REFERAT PSIHOLOGIA EDUCATIEI

STUDENT/A:FLOREA RALUCA SI IOAN CRISTINA ELENA

SPECIALIZAREA:ELECTRONICA SI TELECOMUNICATII ANUL 1
PROFESOR:CERNOIU ELENA

TEMPERAMENTUL, CARACTERUL SI CELE

4 TIPURI DE PERSONALITATE
Oamenii de stiinta spun ca aproximativ jumatate din variatiile personalitatii umane sunt definite de
factorii genetici. Cu toate acestea, personalitatea este construita din doua trasaturi complet diferite:
caracterul si temperamentul. Cei mai multi dintre dintre noi suntem un amestec unic al celor patru
tipuri diferite de personalitate, si toate trasaturile acestora sunt prezente, intr-o anumita masura, in
noi. Unele trasaturi de personalitate sunt insa predominant, iar acestea dicteaza personalitatea
noastra de baza.
Diferenta dintre caracter si temperament
Trasaturile de caracter se nasc in urma experientelor de viata pe care le-am avut fiecare dintre noi, si sunt
influentate de obiceiurile, preferintele si valorile parintilor nostrii, de normele societatii in ceea ce
priveste exprimarea iubirii si urii, de ceea ce considerau a fi normal si acceptabil persoanele apropiate si
multe alte aspecte culturale. Temperamentul, spre deosebire de caracter, este trasatura care echilibreaza
personalitatea. Trasaturile de temperament sunt tendinte innascute, mostenite de la parinti si se manifesta
prin modul personal de a vedea lucrurile, de a gandi si de a simti care isi face aparitia in copilaria
timpurie.
Cele 4 tipuri principale de personalitate
Inca de pe vremea Greciei Antice se stie ca existau patru tipuri de personalitate: sangvinic, flegmatic,
coleric si melancolic. Aceste patru tipuri de personalitate sunt, mai mult sau mai putin, prezente in fiecare
dintre noi si definesc modul in care gandim, simtim si ne purtam. Cu mult timp in urma, fiecare din aceste
tipuri de personalitate a fost asociat cu existenta unei umori dominante, prezente in organism: tipul
sangvin - sange, tipul flegmatic - flegma, tipul coleric - bila galbena si tipul melancolic - bila neagra.
Cercetarile recente arata ca aceste patru tipuri de personalitate de baza sunt asociate cu anumite substante
chimice, cum ar fi dopamina pentru tipul sanvinic, estrogen pentru tipul flegmatic, testosteron
pentru tipul coleric i serotonina pentru tipul melancolic.Caractersticile celor 4 tipuri de
personalitate
Sangvinicul
Personalitatea sangvinica este caracterizata prin spontaneitate, optimism, entuziasm, energie la cote
maxime, flexibilitate in modul de gandire, cautarea de nou, impulsivitate si curiozitate. Toate aceste
trasaturi sunt asociate cu anumite gene influentate de nivelul de dopamina. Oamenii sangvinici au de
obicei fete expresive. Cuvintele lor preferate sunt ''aventura'', ''energie'', ''nou'', ''distractie'', ''activitate'',
''calatorie''.
Flegmaticul
Personalitatile de tip flegmatic sunt in principal definite prin aptitudinile lor sociale, capacitatea de a-si
exprima sentimentele si a citi alte persoane dupa expresiile fetei si limbajul corpului. Flegamticii se
pricep de minune sa faca legatura intre fapte si au capacitatea de a vedea "imaginea de ansamblu" a unei
probleme sau situatii. Ei au o mare capacitate de empatie, de a-i ingriji pe ceilalti, sunt agreabili si
expresivi din punct de vedere emotional. Unele dintre aceste trasaturi de personaliatte sunt legate de
estrogen, care este prezent atat la femei, cat si la barbati. Din punct de vedere fizic, flegmatici au pielea
neteda, buze pline, fata rotunda si nas mic. Cuvintele lor preferate sunt "pasiune", "pasional",
"sensibilitate" si "dulce".

Colericul
Tipul coleric este asociat cu nivelul de testosteron din organism, care, de asemenea, este prezent la barbati
si femei. Colericii sunt oameni directi, concentrati asupra sarcinii pe care o au de indeplinit, duri, analitici,
logici si au o mare capacitate de a elabora strategii. Sutn foarte curajosi si le place competitia. Fizic, ei au
adesea maxilare patrate, pometi mari si fruntea mare. Folosesc des cuvinte ca "inteligenta", "ambitie",
"provocare".
Melancolicul
Cei care apartin tipului melancolic, tind sa fie calmi, loiali si ordonati. Melancolicii sunt precauti si se
poarta intotdeauna dupa normele conventionale ale societatii. Acest tip de personalitate este legat de
nivelul de serotonina. Cuvintele preferate ale melancolicilor sunt "familie", "loial", "respect", "grija",
"valori" si "moral" Tipuri de personaliti i influene ale acestora asupra procesului muncii.
n literatur exist mai multe clasificri ale tipurilor de personalitate. Dac lum n consideraie tipul de
temperament deosebim:
1. Tipul de personalitate coleric: se caracterizeaz prin manifestri inegale, atitudini extremiste,
trecnd cu uurin de la entuziasm la pesimism, de la activism debordant la abandon. Avnd o rezisten
inconstant n activitile de munc datorit consumului energetic neeconomic, colericul acioneaz cu
toat energia de care dispune la un moment dat fr s-i dozeze eforturile n funcie de mrimea
dificultilor
sau
a
obstacolelor.
Din aceast cauz curba randamentului la coleric are numeroase neregulariti prin intersectarea cu curba
oboselii. Nelinitii, agitai, plini de elan, acioneaz sub impulsul momentului fiind oamenii marilor
iniiative i avnd o mare capacitate de mobilizare proprie i a altor persoane. Datorit ns a oboselii sau
a plictiselii survenite prin scderea caracterului de noutate, al aciunilor ntreprinse, colericul abandoneza
activitatea
nainte
de
a
o
finaliza.
Din acest motiv este necesar s fie nsoit de persoane echilibrate care s preia i s duc la bun sfrit
lucrul nceput.
Surprinztor prin tot ceea ce face, colericul dovedete n ciuda caracteristicilor sale temperamentale mult
rbdare chiar i atunci cnd activitatea i capteaz interesul mai mult timp (cazul cercetrii tiinifice).
Inconstant i impulsiv, mprind oamenii n buni i ri, prieteni i dumani, om al extremelor i nu al
nuanelor, colericul este un factor de stres pentru cei din jur, creind stri tensionale n colectivul de
munc.
2. Tipul de personalitate sangvinic are o mare rezisten n activitatea de munc n sensul nu al unei
robustei fizice deosebite, ci al rezistenei fa de fenomenul de oboseal. Reaciile persoanelor aparinnd
acestui temperament sunt rapide i adecvate stimulilor, semnalelor venite din mediu sau de la
echipamentul
tehnic,
avnd
o
bun
adaptabilitate
i
stpnire
de
sine.
Sangvinicul acioneaz prompt pentru gsirea de soluii, pentru depirea dificultilor i nvingerea
obstacolelor, dar msurile luate de el n acest sens au adesea un caracter de moment, nu sunt de durat i
profunzime.
n relaiile interpersonale se remarc ca o persoan agreabil, deschis sufletete, cu valene pentru
integrarea n grup i nchegarea de prietenii. Robust psihic, suport mai uor dect alte temperamente
dificultile muncii i ale vieii. Cu persoanele aparinnd acestui temperament se poate discuta n mod
deschis, direct, ei avnd tria de a privi adevrul n fa. Mobil, agreabil, prompt, cu resurse energetice
deosebite, sangvinicul reuete cu eforturi mai mici i de aceea nu este deosebit de perseverent, uneori
manifestnd chiar o anumit superficialiate n munc i n raporturile interumane.

3. Tipul de personalitate flegmatic are i el o mare rezisten n activiti, ns ntregul su

comportament este dominat de inerie. Aceasta face ca att startul ct i sfritul activitii s aibe o
laten foarte mare. Reaciile lui sunt lente ns adecvate. nclinat spre meditaie, spirit analitic i nzestrat
cu mult rbdare, flegmaticului i se pot ncredina lucrri de anvergur, care se pot realiza n tempoul
propriu i nu presat de termene scurte. Cntrete mult pn s adopte o decizie, dar odat decis trece
hotrt la aciune i este perseverent pn la ncpnare n ndeplinirea ei. Refuz compromisurile
luptndu-se pentru propriile idei. Adaptabil mai greu la situaii noi prefer lucrurile cunoscute, este
reticent fa de inovaii, fiind cunoscut ca o persoan cu manifestri conservatoare. n cazul raporturilor
interpersonale, este reinut i reticent, i din acest motiv se integreaz mai greu n colectivitate. Are
prieteni puini, alei dup ndelungate reflexii, fa de care manifest devotament.
Sunt leni, calmi, meticuloi. Nu ocolesc detaliile i nu abandoneaz activitatea pn nu ajung la rezultat,
dei pentru aceasta cheltuiesc mai mult timp dect sangvinicii i colericii. Schimb greu activitatea, sunt
ataai de ceea ce fac i sunt disciplinai. Se adapteaz greu la situaii noi. De regul au sentimente foarte
durabile i stabile.
4. Tipul de personalitate melancolic este puin rezistent din punct de vedere nervos. Persoanele
aparinnd acestui tip obosesc uor i sunt susceptibile la stri depresive n condiii de suprasolicitare, sau
stri conflictuale.
Este un excelent muncitor pentru activitile de rutin, desfurate n condiii cunoscute i obinuite, care
nu necesit decizii prompte i reacii rapide, ei putnd desfura activiti de mare finee, dar fr
presiune exterioar. nzestrat cu mult rbdare, melancolicul are nclinaie spre analiz, precizie i
minuiozitate. Fire anxioas, ntr n panic n faa unor situaii noi fa de care reaciile lui sunt lente, nu
ntotdeauna adecvate i uneori chiar paradoxale. Timid n relaiile interpersonale, subapreciindu-i
posibilitile se integreaz cu dificultate n grup, atandu-se mai degrab de persoane i nu de
colectivitate. El trebuie ncurajat chiar prin supraestimarea calitilor sale pentru a putea face fa muncii
i problemelor care apar.
C.G.Jung (1997) lund drept criteriu relaionarea la mediu clasific tipurile de personalitate n:
1. Tipul de personalitate extrovertit care se caracterizeaz prin expansivitate, sociabilitate, tendine spre
relaionare i contact, comunicativitate, etc. Persoanele aparinnd acestui tip de personalitate
lucreaz bine n grup i i asum cu uurin responsabiliti sociale. Prefer micarea, au un control
redus al sentimentelor, sunt optimiti, veseli i au un sim practic deosebit.
2. Tipul de personalitate introvertit: persoanele care fac parte din aceast categorie sunt introspectivi,
linitii, rezervai, distani. Au o lume interioar foarte bogat. Ei evit riscurile i responsabilitile
sociale. Serioi, exigeni, i controleaz bine sentimentele i atitudinile.
Personalitate i comportament profesional n funcie de tipul de personalitate se pot defini mai multe
tipuri de comportament profesional:
1. Ambiiosul: are un dezvoltat spirit de competiie, lucreaz ntr-un ritm alert, avnd un randament mare n
munc, i asum responsabiliti, poziia n sistemul (organizaia) din care face parte este important
pentru el, manifestnd tendine de ascensiune social
2. Conformistul: are o personalitate care ader la normele grupului, evit s-i exprime ideile, fiind de
acord cu ceilali, este loial efului, l preocup beneficiile companiei i caut ci de reducere a costurilor,
nu declaneaz conflicte, manifest dorina de a fi n asentimentul celorlali.
3. Dependentul: este interesat de stabilitatea locului de munc, avnd nevoie de un mediu securizant i de
un salariu fix, evit n mod sistematic situaiile de competiie, nu este preocupat de ascensiunea social.

4. Profesionistul: caut o profesie corespunztoare aptitudinilor sale profesionale i nivelului de

cunotine de care dispune, n care meritele s-i fie recunoscute i n care s existe condiii pentru schimb
de experien; vrea s fie n contact cu noile descoperiri; este creativ, prefer probleme abstracte,
teoretice; apreciaz un ef competent cel puin egal, dac nu superior; dispune de o motivaie cognitiv.
5. Omul companiei: vrea s lucreze ntr-o organizaie cunoscut, cu cldiri i utiliti moderne, fr
program fix, unde activitatea s aib un status ridicat; confortul, condiiile de lucru foarte bune sunt
aspecte vizate atunci cnd caut un loc de munc (birou elegant, grup recunoscut, securitate, climat
geografic
plcut).
6. Tigrul orientat spre sarcin: prefer un ritm alert, dinamic chiar situaiile tensionate; este potrivit
pentru activitile care cer luarea deciziilor ntr-un timp scurt, asumarea responsabilitilor; obine
satisfacii
reale
prin
munca
sa.
7. Analistul: i place s lucreze singur; este un spirit reflexiv, analizeaz problemele n profunzime,
cutnd soluia optim; face totul cu pasiune, prefernd problemele interesante; n echip este omul cruia
i se cere frecvent ajutorul.
8. Tehnicianul: este priceput n ceea ce face; execut operaiile n ordine, prefer s lucreze n probleme
de natur aplicativ, s utilizeze ndemnrile tehnice dect s descopere lucruri noi; dorete opoziie ntrun grup de lucru permanent cu sarcini bine circumscrise.
9. Omul de echip: i pune cel mai bine n valoare aptitudinile cnd lucreaz n grup, n situaii de
rezolvare a unor probleme; elaboreaz planuri, are o bun viziune de ansamblu; este bine organizat,
gsete soluii de ieire din situaii dificile; este autonom; caut o profesie care s-i dea libertatea de care
are nevoie (program lejer, climat de lucru liber); prefer o munc n care s nu fie nevoit s adere la
politica companiei; prefer situaiile necompetitive, unde salariul i promovrile vin automat.
10. Business man-ul: are un spirit practic, este inteligent, dinamic, energic, prefer s lucreze ntr-o
organizaie eficient din punct de vedere administrativ; prefer poziia de lider sau de membru al unei
echipe lider, este interesat de politica firmei; i exprim ideile chiar dac exist divergene de opinie; i
place s dezvolte idei i tehnici noi.
Tipuri de personalitate Carl Jung
Teoriile psihologului si medicului elvetian Carl Gustav Jung stau la baza majoritatii sistemelor de
personalitate de mare prestigiu de astazi. Desi Jung este cel mai mare teoretician din toate timpurile care
si-a concentrat atentia asupra vietii si modului in care oamenii relationeaza cu aceasta, aici vom face
referire
doar
la
teoriile
sale
privind
intelegerea
personalitatii.
Jung este unul dintre marile personalitati care s-au inspirat din modelul grecesc antic al celor patru
temperamente sau umori si interpretarea acestora de-a lungul secolelor. Cercetarile sale in aceasta privinta
sunt incluse in volumul. Tipuri psihologice publicat in anul 1921. Acesta face parte dintr-un set mai larg
de idei privind energia psihica, in cadrul caruia Jung a dezvoltat concepte importante pentru psihoterapie
si
psihanaliza
clinica
diagnosticul
si
terapia
psihiatrica.
Jung a abordat tipurile psihologice din perspectiva psihanalizei; acesta era un colaborator principal al lui
Sigmund Freud, un alt ganditor prolific in domeniul psihanalizei, psihologiei si comportamentului uman.
Oameni de stiinta pasionati, Jung si Freud erau preocupati de descoperirea, dezvoltarea si cunoasterea
profunda a mintii umane si a modului in care aceasta functioneaza.Dovada a durabilitatii valorii si
importantei teoriilor lui Jung sunt faptul ca structura tipurilor psihologice continua sa fie o baza a celor
mai importante sisteme si instrumente psihometrice utilizate astazi, inclusiv Myers Briggs si Keirsey.

Jung a impartit energia psihica in doua `tipuri de atitudini generale` de baza: introvertit si extravertit.
Aceste tipuri sunt imbinate cu celelalte, explicate mai tarziu, pentru a crea tipurile de personalitate Jung.
In plus, `tipuri de atitudini generale` introvertit si extravertit ale lui Jung apar ca doua caracteristici total
opuse in cadrul mai multor sisteme de personalitate moderne, inclusiv Myers Briggs si Keirsey.
Cele opt tipuri psihologice ale lui Jung
Informatia prezentata pana acum duce la cele opt Tipuri Psihologice majore ale lui Jung, construite
adaugand cate unul din cele patru tipuri functionale la un tip de atitudine generala introvertita sau
extravertita. Astfel sunt realizate cele opt tipuri psihologice principale. Acestea nu includ functiile
auxiliare si prin urmare nu reprezinta tipuri de personalitate complete.
Cele 16 tipuri de personalitate ale lui Jung
Aceste tipuri reies din teoria lui Carl Gustav Jung, desi psihologul elvetia nu le-a evidentiat in mod
special. Acestea ne ajuta sa avem o privire de ansamblu completa asupra teoriei lui Jung si sunt legate in
mod direct de interpretarea Myers Briggs si echivalentele aferente acestor tipuri (pentru echivalentele
respective Myers Briggs a utilizat doua dimensiuni aditionale: Judecativ - Perceptiv, pentru a determina
dominanta intre cele doua tipuri funtionale preferate, dupa atitudinile introvertit sau extravertit).
1.
Extravertit Reflexiv Senzorial - ET(S)
2.
Extravertit Reflexiv Intuitiv - ET(N)
3.
Extravertit Afectiv Senzorial - EF(S)
4.
Extravertit Afectiv Intuitiv - EF(N)
5.
Extravertit Senzorial Reflexiv - ES(T)
6.
Extravertit Senzorial Afectiv - ES(F)
7.
Extravertit Intuitiv Reflexiv - EN(T)
8.
Extravertit Intuitiv Afectiv - EN(F)
9.
Introvertit Reflexiv Senzorial - IT(S)
10.
Introvertit Reflexiv Intuitiv - IT(N)
11.
Introvertit Afectiv Senzorial - IF(S)
12.
Introvertit Afectiv Intuitiv - IF(N)
13.
Introvertit Senzorial Reflexiv - IS(T)
14.
Introvertit Senzorial Afectiv IS(F)
15.
Introvertit Intuitiv Reflexiv - IN(T)
16.
Introvertit Intuitiv Afectiv - IN(F)
Cu ajutorul acestor informatii despre tipurile functionale si de atitudini, fiecare dintre noi poate identifica
si intelege mai bine propriul tip de prsonalitate Jung.
Desi teoriile lui Jung sunt utilizate pe scara larga in testele psihometrice si de personalitate, acestea au fost
initial destinate cercetarilor clinice pentru intelegerea si tratarea afectiunilor mintale, precum si
imbunatatirea calitatii existentei umane. Prin urmare Jung a pus un accent mai profund pe subconstient
decat se obisnuieste in psihometria moderna si teoriile comerciale ale personalitatii.
Daca privim dincolo de acest model de categorisire a personalitatilor, putem observa ca acceptarea si
constientizarea celor patru functii sunt importante pentru a beneficia de o existenta sanatoasa, chilibrata.
In schimb, reprimarea uneia dintre aceste patru functii, de catre sine sau de cineva din exterior, este
nesanatoasa si duce mai devreme sau mai tarziu la aparitia unor probleme.
Dovada celor spuse anterior este conditionarea parintilor care isi forteaza copiii sa adopte un anumit
comportament sau cazurile in care adultii isi reprima sau neaga sentimentele. Alte exemple de iesire la
suprafata si patrundere a subconstientului in comportamentul constient sunt starile aflate sub influenta
alcoolului sau a stresului. Subconstientul este un element principal in teoriile analizei tranzactionale;

acestea, impreuna cu teoriile lui Jung, ofera o perspectiva importanta asupra personalitatii si
comportamentului.
Scopul studierii si invatarii acestor idei duce chiar la obiectivele lui Jung si la recomandarile acestuia de a
incerca sa dezvoltam functiile care au fost reprimate si de a accepta toate cele patru functii ca facand parte
integranta a unei persoane normale.