Sunteți pe pagina 1din 8

nvarea Organizaional.

Predictor al creterii
performanei organizaionale

Introducere
n mediul actual, caracterizat de globalitate, concurenta si dinamism succesul unei
firme depinde de capacitatea ei de a nvata din interactiunile sale cu mediul, dinamica sa
interna si experienta altor firme, de cunostintele si abilitatile angajatilor sai.
Printre temele majore investigate n literatura de specialitate recent privind
managementul cunoaterii, cea care se refer la transformarea organizaiilor n organizaii care
nv i la schimbarea culturii organizaionale astfel nct s se creeze o cultur care
promoveaz nvarea ocup un loc special. Conceptul de organizaie care nva este esenial
pentru orice proiect de management al cunoaterii, deoarece mbuntirea partajrii
cunoaterii i a nvrii n cadrul organizaiilor st la baza managementului cunoaterii .
Cercettorii i managerii au neles c organizaiile bune la nvare se vor situa n faa
concurenei , iar legturile strnse dintre nvare i managementul cunoaterii sunt adesea
subliniate n literatura de specialitate. nvarea este intrinsec pentru managementul
cunoaterii, contribuind la capacitatea persoanelor de a partaja cunoatere . Unii analiti
neleg managementul cunoaterii ca fiind facilitarea interaciunii dintre oameni i grupuri,
aceast interaciune fiind sursa real n crearea i partajarea cunoaterii. O cultur
organizaional orientat spre nvare, inovare i performan, care sprijin comunicarea,
colaborarea, participarea, creativitatea i partajarea cunoaterii este esenial i faciliteaz
orice iniiativ de management al cunoaterii.

Ce este organizatia ?
Organizatiile sunt grupari de persoane care interactioneaza in vederea realizarii unor
obiective 6nea sau actiunea sociala de cooperare. Desi in unele situatii este posibil ca nu orice
persoan s fie contient de prezena acestor obiective comune (ntruct integrarea intr-o
organizaie poate fi animat de urmrirea unor scopuri individuale), in principiu importanta
este capacitatea de a deveni constient de acestea odata ce te-ai alaturat altor persoane din
organizatie. Totodata scopurile trebuie sa fie specifice , respectiv sa fie clar formulate si
explicite, adica sa aiba relevanta atat pentru organizatie cat si pentru participantii la realizarea
lor.
O definitie de lucru a organizatiilor intr-o formulare rationalista cat se poate de simpla
este:
O organizatie este un sistem structurat de interactiune a oamenilor in scopul
realizarii unor obiective comune si specifice1
O astfel de definitie are avantajul de a fi suficient de concisa pentru a retine
caracteristicile cu adevarat importante pentru constituirea si existenta organizatiilor, dar si
1 Mihaela Vlsceanu Organizatiile si cultura organizarii, Bucuresti, Editura Trei,
2002, p. 37.

destul de cuprinzatoare pentru a accentua modul in care se diferentiaza aceasta forma de


organizare sociala de alte forme, aparent similare.
Organizaia nva?

Conceptul organizaiei care nva i are originea in companiile Shell.


Organizaia care nva este rspunsul la mediul de afaceri tot mai dinamic i volatil.
Organizaia care nva este o organizaie care faciliteaz tuturor membrilor si
nvarea i continua transformare a capitalului informaional al companiei. Organizaiile n
care oamenii i dezvolt continuu capacitatea de a creea rezultate ntradevr dorite, n care
tiparele gndirii sunt hrnite, n care aspiraiile colective sunt liber stabilite i in care oamenii
nva continuu pentru a vedea mpreuna ntregul.
nvarea i dispunerea cunoaterii n organizaii
Indiferent de modul cum alegem s numim organizaia de succes, organizaia
competent, organizaia inteligent, organizaia deschis etc., aceasta se bazeaz pe nvare,
este o organizaie cu o cultur n care oamenii pot interaciona i partaja cunoaterea.
Organizaia care nva pare a fi modelul ideal ctre care toate structurile trebuie s tind, dei
construirea unei organizaii care nv este considerat o activitate riscant, n sensul c
implic crearea unei noi culturi organizaionale. Dar ce este o organizaie care nva? Pe
scurt, amintim cele cinci activiti principale pe care Garvin le consider definitorii pentru
organizaiile care nv: rezolvare sistematic a problemelor, experimentare cu noi abordri,
nvare din experiene din trecut, nvare din cele mai bune practici ale altora i transfer
rapid i eficient al cunoaterii n ntreaga organizaie.

Muli cercettori se refer la individ ca factorul de succes decisiv pentru


managementul cunoaterii n ciuda importanei care se acord echipelor i grupurilor. i ntradevr, atunci cnd vine vorba de nvare i crearea i partajarea cunoaterii, trebuie s se
porneasc de la individ i apoi se ajunge la cultura organizaional, care trebuie s sprijine
aceste procese intens, individul fiind cel care poate comunica i interpreta cunoaterea cu alte
persoane, grupuri i organizaii. Dar, chiar dac talentul individual i creativitatea stau la baza
nvrii i inovrii, n cele din urm cultura organizaional este cea care sprijin aceste
procese.
nvarea este vzut ca un proces creativ foarte complex, este o activitate social i
legtura natural dintre a munci i a inova. Unii experi vorbesc chiar de nvarea generativ,
adic nvare care crete capacitatea organizaiei de a se adapta la situaii dinamice i
neateptate i de a rspunde creativ la acestea.
nvarea are loc la trei niveluri diferite: la nivel individual, de grup / echip i
organizaional, iar specialitii se refer adesea la interaciunea circular dintre nivelul
individual i nivelul de grup / organizaional.

Rolul tehnologiilor inteligente n procesul de nvatare organizationala


Tehnologiile informationale, cele inteligente n special, sustin procesul de nvatare
organizationala prin sprijinul acordat managementului cunoasterii, concretizat prin
achizitionarea, capitalizarea si prelucrarea cunostintelor din propria experienta sau din
experientele altora, transferarea rapida si eficienta a acestor cunostinte n cadrul organizatiei,
experimentarea unor noi abordari. Utilizarea instrumentelor statistice si integrarea lor cu
sistemele expert si aplicatiile inteligente bazate pe retele neuronale potenteaza procesul de
nvatare organizationala.
Retelele de calculatoare permit integrarea IT respectiv ICT2 care sustin procesul de nvatare
organizationala. Baza de date, biblioteca de cazuri si baza de cunostinte pot fi rezidente pe un
server la care sunt conectate, prin intermediul unei retele LAN3, mai multe statii de la care
utilizatorii pot sa le acceseze prin intermediul sistemelor de rationament pe baza de cazuri,
sistemelor expert, dar si a altor tehnologii care faciliteaza comunicarea libera, precum
sistemele de e-mail, transmisiile vocale, videoconferintele etc.

nvatarea prin analogie si sistemele de rationament pe baza de cazuri


Adesea, pusi n fata unei situatii decizionale ce implica un grad sporit de incertitudine,
oamenii apeleaza la nvatarea din cazuri similare. n acelasi mod, n cazul luarii unei decizii
strategice importante, managerii apeleaza la experienta altor firme prin identificarea unor
cazuri identice sau asemanatoare. Daca nu exista astfel de cazuri, se vor cauta cazuri care
contin elemente comune cu problema de rezolvat si se va adapta experienta respectiva.Un
sprijin direct, n acest sens, l ofera sistemele de rationament bazate pe cazuri - CBRS (CaseBased Reasoning Systems). Arhitectura unui CBRS, prezentata n figura 1, este formata din4:
-

biblioteca de cazuri, care contine informatii cu privire la diferite cazuri din toate
domeniile de activitate ale firmei si experienta acumulata n fiecare din aceste cazuri.
Informatiile care descriu un astfel de caz privesc situatia concurentiala si alte conditii
de mediu, prioritatile manageriale, recomandarile rezultate din experienta acelei
situatii si alte informatii care sa permita rezolvarea cu succes a unei probleme anume.
programul de gestiune a bibliotecii, care are rolul de a cataloga fiecare caz nou
introdus n biblioteca astfel nct sa fie posibila regasirea rapida a situatiei cerute, de a

2 Termenii englezeti corespunztori sunt Information Technology i Information


and Communication Technology, abreviai IT i respectiv ICT.
3 Termenul de reea local, ntlnit i sub acronimul LAN (din englez de la Local
Area Network)
4 Online pe http://profs.info.uaic.ro/~alaiba/mw/index.php?title= Utilizarea_ra
%C5%A3ionamentelor_bazate_pe_cazuri_%C3%AEn_implementarea_sistemelor_expert

furniza cazul sau cazurile similare sau cele apropiate de situatia ceruta, de a oferi
explicatiile rationale relative la recomandarile furnizate.
-

Figura 1 Sistemul de rationament pe baza de cazuri


Modul de functionare a unui CBRS si maniera n care ele sprijina managerii pot fi
descrise astfel: dupa formularea unei probleme, ca intrare n sistem, programul de gestiune a
bibliotecii va cauta un caz care sa corespunda exact descrierilor problemei formulate. Daca
este gasit un astfel de caz n biblioteca, sistemul va oferi sugestiile si explicatiile necesare.
Daca nu este gasit nici un caz care sa ndeplineasca toate cerintele problemei formulate, atunci
sistemul va selecta din biblioteca cazul care se apropie cel mai mult de descrierile formulate si
va lansa o procedura de eliminare sau modificare a partilor din cazul selectat care nu
corespund situatiei date, genernd un caz nou ce va fi adaugat n biblioteca. n situatia n care
cazul gasit nu poate fi adaptat, sistemul va extrage si furniza informatii semnificative pentru
problema de rezolvat ce vor fi utilizate n analiza situatiei date.
Domeniile n care CBRS pot fi utilizate sunt: planificare, asistarea procesului
decizional prin sprijinul oferit n cadrul etapelor procesului decizional (analiza problemei,
identificarea efectelor, justificarea deciziei), diagnosticare, clasificare etc.
nvatarea dinamica si retelele neuronale artificiale
Retelele neuronale artificiale (RNA) faciliteaza nvatarea dinamica a relatiei dintre
factorii de mediu si organizatie, permitnd ntelegerea situatiei firmei existente la un moment
dat si o mai buna previzionare a mediului intern si extern al organizatiei. Utilitatea lor deriva
din imposibilitatea reprezentarii complexitatii proceselor decizionale n cele mai multe cazuri,
si capata o importanta deosebita n conditiile mediului complex si slab structurat n care
managerii trebuie sa ia decizii.
Poate cel mai important avantaj oferit de RNA consta n apropierea de cunostintele
implicite din organizatie si formalizarea lor. Cunostintele implicite sau tacite sunt definite ca
acele cunostinte care exista n organizatie dar care sunt mai greu de transmis prin intermediul

unui limbaj structurat. Ele sunt achizitionate n urma diferitelor experiente ale indivizilor si
sunt formate prin crearea si manipularea analogiilor. Spre deosebire de acestea, cunostintele
explicite sunt transmisibile prin intermediul unui limbaj sistematic si structurat, motiv pentru
care ele sunt reprezentate n bazele de cunostinte specifice sistemelor expert.
RNA reprezinta o noua paradigma n prelucrarea informatiilor, prin simularea modului
de functionare a creierului uman. Aplicatiile inteligentei artificiale bazate pe retele neuronale
pleaca de la structura si schema biologica a neuronului.
Exista mai multe tipuri de RNA, n functie de configuratie, complexitate etc, nsa cel mai
des ntlnite n aplicatiile economice sunt retelele neuronale artificiale cu straturi ascunse. O
astfel de retea este compusa din trei niveluri:
-

nivelul de intrare contine nodurile ce preiau stimulii de intrare si i propaga prin


intermediul conexiunilor la primul nivel ascuns (intermediar).
nivelul sau nivelurile ascunse (intermediare) contin celule (noduri) ce vor fi activate n
functie de semnalul primit de la nivelul de intrare si si transforma activarea n
raspuns. Acest raspuns, la rndul sau, va activa un nod situat pe nivelul intermediar
urmator care genereaza un nou raspuns. Mecanismul de propagare se desfasoara pna
la ultimul nivel ascuns, iar raspunsurile nodurilor de pe ultimul nivel ascuns constituie
intrari pentru nivelul de iesire.
nivelul de iesire contine nodurile care, pe baza intrarilor de la ultimul nivel ascuns, va
furniza raspunsul final, respectiv raspunsul retelei neuronale la stimulii prezenti la
intrare.

Un exemplu de utilizare a RNA l constituie monitorizarea performantelor firmei n


functie de anumiti indicatori, figura 2 : fluxurile de trezorerie, vnzarile, activele si pasivele
totale, randamentul si alti indicatori critici n evaluarea situatiei firmei. Reteaua neuronala
prezentata n figura 3 contine un nivel de intrare, unul de iesire si un nivel ascuns. Retelele
neuronale au nregistrat aplicatii n diverse domenii precum: recunoasterea vocala, evaluarea
financiara, analiza imaginilor, diagnosticarea medicala, modelarea pietei, prognoza meteo etc.

Figura 2 Utilizarea RNA n previzionarea situatiei firmei

Cele doua tehnologii puse n discutie demonstreaza capacitatea tehnologiilor


informationale de a potenta procesul de nvatare organizationala, sprijinind achizitia, stocarea,
prelucrarea si transferul cunostintelor n cadrul firmei.

Manangementul organizaiei care nva

O firm care nva este una n care nvarea i munca sunt sinonime
Manangementul urmrete n cadrul firmei:
-ncurajarea indiviziilor s nvee i s-i dezvolte ntreg potenialul;
-s extind cultura nvrii la furnizori, consumatori i ali stake-holderi;
-dezvoltare resurselor umane;
-un proces continuu de transformare organizaional.
Trebuie s se dezvolte:
-strategia de nvare;
-stilul de manangement participativ;
-informarea i comunicarea;
-un sistem de control astfel structurat ncat s asiste nvarea din luarea
deciziilor.
Managementul organizaiei care nva trebuie s creeze condii pentru:
-munca in echip i incurajarea creativitii precum i dezvoltarea coachingului;
-asigurarea bazei de date privind experiene, cunotine, capabiliti i accesul
la tehnologia informaiei;

-ncurajarea dezbaterilor pentru formularea schimbrii strategiei;


-poziionarea problemelor resurselor umane pe lista prioritii strategice.

Modaliti de cretere n nvmantul organizaional


n rndul studenilor militari
Datorit faptului ca tehnologia este n continu cretere, iar ceea ce astzi este nou,
mine poate fi demodat, armat trebuie sa in pasul permanent cu cu evolu ia tehnicii, astfel
personalul militar trebuie instruit adecvat pentru a se adapta la noile cerin e impuse de
evoluia tehnicii, evoluie ce are ca scop uurarea vieii omului.
Acestea fiind spuse sistemul militar trebuie sa dispun de modalit i de nv are
organizaionala pentru a-i putea prelucra personalul cu noua tehnic, astfel o prim
modalitate ce s-ar putea folosi chiar n rndurile studenilor militari este aceea de a aduce
noua tehnic n unitile de nvmnt n care se instruiesc. O alt modalitate ar fi ca studen ii
s fac practic chiar pe tehnica pe care vor lucra n viitor, ntruct atunci cnd vor fi ncadrati
pe funcia pentru care se pregtesc s fie mai eficieni, acetia tiind ce trebuie fcut.