Student : Simion Andreea-Sabina

Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Administratie si Afaceri
Specializarea : Administratie Publica

1. Ce contine o programa scolara?

1.1 Programa scolara pentru clasele I-IV
1.2 Programa scolara pentru clasele V-VIII
2. Criterii de elaborare a unui manual efficient
3. Strategii didactice
4. Metode didactice
4.1 Tehnica 6/3/5
4.2 Mozaicul
4.3 Metoda cubului
5. Cum sa inveti efficient
6. Criteriile lui Mager

Programa colar = Document curricular oficial care

cuprinde oferta educational a unei discipline pentru un
parcurs colar determinat.
Programele colare pentru clasele I - IV au rmas structurate pe obiective i
cuprind:
nota de prezentare a disciplinei
obiectivele-cadru
obiectivele de referinta
continuturile nvtrii
exemplele de activitti de nvtare
standarde de performanta
Argumente pentru structurarea programelor colare pe modelul centrrii pe
COMPETEN E:
realizarea unei structuri coerente i unitare a conceptiei
programelor colare la nivelul ciclurilor de nv mnt
gimnazial i liceal;
asigurarea calittii educatiei i compatibilizarea cu standardele
europene prin formarea domeniilor de competente-cheie,
indispensabile vietii active ntr-o societate a cunoaterii
specific secolului XXI
Programele colare pentru clasele V-XII cuprind:
nota de prezentare a disciplinei
competentele generale
competentele specifice
continuturi
valori i atitudini
sugestii metodologice

Manualul colar

Document curricular oficial care concretizeaz programa unui obiect de

nvtmnt pentru o anumit clas, tratnd temele pe capitole, subcapitole,
lectii etc.
Pentru cadrul didactic, manualul este un instrument de lucru orientativ, un
ghid n proiectarea i realizarea activittilor didactice.
Pentru elevi manualul este un instrument de informare i de lucru.

Functii ale manualelor scolare

A. Functiile care se refer la elev:
1. Functia de transmitere a cunotintelor
2. Functia de dezvoltare a capacittilor - ansamblul de activitti exersate, fie
ele cognitive (a compara, a aranja n serii, a sintetiza), psihomotoare (a
mica, a mpinge) sau socio-afective (a aprecia, a respecta). Exemple de
capaciti cognitive:
a spune acelai lucru cu alte cuvinte (a reformula)
a ilustra prin exemple i contra-exemple diferite (dar corecte)
a distinge n situatia dat informatiile i relatiile esentiale, pe cele
accesorii (secundare) i pe cele parazite (n plus)
a rezuma un mesaj ntr-o manier succint i precis
a prezenta o sintez oral structurat
3. Functia de consolidare a achizitiilor - dup ce s-a nvtat o cunotint
(savoir) sau o aptitudine (savoir-faire), este necesar exersarea n diferite
situatii pentru a-i asigura o oarecare stabilitate (a o consolida).
4. Functia de evaluare a achizitiilor, nu doar o evaluare de tip certificativ,ci,
mai ales, de tip formativ (analiza erorilor).
5. Functia de sprijin pentru integrarea achizitiilor - utilizarea achizitiilor
colare n situatii diferite.
6. Functia de referint - organizarea informatiei.
4

7. Functia de educatie social i cultural - achizitii legate de

comportament, de relatiile cu altii, de viata n societate n general.

B. Functiile care se refer la profesor:

1. Functia de informare tiintific i general
2. Functia de formare pedagogic ce tine de disciplin exprim evolutia
permanent a didacticii disciplinelor.
3. Functia de sprijin n nvtarea i organizarea lectiilor
4. Functia de sprijin n evaluarea achizitiilor

Cerinte n elaborarea manualelor colare

tiintifice: corectitudinea, coerenta, abordarea interdisciplinar a
continuturilor disciplinelor de studiu.
Psihopedagogice: accesibilitatea limbajului i sistematizarea
continuturilor, asigurarea activismului elevilor, promovarea
activittilor independente, stimularea imaginatiei elevilor, a gndirii
creatoare, a nvtrii prin descoperire, probe de evaluare i
autoevaluare etc.
Igienico-estetice: lizibilitatea textului, formatul manualului, calitatea
hrtiei i a cernelii, ilustratii, colorit, designul copertelor.
Economice, privind costurile.

I. NOIUNEA DE METOD DE NVMNT

Metodele de nvmnt (odos = cale, drum; metha = ctre, spre) reprezint
cile folosite n coala de ctre profesor n a-i sprijini pe elevi s descopere viaa,
natura, lumea, lucrurile, tiina. Ele sunt totodat mijloace prin care se formeaz i
se dezvolt priceperile, deprinderile i capacitile elevilor de a aciona asupra
naturii, de a folosi roadele cunoaterii transformnd exteriorul n faciliti
interioare, formndu-i caracterul i dezvoltndu-i personalitatea.
Prin "metod de nvmnt" se nelege, aadar, o modalitate comun de
aciune a cadrului didactic i a elevilor n vederea realizrii obiectivelor
pedagogice. Cu alte cuvinte, metoda reprezint un mod de a proceda care tinde s
plaseze elevul ntr-o situaie de nvare, mai mult sau mai puin dirijat.Sub
raportul structurrii, metoda este un ansamblu organizat de operaii, de procedee.
n anumite situaii, o metod poate deveni procedeu n cadrul altei metode
(ex. problematizarea poate fi inclus ntr-o demonstraie).
Metodologia didactic desemneaz sistemul metodelor utilizate n procesul
de nvmnt precum i teoria care st la baza acestuia. Sunt luate n considerare:
natura, funciile, clasificarea metodelor de nvmnt, precum i caracterizarea,
descrierea lor, cu precizarea cerinelor de utilizare.
Metodele de nvmnt sunt un element de baz al strategiilor didactice, n strns
relaie cu mijloacele de nvmnt i cu modalitile de grupare a elevilor. De
aceea, opiunea pentru o anumit strategie didactic condiioneaz utilizarea unor
metode de nvmnt specifice.
Totodat, metodele de nvmnt fac parte din condiiile externe ale nvrii, care
determin eficiena acesteia. De aici decurge importana alegerii judicioase a
metodelor corespunztoare fiecrei activiti didactice.
6

Sistemul metodelor de nvmnt conine:

- metode tradiionale, cu un lung istoric n instituia colar i care pot fi pstrate
cu condiia reconsiderrii i adaptrii lor la exigenele nvmntului modern;
- metode moderne, determinate de progresele nregistrate n tiin i tehnic, unele
dintre acestea de exemplu, se apropie de metodele de cercetare tiinific, punndul pe elev n situaia de a dobndi cunotinele printr-un efort propriu de investigaie
experimental; altele valorific tehnica de vrf (simulatoarele, calculatorul).
n coala modern, dimensiunea de baz n funcie de care sunt considerate
metodele de nvmnt este caracterul lor activ adic msura n care sunt capabile
s declaneze angajarea elevilor n activitate, concret sau mental, s le stimuleze
motivaia, capacitile cognitive i creatoare.
Un criteriu de apreciere a eficienei metodelor l reprezint valenele formative ale
acestora, impactul lor asupra dezvoltrii personalitii elevilor.
Clasificarea metodelor de nvmnt se poate realiza n funcie de diferite criterii.
I. dup criteriul istoric: metode clasice (tradiionale): expunerea, conversaia,
exerciiul etc.; metode moderne: studiul de caz, metoda proiectelor, metode de
simulare, modelarea etc.;
II. dup funcia didactic prioritar pe care o ndeplinesc:
1) metode de predare-nvare propriu-zise, dintre care se disting: a) metodele de
transmitere i dobndire a cunotinelor: expunerea, problematizarea, lectura etc.;
b) metodele care au drept scop formarea priceperilor i deprinderilor: exerciiul,
lucrrile practice etc.; 2) metode de evaluare*;
III. dup modul de organizare a activitii elevilor: metode frontale (expunerea,
demonstraia); metode de activitate individual (lectura); metode de activitate n
grup (studiul de caz, jocul cu roluri); metode combinate, care se preteaz mai
multor modaliti de organizare a activitii (experimentul);
IV. dup tipul de strategie didactic n care sunt integrate: algoritmice (exerciiul,
demonstraia); euristice (problematizarea);
*
7

V. dup sursa cunoaterii (care poate fi experiena social-istoric a omenirii,

explorarea direct sau indirect a realitii sau activitatea personal), la care se
adaug un subcriteriu: suportul informaiei (cuvnt, imagine, aciune etc), prof.
Cerghit propune o alt clasificare [1, 2] i anume:
1) metode de comunicare oral: expozitive, interogative (conversative sau
dialogate); discuiile i dezbaterile; problematizarea;
2. metode de comunicare bazate pe limbajul intern (reflecia personal);
3. metode de comunicare scris (tehnica lecturii);
4. metode de explorare a realitii: a) metode de explorare nemijlocit (direct) a
realitii: observarea sistematic i independent; experimentul; nvarea prin
cercetarea documentelor i vestigiilor istorice; b) metode de explorare mijlocit
(indirect) a realitii: metode demonstrative; metode de modelare;
5. metode bazate pe aciune (operaionale sau practice): a) metode bazate pe
aciune real / autentic): exerciul; studiul de caz; proiectul sau tema de cercetare;
lucrrile practice; b) metode de simulare (bazate pe aciune fictiv): metoda
jocurilor: metoda dramatizrilor; nvarea pe simulatoare.
Acestor categorii li se adaug un alt tip de metode i anume metodele de
raionalizare a nvrii i predrii: metoda activitii cu fiele; algoritmizarea;
instruirea programat; instruirea asistat de calculator (I.A.C.).

II.

METODELE INTERACTIVE
Metodele interactive de grup sunt modaliti moderne de stimulare a nvarii i
dezvoltrii personale nc de la vrstele timpurii, sunt instrumente didactice care
favorizeaz interschimbul de idei, de experiene, de cunotine.
Interactivitatea presupune o nvare prin comunicare, prin colaborare, produce o
confruntare de idei, opinii i argumente, creeaz situaii de nvare centrate pe
disponibilitatea i dorina de cooperare a copiilor, pe implicarea lor direct i
8

activ, pe influena reciproc din interiorul microgrupurilor i interaciunea social

a membrilor unui grup.
Implementarea acestor instrumente didactice moderne presupune un cumul de
caliti i disponibiliti din partea cadrului didactic: receptivitate la nou, adaptarea
stilului didactic, mobilizare, dorin de autoperfecionare, gndire reflexiv i
modern, creativitate, inteligena de a accepta noul i o mare flexibilitate n
E bine ca profesorul s modeleze tipul de personalitate necesar societii
cunoaterii, personalitate caracterizat prin noi dimensiuni: gndire critic,
creativ, capacitate de comunicare i cooperare, abiliti de relaionare i lucru n
echip, atitudini pozitive i adaptabilitate, responsabilitate i implicare.
Un nvmnt modern, bine conceput permite iniiativa, spontaneitatea i
creativitatea copiilor, dar i dirijarea, ndrumarea lor, rolul profesorului cptnd
noi valene, depind optica tradiional prin care era un furnizor de informaii.
n organizarea unui nvmnt centrat pe copil, profesorul devine un coparticipant
alturi de elev la activitile desfurate. El nsoete i ncadreaz copilul pe
drumul spre cunoatere.
Utilizarea metodelor interactive de predare nvare n activitatea didactic
contribuie la mbuntirea calitii procesului instructiv - educativ, avnd un
caracter activ participativ i o real valoare activ formativ asupra personalitii
elevului.
Creierul funcioneaz asemenea unui computer, acesta din urm a fost proiectat i
creat dup modelul de funcionare al creierului. Pentru ca un computer s nceap
s funcioneze trebuie s apsm butonul de pornire. n cazul n care nvtoarea
este pasiv, butonul pornire al creierului nostru este activat. Unui computer i
este necesar pentru a fi n stare de funcionare de un soft adecvat pentru a interpreta
datele introduse i creierul nostru are nevoie s fac unele conexiuni cu ideile
ancor deja cunoscute. Cnd nvarea este pasiv, creierul nu face aceste
legturi. Un computer nu reine informaia procesat dect dac acionm butonul
salvare. Creierul nostru trebuie s testeze informaia sau s o explice altcuiva
pentru a o stoca.
Profesorii i inund elevii cu propriile lor gnduri profunde i bine organizate.
Profesorii recurg prea des la explicaii i demonstraii de genul hai-sa-i-art9

cum. Desigur c, prezentarea poate face o impresie imediat asupra creierului,

dar n absena unei memorii excepionale, elevii nu pot reine prea mult pentru
perioada urmtoare. Un profesor, orict de strlucit orator ar fi, nu se poate
substitui creierelor elevilor i deci nu poate face activitatea care se desfoar
individual n mintea fiecruia.
Elevii nii trebuie s organizeze ceea ce au auzit i vzut ntr-un tot ordonat i
plin de semnificaii. Dac elevilor nu li se ofer ocazia discuiei, a investigaiei, a
aciunii i eventual a predrii, nvarea nu are loc.

10

Tehnica 6 / 3 / 5
Tehnica 6/3/5 este asemntoare branstorming-ului. Ideile noi ns se scriu pe foile
de hrtie care circul ntre participani, i de aceea se mai numete i metoda
brainwriting. Tehnica se numete 6/3/5 pentru c exist:
6 membri n grupul de lucru, care noteaz pe o foaie de hrtie cte
3 soluii fiecare, la o problem dat, timp de
5 minute (nsumnd 108 rspunsuri, n 30 de minute, n fiecare grup)
Etapele metodei 6/3/5:
I.

mprirea

clasei

grupe

cte

membri

fiecare.

II.
Formularea
problemei
i
explicarea
modalitii
de
lucru.
Elevii/studenii primesc fiecare cte o foaie de hrtie mprit n trei coloane.
III.
Desfurarea
activitii
n
grup.
n acest etap are loc o mbinare a activitii individuale cu cea colectiv.
Pentru problema dat, fiecare dintre cei 6 participani, are de notat pe o foaie, 3
soluii n tabelul cu 3 coloane, ntr-un timp maxim de 5 minute. Foile migreaz
apoi de la stnga spre dreapta pn ajung la posesorul iniial. Cel care a primit
foaia colegului din stnga, citete soluiile deja notate i ncearc s le modifice n
sens creativ, prin formulri noi, adaptndu-le, mbuntindu-le i reconstruindu-le
continuu.
IV.
Analiza
soluiilor
i
reinerea
celor
mai
Se centralizeaz datele obinute, se discut i se apreciaz rezultatele.
Avantajele aplicrii tehnicii 6/3/5 sunt urmtoarele:
ofer elevilor mai puin comunicativi posibilitatea de a se exprima;
similar brainstorming-ului, stimululeaz construcia de idei pe idei;
11

bune.

 ncurajeaz solidaritatea n grup i competiia ntre grupuri, mbinnd munca

individual cu cea de echip;
are caracter formativ-educativ, dezvoltnd att spiritul de echip ct i
procesele psihice superioare (gndirea cu operaiile ei: analiza ideilor emise
de ceilali, comparaia, sinteza, generalizarea i abstractizarea; dezvolt
imaginaia, creativitatea, calitile ateniei etc);
Dezavantajele
rezult din constrngerea participanilor de a rspunde ntr-un timp fix.
pot exista fenomene de contagiune negativ ntre rspunsuri
elevii/studenii pot fi influenai de soluiile anterioare, intrnd ntr-un blocaj
creativ.

Mozaicul
Metoda "mozaic" este o metod de nvare prin colaborare i are la baz
mprirea grupului mare de cursanti n mai multe grupe de lucru, coordonate de
formator.
Metoda Mozaic cere ca elevii sa se ajute unii pe altii sa nvete. Poate fi utilizata
atunci cnd elevii citesc un text, asculta o prezentare sau realizeaza un studiu de
grup, n orice domeniu din curriculum si cu orice grupa de vrsta. Ca si alte
activitati de nvatare prin cooperare, metoda Mozaic foloseste grupuri casa
(initiale, de bastina) si grupuri de experti, metoda Mozaic i ajuta pe toti elevii sa
studieze si sa nvete ntregul material.
Ei devin experti pe masura ce predau unul altuia parti din materialul care
trebuie nvatat. n acest mod, fiecare elev are un rol activ n procesul de predare si
nvatare si experimenteaza ntelegerea si gndirea la nivel nalt.
Metoda Mozaic se poate folosi n clase de orice marime. Este bine ca grupurile sa
fie formate din patru-cinci membri. Aceste grupuri trebuie sa fie formate din elevi
ct mai diferiti. Merita sa ne ocupam sa i nvatam pe elevi sa lucreze eficient n
12

grupuri, n special n grupul de baza.

Metoda Mozaic poate fi utilizata pe parcursul unei singure lectii, de cincizeci de
minute, sau pe parcursul mai multor lectii. Pentru a cstiga timp, elevii pot citi
materialul acasa asculta lectia sau efectua experientele la scoala n alta zi, pentru a
avea mai mult timp pentru activitatile de tip mozaic.
Ar fi bine sa se pregateasca din timp ntrebarile care sa conduca discutiile n
grupurile de experti. Aceste ntrebari pot fi scrise pe tabla sau tiparite si mpartite
grupurilor. Elevilor li se poate da un material de citit, dar, de asemenea, li se poate
prezenta un subiect sau pot fi antrenati n alte tipuri de activitati stimulante.
Etapele metodei:
a) Etapa I: se mparte clasa n grupe eterogene de patru elevi. Dup aceea, se
numr pn la patru, astfel nct fiecare membru al grupei s aib un numr de la
1 la 4. Fiecrui membru al grupei i se d o fi de nvare care cuprinde o unitate
de cunoatere (o parte a unui articol). Profesorul discut pe scurt titlul articolului i
subiectul pe care l va trata. Explic apoi c pentru acea or, sarcina elevilor este s
neleag articolul. La sfritul orei, fiecare persoan va trebui s fi neles ntreg
articolul. Acesta, ns, va fi predat de colegii de grup, pe fragmente. Profesorul
atrage atenia c articolul este mprit n patru pri. Toi cei care au numrul 1 vor
primi prima parte, cei care au numrul doi vor primi a doua parte i aa mai
departe.
b) Etapa a II-a: toi cei care au numrul 1 se adun ntr-un grup, toi cei care au
numrul 2 n alt grup etc. Dac este foarte numeroas clasa, s-ar putea s fie nevoie
s
se
fac,
de
exemplu,
dou
grupe
cu
numrul
Profesorul explic faptul c grupurile formate din cei cu numerele 1, 2, 3 i 4 se
vor numi de acum grupuri de "experi". Sarcina lor este s nvee bine materialul
prezentat n seciunea din articol care le revine. Ei trebuie s-o citeasc i s-o
discute ntre ei pentru a o nelege bine. Apoi trebuie s hotrasc modul n care o
pot preda, pentru c urmeaz s se ntoarc la grupul lor originar pentru a preda
aceast parte celorlali. Este important ca fiecare membru al grupului de experi s
neleag c el este responsabil de predarea acelei poriuni a textului celorlali
membri ai grupului iniial. Strategiile de predare i materialele folosite rmn la
latitudinea grupelor de experi. Vor avea nevoie de destul de mult timp pentru a
parcurge fragmentul lor din articol, pentru a discuta i elabora strategii de predare.
13

c) Etapa a III-a: dup ce grupele de experi i-au ncheiat lucrul, fiecare individ se
ntoarce la grupul su iniial i pred celorlali coninutul pregtit. Se atrage atenia,
din nou, c este foarte important ca fiecare individ din grup s stpneasc
coninutul tuturor seciunilor articolului. E bine s noteze orice ntrebri sau
nelmuriri au n legtur cu oricare dintre fragmentele articolului i s cear
clarificri expertului pe acea seciune. Dac rmn, n continuare, nelmurii, pot
adresa ntrebarea ntregului grup de experi n acea seciune. Dac persist dubiile,
atunci
problema
va
trebui
cercetat
n
continuare.
La final, profesorul reamintete tema i unitile de nvare, apoi le cere elevilor s
prezinte oral, n ordinea iniial, fiecare parte a articolului, aa cum au asimilat-o n
cadrul grupului de "experi". Astfel tema se va trece n revist n unitatea ei logic.
Pentru feedback-ul activitii, profesorul poate aplica un test, poate adresa ntrebri
pentru a verifica gradul de nelegere a noului coninut, capacitatea de analiz,
sintez,
de
argumentare
a
afirmaiilor
fcute.
Ce

face

profesorul

timpul

nvrii

prin

colaborare?

Este foarte important ca profesorul s monitorizeze predarea, pentru a fi sigur c

informaia se transmite corect i c poate servi ca punct de plecare pentru diverse
ntrebri; stimuleaz cooperarea, asigur implicarea, participarea tuturor
membrilor.
Gruparea elevilor n Mozaic

Avantaje ale folosirii metodei:

Are caracter formativ.
Stimuleaz ncrederea n sine a participanilor

14

 Dezvolt abiliti de comunicare argumentativ i de relaionare n cadrul

grupului.
Dezvolt gndirea logic, critic i independent.
METODA CUBULUI este folosit n cazul n care se dorete explorarea
unui subiect/ a unei situaii din mai multe perspective ofer posibilitatea de
a dezvolta competenele necesare unei abordri complexe i integratoare.
ETAPELE METODEI:

Se realizeaz un cub pe ale crei fee se noteaz cuvintele:

DESCRIE,
COMPAR,
ANALIZEAZ,
ASOCIAZ,
APLIC,
ARGUMENTEAZ ( altele, n funcie de resurse, nu neaprat pe toate feele
cubului).
Se anun tema / subiectul pus n discuie.
Se mparte grupul n ase subgrupuri, fiecare subgrup rezolvnd una
dintre cerinele nscrise pe feele cubului.
Se comunic ntregului grup, forma final a scrierii.
Lucrarea n forma final poate fi desfurat pe tabl sau pe pe foi
albe A3.
AVANTAJE:

Determin participarea contient a elevilor prin implicarea maxim a

acestora n rezolvarea sarcinilor.
Permite diferenierea sarcinilor de nvare.
Formeaz deprinderi de munc intelectual.
Stimuleaz gndirea logic a elevilor.
Crete responsabilitatea elevului fa de propria nvare, dar i fa
de grup
Sporete eficiena nvrii elevii nva unii de la alii
Dezvolt abiliti de comunicare i cooperare.

15

DEZAVANTAJE:

Rezolvarea sarcinilor solicit resurse mari de timp

Se creeaz un zgomot oarecare
Faciliteaz erori n nvare
Nu exist un control precis asupra cantitii / calitii cunotinelor
dobndite de fiecare elev

10 secrete ale invatarii eficiente

Capacitatea de a invata cat mai repede, de a retine cat mai bine si mai rapid, pentru
o perioada de timp cat mai lunga, sunt caracteristici ale unei persoane de succes.
Scoala te invata foarte multe lucruri, insa din pacate, scapa din vedere unul esential
cum anume sa inveti. Arta de a dobandi noi cunostinte, de a le intelege si a le
integra in ansamblul cunostintelor pe care le posezi deja, e mult mai valoroasa si
mai importanta decat cunostintele in sine. Gandeste-te ca daca stii sa inveti, vei
putea oricand asimila lucruri noi, vei fi capabil sa-ti schimbi meseria sau sa te
adaptezi oricaror schimbari din viata ta profesionala.
1.Pacaleste creierul!
Daca informatiile pe care urmeaza sa le asimilezi ti se par plictisitoare si nu te
atrag deloc, convinge-ti creierul ca acele informatii sunt foarte importante,
chiar vitale! Trebuie sa stii ca, creierul e stimulat de emotii, de aceea elementul
esential care sporeste atentia, intelegerea si memorarea este incarcatura
emotionala a materialului studiat. Daca ea nu exista, creeaza tu emotie, include in
activitatea ta de invatare lucruri care sa te distreze, sa te uimeasca, sa te
entuziasmeze sau sa-ti provoace orice alt sentiment placut: joaca-te, imagineaza-ti
ca esti personajul unui film sau al unei povesti, ca esti un mare savant care
primeste un premiu pentru descoperirea informatiilor din materialul studiat, ca vei
fi felicitat de colegi sau parinti dupa obtinerea unei note bune, sau chiar mai
departe, ca asimiland aceste noi concepte vei fi admis la facultatea din strainatate
la care vrei sa inveti. Totul depinde doar de imaginatia ta. Eu, de exemplu, imi
imaginam ce voi cumpara cu banii obtinuti din bursa de studiu, si brusc incepea sami placa
2.Invata pe altcineva!
16

Expertii din domeniul invatarii rapide au descoperit ca cea mai eficienta metoda de
a-ti fixa cunostintele este aceea de a le explica unei alte persoane. Daca esti capabil
sa explici, cu cuvintele tale, ceea ce tocmai ai invatat, atunci poti sa fii sigur ca ai
inteles in primul rand, si ca acele informatii vor ramane pentru mult timp in
memorie. Eu am experimentat asta in studentie cand colega de camera ma ruga sa
ii explic ceva la o materie pe care nu o invatasem inca, asa ca incercam sa-i inteleg
problema citind notitele , apoi ii explicam cum vad eu lucrurile. In momentul in
care ajungeam cu invatatul acolo, nici nu mai era necesar sa parcurg acel paragraf,
pentru ca informatiile le stiam deja.
Daca nu ai cui sa explici, trebuie macar sa iti predai tie insuti noul material,
reformuland textul si punandu-ti intrebari (cum?, cine, de ce?, cand,
unde, ei si?). E bine sa-ti formezi deprinderea de citire interogativa vei
intelege si vei memora mult mai bine.
3.Pune in practica!
Dupa ce ai terminat de lecturat textul, ia notite, fa o schema, lucreaza exercitii si
probleme. Daca trebuie sa retii ani, fa o asociere cu date din viata ta, numere de
telefon, asociaza ciferele unor litere din alfabet si formeaza cuvinte. Daca
materialul contine nume, asociaza-le niste figuri, din viata ta, din filme sau povesti,
da-le viata, pune-le caracteristici fizice: barba, ochi albastri, vorbeste ragusit,
tuseste des :). Inventeaza povesti care sa urmareasca firul lectiei si spune-le cu
voce tare. Aceasta tehnica da rezultate mai ales la istorie sau geografie.
La matematica si fizica, va trebui sa intelegi in primul rand formulele, sa le vezi
logica, apoi sa le memorezi aplicandu-le practic.Daca imaginatia te juta, poti si aici
sa te joci si sa construiesti o poveste pornind de la ele.
Eu o ajut pe fetita mea sa retina lectiile, facand gesturi largi, care sa-i sublinieze
cuvintele, atunci cand repeta cu voce tare, in fata mea. Unele gesturi sunt chiar
caraghioase, asa ca totul devine amuzant. Prin repetare, e suficient sa fac doar
gestul ca ea sa-si aduca aminte cuvintele. Ancoreaza, astfel, vizual, momentul
invatarii, isi aminteste de clipele amuzante si vin automat cuvintele care-i dau de
furca. Mi-a spus ca functioneaza.

17

Vizualizeaza informatiile si iti vei imbunatati cu pana 90% capacitatea de

intelegere si memorare.

4.Invata in pozitia corecta!

Pentru a invata cat mai eficient, este important sa adopti si o pozitie corecta de
studiu. Evita sa studiezi lungit in pat din doua motive:
-te va lua foarte repede somnul (am adormit de multe ori cu cartea pe piept,
studenta fiind )
-creierul leaga contextul fizic de reactualizarea informatiilor. Daca dai examen la o
masa este bine sa inveti in aceeasi pozitie, adica la un birou, nu intins in pat. S-au
facut niste experimente pe scafandri, carora li s-a cerut sa reproduca anumite
silabe. Daca le invatau stand in apa, le reactualizau mai bine sub apa. Daca le
invatau la suprafata, isi aminteau mai bine pe uscat, nu sub apa.
Inca ceva, daca vei insisita si vei invata regulat in pat, vei ancora spatiul respectiv
pe modul activ si nu vei mai putea adormi (pe baza aceluiasi principiu enuntat mai
sus creierul tau invata ca acolo trebuie sa fie cat mai treaz, ca sa poate asimila
informatii)
5.Nu invata pentru note!
Exista un fenomen bizar, o lege a memoriei, care spune ca daca iti propui sa retii
ceva pentru o anumita data (a doua zi, pana saptamana viitoare, pana la examen),
iti programezi mintea sa stearga acea informatie dupa data respectiva. Am observat
asta in sesiune cand, pe la ultimele examene eram intrebata de subiectele primului
examen si nu-mi mai aminteam nimic, parca se dusese tot din minte!
Invata pentru tine, pentru viata, pentru persoana ce doresti sa devii. De fiecare data
cand citesti ceva, intreaba-te : La ce imi va folosi? Cum pot sa beneficiez de ceea
ce am invatat? Ma face mai bun decat ieri, ma duce mai aproape de scopul meu?

6.Organizeaza-te!
18

Stabileste cantitativ de la inceput cat ai de invatat. Aloca-ti timpul necesar pentru a

repeta sau pentru a pune in practica, scade din intervalul pe care il ai la dispozitie si
apoi imparte timpul ramas la numarul de minute, ore sau zile pana la momnetul
examinarii. Obtii astfel norma de studiu pe unitatea de timp (pagini/ora, cursuri/zi).
Studiile arata ca memoram cel mai bine informatiile de la inceput si de la sfarsit.
De aceea, perioada de invatare e bine sa o imparti in calupuri de cate o ora, cu mici
pauze de 5-10 minute. In acest fel, creierul tau va fi ajutat sa retina informatiile si
iti vei aminti mai usor.
7.Foloseste-ti memoria vizuala si auditiva!
Desi avem stiluri preponderente diferite de invatare, cu totii folosim intr-o masura
destul de mare memoria vizuala si pe cea auditiva.
S-a facut un experiment in care unor subiecti li s-a cerut sa invete un text scris cu
pix negru pe foi albe, iar altora acelasi text li s-a dat scris pe foi colorate. Cei care
au primit foile colorate au invatat intr-un timp mult mai scurt si au retinut textul o
perioada mai lunga de timp, decat ceilalti. Asta s-a intamplat datorita impactului
vizual asupra creierului. Acesta va retine mai usor o informatie pe fond colorat
decat pe una alb-negru.
Asadar, subliniaza, folosind culori, dar nu prea multe, anumite cuvinte, care pot fi :
subiectul frazei, atributele si complementele care aduc o precizare absolut
necesara, criteriile de clasificare, orice alt cuvant a carui semnificatie are
importanta in context.
Poti face notite, in care sa-ti scrii ideile principale,tabele, grafice, desene, scheme
cu ideile principale, orice material vizual potrivit pentru materia pe care o studiezi.
Memoria auditiva o stimulezi repetand cu voce tare sau ascultand aceeasi
informatie de mai multe ori. Poti de asemenea sa apelezi la grupurile de studiu, in
care va puneti intrebari si va repetati materia invatata, pe rand. Din pacate, la
scoala, se intampla destul de des, ca profesorii, in loc sa explice, dicteaza, si astfel
elevii sunt atenti la scris, fara sa proceseze informatia ce li se ofera.
8.Mananca bine si odihneste-te suficient!

19

De fiecare data cand aveam de invatat, mancam mult, des si beam multe lichide.
De ce? O masina nu functioneaza fara combustibil, iar corpul uman e mult mai
complex decat orice masinarie. Ca sa ai energie e necesar sa mananci suficient si sa
satisfaci nevoile de glucoza din sange. Orice activitate intelectuala e asociata cu un
consum ridicat de glucoza, combustibilul proceselor neuropsihice.
Nu exagera! Cu o noapte inainte de un examen, nu te indopa cu mancare
nesanatoasa si nici nu abuza de dulciuri. Prea mult zahar poate incetosa creierul
si te face lent si obosit a doua zi.
Nu uita sa te hidratezi! Bea apa la fiecare pauza si inainte de culcare.
Somnul este un factor foarte important, care poate influenta decisiv performanta.
Cele mai bune ore de dormit sunt intre 22.00 si 1.00, deoarece in acest interval
corpul secreta anumiti hormoni ce restabilesc echilibrul si relaxeaza mintea. Inainte
de culcare, revizuieste-ti notitele, fa o scurta recapitulare a informatiilor acumulate
peste zi. In acest fel, subconstientul va acumula mai multe idei, pe care le va
depozita proaspete in memorie, pentru a doua zi.
9.Motiveaza-te!
Exista doua categorii de clasificare a motivatiei:
-dupa localizare: interioara (intrinseca) sau exterioara (extrinseca).
Ca sa te mentii motivat intrinsec trebuie sa te mentii entuziast, sa inveti din
placere. Trebuie doar sa gasesti scopul actiunii tale, sa te intrebi : La ce e util?
Asa cum am spus si la punctul1, pacaleste-ti creierul. De ce ai face asta? Pentru ca
nu depinde de exterior, si poti beneficia de energie nelimitata. E ca si cum telefonul
tau nu ar mai trebui pus la incarcat niciodata. Cum ar fi asta?
Ca sa fii motivat din exterior, te gandesti la recompensa de dupa (note mari,
vacanta, prestigiu, respect din partea profesorilor, un obiect pe care ti-l doresti, etc)
dupa directia motivatiei: dinspre (fugi de ceva) si inspre (te indrepti catre ceva)
Daca esti motivat dinspre atunci inveti ca sa: nu iei note mici, sa nu te faci de
rusine, sa nu te certe parintii, sa nu pierzi locul la liceul, facultatea unde iti doresti
sa studiezi, etc.
20

Iar daca esti stilul inspre inveti ca sa: fii mai bun intr-un domeniu, ca sa fii
increzator la examene, ca sa fii apreciat, ca sa poti sa practici profesia dorita, etc.

10.Ai incredere!
Ultimul dar nu cel din urma lucru este sa ai incredere in tine. Daca ai parcurs pasii
de mai sus, daca ti-ai facut un program si l-ai respectat, atunci rezultatele ar trebui
sa apara imediat. De multe ori insa, intervine factorul emotional. O expunere in
fata grupului, la un examen oral, o presiune prea mare, stresul, pot face dificila
recuperarea informatiilor asimilate.De aceea, iti spun un truc pe care poti sa-l aplici
inainte de momentul critic.
Seara inainte de culcare, sau in dimineata zilei de examinare, te asezi intr-o pozitie
comoda, iti relaxezi corpul, iti alungi gandurile negative si incerci sa vizualizezi un
moment din viata ta cand ai avut incredere in tine, cand te simteai perfect stapan pe
situatie. Daca nu iti amintesti imagineaza-ti unul. Asociaza-te momentului
respectiv, vezi cu ochii tai, asculta cu urechile tale, simte cu corpul tau. Poti sa te
joci cum vrei, tu esti regizorul! In momentul cand simti cea mai multa incredere, fa
un gest usor de reprodus (de ex, strange pumnul, atinge doua degete) si mentine
pozitia 5-10 secunde. Imagineaza-ti apoi ca ai dat deja examenul sau ca a trecut
ziua cu pricina, si tu ai obtinut doar note mari, pentru care esti foarte fericit.
Colegii, profesorii si parintii te felicita, ti-ai atins scopul si totul este perfect.
Repeta din nou gestul dinainte si bucura-te de victorie.
La momentul real de a doua zi, e destul sa faci din nou gestul anterior si te vei
simti la fel de increzator, ca si in momentul imaginat. Incearca si vei fi surprins de
rezultate!
Ce poti face chiar acum?
-invata sa fii curios
-preda altcuiva
-experimenteaza
21

-gaseste spatiul cel mai potrivit pentru studiu

-afla ce te motiveaza
-organizeaza-te
-foloseste-te de simturi
-ai grija de corpul tau
-ai incredere

22