Sunteți pe pagina 1din 10

Scala de impulsivitate a lui E.S.

Barratt
Autori: Chiriac Paula
Torok Robert
Ene Radu

Introducere
Termenul impulsivitate este frecvent folosit pentru a descrie o persoana care este
predispusa sa actioneze pe capriciu, fara a tine cont de consecintele pe termen lung. Au fost
stabilite mai multe definitii si diferite masuri pentru a examina un comportament impulsive
intr-o varietate de populatii, cum ar fi dependentii de abuzul de substante, adolescent, pacienti
cu boli mintale si cei care sufera de tulburari de alimentatie. Impulsivitatea este un construct
complex si multidimensional. Acesta a fost caracterizat ca o incapacitate de a inhiba
comportamentele adecvate sau sa intarzie satisfacerea, actionand fara chibzuire sau informatii
suficiente si incapacitatea de a corecta raspunsuri nepotrivite. Mai multe caracteristici
descriptive i-au determinat pe unii sa sugereze ca impulsivitatea nu este un construct unitar, ci
ma idegraba cuprinde mai multe fenomene conexe care sunt clasificate impreuna ca
impulsivitati. Aceasta a fost legata de mai multe rezultate negative, inclusive de
incriminalitate, delicventa, afacerile extraconjugale si jocuri de noroc.
Persoanele impulsive ia decizii riscante, aleg recompense imediate in ciuda potentialelor
consecinte pe termen lung (Moeller, Barratt, Dougherty, Schmitz si Swann, 2001). Procesul
decisional este format din mai multe operatiuni, inclusive de evaluare a optiunii, actiunii si
monitorizarea rezultatelor.
Modelul de personalitate pe baza biologica a lu Gray, are 2 factori similari: un sistem de
inhibitie comportamentala care organizeaza un comportament c araspuns la evenimente si
recompense bazata pe sisteme de activare comportamentala (Gray, 1982).
Impulsivitate functionala si impulsivitate disfunctionala
Exista o diferenta intre impulsivitatea buna, care ne ajuta si ne face mai adaptabili, si
impulsivitatea negativa care este distructiva si ne adduce numai necazuri. Folosirea corecta a
fortei instinctului impulsive presupune asumarea riscurilor in paralel cu atenti aconstanta
asupr adirectiei corecte.
Persoanele cu impulsivitate functionala nu isi vor urma cu inconstienta impulsurile pana in
panzele albe fara sa se opreasca si sa examineze traseul. Exista o combinatie delicate intre
1

incredere si precautie, astfel incat cei care risca si sunt animati de o dorinta puternica au de
castigat.
Persoanele cu impulsivitat edisfunctionala nu sunt in general interesate de o alta cale de cat
cea pe care se afla in acel moment, ceea ce le face atat de periculoase.

Factorii impulsivi care pot conduce la succes:


1.Asumarea riscurilor
Multi dintre cei mai bogati oameni din lume au ajuns astfel pentru ca si-au asumat
candva un risc. Ei au luat o hotarare indrazneata, considerata de ceilalti nepotrivita, cu sanse
minime de reusita.Pornind de la afirmatia cine nu risca, nu castiga, trebuie sa avem in
vedere miza si sansele de castig. Din momentul in care sunt calculate riscurile, se pot formula
strategii pentru preintampinarea lor sau se pot lua masuri pentru diminuarea acestora.
2.Evidentierea
De multe ori, cand ne aflam in cadrul unui grup, avem tendinta de a respecta
aceleasi norme, de a ramane fideli parerilo rmajoritare.Fara sa iesim in evidenta, prin a spune
ceea ce gandim, prin a face altceva decat ceea ce fac ceilalti, ne conformam grupului. Ne este
teama sa nu fim exclusi, ne este teama sa ne asumam riscurile sociale necesare pentru a lua o
decizie in nume propriu.
Totusi, persoanele impulsive sunt ghidate de o alta caracteristica. Mintea lor este atrasa de o
posibila rasplata, de o dorinta puternica de a reusi.
Cand privim deciziile lor din aceasta perspectiva, nu suntem deloc surprinsi ca un
salvamontist impulsive porneste cu snowmobilul pe deal, in ciuda avertismentelor de
avalansa. Cand toti ceilalti renunta, el iese in evident prin ceea ce incearca sa faca, iar
rasplatae ste cu atat mai mare in cazul in care reuseste.
3.Directia corecta
Pentru a determina o serie de indicatori ai succesului, cum ar fi numarul de
promovari primite de subiecti, venitul lor anual, performanta generala la serviciu, s-au
comparat punctajele obtinute in urma sondajului.
Astfel, s-a constatat ca cele mai precaute persoane primisera cele mai putine promovari, aveau
performante slabe la serviciu, castigau putini bani si nivelul calitatii vietii era mai scazut. Se
pare ca pe masura ce crestea gradul de impulsivitate, crestea si succesul personal, professional
si gradul de satisfactie.
2

Studiul nostrum urmrete evaluarea unora dintre modalitile de a aciona i de a reflecta n


diferite situaii ale participantiilor.
In prima parte a cercetarii a fost folosit chestionarul ce masoar impulsivitatea,chestionar
creat de E.S. Barratt.S-a aplicat si un al doilea chestionar,chestionarul de msurare a
agresivitatii al luiArnold H.Busssi Mark Perri.
Experimente folosite pentru examinarea impulsivitatii:

1. Martin L.E., Potts G.F. Impulsivity in decision-making: An event related potential


investigation. Personal and individual differences.
Studiul foloseste ERP pentru a investiga impactul de impulsivitate privind evaluarea
optiunii, actiunea si monitorizarea rezultatelor in timpul riscant de luare a deciziilor.
Participantii au ales cardurile de la una dintre cele doua punti, in cazul in care o punte
cuprinde valori ocazionale mari, dar alegerea constanta a puntii ar result apierderea globala; in
timp ce cealalta punte contine valori mai mici ai victoriei individuale, dar ar duce la cresterea
in ansamblu.
Rezultate
Nu au existat diferente semnificative intre grupuri in timpul de reactive a alegerii sau
proportia de alegeri riscante.

Obiective :
Studiul urmrete evaluarea unora dintre modalitile de a aciona i de a reflecta n
diferite situaii ale participaniilor.
Metode:
Participani: La aceast cercetare au participat un eantion de 90 de persoane,30 de persoane
de la o asociaie de voluntariat,alte 30 de persoane de la Facultatea de Psihologie din Braov
iar restul de persoane au fost alese aleatoriu.Participaniilor le-a fost comunicat verbal date
despre cercetare,scopul acesteia ct i pstrarea confidenialitii asupra rezultatelor
obinute.Participaniilor le-a fost specificat i faptul c se pot retrage n orice moment n cazul
n care ntrebriile din chestiona li se par prea personale.
3

n prima parte cercetrii a fost folosit chestionarul ce msoar impulsivitatea,chestionar


creat de E.S. Barratt.S-a aplicat i un al doilea chestionar,chestionarul de msurare a
agresivitii al lui Arnold H.Buss si Mark Perri.
Chestionarul de impulsivitate al lui Barratt:
Pentru msurarea impulsivitii a fost aplicat un chestionar de 34 de itemi (Versiunea francez
a scalei de impulsivitate al lui E.S.Barratt).Chestionarul conine patru subscale (impulsivitate
motric,cognitiv i neplanificat).
Chestionarul de agresivitate al lui Arnold H. Buss i Mark Perri:
Acest chestionar conine 29 de itemi i are ca scop msurarea a patru dimensiuni ale
agresivtii (agresivitate fizic,verbal,fruria/mnia/Ostilitatea).

Rezultate:
Consistea intern:
Alpha-Cronbach.
Tabel 1.

Interpretare:
Consistena intern Alpha Cronbach are valoarea de 0,64,aproape de valoarea ideal de 0,70.
Split-Half:
4

Tabel 2.

Validitate:
Corelaia Pearson ntre subscale:
Tabel 3.

Corelaia Pearson ntre subscale i scor total:


Tabel 4.

Diferena ntre grupuri: (Metoda de calcul: Independent-Samples T-Test)


Tabel 5.

Validitatea convergent cu un instrument similar-Corelaia Pearson.


Tabel 6.

Validitatea predictiv-regresie linear simpl.


Tabel 7.

Etalon n quartile.
Tabel 8.

Concluzie
n urma analizrii rezultatelor putem spune c scopul nostru a fost atins,chestionarul de
msurare a impulsivitii a lui E. S. Barratt dovedindu-se a fi unul valid i n acelai timp
fidel.
Analiznd rezultatele obinute putem spune c intrumentul folosit are consisten
medie,avnd o fidelitate Alpha Cronbach de .645.Cel de al doilea chestionar aplicat,ce
agresivittii al lui Arnold H.Bussi i Mark Perri a avut o fidelitate Alph Cronbach de .
475,existnd o diferen semnificativ ntre rezultatele celor dou chestionare.
Prin aplicarea testul t pentru eantionare independente am constatat c nu exist diferene
semnificative ale rezultatelor n funcie de gen.Impulsivitatea cognitiv la genul masculin este
totui diferit dect la impulsivitatea motric i cea neplanificat.
Corelnd cele dou chestionare am obinut o corelaie Pearson de .475 la un prag de
semnificaie de < 01.
Rezultatele oinute prin validitatea predictiv ne arat c ntre cele dou chestionare exist o
legtur nesemnificativ.
Punctele slabe ale scalei de impulsivitate ar putea fi itemul numarul 6 deoarece muli dintre
participani au cerut explicarea semnificaiei acestuia.De asemenea lipsa de motivaie(prin
aplicarea unui bonus sau primirea unei recompense) al participaniilor de a face parte din
cercetare poate s fi influenat rezultatele obinute.Punctele tari al acestui chestionar sunt
numrul de itemi,nu foarte mare, i faptul c msoar cu exactitate scopul propus.
Ca direcii viitoare de cercetare am putea propune analizarea legturii dintre impulsivitate i
temperamentul participantului.

Bibliografie:
1.Martin L.E., Potts G.F. Impulsivity in decision-making: An event related potential
investigation. Personal and individual differences.
2.Tasler N. Factorulimpuls.Cunoastere&Autoeducare. Ed Amaltea
3.Barrat E.S. Anxiety and impulsiveness related to psychomotor efficiency. Perceptual
and Mottor Skills, 1959, 9, 191-198
4.Lassiter G.H. Impulsivity. Ed Nova

10