BIORESURSE

CONF. DR. ING.

RODICA ELENA CECLAN
DEPARTAMENTUL
INGINERIE CHIMICA SI BIOCHIMICA,
POLIZU, C004
RCECLAN@GMAIL.COM

EVALUARE
Activitatile evaluate si ponderea fiecareia (conform
Regulamentului studiilor de licen) :

Prezenta: 20%
Tema de casa: 20%
Activitate in cursul semestrului: 10%
Verificare finala: 50%

Cerintele minimale pentru promovare

predarea temelor de casa/proiectului;
obinerea a 50 % din punctajul semestrial;
obinerea a 50 % din punctajul verificrii finale

Bioresurse 1

2013 - 2014

OBIECTIV CURS
Familiarizarea cu problemele tehnice specifice legate de
producerea/separarea/utilizarea bioresurselor.

Bioresurse 1

2013 - 2014

CUPRINS ORIENTATIV
Notiuni introductive
Managementul holistic al carbonului
Elemente privind fotosinteza bioresurselor vegetale primare; ciclul
carbonului in natura
Tendinte privind metode de diminuare a emisiilor industriale de bioxid de
carbon
Analiza energetica a bioresurselor
Considerente economice privind energia bioregenerabila /biohidrogenul;
Elemente privind analiza ciclului de viata
Metode de pretratare ale bioresurselor de origine vegetala
Bioresurse regenerabile pentru industria chimica si petrochimica
Bioresurse pentru combustibili neconventionali
Bioresurse pentru obtinerea hidrogenului
Sisteme integrate de producere/conversie in energie a biomasei
Bioresurse 1

2013 - 2014

BIBLIOGRAFIE

Graziani, M.; Fornasiero, P.; Renewable resources and renewable

energy: a global challenge, CRC Press, 2007, ISBN-13: 978-0-84939689-2

Rosillo-Calle, F.; de Groot, P.; Hemstock, S. L.; Woods, J.; The

Biomass Assessment Handbook -Bioenergy for a Sustainable
Environment, Earthscan, 2007, ISBN-13: 978-1-84407-285-9

Lowenstein, M. Z.; Energy Applications of Biomass, Elsevier, 2005,

ISBN 0-85334-409-4

Vertes, A., Biomass to biofuels : strategies for global industries, John

Wiley & Sons, Ltd, 2010, ISBN 978-0-470-51312-5

Srensen, B.; Renewable Energy - Its physics, engineering, use,

environmental impacts, economy and planning aspects, Third
Edition, Elsevier Science, 2004, ISBN 0-12-656150-8

Demirbas, A.; Biofuels - Securing the Planets Future Energy Needs,

Springer, 2009, ISBN 978-1-84882-010-4
Bioresurse 1

2013 - 2014

SURSE DE ENERGIE
Energia joaca un rol vital in viata de zi cu zi, reprezentand
principala forta care sustine viata in univers. Practic, toate
formele vii exista intr-un proces continuu de producere,
consum, folosire si stocare a energiei.
Orice comunitate umana se confrunta cu problema
gospodaririi si conservarii energiei si a surselor sale.
Producerea si conservarea energiei este, in consecinta, un
subiect esential, atat pentru cercetatori, cat si pentru
emiterea politicilor/reglementarilor corespunzatoare.
Conservarea surselor de energie de la o generatie la alta sta
la baza principiului durabilitatii, inclusiv a energiei durabile.

Bioresurse 1

2013 - 2014

RESURSE
Resursele naturale ale Pamantului pot fi considerate un capital
natural al planetei, care trebuie conservat.
Conservarea capitalului natural presupune gospodarirea lui
corecta, prin consumarea cumpatata a acestor resurse, mai ales
a celor neregenerabile.
Resursele neregenerabile ale Terrei sunt:
petrolul,
gazele naturale,
carbunele,
metalele,
mineralele si
terenurile.
Aceste resurse pot fi considerate epuizate atunci cand costul
energiei necesare pentru a le extrage din pamant depaseste
valoarea energetica a resursei in sine.
Bioresurse 1

2013 - 2014

Lumea se confrunta in prezent cu o dubla criza:

a epuizarii resurselor de combustibili fosili si
a degradarii mediului inconjurator.
Dorinta de a depasi aceste probleme a condus la cresterea atentiei ce
se acorda asa numitei energii regenerabile, datorita impactului benefic
asupra mediului inconjurator, precum si a faptului ca acest tip de
energie provine din surse regenerabile, ca de pilda uleiurile minerale
noi sau uzate, comestibile sau necomestibile.
Tipuri de energie regenerabila:

energia solara,
energia eoliana,
energia geotermala,
energia hidraulica,
energia nucleara,
hidrogenul,
biomasa.

Bioresurse 1

2013 - 2014

CONSUMUL DE ENERGIE IN LUME

Consumul maxim de energie este cel al
energiei obtinute din petrol, care este o
sursa de energie neregenerabila pe termen
scurt si mult diminuata.
Tendinta viitoare este catre surse de
energie alternativa.
98% din emisiile de carbon in mediu provin
din combustibili fosili: petrol, gaze naturale,
carbune.

Bioresurse 1

Inlocuirea lor cu combustibli regenerabili

(alternativi) ar reduce considerabil emisiile
de bioxid de carbon si alti poluanti gazosi
(in general acizi) din mediul inconjurator.

2013 - 2014

Eforturi pentru:

Dezvoltare tehnologii avansate pentru arderea

2013 - 2014
Bioresurse 1

10

combustibililor fosili (ardere cu inalta eficienta).

Folosire energii alternative (nucleara, eoliana,
solara, geotermala)
Cresterea eficientei energetice
Tehnici de sechestrare a bioxidului de carbon
rezultat in procesele de ardere a combustibililor
fosili.

Sistemul mondial actual de energie nu este un sistem durabil.

Motive:
Repartizarea neechitabila a surselor de energie
Considerente economice, geopolitice, privind poluarea mediului
inconjurator.
Continutul energetic al resurselor regenerabile existente este cu trei
ordine de marime superior necesarului curent de energie
Energiile regenerabile/alternative de tipul biomasa, hidro, eoliana,
solare (termica si fotovoltaica), geotermala, marina rol esential in
viitor.
2040:

2013 - 2014
Bioresurse 1

11

cca. 50% din resursele globale de energie resurse regenerabile

80% din productia globala de energie va folosi resurse regenerabile.

SCENARIUL ENERGIEI REGENERABILE

GLOBALE ESTIMAT PANA IN 2040
2010

2020

2030 2040

10.8

12.4

15.7

20.1

24.6

Hidro scara mare [%]

0.2

2.5

2.7

2.8

2.7

Geotermala [%]

0.4

0.8

1.6

2.7

3.7

Hidro scara mica [%]

0.1

0.2

0.4

0.9

1.4

Eoliana [%]

0.0

0.4

2.3

4.4

5.2

Solara - energie termica [%]

0.0

0.1

0.6

19.8

3.6

Fotovoltaica [%]

0.0

0.0

0.2

1.8

5.9

Solara energie electrica [%]

0.0

0.0

0.0

0.1

0.5

Marina (maree, valuri, ocean) [%]

0.0

0.0

0.0

0.0

0.2

Total surse energie regenerabila [%]

13.6

16.5

23.6

34.7

47.7

Contributie energie regenerabila [%]

13.6

16.6

23.6

34.7

47.7

Biomasa [%]

2013 - 2014

Bioresurse 1

12

2001

FURNIZAREA DE ENERGIE LA
NIVEL MONDIAL
RES total
Energie conventionala

2013 - 2014

Bioresurse 1

13

Biomasa
Fotovoltaica
Eoliana
Geotermala
Solara Termo
Hidro mari
Hidro mici
Solara termo electr.
Marina (maree/valuri)

SURSE REGENERABILE /
ALTERNATIVE DE ENERGIE (SRE)
Se numesc si surse alternative intrucat folosesc resurse domestice si
au potential sa genereze energie cu zero emisii in aer si zero gaze
responsabile de efectul de sera.
Caracterististici:
SRE pot fi regenerate rapid.
Sunt distribuite mult mai uniform decat resursele fosile sau nucleare.
Prin folosirea lor scade gradul de poluare a mediului.
Provin din procese naturale mecanice, termice, de crestere biologica
repetitive - regenerabilitate
SRE: biomasa, hidro, eoliana, solare (termica si fotovoltaica),
geotermala, marina (valuri, maree), biogaz, energie termica a oceanelor.
Tehnologiile de energiei regenerabila produc energie ce poate fi
comercializata, prin conversia unor procese naturale (radiatie solara,
vant, plante) in forme utile de energie
2013 - 2014

Bioresurse 1

14

SURSE DE ENERGIE REGENERABILA SI

FOLOSIREA ACESTORA
Necombustibile

Sursa de energie

Conversie energie/optiuni de utilizare

Energie hidro

Generare energie electrica

Biomasa moderna

Generare energie electrica si termica, piroliza, gazeificare,

digestie

Geotermala

Incalzire urbana, generare energie electrica, hidrotermica,

Solara

Sisteme solare casnice, uscatoare solare, cuptoare solare

Solara directa

Fotovoltaice, generare energie termica, incalzire apa

Eoliana

Generare energie electrica, generatoare eoliene, mori de

vant, pompe hidraulice

Valuri

Diverse proiecte

Maree

Baraje, energie flux/reflux

2013 - 2014

Bioresurse 1

15

Combustibile

2013 - 2014
Bioresurse 1

16

REPARTITIA SURSELOR DE ENERGIE

REGENERABILA

SURSE NECOMBUSTIBILE DE ENERGIE

REGENERABILA
Hidro limitate in anumite regiuni geografice
Eoliene
Solare
Termica
Fotovoltaica 25.1% din energia electrica generata in 2040
Geotermala
Marina

2013 - 2014
Bioresurse 1

17

Valuri
Maree
Energia termica a oceanelor.

ENERGIA HIDRAULICA
O centrala hidroelectrica este un sistem cu inalta eficienta de
conversie a energiei hidro in energie electrica
Sunt nepoluante, dar prezinta riscuri de inundatii

2013 - 2014
Bioresurse 1

18

Centralele hidroelectrice si centralele nucleare sunt mai

competitive economic decat centralele termoelectrice
(combustibili fosili), datorita potentialului lor productiv ridicat si
eficientei lor economice.

ENERGIA GEOTERMALA
Reprezinta energia provenind din interiorul pamantului, devenind
disponibila datorita unor anomalii a crustei terestre:
vulcani, gheizere, fumaroles, i izvoare termale
Energia geotermala este curata, ieftina si regenerabila

2013 - 2014
Bioresurse 1

19

Folosita la incalzire incinte, apa calda menajera, productie de CO2 si

gheata carbonica, pompe de caldura, incalzire sere, bazine de inot,
bazine balneologice, procese industriale, generare de energie
electrica.

2013 - 2014

Bioresurse 1

ENERGIA EOLIANA
Utilizare straveche mori de vant pentru procese de macinare sau pompare
apa.
Resursa semnificativa, nepoluanta si regenerabila, gratuita, sigura, prin
folosirea ei in locul energiei din combustibili fosili scade efectul de sera .
Limitari geografice si meteorologice, uneori de mediu (pasari moarte, poluare
aer prin raspandire unor poluanti particulati de tipul hartie, praf, paie)

20

Sectorul cu cea mai mare crestere pe plan mondial, crestere anuala de 26%
(1991 2005 crestere de la 2GW la 60 GW, 2010 2030 de la 70 GW la 200 GW a
capacitatii instalate globale)

ENERGIE SOLARA
Energia radianta transmisa de Soare si interceptata de Pamant
Una din cele mai abundente surse de energie
Disponibilitatea fluxului de energie solara variaza cu anotimpul,
momentul din zi, pozitie, orientarea suprafetei colectoare.
Energia se produce in sisteme de tipul incalzire solara, uscator solar,
inclazire solara cu apa, sisteme fotovoltaice (conversie directa energie
solara in energie electrica), centrale termice solare (folosesc energia
solara spre a produce abur, utilizat pentru producerea energiei
electrice).

2013 - 2014
Bioresurse 1

21

Componenta majora a oricarui sistem solar este colectorul de energie

solara. Acesta este un tip special de schimbator de caldura, care
transforma energia radianta solara in energie interna a fluidului de
transport din schimbator.

ALTE SURSE DE ENERGIE

NECOMBUSTIBILE
Energia apei
Hidro
Marina
Valuri
Maree

Energia termica a oceanelor (ETO)

Sistemele folosind ETO convertesc radiatia solara in energie
electrica, folosind gradientul termic natural al oceanelor ca forta
motoare a ciclului producator de energie electrica. Un gradient
de 20 K intre suprafata oceanului si zona de adancime a sa
poate produce o cantitate semnificativa de energie.
ETO este deci o resursa rgenerabila vasta, cu un potential urias
de a produce energie electrica

2013 - 2014
Bioresurse 1

22

Forta ascensionala si forta loviturlor de berbec alte surse de

energie alternativa ale apei.

SURSE DE ENERGIE
BIOREGENERABILE/COMBUSTIBILE
Materiale bioregenerabile surse de energie regenerabila combustibile:
Materiale lignocelulozice
Culturi agricole
Iarba
Reziduuri animale
Biogaz
Resursele de biomas includ diverse materiale naturale i derivate, cum
ar fi specii lemnoase i ierboase, deeuri de lemn, resturi rezultate,
reziduuri agricole i industriale,deeuri de
hrtie, deeuri municipale solide, rumegu, solide
biologice, iarb, deeuri de la prelucrarea produselor
alimentare, deeuri animale, plante acvatice i alge

Producia mondial de biomas este estimata la 146 miliarde de tone/an,

cea mai mare parte provenind din dezvoltarea plantelor slbatice.
2013 - 2014

Bioresurse 1

23

Componentele organice majore ale biomasei sunt celuloza, hemiceluloza

i lignina.

BIOGAZ
Biogazul este un combustibil prietenos cu mediul inconjurator,
ieftin si versatil.
Consta in principal dintr-un amestec de metan si bioxid de carbon
(cca 90% din gazul rezultat), rezultat prin digestia anaeroba a unor
reziduuri biodegradabile (biomasa, namoluri, reziduuri de origine
animala, efluenti industriali.
Metanul si bioxidul de carbon sunt gaze ce produc efect de sera.
Bioxidul de carbon este recirculat in instalatie, dar metanul poate
contribui la incalzirea globala .

2013 - 2014
Bioresurse 1

24

Captarea si folosirea drept combustibil a biogazului este benefica

din punct de vedere a valorii combustibilului in sine si posibilitatea
conversiei metanului in bioxid de carbon, intr-o instalatie cu
carbon recirculabil.

2013 - 2014
Bioresurse 1

25

COMPOZITIA BIOGAZULUI SI
A GAZELOR REZIDUALE

2013 - 2014

Bioresurse 1

BIOHIDROGEN
Folosirea hidrogenului drept combustibil poate imbunatati clima in general si
calitatea aerului in particular.
Poate fi utilizat cu inalta eficienta energetica, folosind pile de combustie, drept
combustibil pentru autovehicole.

Specie de biomasa

Proces de conversie

Coji de nuca

Gazeificare cu abur

Reziduuri de masline (ulei)

Piroliza

Reziduuri de ceai

Piroliza

Paie

Piroliza

Reziduuri solide municipale

Reformare cu apa supercritica

Reziduuri de cereale

Reformare cu apa supercritica

Reziduuri de celuloza si hartie

Fermentatie microbiana

Materiale plastice rezuduale din petrol

Reformare cu apa supercritica

Dejectii animale

Fermentatie microbiana

26

Tehnologiile disponibile pentru producerea hidrogenului din biomasa sunt

prezentate in tabelul urmator:

2013 - 2014
Bioresurse 1

27

PROPRIETATI ALE PETROLULUI/RESURSE

REGENERABILE DE BIO-CARBURANTI

MATERII PRIME REGENERABILE

PENTRU BIO-CARBURANTI
Recolte cu continut de
zaharoza

Trestie de zahar, Sfecla de zahar, melasa de

sfecla, sorg dulce

Recolte amidonoase

Porumb, cartofi, rezuduuri alimentare

amidonoase

Material lignocelulozice

Tulpini de porumb, paie de grau, recolte

perene

Uleiuri vegetale

Produse din soia, rapita, palmier

Grasimi animale

Seu, untura, ulei de peste

Produse reciclate

Untura uzata, uleiuri alimentare uzate

Ulei de piroliza

Reziduuri de lemn, de biomasa, de solide

organice

2013 - 2014
Bioresurse 1

28

Materii prime bioregenerabile Descriere

BIOMASA
Biomasa este denumirea data tuturor materialelor vii de pe pamant
Biomasa reprezinta material organic care a inmagazinat energie
luminoasa de la soare sub forma de energie chimica. Este produsa de
plantele verzi, ce convertesc energia luminoasa solara in material
vegetal prin fotosinteza
Biomasa ofera o sursa de energie regenerabila curata, ce ar putea
imbunatati dramatic calitatea mediului inconjurator, ca si securitatea
energetica si economica.
Energia provenind prin prelucrarea biomasei

2013 - 2014
Bioresurse 1

29

genereaza mult mai putine emisii in aer decat combustibilii fosili,

produce o cantitate mai mica de reziduuri ce ar trebui depozitate, si
scade dependenta umanitatii de combustibilii fosili (multi de import).
Obtinerea de energie din biomasa genereaza multe locuri de munca si
revitatlizeaza zonele rurale.

Biomasa este o resursa atractiva pentru ca:

Este regenerabila si poate fi dezvoltata durabil in viitor
Are proprietati ce influenteaza pozitiv mediul, emisii reduse
de gaze generatoare de efect de sera, emisii reduse de NOx
si SOx , in functie de cantitatea de combustibili fosili
inlocuita.
Potential economic semnificativ, considerand cresterea
preturilor combustibililor fosili in viitor
Efect negativ :

2013 - 2014
Bioresurse 1

30

Daca se efectueaza combustia in cuptoare clasice, pot fi

generati compusi nedoriti: hidrocarburi aromatice policiclice,
dioxine, furani, compusi organici volatili, metale grele

CONSUM DE ENERGIE
PROVENIND DIN BIOMASA
Tari industrializate 3%
Tari dezvoltate 35%
Total in lume 14%

2013 - 2014
Bioresurse 1

31

Un consum major de biomasa este al populatiei rurale (reprezentand

cca 50% din populatia globului, care folosesc biomasa, mai ales cea
lemnoasa, drept combustibil.

Exista trei modalitati de folosire a biomasei ;

Combustie/piroliza genereaza caldura si energie electrica.
Gazeificare generare metan, hidrogen, monoxid de carbon
Conversie termochimica sau biochimica in combustibili lichizi
(biocombustibili)-etanol, metanol, biodiesel.
Bio-carburant combustibil lichid sau gazos pentru sectorul
transporturi, obtinut din biomasa.
Deosebirea intre bio-carburanti si carburantii fosili este in continutul
lor de oxigen, care la primii este de cca 10-45% (masa), iar la cei fosili
este nul. Bioetanolul poate inlocui benzina, iar biodieselul motorina

2013 - 2014
Bioresurse 1

32

Energia produsa folosind biomasa are provenienta din figura:

In tarile industrializate, procesele importante de prelucrare a biomasei

sunt:
Combustia directa a reziduurilor - generare energie electrica
Obtinere bio-etanol, bio-metanol - carburanti lichizi
Producerea combinata de energie termica si electrica din culturi pentru
generarea energiei.
Generarea energiei electrice din biomasa in viitor se bazeaza pe
tehnologia integrata gazeificare/turbine cu gaz, care ofera eficienta
ridicata procesului de conversie a energiei.
Tehnologiile de procesare a biomasei in vederea conversiei sale in
energie (electrica, mecanica) sunt:

2013 - 2014
Bioresurse 1

33

combustia directa,
gazeificare avansata si
piroliza.
Biomasa - abur turbina generator energie electrica

DEFINITII BIOMASA

2013 - 2014
Bioresurse 1

Definitia 1: Termenul de biomasa (Greaca, bio viata + maza - masa) se refera

la materiale organice nefosilizate si biodegradabile, originare din plante,
animale si microorganisme derivand din surse biologice.
Definitia 2: Termenul de biomasa se refera la lemn, culturi lemnoase cu rotatie
scurta, deseuri agricole, specii ierbacee cu rotatie scurta, deseuri de lemn,
rumegus, deseuri de hartie, deseuri industriale, deseuri muinicipale solide,
biosolide, iarba, deseuri de la prelucrarea produselor alimentare, plante
acvatice si alge, deseuri animale.
Definitia 3: Biomasa reprezinta materiale organice care stocheaza energia
luminoasa a soarelui sub forma de energie chimica prin procesul de
fotosinteza. Fotosinteza este un proces de fixare a carbonului prin reducerea
bioxidului de carbon. Energia stocata in biomasa poate fi eliberata prin
mijloace termochimice si biochimice. Include toate materialele organice care
provin din plante, arbori, culturi agricole si alge

Biomasa este o sursa importanta recunoscuta de energie regenerabila

34

Biomasa include produsi, produsi secundari, reziduuri agricole, forestiere,

fractiuni organice nefosilizate/biodegradabile ale reziduurilor solide
municipale sau industriale. Include de asemeni gaze si lichide recuperate de la
descompunerea materialelor organice nefosilizate/biodegradabile.

2013 - 2014
Bioresurse 1

35

CICLUL CARBONULUI, FOTOSINTEZA; PRINCIPALE

ETAPE ALE TEHNOLOGIEI DE PRELUCRARE A
BIOMASEI

2013 - 2014

Grup de biomasa

Sub-grupe/varietati/ specii de biomasa

1. Lemn si biomasa lemnoasa

Conifere sau foioase; angiosperme sau gimnosperme;

radacini, ramuri, frunze, scoarta, rumegus, brichete, etc din
diverse specii lemnoase

2. Biomasa ierboasa / agricola

Culturi anuale sau perene procesate sau nu:

2.1 Ierburi si flori (alfalfa, bambus, trestie, ierburi, etc)
2.2 Paie (fasole, in, porumb, menta, ovaz, orez, secara,
floarea soarelui, grau, etc)
2.3 Alte reziduuri ( fructe, coji, seminte, turte, etc)

3. Biomasa acvatica

Alge marine sau de apa dulce; macroalge (albastre, verzi,

maro, rosii) sau microalge, buruieni acvatice, fucus, zambile
de apa, etc)

4. Biomasa reziduala de
provenienta animala si umana

Oase, carne de pe oase, gunoi aviar, diverse dejectii, etc.

5. Biomasa contaminata si
reziduuri de biomasa (semibiomasa)

Reziduuri municipale solide, lemn din demolari, combustibili

rziduali, reziduuir sanitare, reziduuri de celuloza si hartie,
reziduuri din tabacarii, etc)

6. Amestecuri de biomasa

Amestecuri din varietatile sus-mentionate

36

CLASIFICARE GENERALA A
SPECIILOR DE BIOMASA IN FUNCTIE
DE DIVERSITATEA BIOLOGICA,
SURSA SI ORIGINE

Bioresurse 1

AVANTAJE SI DEZAVANTAJE ALE BIOMASEI SI

BIOCOMBUSTIBILILOR
Dezavantaje

Sursa de energie regenerabila pentru biomasa naturala

Resursa incompleta de energie regenerabila pentru biomasa in raport

cu evaluarea completa a ciclului de viata

Conversie neutra a CO2 si beneficii privind schimbarile climatice

Lipsa unei terminologii, clasificari ale sistemelor si unor standarde

acceptate general acceptate la nivel mondial

Continut redus de cenusa, C, S, N

Cunoasterea insuficienta si variabilitatea compozitiei, proprietatilor si

calitatii biomasei

Concentratii mari de substante volatile, Ca, H, Mg, O si P

Continut mare de umiditate, Cl, K, Na, Mn

Reactivitate mare in timpul conversiei

Densitate energetica redusa

Diminuarea emisiilor periculoase (CH4, CO2, Nox, Sox) si reziduuri

separate

Posibila competitie cu alimentele si productia de alimente

Captarea unor substante periculoase de catre cenusa, in timbul

arderii

Posibila degradare a solurilor si pierdere a biodiversitatii

Resursa cu disponibilitate uriasa si pret relativ redus

Mirosuri, potentiale emisii gazoase si lichide a componentilor

periculosi in timpul depozitarii

Diversificarea aprovizionarii cu combustibili si a sigurantei

energetice

Potentiale probleme tehnologice in timpul tratamentului termic

Revitalizare rurala prin crearea de noi locuri de munca

Disponibilitate regionala/locala

Folosirea potentilala a oceanelor si a solurilor de calitate redusa, ca

si restaurarea solurilor degradate

Costuri mari de colectare, transport, depozitare si pre-tratare

Reducerea reziduurilor continand biomasa

Utilizare neclara pentru produsii reziduali.

Resursa
ieftina
pentru producerea de absorbanti, ingrasaminte,
2013
- 2014
agentiBioresurse
de neutralizare,
materiale de constructie, materii prime pentru
1
sinteze sau recuperarea anumitor elemente si compusi.

37

Avantaje

COMPONENTELE
BIOMASEI
Componentele biomasei sunt:

2013 - 2014
Bioresurse 1

38

celuloza (formula bruta: CH1.67O0.83 ),

hemiceluloza ( CH1.64O0.78 ),
lignina ( C10H11O3.5 ),
lipide,
proteine,
zaharuri, amidon,
apa,
hidrocarburi,
cenusa anorganica, etc.

COMPOZITIA
BIOMASEI
Substante

Starea si tipul
constituentilor

Faze si componente

Organice

1.1 Solide, necristaline

1.2 Solide, cristaline

Ingrediente structurale: celuloza, hemiceluloza,

lignina, extractive, etc
Minerale organice, ca oxalati de ca, Mg, K, Na

Anorganice

2.1 Solide, cristaline

Specii minerale: fosfati, carbonati, silicati,

cloruri, sulfati, oxihidroxizi, nitrati, etc
Unii silicati, fosfati, hidroxizi

Fluide

2013 - 2014
Bioresurse 1

Fluide: lichide, gaze

Faze amorfe ca: diverse sticle, silicati, etc

Amestecuri, gaze, incluziuni G-L, asociate atat
cu compusi organici cat si anorganici

39

2.2 Solide semicristaline

2.3 Solide, amorfe

CARACTERIZAREA BIOMASEI
Criterii de caracterizare:
Compozitie si structura
Reactivitate
Chimia cenusei
Proprietati fizice, chimice, termice, minerale.
Prorietati macroscopice

Prorietati microscopice

Analiza elementara

Date termice

Capacitatea calorica

Date de cinetica chimica

Umiditatea

Date de compozitie minerala

Dimensiunea particulelor
Densitatea in gramada
Temperatura de topire

2013 - 2014
Bioresurse 1

40

Cenusa

CARACTERIZAREA BIOMASEI
Heterogenitatea caracteristica inerenta a biomasei
Proprietati fizice
densitate , porozitate, aria interna legate de specia de biomasa;
densitatea in gramada, marimea particulelor, distributia granulometrica
legate de metoda de prelucrare
Proprietati chimice : analiza elementara, analiza produsilor de piroliza,
capacitatea termica maxima, caldura de piroliza, capacitatea termica a
volatilelor si a carbunelui
Proprietati termice: caldura specifica, conductivitatea termica, emisivitatea
variaza cu umiditatea, temperatura si gradul de degradare termica a
materialelor.

2013 - 2014
Bioresurse 1

41

Produsii de degradare termica ai biomasei constau in umiditate, volatile,

carbune si cenusa. Volatilele la randul lor se impart in gaze (hidrocarburi
usoare, monoxid de carbon, bioxid de carbon, hidrogen, umiditate) si
gudroane. Cantitatile diverselor fractiuni depind de temperatura si viteza de
incalzire la piroliza, sau de specie si conditiile sale de crestere

ANALIZE BIOMASA COMBUSTIBILA

Parametri:
(a) dimensiunea particule si greutatea specifica,
(b) continut de cenusa,
(c) continut de umiditate,
(d) continut de extractive,
(f) continut elemente (C, H, O and N), and
(g) continut constituenti structurali (celuloza, hemiceluloza si lignina)

Dimensiunea particulelor/greutate specifica

Dimensiunea particulelor de biomasa intr-un proces de combustie profitabil
ar trebui sa fie cca. 0.6 cm.

2013 - 2014
Bioresurse 1

42

Biomasa este mult mai usoara decat carbunele.

Continut de cenusa
Cenusa depinde de tipul de planta si de gradul de
contaminare a solului in care aceasta a crescut.
Continutul mediu de cenusa al lemnului este de 0,5%
Compusii insolubili, ca si umiditatea, scad eficienta
combustiei si favorizeaza formarea carbonului.
Continutul ridicat de cenusa nu este favorabil in combustie.
Continut de umiditate

2013 - 2014
Bioresurse 1

43

Descreste capacitatea termica a biomasei

Procentul de umiditate al speciilor de lemn: 40 - 70%.

Continut elemente (C, H, O, N)

Capacitatea termica depinde de starea de oxidare a combustibililor
naturali, in care atomii de carbon sunt predominanti.
Continut constituenti structurali
Biomasa combustibila este compusa din biopolimeri (celuloza,
hemiceluloza, lignina). Lignina din peretii celulari, ca si continutul de
carbon, influenteaza favorabil capacitatea termica.

Afecteaza capacitatea termica a biomasei.

Continut mare de extractive biomasa dezirabila drept
combustibil
2013 - 2014
Bioresurse 1

44

Continut extractive (componenti ai biomasei solubili in apa sau

etanol, in timpul unui proces de extractie exhaustiv. Include
componenete non-structurale ale biomasei componente nelegate
chimic ale biomasei, care include, de pilda zaharoza, nitrati.nitriti,
proteine, cenusa, clorofila, ceruri)

UMIDITATE, CENUSA, CAPACITATE TERMICA

Denumire combustibil comuna/stiintifica Umiditate

(% masice)

Cenusa
(% masice)

Capacit.termica
(MJ/kg)

2013 - 2014
Bioresurse 1

45

Coji de migdale
Pielite migdale
Lemn de fag
Coji arahide
Lemn stejar
Scoarta stejar
Samburi masline
Turta ulei masline
Coji fistic
Paie de orez
Lemn de molid
Switchgrass
Paie de grau

2013 - 2014
Bioresurse 1

46

OPTIMIZAREA SI VALORIFICAREA BIOMASEI