Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
SITUAII CONFLICTUALE I DE
CRIZ N CLASA DE ELEVI
n orice clas de elevi pot aprea conflicte ce constau n stri
tensionale ce se pot instala la niveluri diferite:
1. elev-elev;
2. diriginte-elevi;
3. profesori-elevi;
4. clasa de elevi-alte colective de elevi;
5. elevi-printi.
Cauzele care pot genera conflicte sunt foarte diferite, situnduse att la nivelul profesorului, la nivelul elevului, ct i la nivelul
dirigintelui, al conducerii colii sau al printilor. Aceste conflicte sunt
cel mai adesea provocate de:
lipsa de comunicare sau de comunicarea defectuoas;
insuficienta
cunoatere
elevilor
specificului
nevalorificarea
lipsa
de
apreciere
deschis
sau
nu,
nencrederii,
Tipuri de conflicte:
1. de cumul - acumulare de stri tensionale prin
nerezolvarea
5.
6. intergrup;
7. izolate sau permanente;
8. incipiente sau consolidate;
9. minore sau complexe;
10. manifeste sau latente;
11. la nivelul clasei sau cu extindere extern;
12. psihologice;
13. didactice;
14. psihosociale;
15. manageriale;
16. combinate;
17. cu cauze imediate sau cu cauze n experiena
anterioar;
18. rezolvabile la nivelul clasei, n grup sau individual
sau cu implicarea unor factori externi.
Prin nerezolvare, un conflict poate degenera n criz, aceasta
constand ntr-un eveniment neateptat, neplanificat, efect al unei
acumulri tensionale, generatoare de stres i de periculozitate n
raport cu climatul educativ de la nivelul clasei, dar chiar i cu
integritatea fizic sau psihic a actorilor actului educaional. Se
impune nu numai rezolvarea acestor situaii de criz, ct, mai ales,
prevenirea acestora.
lor,
ambele
situaii
determinnd
modificri
comportamentale;
5. modelul consecinelor logice - elevul trebuie s se autoanalizeze
j s prevad consecinele abaterilor, cu sprijinul dirigintelui i al clasei.
ETAPELE TRANSFORMRII
UNUI CONFLICT N CRIZ
1. DISCONFORTUL - senzaia intuitiv c ceva nu este n
ordine fr a putea spune exact ce;
2. INCIDENTUL - fapte mrunte, schimburi scurte sau
acute de cuvinte;
3. NENELEGEREA - concluzii eronate n legatur cu o
anumit situaie datorit exprimrii neclare;
4. TENSIUNEA - percepia altei persoane i a tuturor
aciunilor acesteia este distorsionat;
5. CRIZA - manifestri de violen verbal sau fizic,
ntreruperea relaiei.
6. REALIZAREA CONTROLULUI
7. EVALUAREA
STRATEGII REZOLUTIVE
(n cadrul programului de intervenie)
1. Ascultarea, receptarea prerilor exprimate de cei n conflict,
apelnd la empatie pentru a le nelege;
2. Identificarea motivului real, generator al strilor de tensiune;
3. Analiza comparativ, cu obiectivitate, a variantelor expuse;
4. Gsirea punctelor comune pozitive, pentru a fi utilizate ca
puncte de plecare n construirea soluiilor;
5. Discuia individual, cu fiecare parte, pentru a completa
informaiile cauzale;
6. Sugerarea punerii n situaia celuilalt;
7. Discuia la nivelul grupului, ca studiu de caz;
8. Arbitrajul, implicarea unei pri neutre sau medierea,
consultana, consilierea;
9. Punerea n situaii de comunicare, variat pentru o mai mare
deschidere;
10.Punerea n situaii de exprimare emoional;
11.Utilizarea sistemului recompenselor;
12.Organizarea de discuii de grup i cu ali factori interesai (prini,
consilier, prieteni);
13. Antrenarea prilor n conflict n proiecte comune;
6
comun
la
situaii
mai
dificile,
obstacole,
amenintri;
16.Imaginarea a ct mai multor consecine pozitive i negative i
analiza lor comparativ de ctre prile implicate;
I7.Schimbarea grupului sau reconstruirea dup alte criterii;
I8.Apelul la factori de specialitate ( medici, juriti, psihologi, asisteni
sociali) n cazul abaterilor i devierilor grave de comportament;
19.Utilizarea sistemului de sanciuni i pedepse.
BIBLIOGRAFIE:
1
2