Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro
Comunicarea politic
SIBIU 2011
Notiuni introductive. Simbolistic politic
Comunicarea politic este rezultatul interactiunii dintre publicitate-sondaje si
televiziune, sondajele venind cu conceptul de opinie public (constructie formal,
teoretica n care individul este ncadrat ntr-un mediu statistic). Mediul este mesaj
(importanta canalului) -> idee depsit, sustinut de mediul publicitar. Consistenta
mesajului n prezent este aproape de zero, motiv serios pentru scderea prezentei la vot.
Televiziunea duce la anomie, aduce la nestatornicia individului, spargerea
traditiilor, socializarea politic n familie scade.Programele de campanie, strategiile si
demersurile trebuie s tin cont de sondaje.
Campaniile politice reprezint practice sociale care urmresc stabilirea identittii si
a valorilor unei comunitti.
Spatiul public si comunicarea politic
n ceea ce priveste conceptul de spatiu public, asistm la o miscare n planul
cercetrilor, care se centreaz n jurul comunicrii electorale. Aceast tendint se
evidentiaz n timpul campaniilor electorale, perioada n care sunt mobilizate resurse
importante n directia investigrii mecanismelor si practicilor de comunicare politic.
Campania electoral este un eveniment conventional n care actorii politici, individ sau
partid intr n competitie n fata alegtorilor, n vederea dobndirii de credibilitate.
Privind din perspectivele unei pratici politice, campania electoral este reglementat de
un set de coduri socio-politice, existnd un set de proceduri si ritualuri configurate n
principal la scara national.Din punct de vedere al metodei, campaniile electorale rspund
nevoii de a seleca n mod democratic liderii politici. Aceasta se realizeaz respectatrea
normei participrii si respectarea normei majorittii, n vreme ce norma participrii
presupune crearea conditiior sau a posibilittii de a fi selectat, norma majorittii impune
criteriile de validare a selectiei.
Principiile democratice din punct de vedere procedural spun despre campaniile
electorale c reprezint cadrele legale si tehnice n care se desfsoar procesele de
selecsie a liderilor.
Din punct de vedere al ritualului politic, n cadrul campaniilor electorale sunt
generate discusurile sau practicile de comunicare ce doresc validarea unora sau altora
dintr actorii politici. Se vorbeste despre un spatiu discursiv n care candidatii apeleaz la
o anumit tematic, fac apel la modalittile diverse de expunere a acestei tematici.
Ritualul politic regsit n campaniile electorale este dat de conditiile socio-culturale ale
fiecrei tri. Aceast specificatie se regseste mai mult la nivelul procedurilor legale sau
tehnice, este extrem de accentuat n ceea ce priveste ritualul campaniilor electorale.
Campaniile electorale ofer unei comunitti posibilitatea de a-si construi o parte din
identitatea ei. Practica politic si social, votul ca act individual sau colectiv, d
legitimitatea formal a actorilor sociali de a se exprima n spatiul public. Aceast
exprimare n spatiul public este deja azi una mediat. Mass-media este singurul actor
socila care are posibilitatea si resursele de a facilita schimbul de idei ntre electorat si
politicieni. Acest schimb are menirea de a construi identitatea electoratului. Aceast
constructie exclude manipularea acestuia. Conceptul de spatiu public este identificat ca
fiind functional la mijlocul secolului al XVIII-lea n Anglia si Franta, apare ca si sfer
politic burghez.
Habermas : sfera politic burghez este sfera persoanelor private reunite ntr-un loc
public.
ntr-o prim faz, aceste spatii publice reunesc indivizi care se manifest n sfera
puterii, iar pentru prima dat aceast form primar a spaiului public include folosirea
public a raiunii.
Conceptul de spaiu public cunoate o dezvoltare odat cu teza lui Habermas.
Spaiul public si campania electoral ofer posibilitatea manifestrii discursului electoral.
Discursul politic este electoral n momentul n care este generat de un element
convenional, si anume campania electoral, este nevoie de un anumit context
comunicaional (practici specifice de campanie electoral), este nevoie de un context de
interaciune (dezbaterile electorale). Discursurile actorilor politici mbrac forme diferite
pentru ca ele comenteaz situaii de comunicare diferite. O situaie de campanie include :
- un context evenimenial (reprezentat de momentul care declaneaz discursul)
- context comunicaional ( verbal, non-verbal sau vizual).Tipul de comunicare susine
schimbul discursiv, cruia i corespund diferite practici de comunicare.
Contextul de interaciune, n care accentul cade pe rolul fiecrui participant la
schimbul discursiv, iar in funcie de aceasta prestaie sunt satisfcute sau nu anumite
ateptri ale interlocutorului.
Discursul politic se distinge de alte forme discursive tocmai prin gradul ridicat de
contextualizare. Este punctual, legat de un eveniment, poate genera sau poate fi generat
de anumite evenimente, are rolul de a evalua situaia comunicrii publice. Aceste evaluri
sunt puternic ritualizate.
Riturile trebuie privite ca ansamblul de comportamente individuale sau colective,
relativ codificate, avnd un suport corporal (gestual, verbal) cu caracter mai mult sau mai
puin repetitiv. Riturile au o ncrctura puternic pentru interpreii lor, ele reuind s
determine adeziune mental adeseori incontienta. Cu alte cuvinte, ritul poate fi neles ca
reprezentnd un set de aciuni secveniale, de roluri teatralizate, de valori sau simboluri si
sunt comunicate ntr-un sistem mass-media sau codificat. Riturile sociale au rolul de a
crea o anumit realitate.
Aceast dimensiune simbolic a realitii sociale e cea care d sens sau modific
sensul n plan individual. Aceast realitate simbolic nu se poate constitui fr a tine
seama de rolul imaginaiei individuale, care st la baza reprezentrilor sociale (se vizeaz
cea a ateptrilor, care va fi regsita in discursul politic.)
Discursul electoral este unul codificat, reprezint o ofert, una deja cunoscut de
electorat, oferta ntrebuinat de fiecare dat.
Prin discursul sau actorul politic trebuie sa ajung s simbolizeze exact ceea ce vor
masele, ntrete astfel nevoia de sigurana, speranele si nvinge nelinitile.
Campania electoral privit ca ritual social implic n mod simetric omul politic si
ceteanul ntr-o relaie n care cele dou pri ajung s fie convinse c au asemnri si
interese comune.
Votul este singura form prin care majoritatea cetenilor particip la actul de
guvernare. Studiile privind comportamentul politic arat c majoritatea dintre cei care
voteaz nu sunt contieni de urmrile votului acordat si putini tiu pe cine voteaz.
Metodele utilizate pentru descrierea, tipologizarea si explicare comportamentelor
electorale se regsesc n trei mari abordri:
1. Modelul determinist statutar care explic comportamentele electoratului plecnd de la
ariile culturale de apartenena, de la poziia social sau mediul social de apartenena,
votul nefiind altceva dect un reflex al variabilelor prezentate anterior.(are un caracter
puternic descriptiv)
2. Modelul psihosociologic se centreaz pe atitudinile sociale ale alegtorului si pe
studiul motivaiei acestora. n acest model apar ca fiind variabile importante n explicare
comportamentelor electorale, efectul de persuasiune n canalizarea opiunilor electorale si
proceselor de identificare comunitar.
3. Modelul interactiv (comunicaional) este rezultatul interaciunii teoriilor despre
sociologiile interpretative (interactionismul simbolic, etnometodologia, semiotica si
lingvistica).Pentru acest model mesajul electoral este privit ca produs al negocierii ntre
semne si interpretarea acestora. Conform acestui model factorii care influeneaz
comportamentul electoral nainte si n timpul campaniilor sunt discursul politic,
mediatizarea sondajelor si resursele cognitiv-interpretative ale alegtorilor (n funcie de
aceste resurse se definesc si ulterior sunt controlate situaiile sociopolitice cu care se
ntlnesc alegtorii).
Astfel votul poate fi explicat ca fiind efect al percepiilor situatiei politice si a
ofertei electorale si nu ca efect mecanic al poziiei sociale.
n ceea ce privete explicarea comportamentului electoral prin prisma comunicrii
politice, putem reduce ntreg universul de interpretare si explicaie la dou paradigme:
punct culminant dup care se sting foarte repede. Se deosebesc de moda prin scurta
durata si prin faptul c sunt admonestate public.
Pentru anumite grupuri sau anumii indivizi, capriciile devin o preocupare permanent,
devin pasiuni. n aceste situaii, de cele mai multe ori capriciile devin nebunii.
Fanismul -> se refera la anumii indivizi pe care i denumim fani ai anumitor
personaliti publice.
Se manifest prin audiente mari la ntrunirile publice ale idolului. La aceste ntruniri fanii
pot fi recunoscui prin reacii de simpatie puternic sau chiar ieiri patologice (leinuri,
tahicardie). Alturi de aceste manifestri ale grupurilor sunt prezente si alt gen de
activiti care sunt extrem de bine organizate (activiti comerciale, activiti de
promovare n vederea formrii unor curente de opinie). n unele condiii grupurile de fani
pot dezvolta comportamente agresive.
Celebrarea excelentei (cultul personalitii -> n anumite domenii ale vieii sociale sau
culturale apar si se afirm, funcional sau disfuncional anumite personaliti. Acestea
devin celebre, sunt respectate sau temute de ctre o tar sau mai multe naiuni. Ex|: Hitler,
Stalin etc.
Pentru a marca prestigiul acestora, pentru a-l menine si spori, aceste personaliti
apeleaz la politici de construcie si argumentare a imaginilor. Imaginea nu se bazeaz
doar pe construcii spontane. Vorbim de o strategie de imagine. Pentru pstrarea imaginii
unei personaliti politice trebuie s existe o strategie de imagine.
Zvonurile - > prezint informaii venite din surse anonime si care sunt transmise fr un
plan anume, din aproape n aproape de cei care au cunotina de ea. Cercetrile privind
zvonul ridic problema raportului ntre zvon si adevr. Realitatea si cercetrile arat c
zvonurile pot fi false, adevrate sau o combinaie a celor dou. Este sigur faptul ca nu se
poate verifica. Zvonul este informaia care circula n afara spaiului formal (mass-media,
organizaiile guvernamentale). Probabilitatea ca zvonurile sa apar este mare n sistemele
n care opinia public nu beneficiaz de informaii sau instituiile care ofer aceste
informaii nu sunt credibile.
Zvonul este nlocuitorul tirilor importante. Ofer explicaii la ceea ce se ntmpla si
ofer predicii. Perioadele de stres, de mbuntire a sistemului economic, situaiile
tensionate favorizeaz circulaia si producia zvonurilor.
Exist trei etape n circulaia zvonurilor:
Nivelarea : etapa n care zvonul devine mai redus, mai accesibil, mai concis,
circula uor de la o persoana la alta.
1. Cizelarea zvonurilor : se modific n funcie de caracteristicile persoanei care-l preia.
n situaiile n care l transmite mai departe, individul va selecta acele elemente care
prezint interes pentru el si le va accentua.
2. Asimilarea indivizi vor aduga experienele personale, vor aduga obinuine si
interese care s corespund ateptrilor grupului din care face parte. n plan personal,
exist un anumit profil psihologic si social al individului care calporteaza (rspndete)
zvonuri. Psihologic individ cu anxietate iar sociometric individ marginal, izolat,
predispus la astfel de preocupri. Individul marginalizat apare n prim-plan ca deintor al
informaiilor preioase devenind cineva pentru o scurt perioad. Autoritile dar si
unele instituii private privesc cu seriozitate acest fenomen, impactul negativ major
manifestndu-se n plan economic si politic.
n acesta tranziie, suportul social la nivel individual este furnizat de reeaua personal a
indivizilor (diferite aranjamente interpersonale-strategii de adaptare). Aceste strategii de
adaptare se regsesc si n planul vieii politice. Ele sunt dictate de anumite circumstane,
n general sociale si politice.
Din nefericire, aceste strategii conjuncturale de salvare a unor indivizi (actori politici sau
partide) au generat n timp o imagine negativ ->nencrederea ceteanului asupra clasei
politice. n societile de tranziie totul este incert, vechile valori sunt considerate
accidente politice, noile valori nu sunt nc structurate, perioada vizibil a tranziiei este
transferat unor instituii. Tranziia este complet n momentul n care asistm la
schimbarea mentalitilor si a comportamentelor.
Limbaj si tranziie politic
Transformrile instituiilor aduc dup sine si anumite mesaje, imagini sau
simboluri. O instituie nou va transmite altceva. Semiotica regimurilor politice este n
unele cazuri mai relevant.
Perioada de tranziie a nsemnat pentru viata politic o adaptare a unor practici
occidentale si democratice, o cretere a culturilor politice, nivelul rmnnd totui sczut.
Primii ani dup 1990 nseamn pentru discursul politic o revenire la sintagme, concepte si
practici caracteristice limbii de lemn.
Limbajul politic post-decembrist este structurat pe trei dimensiuni:
1) mesajul populist si mobilizator mesaje proprii celor aflai la guvern indiferent de
culoarea politic
2) mesaje contestatoare mesajele celor aflai n opoziie,mesaje cu referire la
democraie
3) mesaje moralizatoare caracteristice att puterii ct si opoziiei, fac referire la un
fals apel la dialog, o fals tolerant.
n ceea ce privete mesajul populist, ntlnim o serie de teme deja consacrate in ultimii 15
ani:
- unicitatea si virtuile unice ale poporului roman
- tot ceea ce se ntmpla negativ nu este din vina poporului romn
- poziia geo-strategic a Romniei
- cauzele insucceselor econ- contextul socio-politic si economic la nivel regional si global
Strategii de comunicare politic
Elaborarea unei strategii privind comunicarea politic reprezint un proces si nu o
activitate punctual. Strategia e mai mult dect un plan de lucru iar elaborarea ei
presupune parcurgerea unor etape.
Activitatea de cercetare Muli politicieni evit aceasta etap, argumentul lor fiind c ei
cunosc realitile si problemele oamenilor. n fapt, anchetele sociale, sondajele de opinie,
focus-grup-urile trebuie s reprezinte primul pas n orice demers strategic. Din nefericire,
exist numeroase situaii n care consilierul PR ncepe elaborarea mesajului fr a avea n
spate o anumit strategie. Acest demers este unul eronat, pentru ca vorbim de mai multe
mesaje, avem mai multe publicuri. Vorbim de eficienta n comunicarea politic n
momentul n care tim cu exactitate publicul int si pentru fiecare din acestea stabilim
mesajul si canalul de comunicare.
O alt situaie eronat este aceea n care creatorii publicitii politice consider ca
mesajul trebuie sa fie frumos. Mesajul trebuie s schimbe atitudini si comportamente,
trebuie s motiveze audient.
Powered by http://www.e-referate.ro/
Adevaratul tau prieten