Sunteți pe pagina 1din 6

Nervul radial

Nervii periferici sunt nervi care asigur


transmiterea informaiilor de la centrii
nervoi medulari la organele efectoare, vase
de snge, viscere, glande, precum i invers,
de la organele efectoare la centrii nervoi
medulari.
Nervul radial se nate din trunchiul
secundar posterior i din regiunea axilar se
ndreapt n jos i nafar, nconjoar
humerusul i ajunge n lungul feei
posterioare a braului, apoi trece n gutiera
bicipital extern, la nivelul capului
radiusului, mprindu-se n dou ramuri
terminale:
- Anterioar (senzitiv)
- Posterioar (motorie)
Este nervul extensiei i supinaiei, inervnd
la bra tricepsul, iar la antebra muchii din
regiunea postero-extern.
Senzitiv inerveaz 1/3 mijlocie a feei posterioare a braului, antebraului, 2/3 laterale a feei dorsale a minii,
faa posterioar a policelui i a primei falange a degetului II, III i a inelarului. Deine fibre vegetative.

Etiopatogenie
Paralizia NR const n ntreruperea total sau parial a circulaiei influxului nervos, cu diminuarea sau
abolirea funciilor nervului. Este o afeciune grav deoarece compromite activitatea profesional i cotidian
a bolnavului.
Din punct de vedere anatomo-patologic leziunea poate fi de tip blocaj a conducerii, discontinuitate axonal
sau ruptura total a nervului. Leziunile cele mai frecvente au loc n 1/3 medie a braului i 1/3 inferioar a
antebraului.
La ora actual exist, i este acceptat, clasificarea n 5 grade de traumatism al nervului periferic, bazat
pe modificrile histologice ale structurilor fibrelor nervoase i ale trunchiului nervos:
-

gradul I - d natere la o blocare a conducerii pentru fasciculul nervului periferic, ceea ce


corespunde neuropraxiei. Este vorba de un blocaj de conducere strict localizat, niciodat extins
proximal sau distal traumatismului. Dup o perioad de "linite" blocajul dispare, iar funcia este
complet restabilit.
gradul II - se caracterizeaz prin discontinuitate axonal, dar nu i a tubului endoneural. Este un
traumatism intrafascicular care dup o perioad ceva mai lung de "linite" ncepe regenerarea
axonal. Recuperarea va fi complet.
gradul III - este mai serios, existnd o ruptura nu numai a axonului, ci i a peretelui endoneural, n
aceast situaie dnd natere la adevaratul traumatism intrafascicular.
gradul IV - este vorba de un traumatism cu ruptur fascicular i a esutului de susinere al
perimerului.
gradul V - l constituie completa separare n dou bonturi terminale ale nervului periferic.
1

Nervul radial -se desprinde din fascicolul posterior al plexului brahial avnd origine n rdcinile C5-T1.
Are raporturi anatomice cu capul humeral (n axil), cu faa posterioar a acestuia (n treimea superioar)
i apoi cu cea antero-extern (n treimea inferioara) , de unde se desface n ramurile terminale.
La antebra intr n raport cu capul i gtul osului radial, iar distal cu stiloida aceluiai os. Toate aceste
raporturi, ca i poziia lui relativ superficial l fac vulnerabil n fracturile membrului superior, ca i n alte
traumatisme.

Cauzele - paraliziile de nerv radial sunt multiple :


Cauze locale:
1. Traumatisme directe - sunt cauzele cel mai des ntlnite n paralizia de nerv radial . Traumatismele
pot antrena paralizii imediate sau tardive.
- paraliziile imediate se pot produce prin plgi cu leziuni de nerv (direct sau prin fragment
osos fracturi de humerus, radius sau cubitus), strivire sau elongatie acut a nervului.
- paraliziile tardive sunt progresive i pot rezulta din nglobarea nervului ntr-un calus vicios
sau ntr-un esut cicatricial sau poate fi urmarea unei elongaii progresive n cursul unei
atitudini vicioase posttraumatice.
2. Compresiunea prelungit - acioneaz acolo unde nervul este n imediata apropiere a unei suprafete
osoase, n circumstane favorizante cum ar fi scderea nivelului de vigilen muscular (somn,
anestezie, com), consumul exesiv de alcool. Compresiunea prelungit mai este numit i "paralizia
de duminic dimineaa, "paralizia ndrgostiilor" sau "paralizia beivilor". Compresiunea prelungit
poate apare n cursul actului profesional: oferi, dirijori de orchestr.
3. Paralizii posturale - pot s apar n cadrul neuropatiilor recureniale familiale. Diagnosticul va fi pus
pe baza biopsiei care evideniaz leziuni de demielinizare.
4. Factori iatrogeni - apar datorit aplicrii de garou, compresiunii pe marginea mesei de operaie,
injecii intraarticulare n regiunea posterioar a braului.
Cauze generale - toate mononeuropatiile a cror cauza local nu poate fi precizat trebuie s impun un
examen clinic i paraclinic minuios pentru depistarea unei afeciuni generale: diabet, periartrita nodoas,
boli infecioase sau intoxicaii.

Simptomatologie
Prin anamnez se realizeaz primul contact dintre medic i pacient. De aceea, importana ei depaete
simpla valoare a culegerii de date pur medicale, deschiznd o cale a cunoaterii pacientului sub raport
psihologic, social i educaional, aspect deosebit de important n alctuirea programului de recuperare (mai
ales a celui pe termen lung). Datele anamnestice trebuie se cuprind att date generale despre bolnav, ct i
pe cele care lmuresc sediul i caracterul durerii, antecedentele evoluiei bolii, factorii care o agraveaz i
cele care o amelioreaz, ct i impactul pe care l are paralizia de nerv radial asupra mobilitii articulare.
Leziunile unui nerv periferic se traduce printr-un tablou clinic care cuprinde in general:
-

un deficit senzitiv cutanat, izolat, cu limite precise


un deficit motor, interesnd muchii dependeni de nervul radial, acompaniat de hipoflexie i atrofie
muscular.
tulburri vegetative i trofice, a cror intensitate variaz mult.

n paralizia total sunt abolite sau diminuate micrile de extensie ale:


-

cotului (triceps)
minii (radiali i extensor ulnar al capului),
a primei falange a degetelor (extensor comun i extensor propriu al degetelor II i V),
micrile de supinaie ale antebraului (scurt i lung supinator)
abducie a policelui (lung, scurt extensor i lung abductor police)

Semnele clinice caracteristice sunt date de deficitul motor, cu


hipotonia i atrofia muscular. Este afectat n primul rnd extensia
(cotului, minii i a primei falange). Mna are aspect de gt de
lebd, iar bolnavul nu poate face semnul salutului militar.
Traumatismul nervului periferic poate afecta toate esuturile:
vasele, fibrele nervoase, esutul conjunctiv.
Examenul clinic al unui pacient cu paralizie de nerv radial nu este uor, deoarece ne putem nela asupra
diagnosticului din cauza "micrilor trucate" ce pot fi realizate. De aceea, acest examen trebuie fcut cu
mult atenie.

Tratament
n cazul paraliziilor de nervi periferici, i deci i n cazul paraliziei nervului radial, tratamentul trebuie s
fie profilactic, curativ i recuperator.
Tratamentul este complex i de lung durat. Se aplic un tratament medicamentos, ortopedicochirurgical (la nevoie) i unul de recuperare BFT. Acesta din urm va ncepe dup evaluarea funciei motorii.
Tratamentul ortopedic presupune prevenirea retracturilor antagonitilor musculaturii paralizate, care
oblig la reposturarea n poziie neutr cu ajutorul atelelor fixe (lemn, srma, plastic, gips). Aceste atele sunt
destul de incomode i, n plus, blocheaz orice manevr recuperatorie. Din acest motiv se prefer utilizarea
"atelelor active" care nu numai c previn deviaiile, dar permit i o oarecare functionalitate a minii.
Electroterapia - Electrostimularea musculaturii denervate se poate realiza numai cu cureni exponeniali
de joas frecven (10 200 Hz), dup un prealabil electrodiagnostic care stabilete parametrii optimi de
excitaie. Stimularea se realizeaz cu stimuli apropiai de cei electrofiziologici, cu pant progresiv
(triunghiulari, trapezoidali, exponeniali), cu durate diferite ale impulsurilor, pauzelor i frecvenelor, n
funcie de gradul de degenerare indicat de curbele de intensitate / durat, de coeficientul de acomodare i de
datele EMG.
Alte manevre folosite sunt:
- Baia galvanic
- Ultrasunetul
- Undele scurte
Termoterapia - cuprinde proceduri ce dezvolt o mare cantitate de cldur. Efectele cumulate ale termo
i electroterapiei sunt favorabile pentru pregtirea programelor de kinetoterapie i masaj.
Masajul - Reprezint totalitatea micrilor, a manevrelor manuale sau mecanice care mobilizeaz un
esut sau un segment al corpului n scop terapeutic. Aceste micari manuale sau mecanice sunt efectuate pe
tegumente, fascicule, tendoane i muchi, acionnd i asupra circulaiei locale, nervilor periferici i
receptorilor.

Kinetoterapia
3

Principalul obiectiv al kinetoterapiei este reeducarea motorie a muchilor paralizai.


Kinetoterapia se aplic cu succes n medicina sportiv i recuperatorie, asigurnd prevenirea instalrii
unor deficite, tratnd disfunciile instalate i asigurnd n final o recuperare ct mai complet. Kinetoterapia
se va aplica dupa efectuarea bilanului deficitului motor, a bilanului articular, tonigen i trofic, urmnd a se
stabili folosirea unor tehnici anakinetice i kinetice.
Obiectivele kinetoterapiei sunt:
prevenirea i corectarea deviaiilor
meninerea forei musculaturii inafectate
prevenirea redorilor articulare
tratarea tulburrilor vasculotrofice
reeducarea motorie a muchilor paralizai
refacerea abilitii de micare a minii
n general, programul de recuperare se ncepe folosindu-se micrile pasive. Acestea sunt realizate de
kinetoterapeut n sensul mobilizrii fiziologice .Aceleai micri pot fi produse i prin intermediul unor
aparate specializate n mobilizarea activ, mecanic.
Kinetoterapia activ presupune existena unei contracii musculare voluntare. Mobilizarea activ poate fi
liber, completat cu cea pasiv i cu rezistent, n funcie de scopul urmrit i de restantul functional.
Tehnicile kinetice statice pot realiza contracia izometric i relaxarea muscular.
n faza de paralizie se vor executa micri pasive n amplitudinea maxim permis de articulaie.
Poziionarea pentru micrile pasive este cu antebraul n semipronaie i mna sprijinit pe mas cu
marginea cubital, deoarece, n principal paralizia de nerv radial nseamn deficit de extensie a degetelor i a
minii, precum i deficit de supinaie, se vor executa prin aceste micri.
Un alt exercitiu pasiv este acela cnd, asistentul menine n extensie pumnul pacientului, iar acesta apuc
mna asistentului pe care o va strnge intermitent. De asemenea, asistentul cu aceeai mn ca cea paralizat,
va apuca mna pacientului (ca atunci cnd se strnge mna) i i va cere pacientului s flecteze deget dup
deget peste mna asistentului. Din aceeai pozitie se vor face pronaii.
Pacientul va executa i miscri de flexie ale degetelor i minii n timp ce asistentul va opune rezistenta.
O dat cu intrarea n faza de refacere a inervaiei, se va lucra cu fiecare muchi in parte prin miscari active
astfel :
1. Pentru brahioradial se vor face urmatoarele exercitii:
- cu antebraul n semipronaie, se cere pacientului s ridice pumnul de pe mas, iar apoi se
flecteaza cotul. Aceste micri sunt la inceput libere, iar apoi cu rezisten crescut progresiv.
2. Pentru primul i al doilea radial (extensorii minii) se vor executa urmtoarele micri :
- cu mna sustinut de asistent, pacientul executa latero-deviaia radiala a minii. Apoi pacientul
se opune ncercrii blnde a asistentului de a-i aduce mna n laterodeviaie cubital.
- din aceeasi poziie, se mentine pumnul in extensie si se executa miscari de deschidere a
pumnului.
- din pozitia de extensie maxima a pumnului sustinuta se executa contractii izometrice.
- cu antebraul in semipronatie pe masa si pumnul extins se realizeaza flexia pumnului. Apoi,
fara intrerupere se va incerca executarea extensiei inapoi.
3. Pentru cubitalul posterior se vor executa:
- cu mna sustinuta de asistent,pacientul executa laterodeviatie cubitala.
- cu degetul mic flectat dininterfalangiene,se executa abductia lui.
4. Pentru extensorul comun al degetelor se vor executa urmatoarele miscari:
- cu mna cu palma in jos si sprijinita pe masa si cu degetele flectate, pacientul extinde degetele
incercind sa desfasoare pe masa palma si degetele .asistentul ajuta la inceput aceasta miscare.
- cu mna sanatoasa tinind pumnul in extensie ,se fac extensii ale degetelor.
4

- cu mna cu palma in jos si intinsa,se incearca ridicarea in aer a degetelor (hiperextensie).


5. Pentru extensorul lung si scurt al policelui se vor face urmatoarele exercitii:
- cu artculatia interfalangiana flectata si cu cea meta-carpo-falangiana extinsa,se extinde liber
falanga distala, iar apoi contra unei rezistente
- se executa pense de tip "o" intre police si fiecare deget in parte, asistentul incercind sa rupa
pensa.
- cu mna in semipronatie si sprijinita cu partea cubitala pe masa ,se extinde policele din
articulatia carpometacarpiointerfalangiana .la inceput ,apoi din meta-carpo-falangiana si in
final din interfalangiana.la inceput,aceasta miscare va fi libera iar apoi cu rezistenta.
6. Pentru abductorul lung al policelui se vor executa urmatoarele miscari:
- asistentul prinde mna pacientului (police pe police) si simte cum se contracta tendonul
abductorului.
- cu fata dorsala a minii pe masa se executa abductia policelui,ce va fi la inceput libera,iar apoi
cu rezistenta .
- cu palma pe masa se ridica mna cu toate articulatiile in extensie (pumn, degete
police),mentinindu-se paralela cu masa .nu se permite flexia in nici o articulatie. Acest
exrcitiu pune in actiune toti extensorii afectati de leziunea nervului radial.
Pe masura ce se inregistreaza progresul in forta musculara, exercitiile vor devenii mai complexe prin
introducerea rezistentei tot mai intense, ca si a scurtelor momente de izometrie pe parcursul amplitudii de
miscare.
Refacerea sensibilitatii este o problema secundara in paralizia de nerv radial, deoarece deficitul de
sensibilitate nu este nici constant, nici sever si in nici un caz nu afecteaza functionalitatea minii. Daca totusi
se va pune aceasta problema, reeducarea sensibilitatii se va realiza prin kinetoterapie.
Prevenirea redorii articulare, care se instaleaza prin lipsa de mobilizare normala, zilnica a umarului,
cotului si pumnului se face cu ajutorul unor miscari pasive, pasivo-active, autopasive la scripete, ca si cele
active in apa (hidrokinetoterapie) sau in sala.
Refacerea abilitatii de miscare a minii este etapa finala a oricarei reeducari motorii si senzitive. Ea
utilizeaza exercitii combinate, complexe (proximo-distale si distalo-proximala), ca si cele mai variate
procedee ale terapiei ocupationale.
Terapie ocupationala - Este forma de tratament care foloseste ativitati si metode specifice pentru a
dezvolta, ameliora sau reface capacitatea de a desfasura activitatile necesare individului, de a compensa
disfunctii si de a diminua deficiente fizice. Principalele efecte pe care le urmrim prin aplicarea terapiei
ocupaionale sunt:
- mobilizarea unor articulaii i creterea amplitudinii lor;
- dezvoltarea forei musculare;
- restabilirea echilibrului psihic.
n cazul paraliziei de nerv radial terapia ocupational ncepe de fapt mult mai precoce, fiind executat cu
orteza dinamic aplicata pe mn. Se va avea grija ca activitatile sa fie la inceput mai usoare pentru ca forta
flexarilor degetelor sa nu fie depasita de travaliu. n acest caz se va produce automat flexia pumnului,
situatie nedorita.
Rezultatele depind de gradul de stabilizare a evoluiei bolii i de ncadrarea raional a ergoterapiei n
complexele de recuperare i readaptare funcional. n general, recuperarea spontana dureaza 1 an - 1 an si 6
luni si cam tot atit daca a fost necesara si sutura nervului.

Bibliografie

Dinculescu T. Balneofizioterapie, Ed. Medical, 1987


Ifrim Mircea Compendiu de anatomie, Ed. tiinific i Tehnic, 1988
5

Ionescu Adrian Masajul: procedee tehnice, metode, efecte, aplicaii n sport, Ed. ALL, Bucureti
Kiss Jaroslav Fizio-kinetoterapie i recuperare medical n afeciunile aparatuluib locomotor, Ed.

Medical, 1994
Pun Radu Tratat de reumatologie, vol. II, Ed. Medical, 1999
Popa Constantin Neurologie, Ed. Naional, 1997
tefanache F. Neurologie clinic, Iai, 1997
Sbenghe T. Kinetologie profilactic, terapeutic i de recuperare, Ed. Medical, 1987