Sunteți pe pagina 1din 31

Perspectiv asupra

turismului
din Turcia

Prof.: Gina Butnaru


Andreea Bulai GT23
tefana Craniuc GT23
Iustina Coa GT21
0

Cap. I. Date generale


Capitala

Ankara

Cel mai mare ora

Istanbul

Coordonate geografice

3955N 3250E

Limba oficial

Turc

Sistem politic

Republic parlamentar

Suprafa

783.562 km

Populaie

77.695.904

Densitate

101 loc/km

Moned

Lir turceasc

Cap.II. Poziie geografic


Republica Turcia este o ar ntins pe dou continente. 97% din suprafaa rii se afl
n Asia de Sud-Vest (peninsula Anatolia) i 3% n Europa (peninsula Balcanic). Turcia are
granie cu opt ri: Grecia i Bulgaria la nord-vest; Georgia, Armenia i Azerbaidjan la nordest; Iran (Persia) la est; Irak i Siria la sud. Turcia este o republic
democratic, laic, constituional al crei sistem politic a fost stabilit n 1923. Turcia este un
stat membru al ONU, NATO, OSCE,OECD, OIC i Consiliul Europei. n octombrie
2005 Uniunea European a deschis negocierile de aderare cu Ankara.

Numele Turciei, Trkiye n limba turc, poate fi mprit n 2 componente: Trk, care
nseamn puternic sau mre n turca veche i, de obicei, semnificnd locuitorii Turciei
sau un membru al turcilor sau oameni turci, mai trziu formeaz Tukin, un nume dat de
chinezi oamenilor care locuiesc n Munilor Altay din Asia Central mai devreme de 177
.Hr.E; i sufixul abstract iye (derivat din sufixul arab iyya), dar, de asemenea, asociat cu
sufixul Medieval Latin ia n Turchia.
Prima referin folosit de termenul Turk sau Turuk ca un antonim continuat n
inscripiile Orkhon a lui Gokturks din Asia Central (sec. 8 CE). Cuvntul englezesc Turkey
deriv din latina medieval, Turchia (c. 1369).
Unii geografi consider Turcia ca o parte a Europei datorit anumitor caracteristici
culturale, politice i istorice. Datorit poziiei sale geografice ntre Europa i Asia i ntre trei
mri, Turcia a fost o rscruce istoric, patria i cmpul de lupt a mai multor mari civilizaii i
un centru de comer.

Cap.III.Potenialul natural al rii


III.1.Relief
Turcia se asterne pe doua continente. 97% din suprafata tarii poate fi gasita pe Asia si
doar 3 % se afla pe teritoriul Europei. Tara este o tara transcontinentala Euroasiatica. Lacurile
din tara ocupa un teritoriu de 783.562 kmp. Din acest teritoriu in partea sud vestica al Asiei
regasim 755.688 kmp, iar in Europa regasim 263.764 kmp. Turcia este impartita pe 7 regiuni,
astfel pe suprafata tarii deosebim teritoriile: Anatolia de Est, Anatolia de Sud Est, Anatolia
2

Centrala, Marea Egee, Marea Mediterana, Marea Marmara si Marea Egee. In cadrul tarii
deseori sunt cutremuri si eruptii vulcanice.
Relieful tarii in cea mai mare parte este dominat de munti. Alaturi de acestea regasim
si campii inguste si un podis central, situat in Anatolia. Muntii tarii sunt: Muntii Ararat,
Taurus, Pontici, Koroglu, Clio Sat, Erciyes si Kackar. In partea de nord al tarii regasim
muntii Pontici de Vest, alaturi de Muntii Pontici de Sud si Muntii Canic. In partea de sud al
tarii regasim Muntii Taurus de Est, Muntii Taurus de Vest, Muntii Taurus Central si Antiaurus.
Lantul muntos este continuat de Muntii Kurdistan. Intre partea de nord si sud, in centrul
lantului muntos se intinde podisul Anatoliei. In partea estica al tarii regasim podisul Armeniei,
iar in nord estul tarii, podisul Kars, care dispune de altitudini maxime de 3000 de m.
Cele trei podisuri principale ale tarii sunt: Podisul Traciei Orientale, Podisul Armeniei
si Podisul Anatoliei. In partea centrala a turciei se afla Podisul Anatoliei cu altitudini care
variaza intre 800 si 1500 de m. In directia de vest intre culmile muntoase care dispun de
altitudini in jur de 2500m, se asterne Podisul Armeniei, care dispune de un aspect muntos si
este des fragmentat de depresiuni. In aceasta zona se afla campia Araratului, in cadrul caruia
s-a format si lacul Van. Deasupra campiei se inalta grandios cateva conuri de vulcani, precum
si Ararat, cu o altitudine de 5156m. Acesta insa nu mai este un vulcan activ. In partea
europeana a tarii este situat podisul Traciei Orientale.

III.2.Clima
In cadrul tarii domina doua tipuri de climat si anume climatul temperat maritim, care
poate fi simtit pe litoralul Marii Negre si climatul subtropical de pe litoralul marii Mediterane.
Datorita acestora verile in cadrul tarii sunt destul de uscate, iar pe timp de iarna cantitatea de
precipitatie este destul de scazuta. In zona podisurilor climatul este asemanator cu climatul
continental.
Climatul maritim poate fi regasit in zonele care sunt aproape de Marea Neagra. Acest
tip de climat este caracterizat prin veri racoroase. Temperaturile pe timpul sezonului estival se
situeaza in jur de 22 grade celsius. Iernile sunt blande, astfel amplitudinile termice anuale sunt
scazute, temperaturile medii anuale fiind situate intre 10 15 grade Celsius. Cantitatea de
precipitatie este destul de mare, acesta fiind situat intre 750 1000 mm/an. Vanturile care pot
3

fi simtite pe teritoriul tarii sunt vanturile de vest si alizeele. Vanturile de vest, bat din directia
de vest si aduc o cantitate mare de precipitatii pe coastele tarii. Acestea se formeaza intre
maximele tropicale si minimele subtropicale. Alizeele sufla din directia de nord est, catre
directia de sud est, acestea fiind vanturi calde. Alizeele se formeaza cand vantul fierbinte din
zona Ecuatorului se ridica si de deplasarea aerului care soseste din partea de nord si sud.
Clima subtropicala care domina partea de vest al tarii. In cazul climatului mediteran
( subtropical) verile sunt calde si uscate, in timp ce pe timp de iarna, temperaturile nu scad
considerabil. Temperaturile medii anuale sunt intre 15 17 grade celsius. Clima este
caracterizata prin 4 anotimpuri, dintre care primavara si toamna trec foarte repede.
Amplitudinile termice anuale sunt relativ mici, astfel acestea se situeaza in jur de 10 grade
celsius. Vanturile care domina aceasta parte al tarii sunt alizeele si vanturile de vest.
Coasta Marii Negre constituie locul unde cantitatea de precipitatie este cea mai mare pe
durata intregului an, acest lucru in primul rand se datoreaza vanturilor de vest. In partea de est
al coastei, cantitatea precipitatiei este extrem de mare, acesta fiind de 2.500 mm/an.
Zapada si ninsorile sunt extrem de rare pe partile de Marea Neagra si Marea Marmara.
Aici ninge in fiecare an timp de cateva zile doar. Ninsorile sunt la fel de rare si in partea
coastei Marii Egee, insa situatia se schimba cand vine vorba de muntii inchisi. In interiorul
Turciei, pe Platoul Central, datorita muntilor inchisi, clima mediterana nu poate patrunde,
astfel aici domina un climat continental. In Anatolia estica temperaturile sunt situate in jur de
-30 si -40 grade celsius. Zapada este persistenta, astfel are o durabilitate generala de 120 zile
din an. Pe timpul sezonului estival insa, temperaturile cresc pana la 30 de grade celsius pe
timp de zi. Cele mai uscate regiuni din Turcia sunt reprezentati de campia Malatya si campia
Konya, unde cantitatea de precipitatie nu depaseste 300 mm/an.
III.3.Hidrografie
Toate rurile care curg pe teritoriul Turciei se vars in bazinele ctorva mri (Marea
Neagr, Marea Marmara, Marea Egee, Marea Mediteran, Marea Caspic), n Golful Persic i
n lacurile Asiei Mici i Podiului Armean. n Turcia sunt puine ruri mari. Ele au n general
un caracter de munte, cu multe cascade dar cu debit srac, n majoritatea lor fiind nguste i
destul de scurte.
4

Nivelul apei este extrem de variabil i depinde de anotimp, cu excepia rurilor cu


izvoare subterane. Malurile rurilor sunt de obicei stncoase, iar curenii sunt repezi. Iarna
rurile nghea foarte rar, chiar i n regiunile cu muni nali. n anotimpul ploios, i in
perioada dezgheului, se umfl repede i produc inundaii pustiitoare, care aduc mari perderi.
Vara i toamna multe din ele seac. Foarte puine ruri din Turcia sunt navigabile i pe
poriuni reduse.
Dintre rurile care se vars n Marea Neagr, cele mai importante sunt: Kzl Irmak
(1151 km), cel mai lung ru al Turciei, Sakarya (790 km), Yeil Irmak (416 km), oruh (368
km). Dup numarul de ruri bazinul Mrii Negre este cel mai bogat: in aceast mare se vars
peste 500 de ruri mici i mari.
n Marea Marmara se vars cteva ruri din partea asiatic si european a Turciei. Cel
mai mare dintre ele este rul Susurlu (260 km), care curge in partea european a Turciei.
Cel mai mare ru din bazinul Mrii Egee este Maria (400 km), care i are izvoarele
pe teritoriul Bulgariei. Celelalte ruri care se vars n Marea Egee strbat partea asiatic a
rii. Acestea sunt: Gediz (350 km), Byk Menderes (215 km), Kk Menderes (140 km),
Bakrcisi (120 km) i altele.
n Marea Mediterana se vars peste 100 de ruri. Cele mai importante ruri ale acestui
bazin sunt: Seyhan (516 km), Ceyhan (474 km), Tarsus (150 km), Aksu (132 km).
Pe teritoriul Turciei, n Podiul Armean, izvorsc Tigrul ,(1900 km) si Eufratul
(2800km), care se vars n Golful Persic, precum i Kura (1279 km), cu afluentul su Araks
(914 km), care se vars n Marea Caspic.
n Turcia sunt foarte multe lacuri si bli, acestea ocupnd aproape 10.000 km 2 din
suprafaa Turciei (sau 1,3% din teritoriul rii). Dintre acestea, peste 20 au o suprafa
apreciabil: ntre 50 i 100 km2 i chiar mai mare. Dup coninutul apei, lacurile Turciei se
mpart n lacuri srate, lacuri slcii i lacuri cu ap dulce.
n estul rii se pot distinfe o grup de lacuri, dintre care cel mai mare este lacul srat
Van (cu o suprafa de 3764,5km2). Acesta se afl la o nalime de 1725 m. Adncimea medie
5

a lacului care primete peste 30 de ruri, este de 16m, iar cea maxim de 25m. O alt grup de
lacuri, cu o componen variat de ap, se gsete n partea de sud a Anatoliei Centrale.
Dintre acestea, cel mai nsemnat i al doilea ca mrime n Turcia este lacul Tuz, situat
ntre oraele Ankara i Konya, la o altitudine de 899m. Suprafaa acestui lac srat este de 1620
km2. Adncimea apei este foarte mica (circa 1m), in schimb salinitatea ei este mult mai
ridicat dect a apei Mrii Moarte. Adesea n timpul verii lacul seac, deoarece clima n
aceast regiune este foarte uscat: cantitatea medie a precipitatiilor este doar de 15mm intr-un
an. n zona sudic i estic a litoralului Mrii Marmara sunt situate cateva lacuri cu ap dulce.
Resursele hidroenergetice ale Turciei au o mare importan pentru economia rii.
Acestea sunt principalele izvoare ale alimentrii cu ap a instalaiilor de irigare i
hidroenergetice. Un rol deosebit l joac rurile i lacurile n dezvoltatea agriculturii, deoarece
n multe regiuni ale rii agricultura este posibil numai prin irigarea suprafeelor arabile.
Din punct de vedere energetic, o importa mare o au rurile de munte, i n special
acelea care izvorsc din Podiul Anatoliei Centrale i din Podiul Armean. Aceste ruri se
caracterizeaz printr-un curs repede, prin cascade, cderi de ap abrupte i din acest motiv
dispun de mari rezerve hidroenergetice. Dup cele mai generale calcule, aceste rezerve sunt
evaluate la 2.500.000kw.

Apele subterane si importan turistic


Terasele din Pamukkale sunt formate din travertin, o roca sedimentara depusa in urma
actiunilor izvoarelor termale.
In aceasta zona se gasesc 17 izvoare termale a caror temperatura variaza de la 35 C la
100 C .

Apa care izvoraste din sursa este transportata 320 m pana la baza teraselor de

travertine unde depune carbonat de calciu pe o sectiune de 60 pana la 70 metri. Cand apa
suprasaturata cu carbonat de calciu ajunge la suprafata, se elibereaza dioxid de carbon si astfel
se depunde carbonatul de calciu. Depunerea continua pana cand dioxidul de carbon din apa se
compenseaza cu cel din aer. Carbonatul de calciu este depus de apa sub forma gelatinoasa,
intarindu-se mai tarziu sub forma de travertin.
6

Aceasta reactie este determinata de catre conditiile climatic, temperature ambientala si


durata cursului de apa.
Formatiunea stancoasa de la Pamukkale se afla in larga vale Menderes, din regiunea
egeeana, strabatuta de numeroase izvoare termale. Fortareata de gheata, cum i se mai spune
e cuprinsa de valea rksu, in care se intalnesc raurile Lycos si Menderes, delimitand granita
de vest a vaii.
In partea sudica se inalta muntele Babadag. La sud-est se afla muntele Honoz, cu o
inaltime de 2751m, cunoscut si sub numele de Muntele Cadmos.
Aceasta s-a format in timp indelungat, doar 2,2 grame de calcar se depun la cate
250 de litri de apa scursi pe stalactite.
Perla Turciei este deschisa tot timpul anului si atrage milioane de turisti. Locul
poate fi vizitat 24 de ore din 24, fiind surprinzator atat in cursul zilei, cat si seara. Terasele
sunt luminate noaptea.
Apa din bazine e bogata in hidrogen si calciu. Culorile apelor din bazine variaza in
functie de reflectarea razelor soarelui.
In cursul zilei apele capata o nuanta superba de turcoaz, pentru ca seara sa se inchida
la culoare, trecand de la un bleumarin intens la trandafiriu si apoi aramiu. De aceea este
spectaculoasa vizita atat ziua, cat si seara sau noaptea.
Cutremurele ce au dus la formarea treptelor in stanca au avut loc in perioada domniei
lui Nero, Antonius Plius, Alexandru cel Mare, Septimius Severus, si au distrus orasul
Hierapolis, renumit pe vremuri pentru aerul curat din zona si pentru proprietatile terapeutice
ale apelor termale. Chiar si imparatii veneau in aceste locuri pentru a-si trata diverse afectiuni.
La foarte mica distanta de Pamukkale, cam la 5 km, in Karahayit, se afla inca o astfel
de minune naturala, de proportii reduse, unde apele, bogate in fier, au depus straturi
calcaroase cu nuante intens rosietice. Locul este renumit pentru un centru spa foarte
modern dotat. In imediata apropiere a teraselor de calcar de sus, se afla cetatea antica
Hierapolis.
Apa de aici este bogata in saruri minerale. Lasata la pastrare in sticla si-a dovedit
puritatea, nedepunand niciun sediment.
7

Aceste izvoare au proprietati curative pentru foarte multe boli, motiv pentru care
Hierapolis era o destinatie balneara inca din antichitate.
O atractie pentru care Hierapolis a ramas celebru este piscina sau izvorul Cleopatrei,
ale carei ape cu proprietati terapeutice intineresc trupul si revigoreaza spiritul. Bazinul se
numeste astfel pentru ca se spune ca insasi regina Egiptului a venit pe aceste meleaguri sa se
imbaieze in apele termale miraculoase de la Hierapolis.

III.4. Flora i fauna


Turcia nu va asteapta doar cu un relief variat, dar si cu o flora si fauna bogata, care in
primul rand se datoreaza climei diverse. Aici va veti putea minuna de frumusetea hibiscusilor
si al palmierilor, in timp ce savurati preparatele traditionale are tarii. Agricultura in sudul tarii
este extrem de dezvoltata, astfel aici sunt cultivati cartofi, sfecla de zahar, plante leguminoase,
dar si citrice, alaturi de vita de vie. Suprafetele in cadrul carora sunt cultivate fisticul,
curmalele si alunele de padure, devin tot mai extinse, astfel exportul acestora este destul de
mare.
Flora
Datorita climei variate, in Turcia pot fi gasiti artari, lauri, maslini si palmieri. Cei
carora le plac fructele, in sudul tarii se pot bucura de banane proaspete, de castani comestibili
si de smochini. De-a lungul plajelor se inalta decorativ portocalele si padurile de pin, care
ofera un tablou impresionant. In mai multe regiuni din tara pot fi regasite castanii, artarii si nu
in ultimul rand plataniile. Desi nu Turcia este recunoscuta datorita plantatiilor extra de lalele,
nici de aici nu lipsesc florile decorative si colorate, care atrag privirile prin simpla prezenta.
Lalelele multicolore infloresc pe timp de vara, atat in parcuri, cat si in gradinile localnicilor,
alaturi de gentiane. Frumusetea florei este incomparabila in primul rand datorita salbaticiei
care a fost protejata de-a lungul anilor de catre locuitori, astfel padurile nu au fost distruse. Pe
campuri veti putea zarii florile multicolore de camp, alaturi de ierburi si ferigi. In punctele
inalte ale tarii se regasesc padurile de pin, iar de-a lungul coastei Marii Negre pot fi zarite si
padurile de foioase.
8

Fauna
Asemenea florei si fauna este extrem de diversa si variata. In lanturile muntoase, in
paduri in cele mai multe cazuri pot fi zarite cerbii alaturi de caprioare, pisicile salbatice, lupii
si ursii. In cazul in care va veti afla in zone rurale, nu este exclus sa vedeti in mai multe parti
turme de oi, camile sau capre. In cadrul muncilor agricole sunt folosite caii si magarii, astfel si
acestia sunt prezenti alaturi de vaci. In zonele unde civilizatia moderna nu a patruns inca, vor
putea fi observate soimii, vulturii si vinderelii.
De-a lungul coastelor pe plaja, deseori pot fi zarite broscute testoase, insa si delfinii
vin destul de aproape de tarm. In raurile si lacurile tarii, pot fi regasite diverse specii de pesti,
intr-un numar extrem de mare.

Cap.IV. Potenialul turistic


VI.1. Date istorice
Republica Turcia a fost ntemeiat la 29 noiembrie 1923, din rmiele Imperiului
Otoman. Originile Turciei moderne ncep odat cu sosirea triburilor turce n Anatolia n
secolul al XI-lea. n urma nfrngerii turcilor selgiucizi de ctre mongoli, un vid de putere a
permis noii dinastii otomane s devin o for important n regiune. n secolul al XVI-lea,
ajuns la ntinderea maxim, Imperiul Otoman acoperea Anatolia, Africa de Nord, Orientul
Apropiat, Europa de sud-est i Caucazul. Dup nfrngerea suferit n primul rzboi mondial,
puterile nvingtoare au cutat mprirea imperiului prin Tratatul de la Svres. Cu sprijinul
aliailor, Grecia a invadat i ocupat oraul Izmir, n conformitate cu Tratatul. La 19 mai,1919 a
fost iniiat o micare naionalist sub conducerea lui Mustafa Kemal Paa, un comandant
militar care s-a distins n cursul btliei de la Gallipoli. Kemal Paa a ncercat revocarea
termenilor tratatului semnat de sultan la Istanbul, mobiliznd fiecare parte a societii turceti,
n ceea ce a devenit rzboiul turc de independen (n turc: Kurtulu Sava).
La 18 septembrie, 1922, armatele de ocupaie ale Antantei au fost nvinse i ara
eliberat. A urmat abdicarea sultanului la 1 noiembrie, 1922, astfel ncheindu-se 631 de ani de
stpnire otoman. n 1923 Tratatul de la Lausanne a recunoscut suveranitatea noii Republici
Turce, iar Kemal a primit supranumele de Atatrk (nsemnnd Printele turcilor) i a devenit
9

primul preedinte al rii. El a instituit mai multe reforme care au modernizat Turcia,
desprinznd-o de trecutul ei otoman.
n prezent exist conflicte interne cu populaia kurd care lupt pentru un declararea
unui stat independent.

IV.2. Populaia i demografia


Populaia Turciei a fost de 72,5 milioane, cu o rat de cretere de 1,45%/an, bazat pe
recensmntul din 2009. Densitatea medie a populaiei este de 92 pers/km ptrat. Proporia
reedinei n zonele urbane este de 75,5%. Oamenii din grupa de vrst 15-64 ani constituie
67% din totalul populaiei, grupei de vrst ntre 0-14 ani i corespunde 26% din populaie, n
timp ce grupei de vrst de 65 i peste 65 ani i corespunde 7% din totalul populaiei.
Sperana de via la brbai este de 71,1 ani i la femei 75,3 ani, cu o medie global de
73,2 ani pentru ntreaga populaie.
Educaia este obligatorie i gratuit pentru 6-15 ani. Rata de alfabetizare este de 96%
pentru brbai, 80,4% pentru femei, cu o medie global de 88,1%. Cifrele mici la femei de
datoreaz, n principal, obiceiurilor tradiionale ale arabilor i kurzilor care locuiesc n
provinciile de SE ale rii. Articolul 66 din Constituia turc definete un turc ca oricine
care este obligat de statul turc prin legturi ceteneti, prin urmare folosirea legal a
cuvntului turcca cetean al Turciei este diferit de definiia etnic. Totui, majoritatea
populaiei turceti este de etnie turc.
Alte grupuri etnice majoritare (poriuni mari care au fost extensiv turcizate nc din
perioadele Selgjuk i Otoman) include abkhazians, adjariani, albani, arabi, asirieni, bosnieci,
circassieni, hamshenii, kurzi, laz, pomakci, rromanes, zazas i 3 minoriti recunoscute
oficial (prin tratatul de la Lausanne), armeni, greci i evrei. Semnat n 30 ianuarie 1923,
acordul bilateral privind schimburile de populaie dintre Grecia i Turcia a avut drept efect
mutarea a aproape 1,5 milioane de greci din Turcia i, la fel, cca 500 mii de turci au venit din
Grecia. Minoritile din vestul Europei includ levantinii care au fost prezeni n ar (n
particular, Istanbul i Izmir) nc din perioada medieval.
10

Kurzii, un grup etnic distinct, concentrat mai ales n SE rii, sunt cea mai mare etnie
non-turc, estimat la aproape 18% din populaie potrivit estimrilor CIA. Alte minoriti
dect cele 3 minoriti oficial recunoscute nu au privilegii speciale, n timp ce termenul
minoritate rmne un subiect sensibil n Turcia. Datele exacte ale repartiiei etnice a
populaiei nu este disponibil pentru c cifrele recensmntului turc nu includ statistici de
etnie.

IV.3.Structura pe vrste a populaiei


Turcia avea 73,7 milioane de locuitori n 2010, indicator n cretere de an la an cu
1,21%, potrivit unui raport al Bncii Mondiale. Peste 90% din populaia Turciei are cel mult
65 de ani. Cu alte cuvinte, Turcia dispune de o mas critic de populaie activ de peste 66,33
de milioane de locuitori. Ce va face Europa cu ea?
Cel mai recent recensmnt din 2009
arat c 67% din totalul populaiei Turciei
reprezint populaie activ, cu vrste cuprinse
ntre 15 i 64 de ani, n timp ce aproximativ
26% din populaie este reprezentat de copii
de maximum 14 ani o grup de vrst cu
potenial de a fi convertit n populaie activ.
Mai mult, peste 40% din populaia Turcieiare maximum 25 de ani. Doar 7% dintre locuitorii
Turciei sunt vrstnici. Turcia se aliniaz tendinele demografice mondiale, care indic faptul
c n rile dezvoltate ponderea grupei de vrst 15-64 de ani predomin n totalul populaiei.
n timp ce populaia Turciei explodeaz, Europa mbtrnete din ce n ce mai accelerat.
n urmtorii 40 de ani, populaia Turciei va urca la 97 de milioane de locuitori, fa de 73,7
milioane acum.
Structura populaiei Turciei pe grupe de vrst
Grupa 15-64 de ani reprezint 67% din totalul populaiei.
Grupa 0-14 ani acoper aproape 26% din totalul populaiei.
Cei care au peste 65 de ani reprezint 7% din populaie.
11

Sperana de via la brbai este de 71,1 ani i la femei 76,1 ani.


Rata fertilitii msurat la nivelul lui 2009 este de 2,03 nscui vii
per femeie.
Vrsta median n Turcia e de 28,8 ani.
Aproximativ 71% din populaia Turciei triete n urban.

IV.4.Structura pe sexe a populaiei: 50.2% brbai, 49.8% femei


IV.5.Evoluia populaiei: natalitatea i mortalitatea n ultimii 10 ani
n Turcia, din 1960 pn n 2010 a avut loc o scdere a ratei mortalitii, de la 16,4
ajungnd la 6. Din 2010, ns, urmeaz o uoar cretere pn n 2050 (9,7), datorit
mbtrnirii populaiei.

Dinamica ratei mortalitii generale(1960-2050)

12

n Turcia, din 1960 pn n 2010 a avut loc o scdere a ratei mortalitii, de la 16,4
ajungnd la 6. Din 2010, ns, urmeaz o uoar cretere pn n 2050 (9,7), datorit
mbtrnirii populaiei.

Dinamica ratei mortalitii infantile (1960-2050)


IV.6.Migraia populaiei

Procentul de imigrani este de 1.814% din populaia rii, iar cel al emigranilor de
17.58/1000 locuitori.

Migraia net a Turciei este una pozitiv, de 0.56/1000 locuitori (2009), iar raportul
dintre numrul imigranilor i cel al emigranilor este aadar de 1.03.

IV.7. Educaia
Cnd s-a nscut republica, mai mult de 90% din populaie era analfabet. Atatrk,
conductorul primei republici, a construit coli noi si Constitutia decreta c primele patru
clase sunt obligatorii si gratuite. Conform statisticilor n anul 2007 aproximativ 96% din
populaia aflat in grupa de vrst adecvat, erau nscrise intr-o instituie de nvmnt
primar. n cazul nvmntului secundar, procentul este de 80,16%, iar n cazul studiilor
superioare de calificare profesional de 36,30%.
13

n Turcia, sistemul de nvmnt este asigurat de ctre guvern. Noua legislaie


introdus de ctre Marea Adunare Naional n martie 2012 a crescut nvmntul obligatoriu
de la 5 la 12 ani pentru copiii cu vrsta de la 6 la 18. Pentru ca elevii s-i continue studiile la
o instituie de nvmnt superior, acetia sunt apoi obligai s ia examenul naional de
admitere sau examenul OSS.
Instituiile de nvmnt precolar, primar, secundar i superior sunt parte a sistemului
de educaie formal n Turcia. n plus, exist, de asemenea, centre de formare care ofer
educaie informal i sunt supervizate de ctre Ministerul Educaiei Naionale (MEB).
Educaia informal ofer servicii pentru cei care ar dori s-i completeze educaia lor i i
nva pe oameni de diferite profesii cunotinele i aptitudinile necesare pentru dezvoltarea
lor personal.
Nu sunt taxe de colarizare pentru instituiile de nvmnt superior. Cu toate acestea,
elevii vor primi sprijin financiar, n cazul n care nu au fondurile necesare pentru a-i continua
educaia. Conform Statisticii Naionale pentru Educaie, n Turcia la sfritul anului 2012,
existau 168 de universiti n Turcia, de stat i private, din care 2/3 sunt de stat i 1/3 sunt
private. Conform Statisticii Naionale pentru Educaie, universitile sunt alctuite din
faculti i coli de patru ani, care ofer programe de licen, i coli profesionale de doi ani,
care ofer programe de pre-de licen de natur profesional numai. Exist, de asemenea,
programe de masterat i doctorat, care sunt coordonate de ctre institute de studii
postuniversitare. Toate programele de doctorat necesit o diplom de Master i trebuie s fie
finalizate n patru ani. Programele de doctorat constau n cursuri, un examen de calificare
doctoral (att n scris i oral), i susinere unei teze de doctorat.

IV.8.Politica general a Turciei


Tipul de guvernare: Politica Turciei este una republican . La fiecare 4 ani se voteaz alt
preedinte. Preedintele Turciei este Abdullah Gl. Exist i 15 Comisii Parlamentare care
14

sunt responsabile pentru examinarea proiectelor de legi, ele propunnd amendamente.


Partidele politice care vor s formeze un grup n Parlament au nevoie de cel putin 20 de
locuri. Grupurile partidelor politice formeaz Comisiile Consultative, care se ntalnesc sub
conducerea echipei Presedintelui Marii Adunri Naionale.
Sistemul partidelor politice: Partide Politice: Partidul Comunist Turc (TKP), Partidul Stnga
Democrat (DSP), Partidul Democrat Popular (DEHAP), Partidul Turcia Democrat (DTP),
Partidul rii (YP), Partidul Fericirii (SP), Partidul Marii Uniri (BBP), Partidul Turciei
Independente (BTP), Partidul Dreptate si Progres (AKP), Partidul Laburist (EMEP), Partidul
Liberal Democrat (LDP), Partidul Libertatii i Solidaritaii DP, i altele.
Existena claselor sociale: Indicele GINI este n cazul Turciei de 43%, ceea ce indic o
disparitate destul de pronunat a distribuiei veniturilor n societate. Conform statisticilor din
anul 2007, aproximativ 80% din venituri erau acumulate de numai putin peste 50% din
populaie.
Naionalismul i situaia minoritilor: n Turcia principalele categorii de minoriti sunt cele
aferente etniilor: caucaziene, kurde, laz, romi, i altele (asiriene, armene, bulgare etc).
Populaia turc reprezint aproximativ 80% din totalul populaiei. Politicile n ceea ce
privete tratamentul minoritailor au cunoscut schimbri n ultimii ani, n special n vederea
aderarii la U.E.
Turcia este un membru fondator al Naiunilor Unite (1945), OECD (1961), OIC (1969),
OSCE (1973), ECO (1985), BSEC (1992) i al economiilor mari G-20 (1999). Pe 27
octombrie 2008, Turcia a fost aleas ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al
Naiunilor Unite. Turcia este un membru eficient al consiliului de la nceputul lunii ianuarie
2009. Turcia a mai fost membru al Consiliului de Securitate al ONU n 1951-1952, 1954-1955
i 1961.
Meninndu-i orientarea pro-occidental, relaiile cu Europa au fost ntotdeauna partea
central a politicii externe a Turciei. Turcia a devenit membru fondator al Consiliului Europei
n 1949, candidnd pentru asocierea ca membru n CEE (predecesor al UE), n 1959, i a
devenit membru asociat n 1963. Dup decenii de negocieri politice, Turcia a candidat pentru
statutul de membru deplin al CEE, n 1987, i a devenit, n 1992, membru asociat al UE,
15

semnnd acordul Uniunii Vamale cu UE ( n 1995) i a nceput, oficial, negocierile formale de


aderare cu UE nc din 30 octombrie 2005. Procesul de aderare va avea, probabil, cteva
decenii, pentru c persist dezacordurile politice i culturale dintre UE i Turcia.
Un alt aspect definitoriu al relaiilor externe ale Turciei au fost legturile sale cu SUA.
Bazat pe ameninrile comune reprezentate de Uniunea Sovietic, Turcia s-a alturat la NATO
n 1952, asigurndu-i strnse relaii bilaterale cu Washington pe tot timpul Rzboiului Rece.
n perioada de dup rzboiul Rece, importana geostrategic a Turciei s-a reorientat nspre
apropierea de Orientul Mijlociu, Caucaz i Balcani.
Independena statelor turce din Uniunea Sovietic n 1991 a permis Turciei (care are o
motenire lingvistic i cultural comun cu acestea) s-i extind relaiile politice i
economice adnc n Asia Central. Cel mai proeminent succes n relaiile sale cu aceste state e
prelungirea (cu multe miliarde de dolari) a conductelor de gaze naturale i ulei de la Baku, n
Azerbaijan, la portul Ceyhan din Turcia. Conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan - aa cum mai este
numit - a fcut parte din strategia politicii externe a Turciei de a deveni conducta de energie
spre vest. Totui, frontiera Turciei cu Armenia, un stat din Caucaz, rmne nchis n urma
ocuprii teritoriului Azer n timpul Rzboiului.

IV.9.Infrastructura general, turistic, comunicaiile i internetul


Turcia are o reea extins de drumuri bine intreinute, fcnd legtura ntre orae, sate
i ariile turistice populare. Guvernul turc a investit i continua s investeasca pentru
imbunatairea reelei de drumuri. Numrul de vehicule de pe drumurile turceti este relativ
redus comparativ cu standardele europene.
Infrastructura rutiera: Lungimea reelei naionale a drumurilor a atins 62 000 Km din
care 1 726 Km sunt autostrzi si 55 000 Km drumuri asfaltate. 95 % din transportul
de pasageri si 90 % din transportul de mrfuri este realizat prin transportul rutier si pe
sosele.
Infrastructura feroviara: Lungimea totala a cilor ferate este de 10 933 Km din care 2
133 sunt in prezent electrificate.
16

Infrastructura aeriana: Terminale internaionale: Istanbul (Atatrk i Sabiha


Gkcen), Ankara (Esenboga), Izmir (Adnan Menderes), Adana, Trabzon, Van,
Erzurum, Bursa, Samsun, Antalya, Dalaman, Milas-Bodrum; terminale interne:
Bursa, Tekirdag orlu, Erzurum, Gaziantep, Kars, Sinop, Mardin, Kayseri, DenizliCardak, Van.
Infrastructura naval: Turcia are 8 430 Km de coast 15 porturi principale in
proprietatea statului. Porturi principale: Samsun, Haydarpasa (Istanbul), Izmir, Izmit,
Trabzon, Mersin, Iskenderun.
Infrastructura militar: In ultimii 21 de ani de la instaurare, si ca urmare a unor mari
eforturi, Ministerul Aparrii a avut mari succese in crearea unei infrastructuri naionale
moderne de aprare in Turcia, cu rezultate foarte mulumitoare in anumite arii vitale.
Infrastructura Financiar: este asigurat prin sistemele integrate TIC-RTGS i TICESTS, sisteme ce asigur efectuarea tranzaciilor in timp real pe teritoriul Turciei, in
moned national. Pe baza acestor siteme opereaz 48 de bnci, iar entitatea de
centralizare si control (proprietarul efectiv al sistemelor) este CBRT. Tranzaciile
efectuate prin acest sistem au atins un procent de 21,5% (valoare absoluta aproximativ
22 mlrd TRY) in 2008, cu o cretere de 12,5% fa de anul anterior

Cap.V.Economia
V.1.Structura pe ramuri a economiei
Turcia a nregistrat n ultimele 4 decenii o cretere remarcabil din punct de vedere
economic. Industria energetic este reprezentat ndeosebi prin industria crbunilor (mai ales
lignit si huil), localizat n nord-vestul Anatoliei.Energia electrica se obine n cadrul
hidrocentralelor i termocentralelor.
17

Economia turc devine dependent de industrie n majoritatea oraelor, mai ales


concentrate n provincia vestic a rii, i mai puin pe agricultur, totui, agricultura
tradiional rmne un stlp pentru economia turc. Sectorul agricol reprezint 8,9 % , n timp
ce sectorul industrial reprezint 30,8% i sectorul servicii reprezint 59,3%. Totui,
agricultura reprezint 27,3% din for de munc. Sectorul turismului a experimentat rapid
creterea n ultimii 10 ani, i constituie o parte important a economiei. n 2008, au fost
30.927.192 vizitatori n ar, care au contribuit cu 21,9 miliarde dolari la veniturile Turciei.
Alte sectoare ale economiei turce sunt: bancare, construcie, tehnic casnic,
electronice, textile, rafinarea uleiului, produsele petrochimice, minerit, fier i oel,ind. de
maini i auto. Turcia are o industrie auto mare i n cretere, care aprodus 1.147.110 vehicule
n 2008; ocupa locul 6 ca productor n Europa (dup Marea Britanie i naintea Italiei), i al
15- lea n lume. Turcia este de asemenea una din naiunile care conduc construciile navale; n
2007 ara s-a situat pe locul 4 n lume (dup China, Coreea de Sud i Japoniei) n ceea ce
privete numarul navelor comandate i pe locul 4 n lume (dup Italia, SUA i Canada) n ceea
ce privete nr mega-iahturilor comandate.
V.2.Sectoare de activitate cu aspect statistic din ultimii 5-10 ani
Agricultur: 11, 2%
Industrie: 29, 4%
Servicii: 59, 4%

Fora activ: 24,8 milioane


Sectoare agricole i zootehnice: tutun, bumbac, cereal, msline, sfecl de zahr, legume,
citrice, animale vii.
Industrie: textile, nclminte, procesare alimentar,automobile, electronice, minerit, oel,
petrol, construcii, hrtie, cherestea.

18

Produse exportate: dispositive, alimente, textile, produse metalice, echipamente de


transport, electrocasnice, electronice, nclminte, mbrcminte.

2.1. Domeniul construcii


Companiile de constructii din Turcia au castigat contracte in valoare totala de

miliarde 850 milioane de dolari in prima jumatate a anului 2005, in cadrul unui numar de 125
proiecte separate desfasurate in intreaga lume, Pe intregul an 2006, firmele de constructii din
Turcia au castigat contracte in valoare de 3 miliarde 179 milioane de dolari pe plan
international, in timp ce cifra pentru anul 2005 a fost mai mica de un miliard de dolari.
Companiile de constructii din Turcia s-au implicat intr-un numar de 2.600 de proiecte in
valoare de 58 miliarde de dolari in 62 de tari din intreaga lume pana acum. Companiile turce
au castigat contracte in valoare de 1 miliard 15 milioane de dolari in Federa'ia Rusa, 229
milioane de dolari in Irak, 231 milioane de dolari in Afganistan, 246 milioane de dolari in
Kazahstan in 2005. Firmele de constructii din Turcia au un mare avantaj in fata celor straine
in ceea ce priveste proiectele de reconstructie dezvoltate in Irak si Afganistan. Datorita
ofertelor rezonabile si tehnologiei avansate de care dispun, cat si distantei mici a Turciei de
aceasta regiune si experientei de care dispune aceasta, companiile de constructii din Turcia
vor fi avantajate in cadrul viitoarelor licitatii din Irak si Afganistan. De aceea, mai multe
companii straine vor fi obligate sa coopereze cu companiile din Turcia pentru a desfasura
operatiuni in aceste regiuni.

2.2. Sectorul bancar.


Sistemul bancar turc si-a revenit din criza de la sfarsitul anilor 1990, iar bancile sunt
detinute in proportie de aproape 50% de investitori straini. Bancile din afara Turciei au fost
atrase de oportunitatile de crestere, iar capitalul si experienta lor ar putea intari sistemul
financiar din Turcia in fata riscurilor de instabilitate economica. In Turcia sunt 29 de banci
19

comerciale private, detinute de companii locale sau straine, care totalizeaza doua treimi din
activele sectorului bancar. Actiuni ale multora dintre acestea, inclusiv cele mai mari sunt
tranzactionate la bursa. Concluzie. Investitiile straine sunt un semn de incredere in sectorul
bancar reabilitat si in perspectivele acestuia. Totusi, sistemul bancar, in intregul sau, mai are
probleme si nu toti investitorii straini o vor duce bine pe piata din Turcia.
2.3. Despre traficul turistic: incoming, intern, outgoing
Piata turistic plasat pe locul 6 n lume, n 2012, dup Franta, Statele Unite, China,
Spania si Italia, Turcia a gsit rspunsul la criza economic n cresterea sosirilor
internationale, avnd 31,782 milioane vizitatori (2,013 milioane excursionisti) cu 400% mai
multi dect n urm cu cinci ani si cu 1,04% mai multi dect n 2011. De altfel, incomingul a
crescut dinspre toate trile surs, cu exceptia Rusiei care se orienteaz din ce n ce mai mult
asupra Thailandei si regiunii Asia Pacific.
Influenta mijloacelor de transport asupra traficului turistic au variat si ele n intervalul
2010 2012. Transportul aerian a cstigat din ce n ce mai multi adepti, rata schimbrii fiind
de 5,94% n 2012 fat de 2010, peste 30 milioane persoane prefernd avionul (peste 22
milioane turisti strini si peste 7 milioane de turci). A doua posibilitate de transport preferat
este cea rutier, peste 10 milioane (peste 6 milioane de strini si aproape 4 milioane de turci)
de turisti apelnd, n 2012, la aceast metod, fat de peste 11 milioane in 2010. Conform
statisticilor, cei care au renuntat la transportul rutier au fcut-o n favoarea celui aerian, mult
mai bine dezvoltat n ultimii doi ani si nzestrat cu aeronave, respectiv rute de operare noi.
Transportul maritim a fost ncurajat, numrul de pasageri crescnd la peste 3 milioane n
2011, fat de 2,44 n 2010. Anul 2012 a adus, ns, o usoar scdere de -2,43%.
Un asemenea trend ascendent nu putea s nu impacteze si agentiile de turism, numrul
acestora crescnd spectaculos, de la 118 agentii, n 2000, la peste 4.350 n anul 2005, si la
6.924 n 2015.

20

V.3.PIB pe locuitor

PIB (PPC)
estimri 2015
21

Total 1,569 trilioane $ (locul 17)

Pe cap de locuitor

20.188 $

(locul 61)

PIB (nominal)
estimri 2015
-

Total 752,510 miliarde $ (locul

18)

Pe cap de locuitor

(locul 66)

PIB pe cap de locuitor


15 200 USD (CIA 2012 est.)

Partea a II-a

I.Activitatea turistic din Turcia


II.Formele de turism practicate
22

9.680 $

Dei turismul din Turcia este concentrat n special pentru segmentul de piaa nisip i
mare (sun&sea), diversitatea ei incomparabil, a resurselor naturale i a
condiiilor climaterice ofer un potenial considerabil pentru dezvoltarea unor noi produse
turistice, produse ce s-ar putea concentra pe turismul de aventur sau eco-turism.
Industria turismului i a cltoriilor din Turcia este nc la nceput. Acesta s-a dezvoltat
n special n ultimii 20 ani, i este cu precdere concentrat pe turismul de litoral.
Muli vizitatori nu contientizeaz nc oportunitile enorme pe care aceast ar le poate
oferi pentru turismul bazat pe natur sau turismul cultural. De exemplu, Turcia are nici mai
mult, nici mai puin de 7 monumente UNESCO, monumente ce se gsesc ncapitala cultural,
Istanbul, sau n siturile arheologice din Troia.
Datorit faptului c cea mai mare atenie a fost acordat turismului de litoral, numrul
total al turitilor ce viziteaz anual Turcia nu este foarte mare, deoarece practicarea aceastei
forme de turism este condiionat de sezonalitate. Un lucrumbucurtor este ns faptul c n
ultimul timp autoritile au nceput s-i ndrepte atenia i asupra altor forme de turism,
precum turismul balnear, cel medical sau turismul sportiv. n ceea ce privete analiza
indicatorilor turistici se poate observa c aproape toi acetia au nregistrat creteri ale
valorilor, ceea ce nseamn c turismul din Turcia este pe drumul cel bun, ns ntotdeauna
autoritile i investitorii vor trebui s in pasul cu noile trenduri mondiale n ceea ce
privete turismul.

III.Indicatorii activitii turistice din ultimii 3 ani


III.1.Cererea de turism n ultimii 3 ani

Nr. de turiti sosii (cu aproximaie)


2012 22 de milioane de turisti
2013 25 de milioane turisti
23

2014 30 de milioane turisti

Nr. de nnoptri (cu aproximaie)


2012- 286.000.000
2013- 325.000.000
2014- 390.000.000

Densitatea turistic
2012 22.000.000 : 77.695.904= 0,283
2013- 25.000.000 : 77.695.904= 0,321
2014- 30.000.000 : 77.695.904= 0,386

III.2.Ocuparea n turism
Nr. total de locuri de munc n turism pe tipuri de meserii:56 de joburi
Exemple de cteva joburi:

GHID TURISTIC
DETAARE GHIZI-REFERENTI
Tour Escort
Travel guide pentru Turcia
Great job opportunity In Tourism Guide
Tour Guide
DETASARE INDRUMARE VIZITATORI (GHIZI)
Manager de serviciu (Duty Manager) pentru Hotel din Turcia

III.3.Indicatorii efectelor turistice (cheltuieli totale n turism i venituri totale)


Principalul motiv al sejurului petrecut de turistii nerezidenti in Turcia l-a reprezentat
afacerile, participarea la congrese, conferinte, cursuri, targuri si expozitii (62,1% din numarul
total de turisti nerezidenti), cheltuielile acestora reprezentand 69,4% din total.

24

Din totalul cheltuielilor pentru cazare (50,7%), fiind preferata in special cazarea cu
mic dejun inclus (92,8% din totalul cheltuielilor pentru cazare). Cheltuielile turistilor
nerezidenti in restaurante si baruri au fost de 16,3% iar cele pentru cumparaturi au reprezentat
12,0%. Din totalul cheltuielilor pentru cumparaturi 34,9% au reprezentat cheltuielile
pentru cumpararea alimentelor si bauturilor, urmate de cheltuielile pentru cumpararea de
cadouri si suveniruri(33,6%).
Cheltuielile pentru inchirierea de autoturisme au avut o pondere de 54,9% din totalul
cheltuielilor pentru transport iar cheltuielile pentru accesul in parcuri de distractii, targuri,
cazinouri, sali de jocuri mecanice au reprezentat 64,3% din totalul cheltuielilor pentru
recreere.

Din totalul nerezidentilor sositi in Turcia, 41,0% si-au organizat sejurul prin agentii de turism
iar 33,5% si-au organizat singuri sejurul. Restul sejururilor au avut alt organizator (sindicate etc.)
19,5%, precum si agentia de turism, o parte si turistul nerezident cealalta parte 6,0%. Principalul
mijloc de transport utilizat de turistii nerezidenti pentru a sosi in Turcia a fost avionul (77,5% din
numarul total de turisti). Autoturismele proprii au reprezentat 13,2%, urmate de autocare si autobuze
cu 7,2%, alte mijloace ( tren, ambarcatiuni fluviale, autoturisme inchiriate, motociclete etc.) 2,2%.
25

ncasrile din turismul internaional (TOP 10)

ara

Piaa
regional

ncasri din
turismul
internaional
pe 2012

1.

Germani
a

Europa

94.2 bil $

110.1 bil. $

97.1 bil. $

2.

Italia

Europa

53.2 bil. $

61.6 bil. $

57.6 bil. $

3.

Turcia

Europa

48.7 bil. $

55.6 bil. $

54.3 bil. $

4.

Spania

Europa

40.2 bil. $

45.7 bil. $

42.7 bil. $

5.

China

Asia

39.7 bil. $

40.8 bil. $

37.2 bil. $

6.

SUA

America de
Nord

34.7 bil. $

40.0 bil. $

36.0 bil. $

7.

Marea
Britanie

Europa

30.1 bil. $

36.0 bil. $

38.6 bil. $

8.

Franta

Europa

25.6 bil. $

24.8 bil. $

9.

Australia

Oceania

21.3 bil. $

22.0 bil. $

Nr.
Crt.

26

ncasri din
turismul
internaional
pe 2013

ncasri din
turismul
internaional
pe 2014

22.3 bil. $

18.5 bil. $

Nr.
Crt.

10.

ara

Piaa
regional

ncasri din
turismul
internaional
pe 2012

Austria

Europa

ncasri din
turismul
internaional
pe 2013

ncasri din
turismul
internaional
pe 2014

21.8 bil. $

18.9 bil. $

n ceea ce privete durata medie a sejurului, putem spune din datele de mai sus
c acest indicator a nregistrat o stagnare n anii 2012 i 2013, pentru ca n anul 2014 s
se observe o cretere de 0.3%. Acest lucru se datoreaz faptului c durata timpului liber
acordat angajailor a c r e s c u t n u l t i m i i a n i i d i n c e n c e m a i m u l t l u m e i
p o a t e p e r m i t e o v a c a n n strintate pentru c preurile biletelor de avion sau stabilizat la o valoare accesibil multor oameni ( o vacan n strintate presupune
de cele mai multe ori un sejur de apte zile).
Fcnd o analiz a statului Turcia, putem observa c acesta prezint numeroase
avantaje, care atrag milioane de turiti anual. Totui, sectorul financiar rmne
cel maidezvoltat, iar dac autoritile din Turcia ar profita de numeroasele puncte
fore ale acestei ri, nu doar numrul turitilor ar crete, ci i ara Semilunii ar fi
recunoscut pe plan mondial drept o destinaie turistic de prim clas.

Cheltuieli n turismul internaional (TOP10)

27

Nr.
Crt.

ara

Piaa
regional

Cheltuieli pentru
turismul extern
pe 2012

Cheltuieli pentru
turismul extern
pe 2013

Cheltuieli pentru
turismul extern
pe 2014

1.

Germani
a

Europa

80.8 bil. $

91.0 bil. $

83.1 bil. $

2.

Italia

Europa

73.1 bil. $

79.7 bil. $

76.4 bil. $

3.

Turcia

Europa

48.5 bil. $

68.5 bil. $

71.4 bil. $

4.

China

Asia

43.7 bil. $

36.2 bil. $

29.8 bil. $

5.

Frana

Europa

38.9 bil. $

43.1 bil. $

36.7 bil. $

6.

SUA

America deN

27.8 bil. $

30.8 bil. $

27.3 bil. $

7.

Japonia

Asia

25.1 bil. $

27.9 bil. $

26.5 bil. $

8.

Canada

America de
Nord

24.3 bil. $

26.9 bil. $

24.7 bil. $

9.

Rusia

Europa

20.8 bil. $

23.8 bil. $

21.2 bil. $

10.

Olanda

Europa

20.7 bil. $

21.7 bil. $

19.1 bil. $

IV.Relaiile dintre Romnia i Turcia


28

Cooperarea n domeniul economic i comercial reprezint un aspect foarte important n


relaiile noastre. La sfritul anului 2011, volumul de schimburi comerciale ntre Turcia i
Romnia s-a ridicat la 7 miliarde de dolari. Turcia este cel mai mare partener comercial al
Romniei n afara U.E. Oamenii de afaceri turci care i desfoar activitatea n Romnia de
la nceputul decadei 90 au avut o mare contribuie n aceast direcie. n prezent, peste 6000
de oameni de afaceri turci opereaz n aceast ar ntr-o arie larg de sectoare, cum ar fi
domeniul bancar, construcii, producie de bunuri de consum, sntate, nvmnt i media.
Valoarea total a investiiilor turce n Romnia, inclusiv cele care vin prin tere ri, este
estimat la peste 5 miliarde de dolari.
Unul dintre scopurile principale ale parteneriatului strategic dintre Turcia i Romnia l
reprezint dezvoltarea n viitor a relaiilor economice. Credem c exist nc un mare
potenial pentru extinderea cooperarii noastre n domeniul economic, att la nivel bilateral, ct
i prin tere ri.
Cooperarea cultural i contactele ntre popoare sunt la fel de importante ca i voina
politic n extinderea relaiilor bilaterale dintre cele dou ri. Ca rezultat al relaiilor vechi de
secole dintre noi, cele dou ri au o motenire cultural comun reflectat n cele aproape
3000 de cuvinte comune din limba turc i, respectiv, limba romn, n tradiiile culinare
similare i n exemplele de arhitectur turc existente n regiunea Dobrogei. Datorit atitudinii
deschise a autoritilor romne, minoritile turc i ttar triesc de secole n Romnia ntr-o
atmosfer de pace. Anual, mii de turiti romni viziteaz Turcia n vacane i concedii.
Suntem ncredinai c Centrele Culturale Turce Yunus Emre din Bucureti i Constana pe
care le-am inaugurat n noiembrie 2011 vor contribui la descoperirea n continuare a
elementelor comune din culturile turc i romn i la apropierea i mai strns dintre cele
dou naiuni.

V.Concluzii
29

n concluzie, putem afirma c Turcia face parte din statele cu un potenial turistic
extraordinar, care trebuie exploatat. Aici pot fi dezvoltate numeroase alte forme de turism care
s atrag turiti din toat lumea. Dei Turcia este cunoscut mai ales pentru turismul de litoral,
cultural i de shopping, aceasta prezint un potenial puin exploatat n ceea ce privete
turismul sportiv, de afaceri, termal, sportiv i ecoturismul.Obiectivele acestei lucrri sunt
analiza turismului n Turcia i evidenierea formelor de turism ce se practic n aceast
ar, dar crora, pn n momentul de fa, nu li s-a acordat importana cuvenit.
n urmtorii ani, dac Guvernul i Ministerul de Turism din Turcia vor continua s se
implice n acest domeniu, numrul turitilor dornici s practice aceste forme de
turism alternative va crete tot mai mult.

VI.Bibliografie
www.wikipedia.ro
www.scribd.ro
www.stiucum.ro
www.documentstips.ro
Statele Lumii - Antologie, editura Steaua Nordului, 2007
www.infotravelturcia.ro

30