16 Manca ENERGIE wee 2.2. Tendinfele moderne ale dezvoltarii economice durabile in contextul fortelor conduciitoare ale evolutiei ,naturale” a omenirii Evolufia naturalé a omenirii este definta ca suita de transformari soci economice inregistrate de populatie inate gi /sau in afara influentelor unor reguli impuse de organizatitribale, religioase sau sttae. Forfele condueatoare ale evolutiei ,naturale” a omeniri s-au constatat sunt sexuf, ¢a activitate procreativa, fundamentala pentru evolutia demografic, si resursele naturale si androgene disponibile si accesibile, transformabile gi utiliza- bile datoritd capacitaiiintelectuale umane (sau gratie unor intimplarifercite). Rezultatele posibile ale interactiunilor acestor forte gi tendinfe sunt prezen- tate sintetic tn diagrama din figura 2.2. acd se accepts ca o redlitate inconturnabila evolutia demografie& ascen- dentd, in condifile uneia dintre tendingele modeme (declarate) ale dezvoltiri teconomice durabile, i anume globallzarea (figura 2.2, cadranul I), denumire sinte- tied a generalizarii pe plan mondial a liberalismului agresiv, a intiativei $i proprietiii private garantate de administraiile statale, aceasta presupune: ‘© -cresterea consumului individual de produse si de servic energie, atfel ind producstori st poata folosi beneficile de scald; ‘© maximizarea productivtiti capitalurilor concentrate de fin societati sau firme specializate pe categorii de utilitai (electricitate, gaze naturale, petrol, clrbune ete.) © optimizarea economicd (maximizarea profiturlor) prin locafile alese pentru centrele de producte, astfel incit s4 beneicieze de surse de materii prime, ‘energie gi fort de muned la prefuri cit mai micis + dezvoltarea oligopolurilor prin uni si achiziii, cu si de firme simitare, pentru impunerea unor politici de produs si unor’prefuri indiferente fata de interesele consumatorilor. ‘in conditiile celeilalte tendinje majore modeme a dezvoltirii economice durabile, protectin mediulul, aceeasi evolutie demograficd ascendents (figura 2.2, ccadranul IV) presupune: ‘© limitarea sporirii populaiei pentru a nu se depasi o anumité situate de echilibru intre disponibilitaile gi consumurile de resurse; © reorientarea consumului cftre resursele mai usor regenerabile sau c&tre cele neregenerabile mai abundente, adie modificarea modului de trai pentru un ‘numér sporit de indivizi prin motivate ecologic’; inclusiv de "Ta 1.092006, Ministral german al economil a aeuzat compile de eectriitateEaN, Vatenfa [EMBW AWE cf ii expowtearh dominaia pete (80%) prin epicarea unor presi exagert, fejstifeate, Ia energa eect. In octombrie 2006, ia SU.A.,eiteva compan indsstriale mar Consumatoare de energie au dat fr judecat, din accleasi motive, unele soci produtteae i ‘istbuitone de energie Figura 2.1. Retail inte stoi dezvliti duraie Forfele conduedtoare ae evoluiel snturale” Se Tawne (comin demogeac)__ (cpt natural inet | Codraat Cott 11 = | ~ exteccomminvina si tr xen i | ss == GE | - rete mints ~ ‘Sige ie oe e E | | Spnurlorcmecnrne ‘hock gaa 2 | — loca opimizate economic = creaea boi ek a See pe veto a = ‘Stes rr mote tniorme de instrire ies Tendinjle moderne (declarate) pentru ervoltares economich durabllt Cote 1 Cole m | Teint yossippiss | Ses iit Fg | — reerienerea commu ‘eset rata ne ay |. Seta ecwie BE | > oieterBioat conse | - ‘ime is q —structuri industriale ,simbiotice” ‘resurselor poluatoare gE ~ Siren tito B plane ey ‘Spree pte econ Seed Figura 2.2. Dezvoltare durabilt:interactimnea forclor conduettoare cu tendinjele actuale© WORLD RESOURCES INSTITUTE" ura 2.3, Sursele generatoare de gaze cu eect de ser -sntez global. + promovarea stilului de viata .temperat", adicd implicind consumuri mai apropiate de cele efectiv necesare. pentru a permite redistribuirea resurselor astfel disponibilizate cre yarile/categoriile sociale defavorizate;, * rationalizarea ecologicd a locajilor urbane, deci orientarea citre locurile cu impact minim asupra mediului si resurselor esenjile, atfel inedt efectele eres. terii populatiei s8 nu induc sporuri proportional ale afectiei eapitalului natural. * realizarea unor structuri industriale .simbiotice™, care si permit& sporie Tea numarului locurilor de munca, dar cu utilizarea cit mai completd a resurselor cextrase din mediu. Daca in primul plan al preocupirilor pentru asigurarea conditiilor dezvoltrit urabile se va plasa globalizarea (figura 2.2, cadranul 11), atunci resursele, deci Capitalul natural plus intelectul uman, vor suporta urmétoarele efecte: * utilizarea extensiva a resurselor economic exploatabil, indiferent de pradul de epuizare a celor ne-regenerabile gi, din punct de vedere energetic, cu relativa pastrare a tehnologiilor vechi de transformare si incercarea de compensare a cextemalitiilor prin masuri guvernamentale de protect social8; ‘© migrarea libera a forfei de munca si a capitalurilor, impusd de mutarca locatilor centrelor de productie catre cele eficiente Financiar; ‘+ crearea bogitiei si distribuirea profiturilor proportional cu efortul finane ciara investitorlor, rd echitae social + extinderea unor modele uniforme de instruire pentru usurarea schimbu- ‘ilor comercial: la gusturi gi aspirafii uniformizate prin educatie si instruire, pro- dduse gi servicii quasi-identice cu costuri reduse datorité cantitijilor mari realizabile jn situajia in care tendinja fundamentala accentuats pentru dezvoltarea durabilé este asigurarea protectiei mediutui (figura 2.2, cadranul IV), resursele, deci capitalul natural si intelectul uman, vor suporta urmatoarele efeete, ct acceptarea unei forme democratice de dirijsm staal + utilizarea minima, parjal impusi cu instrumente de comanda si control, a Fesurselor naturale neregenerabile pentru satisfacerea cerinfelor populatiei pe plan national; * reducerea folosiii resurselor poluatoare, ceea ce presupune investiii in surse alternative, cu recuperare lent a capitalurlor utlizate, deci putin aragatoare pentru investitori privat; * evitarea activitajilor poluatoare, ccea ce implicd modificti tehnologice esentiale rezultate din cercetiri fundamentale si aplicative costisitoare, de asemenea, putin atrigatoare pentru invesitori privali; * Feducerea volumului transporturilor, prin evitarea concentrii producti departe de centrele de consum, ceea ce necesita dispersarea activitailor productive, ‘enunfarea Ia economia de scala, deci costuri sporite de produce, dar eu economy la transport distributie in care compan independente managerial, dar apropiatetopografc olosese ial sau de energie, pe tart de reciproitnc,produsle secre, depo, ‘ems eluent companion vecingAlternativele de dezvoltare sugerate in cele patru cadrane ale reprezintd, in cele din urma, rezultate ale unor optiuni de politicd economicé si sociall care se reflectd in modul nostru de trai care, 1a rindul lui, influenteazd cultura prevalent a societaii. Deoarece cultura face si ea parte din mediul in care ne dezvoltim, adaptarile noastre genetice vor fi i ele influentate de convingerile gi stilul de via’ pe care le vom adopta, spontan sau fortati de imprejurir, in raport cu folosirea surselor energetice. Secituirea treptata a unor resurse energetice naturale, precum petrolul sau kgazele naturale, nu va insemna cu necesitate disparitia societaii industriale bazata pe consumul acestora, ci mai degraba trecerea la un alt stil de viata. Cum spunea in sgluma Seicul Zaki Yamani, fostul ministru al petrolului din Arabia Saudis, ,.Epoca de patra nu s-a incheiat din cauza lipsei pietrelor” Cererea de energie va continua s& creasca, iar cerinjele de petrol se asteapta sf sporeasca in urmatorii 15 ani cu 32%, in timp ce consumul de gaze naturale va creste cu 48%. Atit {rile dezvoltate, cat si cele in curs de dezvoltare vor contribui la cresterea cerinfelor energetice si chiar dacd se vor investi pind in anul 2030 peste 1000 de miliarde USD in centrale cu surse regenerabile, altele decit hidro, totus triplarea ponderii acestor tehnologii in generarea de energie pe plan global nu va ‘conduce la © pondere mai mare de 6%. in sfarsit, cu toate prognozele pesimiste, se pot remarca o serie de tendinte favorabile, cum este accea ed, in comparatie cu anii ‘70, consumul de energie reprezintd 0 parte mult mai micd a Produsului Intern Brut global, infrastructura este din ce in ce mai eficients, iar companiile din sector Invafa si practice cai noi, ‘mai eficiente, de producere si furnizare a energie. Bineinjeles c4 mai rimin de rezolvat probleme cheie, cum sunt cele legate de evolutia sectorului energie in urmstorii 3 pana la $ ani sau la ce preturi gi la ce surse energetice alternative, potrivite dezvoltirii durable, s4 se astepte consuma- tori, De asemenea, trebuie gisite rispunsuri si pentru modalititile in care companiile energetice se vor adapta tendintelor macro-economice $i vor rezolva cele mai urgente probleme actuale Un rispuns dur ar fi c& nu prea sunt alternative pentni schimbari majore tn turmatorii 20-30 de ani si cA cele mai eficiente si bogate surse de energie vor continua s4 fie petrotul si gazele naturale, urmate de cirbune. Se pate ef in anul 2025, petrolul gi gazele vor asigura 65% din cerer, iar dac& addugim la acestea si carbunii, esursele fosile vor acoperi aproape 90% din consum, cu toate c& arderea lor revarst in atmosferi 25 miliarde de tone de dioxid de carbon anual, ceea ce revine la 800 de tone pe secunda, sintezi foarte griitoare in ceea ce priveste sursele generatoare de gaze cu cfect de sera, zonele de prelucrare gi utilizare a acestor resurse, precum si efectele rezultate este prezentatd in figura 2.3, din care cel mai frapant este locul dominant al energiet in producerea de CO; Trebuie amintith si renasterea interesului pentru energetica nuclear’ in prin- cipalete fri din Europa, S.U.A., India gi China, pentru a completa o schit’ sumard a viitorului apropiat al energeticii global. DLAULIAREA DURABILA SLSNGEMENHEL SERIE » Deoarece schimbarile climatice sunt intim legate de optiunile energetice, guvernele vor trebui sa impund multe deciaii dureroase gi este evident loc destul pentru cooperare intre sectoarele public gi privat, pentru constientizarea gi convin grea populatiei asupra motivatilor acestor decizii Devine deci 0 problema de filozofie a dezvoltirii accea de a hotdri dacd Rominia igi va folosi resursele limitate pentru dezvoltarea energiilor regenerabile, care oricum vor asigura doar o fractiune din complexul de surse necesare, sau le va folosi pentru transformarea resurselor de combustibil precumpanitoare, cum sunt carbunii, petrolul, gazele naturale i uraniul, in surse mai curate gi mai sigure. 2.3. Tendintele care vor modela economia globala in urmitorii doudzeci de ani? Pentru definirea cit mai realist a tendinfelor evolutiei actuale socio- conomice care influenza prioritar creterea economici vitoare a. Uniuni Exuopene, Deutche Bank, banca centralda unui dintreeele mai puternice motoare ale economiei ULE, a angajat un grup de specials pluridisiplnarreputa,fn raportul final, cele 21 de tendinfe selectate au fost regrupate in sase clustere (grupe) prezentate in figura 2.4 Dintre toate acest teninf, cele mai interesante pentru evotutia sectoral energie sunt + cresterea urbanizari, deci consumuri de energie electricd si de ctldura concentrate pe suprafee mai miei, dar eu ceringesuperioare de siguran gi abil tate, va impune egindireaasigudc alimentirit cu energie. definirea clustrclor de consum gi inteprarea genervitdescenralizate in cefeele de distribute a lect. citi i gazeor naturale, + epuizarea accelerata a resurselor natural, deci necesitatea accentui preocupirilor i sporirea finantirit reducertintensititit energetic, eupate ev investgarea suseloraltemative de ener * _intensiticarea coopera ntegriiregonae, deci necesitatea coordonti procedurilor de exploatare, a burselor de energie side capacitati de generar gi de transport, precum. si laborarea unor obiectve energetice regional inclusiv de proteeie 8 media + refele IT mai larg si mai performante care vor permite compararea performanfelor prin benchmarking instananeu si euprinzator, cu circulate iri a ‘nformatilrtehnce si financiare, dar cu pericole sport de spionaj economic: + virtalizarea procesclor orgaizatrice side pit va necesita dedicarea unor fondurisemnificative pent elaborarea de scenarisofisticate, care st poatd simula realist funetionarea ansambluilor energetic, + _cresterea importanei companiilortransnatonale semnificio dezvoltare a pietlorconcurentale cu actori din ce in ce ma putemici si mai experiment, care Yor incerca si-gi impund prejurile si condile de livrare peste interesele companiilor mai mic, mai specializate 4! mai putin experimentates ? Exrase din rezumatul coneluilor Grape de cercetare al Deutche Bank” 2006