

Schema virajului automobilului

Toderoiu Adina
Stancu Maria
Stefanescu Roxana
Dima Alin

23/05/2015

3/20

Sesiunea de Comunicari Stiintifice Studentesti - 23 Mai 2015

Sistemul de directie trebuie sa asigure o stabilitate buna a avutovehicului atat la

drum drept cat si in viraje, deasemenea trebuie sa asigure o conducere usoara si un efort
minim din partea soferului.
In viraj,rotile directoare(rotile puntii fata) nu sunt paralele;roata din interiorul
virajului se vireaza mai mult decat cea din exterior.
Pentru asigurarea stabilitatii si usurintei in conducere rotile si pivotii sunt asezati
inclinati.Astfel rotile au tendinta de a-si pastra mersul rectiliniu daca lasam liber volanul
pentru scurt timp.
La unele autovehicule directia este cu actionare hidraulica sau
electrica(servodoirectie) pentru usurarea efortului soferului.

Toderoiu Adina
Stancu Maria
Stefanescu Roxana
Dima Alin

23/05/2015

4/20

Sesiunea de Comunicari Stiintifice Studentesti - 23 Mai 2015

CUPRINS

Sistemul de directie,notiuni introductive

Clasificarea sistemelor de directie

Compunerea sistemelor de directie
Concluzii

Toderoiu Adina
Stancu Maria
Stefanescu Roxana
Dima Alin

23/05/2015

5/20

Sesiunea de Comunicari Stiintifice Studentesti - 23 Mai 2015

Dup locul de dispunere a mecanismului de acionare a direciei:

- sisteme de direcie pe dreapta
- sisteme de direcie pe stnga.
Dup locul unde sunt plasate roile de direcie:
- roile punii din fa (solutia clasica),
- roile punii din spate
- roile ambelor puni
Dup tipul mecanismului de acionare:
- dup tipul raportului de trasmitere: constant, variabil
- dup tipul angrenajului mecanismului: mecanisme cu melc, cu manivela, cu roti dintate;
- dup tipul comenzii :
- mecanica,
- mecanica cu servomecanism (hidraulic, pneumatic sau electric)
- hidraulic.
Dup particularitatile transmisiei direciei:
- poziia trapezului de direcie n raport cu puntea din fa:
- cu trapez anterior
- cu trapez posterior;
- constructia trapezului de direcie :
- cu bara transversal de direcie dintr-o bucata
- cu bara transversal de direcie compus din mai multe parti.
Toderoiu Adina
Stancu Maria
Stefanescu Roxana
Dima Alin

23/05/2015

6/20

Sesiunea de Comunicari Stiintifice Studentesti - 23 Mai 2015

1- roata
2- volan
3- arbore intermediar
4- caseta direcie
5- levier de direcie
6- bara de direcie
7- levier asigurare
micare paralel
8- bare de comand
9- leviere fuzete (bielete)

Toderoiu Adina
Stancu Maria
Stefanescu Roxana
Dima Alin

23/05/2015

7/20

Sesiunea de Comunicari Stiintifice Studentesti - 23 Mai 2015

1 volan;
2 arbore al volanului;
3 urub melc globoidal;
4 sector dinat;
4 rol;
5 axul levierului de direcie;
5 levier de direcie (comand);
6 bara longitudinal (de comand) de
direcie;

Toderoiu Adina
Stancu Maria
Stefanescu Roxana
Dima Alin

23/05/2015

8/20

7 bara transversal de direcie;

8,14 levierele fuzetelor;
9,13 fuzete;
10 pivoi;
11 braul fuzetei;
12 partea central a punii fa
(osia propiu-zis);
15,16 roi de direcie.

Sesiunea de Comunicari Stiintifice Studentesti - 23 Mai 2015

CUPRINS

Sistemul de directie ,notiuni introductive

Clasificarea sistemelor de directie

Compunerea sistemelor de directie

Concluzii

Toderoiu Adina
Stancu Maria
Stefanescu Roxana
Dima Alin

23/05/2015

9/20

Sesiunea de Comunicari Stiintifice Studentesti - 23 Mai 2015

Pentru a schimba direcia automobilului, conductorul acioneaz asupra volanului l care

transmite micarea prin intermediului axului 2, la melcul 3, se angreneaz cu sectorul dinat 4. Pe
axul sectorului dinat se afl levierul de direcie (comand) 5, care este n legtur cu bara
longitudinal de direcie (comanda) 6 . Prin rotirea sectorului dinat, deci i a levierului de direcie,
bara logitudinal de direcie va a vea o micare axial care depinde de sensul de rotaie a sectorului
dinat. deplasarea axial a barei longitudinale de direcie, braul va roti fuzeta 9 n jurul pivotului 10
i o dat cu ea i roata din stnga.Legtura care exist ntre fuzeta 9 i fuzeta 13, prin intermediul
levierelor 8 i 14 i bara transversal de direcie 7, va produce rotirea 13.
Patrulaterul format din puntea propriu zis 12, levierele fuzetelor 8 i14 i bara
transversal de direcie 7 se numete trapezul direciei.

Toderoiu Adina
Stancu Maria
Stefanescu Roxana
Dima Alin

23/05/2015

10/20

Sesiunea de Comunicari Stiintifice Studentesti - 23 Mai 2015

Volanul este de form circular, din material plastic, cu armtur metalic,

avnd 14 spie prin care se prinde de axul volanului.
Axul volanului este format dintr-o tij sau din dou tije legate ntre ele printro articulaie elastic, ultima variant folosindu-se atunci cnd caseta nu se afl n
prelungirea volanului. Un capt al axului se prinde de volan, iar cellalt capt se
fixeaz de elementul conductor din caseta de direcie. Axul volanului se sprijin
printr-un rulment pe coloana volanului, care este fixat prin uruburi de torpedoul
automobilului.

Toderoiu Adina
Stancu Maria
Stefanescu Roxana
Dima Alin

23/05/2015

11/20

1-volan;
2-axul volanului;
3-coloana volanului;
4-rulment

Sesiunea de Comunicari Stiintifice Studentesti - 23 Mai 2015

Caseta de directie electro-hidraulica (EHPS)

De obicei, motorul mentine in functiune in permanenta pompa de directie. Oricum, acest
aranjament nu este eficient din punct de vedere energetic. Datorita acestui fapt, ZF a dezvoltat
sistemul de tip EHPS (Electro Hydraulic Power Steering) si blocul cu alimentare de la retea.
Sistemul electric al autovehiculului porneste ultimul, avnd ca rezultat economisirea energiei cu
pna la 75%, in functie de incarcare si de strategia de control. Bineinteles, toate avantajele specifice
casetei de directie cremaliera- pinion si a celei de tip compact precum senzatia, precizia si
siguranta, ramn intacte.
In plus fata de conservarea energiei, mai sunt si alte avantaje atunci cnd sistemul de
directie functioneaza independent de motorul cu combustie interna. Caseta de directie ramne
functionala chiar daca motorul se opreste. Sistemul de directie hidraulic poate fi livrat unui
producator exact la timp ca fiind un modul al sistemului complet functional, testat pe deplin.

Toderoiu Adina
Stancu Maria
Stefanescu Roxana
Dima Alin

23/05/2015

12/20

1.Carcasa
2.Carcasa cilindrului
3.Cremaliera
4.Piston
5.Pinion
6.Bara de torsiune
7.Corpul valvei
8.Bucsa de control
9.Bieleta
10.Alimentarea cu ulei a canelurilor
radiale
11.Alimentarea cu ulei a
canelurilor
12.Marginea alimentarii cu ulei
13.Caneluri axiale
14.Canelurile de retur al uleiului
15.Muchia canalului de retur ulei
din caneluri
16.Camera de retur
a uleiului
17.Caneluri radiale
18.Caneluri radiale
19.Valva refulare presiune si
limitare debit
20.Pompa servodirectie
21.Rezervor pentru
lichidul hidraulic al cilindrilor

Sesiunea de Comunicari Stiintifice Studentesti - 23 Mai 2015

Acest tip de cutie consta intr-o caseta de directie mecanica, o valva si un cilindru mobil.
Cilindrul ghideaza cremaliera cu pistonul integrat. Pinionul este amplasat langa valva si cremaliera. Un
arc tensionat impinge cremaliera impotriva pinionului si astfel nu exista joc intre cele doua piese. O bara de torsiune
conecteaza pinionul la rotorul valvei. Pinionul, transforma miscarea de rotatie a volanului, in miscare axiala, a
cremalierei. O valva rotativa asigura asistenta hidraulica,constand in rotorul valvei cu sase caneluri pe suprafata
carcasei si rulmentul valvei, fixat pe pinion. Alezajul mansonului valvei, contine caneluri axiale ce se potrivesc cu
cele ale rotorului.
Rotorul valvei este centrat (in pozitia neutral) acesta fiind elementul de legatura intre valva rotorului,
pinion si rulment. Rotorul valvei si pinionul ruleaza pe rulmenti fara frictiune, pentru a asigura functionarea valvei
de directie chiar si la presiuni inalte.
Daca cuplul este aplicat rotorului sau ansamblului pinion-valva de la volan sau de la roti, bara de torsiune va exercita
o influenta asupra torsiunii relative dintre rotor si rulment. Rotorul valvei se roteste in sens invers fata de rulmentul
valvei, astfel schimbandu-se pozitia relativa a canelurilor.
Acest fenomen, permite lichidului hidraulic sub presiune sa circule prin circuite spre una din cele doua
doua camere ale cilindrilor (cilindru drept sau stang) si asista miscarea axiala a cremalierei initiata de miscarea
de rotatie de volanului. Daca miscarea axiala a cremalierei este provocata de catre roti, valva va directiona fluidul spre
camera cilindrului care contracareaza aceasta miscare axiala, astfel volanul este mentinut pe pozitie. Acest efect de
franare atenueaza denivelarile drumului. Odata ce volanul a fost eliberat, bara de torsiune aduce canelurile inapoi, in
pozitia neutral si astfel ambele camere ale cilindrilor revin in echilibru, volanul revenind la pozitia de mers inainte.

Toderoiu Adina
Stancu Maria
Stefanescu Roxana
Dima Alin

23/05/2015

13/20

Sesiunea de Comunicari Stiintifice Studentesti - 23 Mai 2015

Raport de transmisie variabila

Servodirectia bazata pe mecanismul cremaliera-pinion poate avea de asemenea
caracteristica de raport de transmisie variabila.Cu un raport variabil, dantura cremalierei are mai
multe module si unghiuri de antrenare. Astfel, in regiunea centrala a pistonului, sistemul de directie
roteste rotile autovehiculului, proportional cu unghiul de invartire al volanului.Cu cat volanul se
roteste mai mult (spre capatul cursei) raportul se diminueaza, astfel ca sistemul de directie va roti
rotile in directia dorita mult mai rapid, pentru acelasi unghi de rotatie al volanului. Variatia maxima a
raportului este de maxim 35%. Acest rezultat, se concretizeaza prin doua ture complete ale volanului
cu
o
miscare a
rotilor
foarte
mica.
Manevrabilitatea oferita de casetele de directie cu raport variabil, se potrivesc foarte
bine pentru autoturismele de pasageri, camioane usoare si masini sport. Permite o manevrabilitate
foarte precisa la viteze mari, reducand riscul de supra-virare si optimizand manevrabilitatea
pe durata manevrelor de parcare.
Toderoiu Adina
Stancu Maria
Stefanescu Roxana
Dima Alin

23/05/2015

14/20

1. Carcasa
2. Cremaliera
3. Pinion
4. Piston
5. Rotorul valvei
6. Bara de torsiune
7. Rulmentul valvei
8. Bieleta
9. Alimentarea cu ulei a
canelurilor radiale
10. Alimentarea cu ulei a
canelurilor
11. Marginea alimentarii cu
ulei
12. Caneluri axiale
13. Returul uleiului din
caneluri
14. Muchia canalului de retur
ulei din caneluri
15. Camera de retur a
uleiului
16. Caneluri radiale
17. Caneluri radiale
18. Valva refulare presiune si
limitare debit
19. Pompa servodirectie
20. Rezervor pentru lichidul
hidrauluic al cilindrilor.

Sesiunea de Comunicari Stiintifice Studentesti - 23 Mai 2015

Mecanism cu urub melc i sector dinat folosit n special de firma Fiat

pentru modelele mici de automobile (Fiat 600; Fiat 850);

1-axul volanului;
2-caset de direcie
3-urub-melc;
4-levier de comand;
5,6-uruburi de reglaj;
7-sector dinat

Toderoiu Adina
Stancu Maria
Stefanescu Roxana
Dima Alin

23/05/2015

15/20

Sesiunea de Comunicari Stiintifice Studentesti - 23 Mai 2015

Mecanism cu melc globoidal i rol care reprezint o construcie

mbuntit a celui anterior, deoarece prin nlocuirea sectorului dinat cu o rol, scade
substanial lucrul mecanic de frecare;
1-axul volanului;
2-caset;
3-aib de reglaj;
4,6-rulmeni;
5-melc globoidal;
7-reglaj;
8-capac;
9-arbore cu rol;
10-rol;
11-axul rolei;
12-garnitur de
etanare
Toderoiu Adina
Stancu Maria
Stefanescu Roxana
Dima Alin

23/05/2015

16/20

Sesiunea de Comunicari Stiintifice Studentesti - 23 Mai 2015

Mecanismul cu pinion i cremalier, utilizat la autoturismele din clasele

mici i mijlocii, inclusiv cele din familia Dacia

1-articulaie elastic;
2-pinion elicoidal;
3-cremalier;
4-arc;
5-caset;
6-urub de reglaj
;
7-piuli cu cremalier la exterior

Toderoiu Adina
Stancu Maria
Stefanescu Roxana
Dima Alin

23/05/2015

17/20

Sesiunea de Comunicari Stiintifice Studentesti - 23 Mai 2015

Mecanismul cu urub, bile recirculante, piuli i sector dinat la care

frecarea prin alunecare este nlocuit cu frecarea prin rostogolire. Acest mecanism se
poate utiliza la toate tipurile de automobile, mai ales la cele grele, fiind ntlnit i la
autocamioanele DAC i ROMAN-DIESEL.

1-tub de ghidaj;
2-bile;
3-urub;
4-levier de comand;

5-urub de reglaj;
6-sector dinat;

Toderoiu Adina
Stancu Maria
Stefanescu Roxana
Dima Alin

23/05/2015

18/20

Sesiunea de Comunicari Stiintifice Studentesti - 23 Mai 2015

Legtura ntre prghiile i tijele transmisiei se face prin articulaii

sferice (capete de bar), care permit micarea n planuri diferite i amortizeaz
ocurile pe care le primesc roile de direcie. Ele sunt capsulate i cu reglare
automat a jocului dintre capul sferic al bulonului de prinderei chiuvetele de
prindere . Reglarea automat se face sub aciunea arcului,

Toderoiu Adina
Stancu Maria
Stefanescu Roxana
Dima Alin

23/05/2015

19/20

Sesiunea de Comunicari Stiintifice Studentesti - 23 Mai 2015

CUPRINS

Sistemul de directie,notiuni introductive

Clasificarea sistemelor de directie
Compunerea sistemelor de directie

Toderoiu Adina
Stancu Maria
Stefanescu Roxana
Dima Alin

Concluzii

23/05/2015

20/20

Sesiunea de Comunicari Stiintifice Studentesti - 23 Mai 2015

-Sistemul de directie asigura maniabilitatea automobilului

-Schimbarea directiei (virarea) automobilului
-Sistemul de directie este unul din mecanismele principale ale automobilului
-Are un rol hotarator asupra sigurantei circulatiei

Toderoiu Adina
Stancu Maria
Stefanescu Roxana
Dima Alin

23/05/2015

21/20

Academia Magistra Vitae

VA MULTUMIM !
Toderoiu Adina,Stefanescu Roxana ,Dima Alin,Stancu Maria

Toderoiu Adina
Stancu Maria
Stefanescu Roxana
Dima Alin

Sesiunea de Comunicari Stiintifice

Studentesti

22/20