Sunteți pe pagina 1din 67

CURS 2

Conf Ionescu

INVESTIGATIA IN ORTODONTIE
-

examen clinic
examene paraclinice:

comune pt toate specialitatile


specifice pt ortodontie

In ortodontie, folosite:
- ex foto
- studiul de model
- ex Rx
A) Examenul fotografic
- adjuvant pretios, permite inregistr de cls la inceputul al aspect facial
sf trat activ
aspect endooral
- mai suplineste ex clinic mai usor decat sa chemam pacientul la control
- se poate obs schimbarea faciala a pacientului (aspectul se poate
schimba si independent de tratament)
ex) ocluzie adanca, daca extragem dd in scop orto => adancim ocluzia -> se accentueaza
aspectul batranicios
- document medicolegal
facial
endobucal
=> diagnosticul si urmarirea cazului
Ce fel de fotografie folosim:
- foto faciale 3 incidente: norma frontala
norma lat dreapta
suras (norma frontala / usor semiprofil) este un moment
functional, arata gradul de vizibilitate a dintilor, gingiei etc.
- foto endobucale: norma frontala, ocluzie in IM
ocluzie, semiprofil dreapta (!! M6ani fascicolul de raze nu e
perpendicular pe zona, deci rapoartele pot sa nu fie bine redate)
ocluzie, semiprofil stanga (M 6ani)
arcada superioara privita dinspre ocluzal
arcada inferioara privita dinspre ocluzal
- sunt standardizate, bine iluminate, distanta standard pt fotografiere (60 70 cm)
Ce vedem pe fotografie? Ce studiem?
Facial norma frontala:
simetria faciala:
sectionare pe jumatate si se suprapuneau

proportia etajelor: apreciat, dar nu masurat in mm;

regiunea labiala, fanta labiala deschisa


norma lat: aspectul profilului: ne da poz reciproca in sag a celor 2 max

aspect gen al profilului: N, Sn, Gn, Pg

=> drept, usor convex, concav


se pot trasa cele 2 planuri

Gn se vede mai greu pe foto

daca intreg conturul labio-mentonier se afla intre

cele 2 planuri: portiunea ant a campului de

profil facial:

Gn

sant labio-mentonier

buza superioara
proportia etajelor
gradul de divergenta faciala
treapta buzelor
B) Studiul pe model
- specific ortodontiei, indispensabil pt un dg corect si complet
- amprenta
- lingura universala + alginat => model de studiu
- ! copil => mai sensibil: copilul pe stomacul gol, dimineata sau la 3-4h dupa masa
- tavita renala: exces saliva
- material
- suc gastric
Il faci sa se concentreze la tavita: Va iesi amprenta mai bine daca tii tavita
bine sub barbie!
- prima miscare:
- probarea lingurii
- nu trebuie sa aiba pereti scurti -> nu inreg prs alveolar
- cele mai bune sunt cele metalice
- sa cuprinda: - dd + prs alveolare
- lasam 0.5cm intre lingura si dinti
- la aparatele mobile, in amprenta se toarna si
modelul de studiu, si modelul de lucru
- corect: sa luam 2 ampr sau model duplicat
- evaluam cooperarea si reflexul de voma
- lg mand goala: face si miscarea pt acomodare
- retentii:
- leucoplastul se pune dupa proba lingurii, altfel se imbiba cu saliva si scade
retentia
- mai tare alginatul - se modeleaza mai bine in vestibul
- pacientul suporta mai usor
- netezire cu apa (practic face materialul mai moale, ceea ce poate pune probleme)
- de obicei se incepe cu amprenta mandibulara
- amprenta mandibulara:
- materialul la rasul lingurii
- pozitia medicului: dreapta + fata pacientului
- se introduce lingura pe la una dintre comisuri, cu celalalt deget si indep cealalta comisura
- centrare
- pac ridica limba in cerul gurii
- se preseaza lingura dinspre post spre anterior: tot excesul sa reflueze spre vestibul

- dupa presare:- se tine bine: - 2 degete pe lingura


- 2 degete pe mandibula
- se face: - propulsie
- lateralitate
cu limba se face modelarea zonei paralinguale
- dupa modelarea acestei zone, se modeleaza zona V de catre medic; cu o mana se indep
buza si se impinge excesul refluat inapoi pt a amprenta f bine zona V, procesul
alveolar, se acoperra bine cu buza apoi
- asteptam priza: zona V face priza mai repede (contact cu buza), in rest face priza mai greu
=> asteptam mai mult
- scoaterea lingurii: in functie de inclinarea Ii.
miscarea dinspre post spre ant: cand I in poz normala
miscaprea dinspre ant spre post: cand I lingualizat
!! bracket: - scoatem arcul
- deretentivizam bracketii cu ceara eventual
- amprenta superioara:
- carte: poz dreapta + spate
- la inceputul meseriei: dreapta + fata
- se introd lingura, se centreaza, apoi trecem in spatele pacientului
- presarea lingurii cu medicul in spate, dinspre post spre ant
- cu mana dreapta modelam zona V
- la reflex de voma accent: manevra Valsalva: cob palat moale si impinge exces de material
- scoaterea lingurii: in functie de axul Is
!! pacient cu bolta adanca: material cu degetul pus pe fundul boltii
!! Boboc punea material si retrotuberozitar
- daca pacientul varsa, tinem lingura pe loc; tavita / aplecat peste scuipatoare
- dupa scoaterea amprentei din gura, amprenta se spala f bine (are urme de mucus) + dezinfectare
- verificam: trebuie sa cuprinda: dintii
procesele alveolare
zona paralinguala
sa nu exista minusuri
grosime constanta
bolta
- recomandari: servetele umede, turnat repede etc.
- soclul:
in conditii standardizate trebuie facut
nu trebuie sa incurce examenul
conditii standardizate:
simetric fata de linia mediana
plan de ocl paralel cu supraf sup a modelului sup
fata post perpendiculara pe lin med a model sup
- 2 metode de obtinere a soclului:
soclatoare: conformatoare speciale
sau se taie cu motorul
O pereche de modele trebuie sa aiba inaltime de:
5 cm pt arcada permanenta
4 cm pt arcada temporara

Studiul de model cuprinde:


nr, forma, pozitia dintilor, eventual bilantul de spatiu necesar alinierii
forma arcadelor: N: max = parabola; mand = hemielipsa; temporara = semicerc
simetria arcadelor: in plan transversal + sagital
dezvoltarea arcadelor:

plan transversal: indicii Pont

plan sagital: indicii de lungime

plan vertic: modelul pe masa (cu marginea I)

ce atinge masa = supradezvoltare in plan vertical

!! trebuie sa avem pac langa => sa corelam cu aspectul facial

modificarea zonei laterale inferioare => inalt etj inf al fetei

infrapoz laterala => etaj inf micsorat

suprapozitie laterala => etaj inf marit

ex)
IC ating + etj inf => infrapozitie laterala

IC ating + etj ing N => suprapozitie frontala


baza apicala

coronara
distanta liniara 2 6
indicele Bolton
analiza ocluziei statice
analoza spatiului total (alaturi de teleRx)
- forma arcadelor: - patologic: pct interincisiv:

anterior => V, pentagon


posterior => M sau W (M=W)

- Baza: apicala = zona unde se gasesc apexurile


coronara = zona ocluzala / I
Baza apicala mica => dinti vestibulo-inclinati
- la un pacient cu:
baza apicala mica nu se poate crea sp conservator prin inclin dintilor =>

obtinem un rezultat instabil si nefunctional


dinti V-inclinati => baza coronara
- baza apicala => marim prin V-inclinarea frontalilor => rez f bune
coronara
- baza apicala : compresie de maxilar
: ocluzie adanca acoperita
- Distanta liniara 2 6
se masoara in dentitia mixta
serveste pt aprecierea necesarului de spatiu pt eruptia corecta a C si PM
practic, trebuie sa avem I + M6ani
se masoara la arcada sup + mand distanta intre fata D a IL si fata M a M6ani
se masoara in linie dreapta
pt SI = 28 33mm
=> dist liniara ~ 21mm

SI > 33mm
=> dist liniara = 22 23 mm
pt aprecierea unor meziopozitii cand s-au pierdut dintii din zona de sprijin

- analiza Bolton
studiaza raportul dintre dim MD ale dinti sup fata de cei inf = masurare dento-dentara

=> daca nu sunt corelate = dicrepanta Bolton: cea mai mare imp pt Stripping
discrepanta -> nu vom putea alinia dintii si arcadele in acelasi timp => pot ramane

spatieri la o arcada si inghesuiri la alta


2 variante:

1) ia in considerare toti dintii: I M6ani

S dim M-D ale celor 12 dd inf = Sinf

Sinf * 100 91%

Ssup

2) ia in calcul doar cei 6 dinti frontali

Sfr inf C-C * 100 77%


SMD C-C

Sfr sup C-C

de obicei discrepantele sunt in zona frontala


se face mai usor daca sunt obt proximale (Stripping)
C) Examenul Rx
retroalveolare endobucale izometrice si ortoradiale
- inf: foarte precise, inclusiv sp periodontal: vezi daca exista anchiloza
- raporturile reciproce ale dif structuri in sens M-D si vertical
- masuratori
- dezav- limitate la un nr mic de dinti
- nu permit aprecierea raporturilor in sens V-O
Rx care permit aprecierea poz dintilor fata de linia arcadei ( V-O )
a) tehnica Clark
b) Rx cu film muscat
a) - se fac 2 Rx retroalveolare - 1 ortoradiala
- 1 excentrica (M sau D)
- dd / formatiunea care pe a 2-a Rx apare deplasat in acelasi sens in care s-a deplasat
sursa de radiatii este situat mai departe de aceasta, deci spre O
b) - vedem curbura arcadei si formatiunea in afara sau inauntrul aradei
- filmul se prinde intre arcade, incidenta este axiala
1) incidenta Belot:
- centrata pe linia mediana
- de obicei pt dd supranumerari din zona med (I)
- distorsioneaza spre zona C (paralaxa)
2) incidenta Simson
- centrata pe lat, pe zona de interes
- dezav: 2 C inclusi => 2 Rx

OPG
teleradiografia (teleRx) => Rx craniana
- dim pe Rx dim craniului pacientului
- facuta de la o asemenea distanta a.i. dim de pe film sa fie cele reale (3-5 m?)
- se fac masuratori (se pune o foaie de calc peste si apoi pe negatoscop), in special despre
structurile osoase (despre dd am aflat din OPG)
- 3 tipuri:
a) teleRx de fata
da info despre dezvoltarea vertic si transvers
mai ales in asimetrii
b) teleRx axiale: mai rar
c) teleRx de profil evidentiaza tulb de dezvoltare in plan vertical si sagital ale:
- masivului facial
- celor 2 maxilare in sp
- tehnica de interpretare a lui Tweed => corelata cu tehnica Edgewise:
- marcam:
Sellae = pct geom al seii turcesti (teoretic se realizeaza in cefalostat)
Nasion = pct cel mai ant al suturii naso-frontale
Orbitale = pct cel mai inf de pe conturul marg inf orbit

cand sunt 2 contururi, se ia media


Pogonion = pct cei mai ant al suturii mentoniere
NSA
NSP
Porion = pct cel mai sup al CA osos
A Downs = pct cel mai infundat de pe prs alv sup
B Downs = pct cel mai infundat de pe prs alv inf
(se urmareste conturul ant al prs alv, este mai jos decat I )
- planuri:
planul bazei craniului: Se N
orizontala Frankfurt: Po Or
planul bispinos: NSA NSP
planul bazal mand: de la Gn la pct cel mai inf de la niv unghiului mand
planul de ocluzie
- triunghiul lui Tweed:
sta la baza tehnicii Tweed
format din: orizontala Frankfurt

planul bazal mand

axul Ii (cel mai V incisiv inferior)


unghiul: unghiul FMA = unghi dintre orizontala Frankfurt si plan bazal mand 25

da gradul de divergenta faciala

unghiul FMA => hiperdivergent (fata lunga; SUA = long-face)

unghiul FMA => hipodivergent (et inf , fata scurta; SUA = short-face)
imp pt conduita de tratam: pt hiperdivergent, se recomanda extractii, nu distalizari, pt

ca marim etj inf si mai mult

pt hipodivergent: nu extractii, ci distalizare: pt a etj inf


unghiul FMIA = unghi dintre Iinf si oriz Frankfurt 67
unghiul IMPA = axul incisivului cu planul bazal mandibular 88

!! Tweed gandea tratamentul cu Ii perpendicular pe planul bazal; este o teorie extractionista => se
obtine un profil drept, turtit
=> pt aprecierea in plan vertical
- pt aprecierea in plan sagital, se masoara
unghi SNA 82 : arata gradul de protruzie a max sup fata de baza craniului
unghi SNB 78 : arata poz mand fata de baza craniului
unghi ANB 2 4 : arata pozitia reciproca a celor 2 maxilare:
unghi ANB normal = anomalii cls I osoasa: max bine pozitionat
unghi ANB > 4 = anomanlii cls II osoasa: max ant / mand post
unghi ANB < 2 si chiar negativ = anomalii cls III osoasa
=> se pune dg dentar + osos
Analiza spatiului total:
- avem nevoie de:

model inf
teleRx
- prelung a analizei Tweed facuta de Marifield
- se proneste de la ideea ca dintii arcadei inf trebuie sa se gaseasca in culoarul O de
echilibru a fortelor grupelor musculare antagoniste
- daca nu am reusit sa aducem dintii in acest culoar => rezultat instabil
- reper: arcada inf => arcada sup se aranjeaza dupa cea inf
- se imparte arcada inf in 3 zone:
zona ant: I C
medie: PM M1
post: M2 M3
- in fiecare zona se masoara: necesarul de spatiu (-)
si se face suma algebrica
spatiul disponibil (+)
=> de obicei avem un rezultat (-) => se decide daca facem extractie si ce extragem
- zona ant: masuram dintii + spatiul existent => masuram incongruenta
> S max M-D > rigla pe curbura arcadei / se masoara 2 cate 2
- spatiul este cerut de incongr si de axul Ii
- axul Ii daca e perpendicular => ok
daca sunt: V => se consuma sp pt a-i aduce perpendiculari
O => castigam spatiu
=> trebuie sa transformam gradele in mm = corectie cefalometrica
val unghi IMPA fata de normal: se inmulteste nr de grade diferenta cu 0.8 pt a afla nr de mm
- zona medie: masuram incongruenta (dd + spatiu)
curba Spee: - daca e f accentuata => are nevoie de spatiu
- Tweed o vrea aplatizata
- zona post: masuram dintii ( M6ani model, Mminte pe teleRx)
spatiul existent:
pe teleRx
fata D a M6ani pana la marg ant a ramului
aici trebuie sa incapa si M2, si M3
acest sp poate sa mai creasca 2mm /an pana la 14 ani

16 ani
se face suma algebrica => luam decizia terapeutica
Ex) copil de 12 ani => luam in considerare pt zona post inca 4mm / 8mm

CURS 3
Dr Radu Stanciu

ANOMALII CLASA II / 2 Angle


(pag 106)

Def = anomalia caracterizata prin:


supraocluzie frontala
retrodentie: numai IC

toti I sup
proalveolie superioara
ocl adanca acoperita cu raporturi Distalizate
genetica
nr mare de variabile (variante = 4000)
recidiva preprogramata
tratament de lunga durata
Elemente comune si patognomonice:
1)
morfologia in lopata, fara cingulum = en pelle
I angulati corono-radicular
hiperostoza V= semn de Hiperfunctie musculara
se intalneste in mai toate formele, exognatie (=max mare, f larg)
in V sup se palpeaza in dreptul C, PM chiar si M niste elemente bose canine
(boselari osoase)
2) element ocluzal: acop 1/2 - 1/1 => oclz parod de tip acoperire
3) supraocluzia C, nu doar I, de la 1/2 pana la oclz parod
=> nu face decat miscari verticale
* daca dist CC sup este mica, mand nu are posib sa avanseze si nu face decat misc vertic
4) rap D la M si C + oclz ling uni/bilateral
(pg110)
!! rap M creeaza sabilitate in oclz statica
!! rap C asig funct corecta pe termen lung
Elemente faciale: (!! ex specialist !) trebuie sa descrii ambele forme
1) hipodivergent = etj inf = rotatie de tip ant => imbatraneste f tare; !!

apare prin ingresiunea zonelor lat din cauza mm hipertone


et inf
unghi mand inchis
musculatura puternica si de volum marit (ridicatori)
pometi bine dezvoltati
buza sup Hipertona si subtire (proemina => procheilie)
buza inf groasa si rasfranta
sant labio-mentonier accentuat
tr buzelor accentuat + zambet gingival
menton rotit inainte si in sus, dar Gn post data de plan de profil facial
planuri faciale oriz care tind sa fie paralele:
plan mandibular
plan Frankfurt
8

2) Hiperdivergent = et inf = rotatie de tip posterior

> apare prin coborarea dd frontali (nu au cingulum)

> zonele laterale raman pe loc, musculatura este hipotona

> dintii inf pot fi si P inclin, si V inclin


et inf
unghi mand
! Hiperdiverg=> rot ant
buza sup + inf subtire
! rot ant nu intotdeauna = et inf
profil accentuat convex
sant labio-mentonier sters / de adancime normala
pometi stersi
musculatura ridicatoare hipotona
menton cu crestere in jos si inapoi
De ce e important sa facem diferenta?
1) hipodivergent => cand imbatranesc => mentonul se duce inspre nas
2) Hiperdivergent => cand imbatranesc => mentonul se duce posterior
Examenul zambetului:
- zambet armonios:

sa aiba toti dintii


dintii asezati normal: fata V paralela cu planurile frontale
10-20% gingie vizibila la pacient tanar
!! daca la sfarsitul trat se vad doar dintii -> imbatraneste -> buza cob

- probleme de zambet:
1. pozitia Isup, in special a Icsup -> sunt P inclinati (1 sau ambii)
=> se vad IL care sunt:- MV rotati
(+pag 107 jos)
(cel putin 1)
- M inclinati
- este cu atat mai greu de tratat, cu cat sunt mai multi dinti din cei 6 frontali
P inclinati
2. pozitia IL : MV rot, M inclin, V inclin => lipsa de spatiu (arcada scurtata, in M)
P inclin => arcada scurtata, in trapez
3. zambet gingival
4. vizibilitatea exostozelor V incongruente
5. zone de abraziune atipica:
f imp de observat
greu de tratat
din cauza pozitiei gresite a IC IL , dupa ce redresam pozitia => vor avea
marginea incizala in zig-zag, chiar daca axele sunt corecte
Semne intraorale:
+ pozitia Incisivilor
+ abraziunea
- forme tipice de arcada: maxilar: trapez. M, W

=> arcada scurtata


mandib: trapez (tipic)

incongruenta de zona frontala sup si / sau inf arcada scurtata


! arcada max: scurtata, larga; rar ingustata
! arcada mand: mai des ingustata
- supraocluzie frontala superioara + inferioara
- infraocluzie laterala superioara si / sau inferioara

- bolta adanca, cu versant anterior drept, larga


- vestibular: exostoze, proalveolie
parodontiu marginal de obicei sanatos, in afara cazurilor de ocl parod
in ocl parod apar: - zone de trauma P, suprapuse peste rugile P
fuga parod marg si / sau a osului V in dreptul frontului inferior
!! Sindrom Brodi : ocluzie lingualizata total
Semne articulare:
1) hipodivergenti:
panta articulara abrupta (a tuberculului articular)
cap condilian inalt si orientat anterior
cavitate glenoida inalta
condil ingust, alungit, cu crestere in sus si ant
2) Hiperdivergenti
panta articulara lina
condil orientat posterior
Problemele apar in ordinea: dinti parodontiu ATM muschi
> nu prea mai ai ce sa faci
! Rotatia de tip: - ant: condili sus + ant
canal mand inchis
- se examineaza pe OPG
- post:
condil post
canal mand larg
Obiective terapeutice:
- se stabilesc in functie de:

1. varsta pacientului
2. forma anomaliei
3. divergenta faciala
4. asocierea sau nu a altor modificari
5. starea de sanatate a tesut dento-parodontal
6. tip de terapie unica sau asociata cu alte metode (ex chir)
7. motivele prezentarii

1. dentitie mixta/definitiva, tanara/adult , care are probleme asociate


2. 4000 de forme
3. hipo / Hiperdivergent
5. tine si ea de varsta
6. terapia in dentitie mixta (ex 7 ani) inceputa se face cu mai mult de 1 aparat => planificarea trat
Chir ortognata este acceptata in clasa a III-a de catre pacient, dar ff greu in clasa a II-a
7. pac e satisfacut daca ii rezolvam problema lui, chiar daca mai stim ca are mult mai multe probl.
ghidajul ant:

abrupt
fac doar deschidere, nu lateralitate
=> corectare -> misc libere si in sagit, si in transversal;
trebuie sa aiba cat mai multe grade de libertate

10

refacerea inaltimii etajului inferior:


pe masura ce imbatranim => etajul inferior
resorbtia maxilarelor: ant post
=>
etj inf
apozitia osoasa: post ant

pierderea suportului pt partile moi


! atata timp cat exista suport osos, partile moi arata normal
repozitionarea mand, eventual obtinerea unui rasp mand:
- mand a ramas in spate din cauza: Isup palatinizati
dist intercanina mica
distalizarea max

!! problema e ca se va duce posterior si buza superioara

incongruenta dento-alveolara
restabilirea unor delatii de tip cuspid-fosa NU
!! anom recun - rel cuspid-fosa

=> ocluzia este stransa, iar noi trebuie


- relief ocluzal f abrupt

sa ii dam libertate
=> NU e bine
realizarea unui ghidaj ant care sa garanteze protectia dd lat si stabilitatea rezultatului
Nu exista cingulum => I aluneca => trebuie sa existe un stop => problema se rezolva prin
corectarea axului I
reducerea supraacoperirii I
!! dd mixta
rezolv supraacoperirea => dau posibilitatea mand sa creasca
pun un arc sa pastrez distanta intermolara
eventual largesc arcada max pt a face loc unui C
tratam se opreste si apoi continua in dentitia definitiva
bracket autoligaturant: ex Damon
Tratamentul precoce combinat:
!! IL in eruptie D inclinati: din cauza formarii C acesta se formeaza in raport cu apexul IL
daca palpam C in vestibul => este semn de dezvoltare normala
1. Biomecanic - placa cu surub
2. Functional - monobloc
3. SET
- standard edge technique
- alta varianta de tratament:
disjunctie mandibulara = osteodistruction = alungire osoasa controlata

- disjunctor transversal

surub in contact intim cu I pt a nu jena limba

inele pe M

arc ce vine pe inelele de pe PM


tractiuni extraorale si intermaxilare / extractii la max pt retrudare

11

Clasa II terapeutica = rap M distalizate stabile


= rap C clasa I
!! dintii nu stiu in ce clasa sunt; stiu doar daca au contact prematur si aluneca in miscare
! ocluzie stabila
- alta varianta: - non-extractie + SET
- extractie + SET
! Stripping

- se obtin pana la 10 mm la arcada inf


- 5 mm este foarte bine

Concluzie:
bine sa te apuci de trat in dentitia mixta
la adult complicatii
recidiva apara intotdeauna
- placa P cu platou retroincizal si resort aux pt vestibularizarea Isup + placa cu surub mand / arc de
expansiune cimentat pe inel + gutiera pe hemiarcada opusa
- activator ce lasa libere sect Lat + platou retroincizal
Practic, vrem sa obtinem:
ingresiune + vestibularizarea frontalilor sup
egresiunea zonelor laterale
propulsia mandibulei

12

CURS 4
Dr Radu Stanciu

OCLUZIA MEZIALIZATA
SD PROGENIC ( Anomalia clasa III Angle)
(Angle a descris de fapt clase de malocluzie, nu de anomalii)
Def: = o anomalie caracterizata de o discrepanta sagitala intre maxilar si mandibula, in favoarea
mandibulei. (Mandibula e situata anterior fata de maxilar) (indiferent de pozitia lor fata de baza
craniului)
Semne faciale:
A) Sindromul progenic adevarat (clasic) = probleme de dezvoltare in exces ale mandibulei
- e frecvent genetic => mostenesc un anumit tip de crestere + aspecte faciale
- Vor avea probleme toata viata
- Operatia se face la > 18 ani
- Sunt pacienti la care mandibula creste pana la 30 de ani (=> recidiva)
- etajul inferior mult marit
distanta Nas Stomion << Stomion Mentale
(=> buza de sus / gura e foarte aproape de nas)
- sant labio-mentonier sters
- treapta buzelor inversata, mult marita
- fanta labiala posibil reala
- treapta labiala >

=> inocluzie labiala sagitala => ploua in gura


- fanta labiala reala
- ocluzie sagitala inversa
- menton cu crestere in jos si inapoi
- simfiza f inalta si verticala
- frecvent asociat cu asimetrii (mentonul)
(mandibula nu mai este franata in crestere de maxilar
- maxilarul este legat de baza craniului => crestere franata
- mandibula impuls de crestere > la condil
- daca exista raporturi corecte max-mand => cresterea lor e armonioasa
- daca nu exista raporturi corecte => mand scapa de sub control si neavand contentie se
poate dezvolta asimetric
Teoretic maxilarul e dezvoltat in limite normale in cele 3 planuri (sagit, transv, vertic)
Practic, e imposibil (pt ca nu are stimul) => max sufera de un deficit de obicei
circumferential (ant-post + transversal) => asta conduce la:
- relief in etajul inferior mai sters
- aspect usor exoftalmic (la poate fi placut ies in evidenta ochii)
- ancosa preangulara (vezi ocluzia deschisa) dar aici motivul e altul:
- cresterea in exces a mandibulei => prea mult os fata de mm => mand creste in jos si apare
ancosa

13

B) Sindroame fals progenice (Boboc)


1. Sd fals progenic prin lipsa de dezvoltare maxilara
Semne faciale:
- asemanatoare, dar:
- mentonul e la locul lui
- etajul inf este marit sau nu
- mentonul nu e neaparat orientat in jos si inapoi
- simfiza nu e lunga
- practic, mandibula e dezvoltata normal
- in etajul superior, lipsa de dezvoltare a maxilarului este evidenta:
- maxilarul e tesit (etj mijl tesit)
- oasele zigomatice sunt foarte putin evidente
- dist bi-Zigomatica (Zy-Zy)
- exoftalmic (dg diferential cu Sd progenic adevarat)
- arcada zigomatica foarte infundata
- treapta buzelor inversata (dar contentia buzelor este pastrata)
- santul labio-mentonier poate fi sters
2. Sd fals progenic prin conducere
= la inceput raporturile maxilo-mand erau corecte, dar prin obicei vicios (a) sau fortat de
elemente ocluzale (b), mandibula s-a pozitionat anterior fata de maxilar
Conducerea: a) condiliana
b) cuspidiana
conducere condiliana: - sprijina barbia in mana
- hiperflexie
- propulsie voita
- de la o pozitie functionala initial a devenit anatomica;
- dupa un timp (6 luni 1 an), raporturile dento-dentare nu au mai permis mandibulei sa
revina la pozitia initiala => anatomizare
- aspectul facial nu e foarte modificat
conducere cuspidiana:
- cauzata de un contact prematur in dentitia temporara => mandibula a alunecat anterior
Cauze:
- Canini neabrazati (1 sau ambii) cand max ingust, dist C-C mica
- trat incorecte pe dd de lapte => obturatii in exces
- asociat cu lateropozitie laterognatie (pt ca de obicei contact premat unic => asimetrie)
(lateropozitia se transforma in timp in laterognatie => f greu de tratat)
!! tratam dintele de lapte:
- DT e obligatoriu sa stea acolo cat trebuie
- M-D e obligatoriu sa se pastreze => sa nu pierzi spatiul
- daca la 9-10 ani C de lapte nu sunt abrazati => trebuie frezati (cuspidul)
- imediat inainte de varstele cu 2 cifre (9-10 ani) palpam in vestibulul sup in zona IL
mugurii C definitivi; daca nu sunt acolo, au ramas inclusi
- inaltimea obturatiilor e f imp la dintii temp (mai bine joase decat inalte) + MD
- semnele faciale sunt si mai reduse (sd de cond cuspidiana poate sa nu se observe facial)

14

Modificari endo-orale:
A) Sindromul progenic adevarat:
- arcada mandibulara larga (de orice forma U, parabola, hemielipsa) => spatiata, cu dinti de
dimensiuni normale (=> ne uitam la suma incisiva: daca SI in lim normale si jos exista
spatiere => mandibula mare)
- arcada superioara: orice forma ce denota lipsa de spatiu (orice forma in afara de hemielipsa si
hemiparabola)
U deficit de dezvoltare transversala in zona laterala
deficit de dezvoltare transversala in zona PM
M
- nu in V => in afara de V daca ar fi V => max ar fi lung => a compensat cresterea
- bolta palatina adanca
- dizarmonie dento-maxilara cu inghesuire C ectopic uni/bilateral
- pt ca max e f mic si C nu poate aj in poz normala => se duce in z de minima rezist = ext
- spre deosebire de Cls II/2 unde c sunt entopici
- ocluzia:
- raporturi ocluzale Mezializate totale
- inocluzie sagitala (0.5 2 cm, poate >)
- cu sau fara supraacoperire inversa !!
- supraacoperirea este singurul element de contentie in sd progenic =>
supraacoperirea opreste mandibula sa recidiveze
- daca exista supraacoperire de la inceput, ea se va pastra chiar daca se face saltul
articular => prognostic favorabil
- daca nu exista supraacoperire (cls III cu ocluzie deschisa):
- cel mai greu de tratat orto dintre toate sd cu coalescenta (cu arcade integre)
- se trateaza doar orto + chirurgical
- nu incepi tratamentul mai devreme de 16 ani
- mand are directie de crestere in jos si post => iese de sub maxilar)
- il lasi pana la 16 ani trat orto 2-2.5 ani la 18 ani chirurgia
!! Atentie la vasrsta prepubertate => proces psihologic in care isi creeaza imaginea despre sine
Variante de tratament: orto-chir la 16 ani varianta americana cea corecta
orto precoce varianta europeana incepe sa piarda teren
Ocluzia deschisa + sd progenic adevarat => prognostic rezervat
Raporturile transversale modificate:
cel putin inverse pe o parte
pot fi inverse totale: mand circumscrie maxilarul in
sens sagital + transversal => de obicei si max are
probleme la baza
B) Sindroame fals progenice:
1. Lipsa de dezvoltare maxilara
- rap Mezializate sunt prezente (dar 1/2 cuspid max 1 cuspid) (vs A. -> M cu 1d=10mm)
- intotdeauna dizarmonie dento-alv cu inghesuire frontala
- intotdeauna lipsa de spatiu pt C supt si/sau MPG
mezializare de grup

15

- la mandibula:
dintii sunt aliniati
pot exista chiar inghesuiri
2. Sindromul de conducere
- dizarmonia este strict dento-alveolara (nu are treaba cu baza craniului)
DDM cu spatiere: dinti mici
DDM cu inghesuire: dinti mari
orice tip de DDM cu inghesuire
pierdere precoce a D temp
MPG
anodontii
etc: orice gasim si la Clasa I
- cu rapoarte interbazale mezializate (mai mult sau mai putin)
Probleme Functionale:
Articulatia Temporo-Mandibulara
- frecvent in sd progenice:
ATM e larga
glena are o morfologie deschisa
versant anterior lin
cap condilian orientat in sus si posterior
mandibula are foarte multe grade de libertate

(nu are constrangere dentara)


nu exista contacte stabile -> deci tot ce ghideaza miscarea

e ATM -> ATM laxa, larga


mandibula are contacte tip touch and slide =>
ct prem + interferente
- drumul de deschidere e intotdeauna incorect (nu e drept)
- deschiderea maxima:
la cls III cu ocluzie deschisa => desch max e mica dar pentru ca exista
infrapoz generalizata => poate intra pumnul in gura
- deschidere ligamentara si musculara mica; spre deosebire de II / 2
(unde e mare, pt a putea dd trece unii peste altii)
- cracmente, frecaturi etc.
- frecvent fara dureri
- fara tendinta la luxatii
> glenele au un desen asimetric: cresterea condiliana e asimetrica => si conturul interior al
glenei e asimetric
Alimentatia
- cu cat overjetul invers e mai mare => incizia alimentelor e mai dificila
- risc de complicatie: ca sa rupa alimentele => trag alimentul in jos, pe
dintii de jos =>obicei vicios =>mand se dezvolta mult in jos si post
- daca exista contacte dento-dentare pe zona lat => poate face triturare
- cu cat sunt mai multe contacte d-d e mai bine

16

Fizionomia vezi mai sus


- impact psihologic asupra pacientului
- dupa tratament de multe ori modificarile sunt foarte mari (pacientii nu se mai
recunosc in oglinda)
Fonatia
- cu cat decalajul sagital invers e mai mare => modif fonatorii sunt mai importante
- dar fonatia se adapteaza
- lipsa de dezvoltare a max prin sechele de despicatura => dau probleme de fonatie pe o
perioada mai lunga
Deglutitia
- poate aparea deglutitia infantila
- apare o deglutitie interesanta: limba ocoleste dintii de sus (trece pe sub ei), se intoarce si
ocoleste apoi dintii de jos (trece pe deasupra lor) si iese afara (e tot deglutitie infantila)
=> prin interpozitia limbii:
- supraacoperirea
- ocluzia deschisa
Respiratia
- daca max sup e nedezvoltat => apar probleme respiratorii
nu se creeaza sinusurile (pneumatizarea)
caile aeriene superioare sunt mici => pac e obligat sa respire oral
- respiratie orala sau mixta (cand e si inocluzie labiala => cu atat mai mult)
!!! Foarte important:
- Diagnosticul? (imp dg diferential intre formele de Sd progenice)
- In f de diagnostic => ce faci?
- Cand faci?
Diagnostic pozitiv (+)
- pe toate elementele discutate
- dar in functie de varsta se pot confunda cu diagnosticele diferentiale
- Testul de retropulsie
- ca la pozitionarea in RC (miscari sus-jos care distrag atentia apoi retropulsie)
- daca mandibula se poate pozitiona post si se corecteaza rap d-d => sd progenic de cond
=> prognostic mai favorabil
anatomic mandibula se poate pozitiona unde trebuie => nu e anatomic
- daca testul (+) => se poate trata la orice varsta , chiar imediat
> cauti:
obturatii in exces
pozitii vicioase (intrebi parintii)
vezi caninii neabrazati / abrazati unilateral

17

- test (+) + decalajul (invers sagital) in zona frontala e mic:


- de obicei e suficienta inaltarea de ocluzie (pe d de lapte) pt perioada scurta =>
mand se duce in spate, se repozitioneaza => apoi se da jos inaltarea si se
pozitioneaza mandibula corect
> dispensariz: il vezi saptamanal -saltul artic de poate face si in cateva zile
- prin inaltarea de ocl in z lat -> mand se duce post, se deschide
- cat de mari inaltarile? => cat sa treaca dintii frontali unii peste altii

- daca e raport invers doar la 1 2 dinti, se poate face exercitiul cu spatula:


- Exercitiul cu spatula:
spatula de lemn (ex. de inghetata)
face parghie si musca pe ea (P pe sup si V pe inf)
3 serii x 10 repetari in fiecare seara
! lemn => se imbiba cu saliva, se inmoaie si amortiz socul, nu zgarie

- dar sa nu lasi parintele sa faca ce vrea: delasator / exces de zel


- cum verifici:
dintele sa fie mobil
antagonistii sa fie mobili (posibil)
- daca sunt sindroame f avansate => trebuie investigat si genetic:
- intrebam parintele
- examinam parintele - cum a imbatranit anomalia
- a avut sau nu supraacoperire
- daca da, o are si acum? => ne facem o idee cum va evolua la copil
- daca exista supraacoperire (inversa) => se poate incepe trat orto cat de repede => progn bun
- barbita cu capelina:
- incearca sa opreasca dezv mandibulei => tine mentonul
- dar pui forte pe gatul condilian = zona de crestere => mand se roteste spre post
=> deschide ocluzia
(daca ai facut saltul articular si a ramas supraacoperirea, nu e o tragedie act capelinei)

18

- masca Delaire (Jean Delaire)


- a fost inventata in 1960 pt a reduce fracturi tip Lefort I (in accid de masina d de volan)
- o zona de sprijin front + o zona de sprijin mentonier + un elem ce trage prs alv sup in fata
- incearca sa aduca maxilarul in fata mandibulei => e un stimul pentru maxilar
- => nu incearca sa blocheze cresterea mand
- inainte mastile erau f mari si nu se puteau purta in timpul somnului
- acum: bara median
pelota frontala
pelota mentoniera
- intraoral: o gutiera cu 2 carlige => 2 elastice ce se prind de masca

(dept jeneaza comisurile / incrucisat)


sau pe disjunctor (se lipeste pe dinti) => pe el se sudeaza 2 carlige
- merge cu atat mai bine cu cat e pusa mai precoce (cel mai bine in puseu de crestere)
- !! masca Delaire da rezultate !!
- daca nu exista supraacoperire:
- daca inocluzia verticala este data de un element functional (deget, limba, interpoz
int/ext, interpoz cu succiune/tractiune) => se rezolva (se corecteaza obiceiul vicios)
- dar cresterea mand nu poate fi stopata doar ortodontic => trebuie orto + chir
- Tipuri de tratament, aparatura => nu e relevant => e imp sa se facacat mai devreme, nu cont cu ce

Concluzii:
1) Sd progenice adevarate

au etiologie genetica
se asociaza si cu lipsa de dezvolt a max sup
si mandibula va avea tendinta sa creasca pana la varste mari

2) Sd fals progenice au 1 sau mai multe componente functionale


si ar trebui tratate interceptiv (pot fi tratate interceptiv)

19

CURS 5
Confa Ionescu

SINDROMUL DE INOCLUZIE VERTICALA.


SINDROMUL DE OCLUZIE DESCHISA
Anomalie dento-maxilara nu foarte frecventa, dar in formele ei grave prezinta modificari extrem
de complexe care intereseaza toate sect ap dento-max:
baza craniului
oasele maxilare
sect dento-alveolare
Def. = Anomalie dento-maxilara caracterizata prin existenta unui spatiu de inocluzie verticala,
dupa ce subiectul si-a terminat miscarea de inchidere a gurii
- prima descriere Carabelli a descris fma grava dismetabolica = mortex apertus Carabelle
- poate avea 3 forme clinice:
1. Intereseaza numai I
2. Intereseaza I + C => sp de inocluzie de la PM la PM
3. Intereseaza si zona laterala, contacte doar la nivelul ultimilor Molari
Etiologie:
1.
2.
3.
4.
5.

factori genetici
factori dismetabolici
factori functionali
tulburari locale
factori iatrogeni

1. Factori genetici
- studii Schwartz, Korkhaus, Bjork genetic se transmite o anumita marime a max
- discrepanta intre dimens limbii si spatiul ei functional
- rotatia de tip posterior a mandibulei
crestere divergenta, ant >> post
mandibula creste in jos si inapoi
etaj inf => ocluzie deschisa
* rotatia de tip anterior a mandibulei
mandibula creste in sus si anterior
etaj inferior
ant < post
ocluzie adanca acop?
2. Factori dismetabolici: Rahitismul:
- plasticitate osoasa crescuta => deformarea oaselor max, in sp a mand, sub act gr mm antagoniste
- practic se produce o cudare a ramului orizontal al mand, preangular (ant de Gonion) => ancosa
preangulara vizibila pe OPG

20

- daca se asociaza si anomalii genetice => apareun decalaj vertic intre cele 2 maxilare, ce nu
rotatie post

poate fi compensat de sect dento-alv =>


ramane sp de inocluzie vert (de tip grav, contact doar la niv ultimilor molari)
- exista si modificari dentare: distrofii dentare: dd Hutchinson
carii etc.
3. Factori functionali:
- interpozitii linguale numai anterioare
anterioare + laterale
- de obicei interpozitiile sunt in deglutitie => deglutitie de tip infantil
- mai grav este cand interpozitiile sunt si in repaus ( timpul )
- teoretic, mai usor de tratat pt ca nu exista anomalii scheletale
- problema este ca sunt f greu de deconditionat obiceiurile vicioase
- pot exista si alte interpozitii creioane
degete
buza
- sunt descrise si tulburarile fonetice ca etiologie functionala => totusi sunt pe o perioada scurta
4. Tulburari locale
- afectiuni reumatice ale ATM => poz antalgice cu interpozitia limbii pt a disparea fen dureroase
- incongr d-alv cu inghesuire primara / secundara => dd nu mai pot erupe din cauza incongr
(macrodontie / max mici)
> se rezolva incongruenta se rezolva si inocluzia
- spatiul care ramane dupa eruptia dintilor temp pana la eruptia d perman (mai ales I) => din cauza
spatiului, pacientul are obicei vicios de interpozitie a limbii
- cicatrici:
fie direct impiedica eruptia
fie prin tractiuni ale partilor moi
5. Factori iatrogeni
- restaurari odontale incorecte contact prematur pacientul interpune limba pt a evita senzatia
neplacuta a contactului prematur
- pe parcursul trat orto ca accidente / riscuri asumate, prin egres ale dd laterali
inclinari ale dd laterali
ex:
- trat cu placi pt incongr cu inghes cu supraocl nu f mare
- placa cu surub inclina dd cusp P atarna (dd inclinat V)
- !! dispensarizare; preferabil disjunctia
- limitarea sp pt limba - det chiar si de prezenta aparatului orto
- preferabil un singur aparat o data (1 arcada)
Semne clinice:
a) Semne faciale: difera in fct de gravitate; le discutam pe cele din fme grave; pot sa nu existe
- fata lunga (etaj inf )
- fanta labiala deschisa, lasand sa se vada spatiul de inocluzie verticala , eventual marginea
I distrofii sau modificari de culoare sau volum

21

- sant labio-mentonier sters: pacientul face eforturi pt a tine gura inchisa si a ascunde
defectul se poate observa contractura de la niv mentonului (coaja de portocala)
* sant labio-mentonier accentuat obicei vicios de interpozitie a buzei
scurtarea ramului vertical

oblicitatea accentuata a ram orizontal


=> profil concav, dar si convex, pt ca:
- poate fi asociat si cu compresie de max / prognatie mand
- oclz deschisa este factor agravant al anomaliei de baza

b) Tulburari functionale:
- fizionomice accentuate
- masticatorii: imposibilitatea inciziei / greutate in alim. (prefera alimente moi)
- deglutitie
- fonatie: D, T : fonatie cu intrpozitia limbii
modificari vizibile si audibile pierderi de saliva
c) Tulburari de ocluzie:
> Static:
spatiu de inocluzie vertic: vertical: dist maxima pe lin med / paralel cu lin med, intre

marginile I / ocluzale

oriz: nr de unitati masticatorii (de la ce dinte la ce dinte)


daca se asociaza cu inocluzie sagit este mai bine

reducerea prodentiei reducerea inocluziei


asoc cu ocluzie inversa => se incadreaza in prognatie mandibulara
- inocluzia verticala este factor agravant in acest caz
> Dinamic:
lipseste ghidajul anterior suprasolicitarea dintilor laterali
daca nu mai are contacte la nivelul C => lipseste ghidajul canin
daca exista doar contacte la niv dintilor laterali (de ob M1 si M2) => ghidaj de grup lat
=> suprasolicitare
d) Semne parodontale:
- semne de suprasolicitare la dintii in contact:
largirea spatiului periodontal
rezorbtia limbusului alveolar
atrofie osoasa orizontala cu coborarea insertiei epiteliale
- dintii din zona de inocluzie, lipsiti de stimuli functionali => semne de hiposolicitare:
toate elementele de sustinere sunt mai fragile,
vascularizatia
- lipsa de curatire:
Hiperplazie gingivala
proces inflamator
mobilitate

22

e) Tulburari dentare:
hipoplazii in cadrul distrofiei gen. dd Hutchinson

M Moser
dim redusa a radacinilor in zonele de inocluzie
leziuni odontale:<= lipsa autocuratirii
acumularea de placa bacteriana
f) Tulburari musculare:
- spasme musculare tulb ocluzale
- cel mai frecvent la niv m PL la palp in vestibul sup apare durere
- Hipertrofia musculaturii barbiei
g) Tulburari articulare:
- nu apar foarte devreme, dar sunt greu de rezolvat
- crepitatii, cracmente
h) Modificari Radiologice:
TeleRx:
dezvoltarea in exces a max sup in sens: vertical

sagital

la niv mand ram ascendent scurt

unghi mandibular

inclinare accentuata a ram oriz cu ancosa preangulara

> unghi FMA => pac Hiperdivergent


OPG:- semne de rotatie posterioara
Tratament:
a) Profilactic
- mai putin pt factorul genetic:
barbita cu capelina nu este foarte eficienta
- profilaxie de combatere a rahitismului:
alimentatie naturala
mare, soare
vitamina D
- combaterea obiceiurilor vicioase si reeducarea functionala
combaterea sugerii degetului:
interpozitia limbii poate aparea ca urmare a

inocluziei verticale din cauza sugerii degetului


reeducarea deglutitiei
reeducarea respiratiei: combaterea respiratiei orale
b) Tratament Orto
de cele mai multe ori este asociat cu alte anomalii
primul lucru: tratam anomalia de baza, apoi tratam inocluzia verticala
de cele mai multe ori, in prima etapa este necesara largirea arcadelor uni/bimaxilara:

in dentitia temporara: placa cu surub median pe gutiere / cu prelung ocluzale

avantaj ancorare pe gutiere ingres pe lat => sp de inocluzie

exista mai mult spatiu pt limba

23


placile pot fi prevazute, pt a contracara interpozitia limbii, cu scut lingual:

grilaj metalic, se ataseaza la placile sup retroincis, cat e sp de inocl

rol: impiedica interpoz limbii in repaus / deglutitie

nu este foarte eficient (nu se poate aplica):

pac nu poate face deglut (nu exista coordonare neuro-m)

pac cu oclz distalizata:

in oclz distaliz act sagit a limbii asupra schelet, produce:

mezializarea arcadei sup + accent protentiei

distalizarea mand accent retrognat mand

=> este f eficient in asocierea cu sdr progenice

placile pot fi prevazute in zona ant cu arc vestibular => efect in:

plan sagital: ertrudarea I

plan vertic: (+) egresiunea I

* pt a stimula egresiunea I, contactul arcului trebuie sa fie cat mai

aproape de colet / lipirea unor butoni pe fata V a I

! din sarma subtire

! arc V articulat

prin largirea arcadelor => poate aparea sau creste sp de inocl vert => risc asumat

recidiva obiceiului vicios de interpoz a limbii dupa ce nu mai poarta scutul ling

Alta idee de deconditionare a obiceiului vicios de interpozitiei limbii: dispozitive

cu tepi => se formeaza un reflex conditionat


dupa aceasta pregatire, in fctie de gravitate, putem act pe inchiderea sp de inocl vertic:
forme putin grave, la 9-10 ani:

cauzate de interpozitie => modif dento-alv

nu avem anomalii scheletale => deconditionarea ob vicios => inchiderea

spatiului + contentie cu aparat functional


gravitate medie: 10 18 ani => prin trat se obtin modif dento-alv, nu scheletale

aparatura fixa

perioada de contentie lunga => pacientul se plictiseste => recidiva

se spune ca merge bine prin extractie de PM1sup => inchiderea ocluziei

pt spatiului de inocluzie verticala:

tractiuni elastice intermaxilare

!! trebuie solidarizari in blocuri ale dd, nu tractiuni

pe cate un dinte => risc de avulsie

sau ca la imobilizari
forme grave:
cel mai greu de tratat: aparatura fixa + extractie chirurgical
chiar si cu tratament chirurgical, riscul de recidiva este mare
rezolvarea protetica (slefuiri dd lat + coroane lungi frontale) nu e o solutie

24

DESPICATURI LABIO-MAXILO-PALATINE (DLMP)


- nu sunt anomalii dento-maxilare, ci sunt malformatii congenitale
= tulburari in perioada de organogeneza, si exista in forma definitiva de la nastere
Etiologie:
- factori care apar in perioada de organogeneza:
factori chimici: medicamente
factori fizici: radiatii / Rx
factori biologici: virusuri
factori nutritionali: tabagism, alcoolism
factori mecanici: pozitia anormala a fatului in uter
factori ereditari: mecanismul nu este elucidat
Mecanism de aparitie:
-palatul primar se formeaza din unirea mugurelui nazal int cu mug max sup prin mezodermizare,
proces ce are loc dinspre post spre ant
- palatul secundar se formeaza din mugurii maxilari sup, ce se unesc pe linie mediana, prin
mezodermizare, dinspre ant spre post
- absenta mezodermizarii => apar DLMP
- agent teratogen
impiedica mezodermizarea
in functie de momentul si durata actinuii:
mai devreme
=> DLMP totale
perioada mai lunga
limitata in timp => despic partiale: anterioare
posterioare
Clasificare scolii romanesti:
A) Despicaturi partiale:
Anterioare: incomplete:
intereseaza doar: buza

=> buza de iepure


prag narinar

complete: buza + prag narinar + proces alveolar


Posterioare:
incomplete: doar lueta

lueta + val palatin


complete: val + lueta + palat dur
B) Despicaturi totale => buza sup + podeaua nazala + proces alveolar + bolta P + val + lueta
unilaterale: pe o singura parte:
(buza + proces alveolar pe o parte)
bilaterale: forma cea mai grava
ramane bontul median total separat de restul cav bucale
Aspect clinic:
- ceea ce intalnim la orto sunt pacientii cu sechele dupa operatie
- modificarile post-operatorii sunt diferite in functie de tipul despicaturii, chirurg, tehnica
- toate op, din cauza tes cicatriceale
=> defic de dezv a max sup in toate sensurile
lipsa unor centri de crestere (ex: la sutura mand)

25

- Examen facial:
- profil concav, cu situarea post a punct Subnazale fata de plan Dreyfuss
- poate exista sau nu exces de crestere mand: Gnation anterior de plan Simon
- treapta buzelor:
inversata
normala: din cauza cicatricei buzei superioare
- etajului inferior: nu e obligatorie
- nasul: latit
eventual deviatie de sept
- cu cat despicatura este mai extinsa => cu atat modificarile faciale sunt mai mari
- vorbire nazonata, chiar daca nu exista modificari faciale
- Examen endobucal:
- maxilar insuficient dezvoltat in toate sensurile
- bolta palatina:
plata
!! nu exista structura osoasa
putin adanca
exista doar struct fibroasa cicatriceala
eventual cicatrice
> !! largirea arcadei ?!
orif de comunicare buco-nazala => !! atentie la amprentare
- arcada superioara: forme anormale: V ( f ingusta ant fata de post)

trapez
asimetrie accentuata in cazul DLMP unilaterale
- lipsa de continuitate la nivelul prs alveolar dintre IC si C
- buza: cicatriceala
bride
vestibul putin adanc
=> atentie la amprentare!!
- anomalii dentare in zona despicaturii:
anodontii
dinti supranumerari
dinti nanici
malpozitii accentuate
distrofii dentare: mecanism= lipsa coalescentei / traumatiza mug dd in timpul op
deficite de mineralizare
implantare deficitara => !! fortele orto riscam sa ajungem cu rad in gol
- tulburari de ocluzie accentuate:
ocluzie inversa frontala

pana la
ocluzie iversa totala
* mandibula scapa de sub controlul maxilarului => semne de sdr progenic
- Functional:
Fizionomia: afectare profunda
Fonatia:
=> probleme de acceptabilitate a pacientului in societate => marginalizati => apare retard
psihic indus de mediu (nu are probleme intelectuale ca urmare a DLMP)

26

Tratament:
- pluridisciplinar: pediatru + chirurg OMF + logoped + ortodont + protetician + psiholog
- de lunga durata
- incepe pe la 6 luni (trat chir) si se poate term pe la 20+ cu tot cu trat chir (pana la stadiu adult)
- trat chir de inceput: 6 luni, 6 kg
se urmareste refacerea:
continuitatii: buza, bolta, val
functiei: fizionomie + alimentatie
- obiectivele tratamentului orto:
stimularea dezvoltarii arcadei sup in toate sensurile
controlarea ritmului de crestere a mandibulei
corectarea malpozitiei dintilor
obtinerea ocluziei functionale
obtinerea continuitatii arcadei maxilare
Dentitie mixta => placi cu surub median: - pt deficit transversal

Obiective:

Largire asimetrica

Alungire

Corectare ocluzie

Corectare malpozitie
cele mai bune: suruburi cu balama (arcada f larga post)! sectionare
esec: arcul Coffin (bolta + arcul sunt elastice)
practic, aparatura mobila nu prezinta un real succes, dar nu se
poate nici sa nu intervenim; cond nefav de ancorare:bride, cicatrici,
vestibul sub ingust si scurt, mucoasa sensibila la presiuni
Dentitia permanenta => eficient disjunctorul: disjunctie rapida, aceleasi obiective
ancorat pe inele / gutiere PM/M
se poate face pana la varste inaintate (normal < 18ani)
exista risc mare de recidiva (cicatrici elastice)
=> conduita cea mai favorabila:
dupa disjunctie, grefa osoasa => se pastreaza rezult + refac continuitatea
mom propice: inainte de eruptia C (!!se spune ca eruptia C e fav de grefa)
in grefa se poate pune si un implant
> Apoi aparatura fixa de aliniere
> Protetica: daca e nevoie: are si efect de contentie
- pentru refacerea deficitului sagital, poate fi nevoie de
chirurgie ortognata
tractiuni extraorale = masca Delaire
- contentie: protetica +aparat fix

27

CURS 6
Confa Ionescu

TRATAMENTUL ORTODONTIC INTERCEPTIV


Def:

- dupa scoala americana:


= recunoasterea
tulburarii in dezvoltarea ADM in per de crestere

eliminarea

orice trat orto inainte de inchiderea prs de crestere =trat interceptiv =trat preventiv
- dupa Boboc:
trat profilactic / preventiv = eliminarea cauzelor ce ar putea det anomalii dento
max inainte ca acestea sa se fi produs:

combaterea rahitismului

deconditionarea obiceiurilor vicioase


tratament interceptiv = masuri care se iau pentru oprirea dezvoltarii unei tulburari
masuri pt evitarea evolutiei anomDM spre o severitate mai mare
uneori este suf indep cauzelor, alteori e nevoie de trat corector
folosind trat interceptiv se scade gravitatea si complexitatea
tratamentului in fazele urmatoare:
ex) se poate evita extractia / chirurgia ortognata

Parerile specialistilor sunt impartite:


- SUA: - mai bine se asteapta eruptia tuturor dintilor permanenti (exceptia M3) si apoi se incepe
tratamentul fix
- Europa:
se intervine in dentitia mixta = tratament interceptiv (in perioada de crestere)
se elimina tulb de crestere ale oaselor maxilare => teoretic dupa crestere ar trebui sa
avem pac in Cls I si dupa eruptia D perman facem doar o finisare, aliniere, tratam durand
mai putin
- anumite manopere pot fi facute de medicul stomatolog, altele de ortodont
- o problema este cooperarea pacientului:
- copii mici: uneori chiar in dentitia temporara

ex)
- IC erupti, un Ctmp pierdut, pe cealalta hemiarcada Ctmp

prezent => daca nu se extrage Ctmp vom avea in dent

perman C ectopic

- mand deviata pe o parta din cauza unor contacte premat =>

slefuire select sau placuta pt usoara larg a max(deficit transv)


suporta greu manoperele, inclusiv amprentarea
poarta greu aparatul
paerioada lunga de tratament: incepe tratamentul mai devreme, deci
instituirea trat interceptiv nu inseamna ca se va elimina necesitatea
tratamentului orto, dar posbil se va evita:
extractia
chirurgia ortognata

28

Momentul inceperii tratamentului interceptiv:


- depinde de tipul de anomalie:
- Cls I (incongr)
- pe la 89 ani (sa aiba 4 Ii si ICs)
- Cls III
teoretic nu e niciodata prea devreme

ex) copil 3.5 ani cu oclz inversa front => gutiere lat + barbita si

capelina => s-a rezolvat oclz inv fr; problema a fost in mom

permutarii dintilor
mom optim: permutarea I + urm unor rap incisive normale in plan sagit
- Cls II se urmareste (+) crest mand
mom cel mai bun: inaintea puseului pubertar de crestere (10 11 ani)
Obiective:
1.
depistarea dezechilibrelor dintre bazele max
indepartarea agentului determinant
obtinerea unor relatii intermaxilare normale:
fie prin stimularea dezvoltarii max deficitar
fie prin franarea cresterii max dezvoltat in exces
2.
depistarea dereglarilor aparute in perioada permutarii dintilor
interventia: fie prin extractia dintilor temporari cand este cazul
suprav zonelor de sprijin
mentinerea reobtinerea spatiului atunci cand este necesar
3.
depistarea dezechil ocluzo-artic prin elim eventuale contacte premat => devierea
reechilibrearea ocluzala

traseu mand
modif axelor ocluzie, angrenaje inverse
4.
deconditionarea obiceiurilor vicioase
reechilibrarea functiilor
Perioade de observatie:
1) nastere 3 ani:
se urmareste prev cariei, in special a cariei de biberon
dispensarizarea si prezentarea riscurilor (elim bauturilor dulci)
igiena:
!! de catre mama -> la 6 ani: 1 data la 2 zile sa il spele mama
combaterea rahitismului
alimentatia naturala la san
> toate astea sunt tratament profilactic
2) 3 ani ne uitam: sa fie erupti toti dintii temporari
raporturi anormale (discrepante) scheletale doar se observa, nu se interv
fren lingual acc doar se observa
exista treme? saca nu exista => va fi incongruenta in dentitia permanenta
anodontii in dentitia temporara rar
geminatia: uneori se asociaza cu anodontia dd perm succesional
dinti supranumerari
pierderea precoce a dinti temp: ex) carii de biberon => !! sa pastram acolo

resturile cat mai mult => nu putem face ment de spatiu


ocluzia: plan postlacteal: treapta meziala 2mm

dr, cu cond ca celelalte repere = N

Distalizata >2mm, merge spre Cls II

Mezializata >2mm => Cls III


obiceiuri vicioase: se poate nazui sa facem deconditionarea

29

3) 7 8 ani:

au erupt I + M6ani
se vede gradul de incongruenta la niv I => se poate interveni sau nu
se extrag dintii temp care deviaza eruptia dintilor permanenti
daca se pierd precoce dintii temp => aplicarea de mentinator de spatiu

!! pt zona front nu e nevoie, nu se reduce spatiul => se aplica doar daca are

mari probleme de fizionomie


diastema daca e vera (fren gros)

fiziologica: data de ev dinti perman

> capcana: IC erupt cu diastema diverg, D inclinati din cauza IL

IL D inclin din cauza presiunii coroanei C

=> nu intervenim sa indreptam dd => apar resorbtii osoase iatrogene

poz in evantai a I este un stadiu intermed de evol: std de ratusca urata => nu intervenim
discrepante scheletale
Cls III intervenim

Cls II atragem atentia, dar nu intevenim


dinti supranumerari
anodontii: ILsup, ICinf
- hotaram daca sp de anod se va inchide / deschide

ex) anodontie bilaterala de ILsup: inchidere naturala a spatiului

extragem ILtemp

ne uitam pe OPG cum evol Cperm

daca Cperm vine M de rad Ctmp => pastram Ctmp si Cperm

va veni pe locul IL

daca Cperm vine D de rad Ctmp => extrag Ctmp pt a se

inchide spatiul natural


ocluzia:
putem avea cap la cap sag la M (cuspid pe cuspid) toate sansele

sa se norm daca toate celelalte rap sunt N => se normaliz

pe seama dimens M

oclz deschisa front daca sunt ob vicioase interv prin decond

oclz adanca fr cand erup M se poate nazui inalt de ocluzie

oclz inversa front => se intervine

lat prin devierea mandibulei => se intervine


obiceiuri vicioase: trebuie sa nu mai existe
4) 10 11 ani se intervine asupra discrepantelor scheletale pt anom dento-max Cls II
se identifica:
dintii supranumerari

anodontia
mentinatoarele de spatiu depasite ca timp
reobtinerea de spatiu in cazul pierderii precoce a dintilor temporari
extragerea dinti temp persistenti: Mtmp reinclusi / nu s-au rezorb rad normal

(ex doar pe fata int)

ex) pierderea f tarziu a M2tmp determ anom la M6ani (M2tmp e mare)


diastema tranzitorie ar trebui sa nu mai fie

ne uitam sa nu fie vera


ne uitam la mugurele C sa nu apara ectopii, daca persista Ctmp
ocluzia la M ar trebui sa se neutralizeze
ocluzia inversa frontala: daca nu s-au tratat, trebuie tratate
f greu de pus aparat din cauza permutarii dintilor

30

Tratamentul dezechilibrelor bazelor maxilarelor


Def: Anom dento-max = acele anomalii care nu prezinta doar malpozitii dentare in cadrul unor
oase maxilare bine proportionate, ci si dezechilibre intre dimensiunea si
pozitia reciproca a celor 2 maxilare
Pot aparea in toate planurile:
plan sagital: anomalii Cls II:
mandibula posterior

anomalii Cls III: mandibula anterior

!! nu intotdeauna raporturile dintilor sunt concludente pt anomalia scheletala => ne trebuie

teleRx, inghi SNA, unghi SNB


plan vertical ocluzii adanci scheletale

ocluzii deschise scheletale


plan transversal: asimetrii
- putem interveni cel mai mult in plan sagital, planul vertical este refractar + recidivant
Conduite terapeutice:
1) modif cresterii unuia dintre max
2) camuflarea discrepantei scheletale prin mutarea dintilor =>de multe ori necesare extractii
3) tratament chirurgical
1) Modificarea cresterii bazelor maxilare:
- cea mai buna
- prindem pacientul cand mai exista crestere !!
a) Cls II: se poate urmari:
stimularea cresterii mand: aparatura funct inaintea puseului de crestere
franarea cresterii max sup: dispozitive extraorale headgear
b) Cls III:

avantajul: usor de observat => vin mai repede la tratam fata de cls II
problema este colaborarea pacientului: ex masca Delaire
se poate stimula cresterea max sup: masca Delaire
uneori, pt franarea cresterii mand: barbita cu capelina controversat
aparatele trebuie ancorate pe gutiere:
7 9 ani: cand e mom favorabil pt acest tratam => pac nu colaboreaza
>9 ani: pac colaboreaza, dar nu mai avem dinti pe ce sa ancoram

2) Interv in perioada permutarii dintilor:


a) dereglari in ritmul si secventa permutarii dintilor
b) eruptia dintilor permanenti cu dif grade de incongruenta
!! cooperarea pacientului
!! urmarirea permutarii: uneori o simpla extractie face mult

31

- pierderea precoce a dintilor temporari:


zona front: nu punem mentinator de spatiu
zona lat:
daca dintii nu si-au format 2/3 din rad => mentinator de spatiu
NU punem mentinator de spatiu, cand:
1. dintele si-a format 2/3 din radacina
2. exista anodontii
3. preconizam necesitatea unor extractii
- persistenta dintilor temporari:
nu este indicat sa existe si dinti temp, si dinti permanenti in acelasi timp
se scot dintii temp care deviaza eruptia dintilor permanenti
I nu e problema
M2tmp reinclusi => !! atentie !!
M1tmp nu ridica probleme de extractie
- incongruenta la nivel I
mici, < 2mm: au toate sansele sa se rezolve spontan pe baze leeway space
3 4 mm: se poate rez prin impiedicarea mezializarii fiziologice a M6ani

- o parte din leeway este folosit pt: aranjarea I

mezializarea M6ani

=> punem arc transpalatinal / placa si folosim tot spatiul pt alinierea I


> 4 mm: expansiune arcada: placi de expansiune
> 4 5 mm: - trebuie sa decidem dacas se poate face prin expansiune sau extractie

=> punem placa de expansiune si avertizam asupra posib unor extractii

(reevaluare in dent permanenta)

- daca stim de la inceput ca e nevoie de extractii => faci extractii seriate:

extrag IL pt erutpia ICperman

cand erupe ILperm => scoatem Ctmp pt eruptia ILperm

extrag M1tmp pt a grabi eruptia PM1

extrag PM1 pt a se permite eruptia Cperm

=> problemele extractiilor seriate:

buna colaborare cu pacientul (anestezie etc)

trebuie sa stim ca pacientul va fi constiincios si se va tine de trat


diastema
anodotnii
dinti supranumerari
* anodontie: !! la decizia terapeutica: inchiderea / pastrarea + reobt sp
daca se decide inchiderea sp => vor fi probl de ocluzie =>

poate fi nevoie de extractii compensatorii la mand pt a

reasigura ocluzia
anodontie bilaterala => ichiderea spatiului

32

3. Dezechilibrele ocluzo-articulare
- putem avea contacte premature ce deviaza drumul mand spre lat / ant
a) Ctmp ce nu a suferit abraziune fiziol => contact premat pe Ctmp => slef Ctmp
sau extrag (cand e deviere f mare)
!! pac pot sa nu fie receptivi la slefuirea C
b) usoarele inghesuiri ale arcadei max determina contacte cap la cap in lateralitate
cu devierea mand in lateral => este necesara o usoara largire a argadei superioare
c) angrenaje inverse / ocluzie inversa:
- exercitii cu spatula / dispozitive cu plan inclinat
!! un I in angrenaj invers
blocheaza propulsia
retractii si mobilitate pe Iinf
=>dupa ce rezolv angrenajul=> se rez probl parod daca nu au fost f avansate
4. Deconditionarea obiceiurilor vicioase
Def = obiceiurile vicioase sunt activitati care interes dintii + zonele inconjuratoare care sunt
practicate suficient de frecvent pt a fi considerate obiceiuri si care produc deformari ale aparatului
dento-maxilar
- sugerea policelui = cel mai frecvent
!! pt confortul pacientului, nu se deconditioneaza inainte de 2.5 ani, decat daca apar
deformari accentuate ale arcadei sup.
- diverse metode:
leucoplast de deget
substante cu gust neplacut
cotiere de carton
legarea manecii de la pijama la picior
manusi
recompense
placa cu scut lingual
- suzeta:

se ia
se taie cate un pic pentru a se distruge, nu se cumpara alta

- interpozitia buzei:
poate sa ramana cu acest obicei vicios dupa deconditionarea sugerii degetului (arcada

deformata si buza isi gaseste loc


dispozitive orto: in vestibul: placute V, trainere
amenintam ca: iti va creste inca o buza
- interpozitii linguale: scut lingual
gutiera cu tepi

33

- respiratia orala:

trimis la ORL pt o cauza ob


poate ramane ca obicei vicios dupa indepartarea cauzelor
exercitii
aparate functionale pt a ocupa locul in gura si pac sa nu mai resp pe gura
!! continuarea resp orale dupa indep cauzelor este factor de recidiva a vegetatiilor

Reechilibrarea musculara = miogimnastica


- porneste de la ideea ca dintii si arcadele se gas in cuolarul O de echilibru a grupelor de m antag:
int: limba
ex) Hipertonia limbii => dintii spre V
ext: obraji, buze
- nu putem scadea tonusul musculaturii in Hipertonie
- se urmareste cresterea tonusului muschiului hipoton
Ex) hipotonia orbicularului
maseter
propulsori:
> in fiecare zi dimineata

- exercitiu cu nasturi
- musca pe chestii elastice
- capul in extensie si face propulsie

34

CURS 7
Prof Stanciu

BIOMECANICA

Ortodontia specialitate de sine statatoare: met specifice de investigatie


Dg clinic, topografic, etiologic
metode specifice de tratament
Ortodontia
mobila
fixa
Mecanica => joc intre zona de zprijin (zs) si zona de actiune (za)
Principiu Cu cat zona de sprijin e mai mare, iar zona de actiune e mai mica, efectele vor fi mai
mari pe zona de actiune (acolo inde avem nevoie) (insa exista efecte si pe zs, dar mult mai mici)
Aparatura mobila - exista si situatii cand z de act = z de sprijin
(ex. placute palatinale despicate median)
- cand impingi => suprafata e neteda, curba, acoperita de saliva (smaltul) => efectul poate sa apara
pe alta directie decat cea in care impingi (forta se descompune pe suprafata curba)
- la tractiune: (ex C M1) F < 30g => forta subliminala nu se misca nici unul
F 60g => apare efectul (ex trag de C spre M => C se deplaseaza)
F 150g => C se blocheaza=anchiloza si pleaca M1
(C se anchilozeaza, nu mai circula sg => apare hilainizare; F
depaseste limita subliminala de pe Supraf radacinii M => M
se depl spre C)
- la toate acestea adaugam si aspectele individuale
- la purtatorii de aparate => apare gingivita (hiperplazica) ce se remite dupa indep
> ingreuneaza deplasarea dintilor
- actiuni:
impingi, expansionezi, egresezi, rotesti la colet (anse de torque) => modifici pozitia
dintilor, oaselor, reeducarea musculara
Aparatura fixa
Avantaj: se agrega pe dinti si nu mai aluneca de acolo (nu mai are contact liber) => control 3D
la mobil poti sa: impingi, egres, mai greu torque
la fix poti face si egresiune, ingresiune, duce dd in afara, torque (asupra cor / rad: tine
una pe loc si o deplaseaza pe cealalta)
Ap mobila poz modificate, reeducare musculara
Ap fixa cand anomalia a luat nastere in cadrul cutiei (matricei) functionale (sp neutru), iar
solutia trebuie sa se gaseasca in acesta zona:
dintii se monteaza in culoarul neutral de act a musculaturii
Ex) buccinatorul paralizat => limba impinge dintii in afara

35

Aparatura fixa: istoric


- a aparut in SUA
- Angle prima idee de arc ideal (arc care avea fma ideala a arcadei era aplicat si ligaturat pe dd)
pt a face si torque niste pini pe arc si tubusor pe dinte (Pin and Tube)
apoi Ribbon Arch = arc rectangular + pe inel sant
Angle nu era de acord cu extractiile!!
- Crozat Appliance acelasi principiu ca aparatura mobila
crosete, arcuri si in loc de placa are un sist pe care se pot suda alte elem
> primul aparat fix
- Case: Apparatum aum Torquen der Front
inele (benzi) pe dinti
2 arcuri: unul mai sus, unul mai jos, ce se regleaza dintr-o zona filetata; se act cu cheita
o banda trage, una impinge => miscare de torque
( !!! acum se incearca in SUA nanoroboti injectati in parodontiu care sa dirijeze miscarea dintilor)
- Angle: E - Bogen
primul Arc ideal
arc construit pt arcada asa cum ar trebui sa arate ea la final,apoi l-a fixat pe d prin ligaturi
elementele erau de Aur
le aplica si pe dintii inghesuiti
au vazut ca lucrurile nu merg asa bine:
tragea de dinti in afara, dar nu cu totul
- Angle: Pin and Tube Appliance
pe arc a sudat un pin
pe inele a sudat un tub
=> nu mai inclina dintii
arcul trebuia refacut de la o etapa la altul
- Angle Ribbon Arch => tot pe ideea controlului pozitiei axiale a dintilor
arcul nu mai e rotund
apare arcul rectangular ~ arc de la butoaie; sta pe latime
sant pe inel arcul intra in el => permitea un control relativ;
dar a fost abandonat
- Begg - era un invatacel al lui Angle
- ii combate teoria neextractionista a lui Angle => Begg era de acord cu extractiile
- a plecat in Australia => gaseste o populatie genetic pura = aborigenii
- in cazul aborigenilor, pe o populatie genetic nemodificata, s-au modificat doar factorii de
mediu => Begg a analizat ce efecte au avut schimbarile de mediu
- Teoria Atritiei = abraziunea aproximala care transforma punctul de contact in suprafata
de contact
dintii se abrazau, se mezializau si faceau loc molarului de minte
a gasit 1 2% cazuri de accidente de eruptie la M3
prin abraziunea aproximala se castiga aprox 7 10mm (modif alimentatiei =>
scade abraziunea aproximala)
- Tehnica Begg (Begg Technique) = extractia a 4 PM (inainte de a incepe tratamentul)
(astfel se obtine spatiul care s-ar fi creat prin abraziunea aproximala)
dispozitive ce controlau pozitia fiecarui dinte pt ca arcul era rotund
> se mai foloseste si acum aceasta tehnica in America de Sud (in rest nu)

36

- Tweed: Edgewise Applinace (Angle Tweed)


- era tot din echipa lui Angle
inventeaza Bracketul => face legatura intre dinte si arc
arcul rectangular este intors pe muchie => sistem Edgewise (ancoraj pe muchie (fr) /
uber die kante (ger)) => de aici au derivat sistemele de arc drept
- Sistem tip Edge (combina Begg cu Edgewise)
sistem bioprogresiv => informatia pe dinte ajunge treptat prin forma bracketului => arcul

intra progresiv (Straight Whire)


merg pe ideea ca se potriveste la toti dintii; dar nu este asa, pt ca dintii nu au toti acleasi

MD, aceeasi curbura a fetei V


practic la un moment dat tot trebuie sa intervina si medicul in tehnica Straight
- tehnica Tweed Meryfield = tehnica actuala
- 1 bracket:

1 sant central = slot


o talpa cu retentii pt a fi colat
o inaltime = corpul bracketului

(cat de departe e slotul de talpa)


aripioare pt a sustine / fixa arcul in slot
Dimensiuni: single = 2 2.5mm
junior = 2mm
intermediate = 3 4mm
wide = 4mm
extrawide > 4mm
(mai lat / ingust in functie de elasticitatea arcurilor)
daca bracketii sunt prea apropiati / prea lati => segmentul de arc (sarma) dintre ei e
foarte dur => fortele sunt prea mari

- Ger-Tubes (= tubusoare pe inel sau colate pe dinti):


single / double tube
=> tubusorul se poate transforma in bracket
arcuri linguale
pt arcuri transpalatinale
tub simplu/dublu pe inel

tub colat

- Inelele => au foarte mari dezavantaje


orice suprafata demineralizata cu acid pt colaj si apoi tratata cu rasina e de 3 ori mai

rezistenta la carie decat suprafata normala


se adreseaza fetei V sau O
inelele se cimenteaza pe dinti de obicei cu FOZ => demineralizeaza suprafetele (inclusiv

supraf aproximale); aproximal inelul e larg => retentie alim + se decimenteaza

partial => retentie alimentara si fermenteaza => apar carii


unii decimenteaza periodic inelele (la 3 luni) le curata si le recimenteaza su cimenturi
eliberatoare de F (dar tot sunt probleme)
si la colaje exista inconveniente => daca nu se spala pe dinti, la margnea colajului poate sa
faca pete / carii (dar nu se compara cu problemele de la inele)
inelele se folosesc in ultima instanta, cand nu mai exista alta solutie

37

Standard bracketii au toti taietura perpendiculara pe S dd => pres ca arcul sa aiba anum indoituri
Indoituri:

Ordinul I = in sens O V
Ordinul II = vertical
Ordinul III = in lungul firului (informatia de torque)

Indoituri de Ord I (in sens O-V)


inset = indoitura catre oral (la IL astfel incat S palat a IL sa fie in cont IC; marimea =

in functie de OV al dintilor)
offset = indoitura catre vestibular (la M1)
- daca ar fi la acelasi nivel => ar descentra punctul de contact
suprafetele palatinale ale I sa fie in continuare
C sa ghideze mai in fata
santul longitudinal de la PM sa se continue cu cel de la M
Arcada sup:

inset la IL (pt ca fata lui palatinala sa se continue cu cea a IC)


offset C (sa iasa mai in fata voluminos + estetic si sa coresp

cu pct de contact)
offset + 3er cuvature PM1
offset M1 (permite continuarea santului intercusp de la PM2)
toe in la M2 arcada sup se deschide spre post (parabola)

Arcada inf:

grupul frontal perfect aliniati


offset Canin
offset la PM1
offset la M1
inset la M2 (pt ca arcada se inchide lat (semielipsa))
- M6ani cand se misca => ramane cu radacina P pe loc si se roteste in jurul
acesteia spre mezial
(=> arcul trebuie sa roteasca M1 in jurul axului si sa il duca inapoi)
- arcurile trebuie sa fie coordonate: sa corespunda cel sup cu cel inf)
sa aiba aceeasi lungime (max si mand) altfel avem o arcada mai lunga si una mai scurta
decalaj anterior grosimea ICsup
Indoituri de Ord II (in sens vertical)
tip back = inclina molarul inapoi
tip forward = inclina molarul inainte
- in practica se realizeaza mai intai torque-ul (Ord III) pt
ca Ord II introduc modificari pe arc
- conceptul Mariefield: 10 la 2: se coleaza 10 dinti pt a
misca 2 astfel incat efectul pe zona de sprijin sa fie minim
- dupa ce ei au ajuns in poz corecta => se includ in zona de sprijin si se aplica informatia pe alti
dinti: 10 la 6 , 10 la 7 etc
- se realizeaza intai torque-ul

38

Indoituri de Ord III (torque in lungul firului)


- sectiune pe arc
=> il rasucesti si il bagi in slot => e elastic => va tinde sa revina in
pozitia initiala => replasarea radacinii in directia care ne intereseaza
bucal-torque
oral-torque
Torque pasiv nu influenteaza cu nimic pozitia dintilor
V-T in sensul acelor de ceas rasucim arcul => va rasuci dintii in sens invers (radacina

pe loc, coroana spre V)


P-T se rasuceste arcul in sens invers acelor de ceas
Torque progresiv = de la un capat la altul, ca o spirala; fiecare dinte are alt torque
sectorial
- torque-ul optim pt fiecare dinte
Cls II/1 coroana in continuarea radacinii
Cls II/2 angulatie corono-radiculara la I (atentie sa nu faci cale falsa la endo)
- torque-ul se leaga si de modelul de dezvoltare hipo / Hiperdivergent
Stripping (slefuiri)
- in 25% se fac extractii
- !! impactul pe care extractia il poate avea asupra aspectului facial => sa judecam clar extractia
- ex) Cls II/1 cu unghi nazo-labial f mare + nas lung: daca scoatem 2 PM => va arata ca
Pinocchio dupa retrudarea I

=> ideea de a remodela coroanele dintilor superiori si inferiori:


- pe Rx retroalveolara iti dai seama cat de gros este smaltul
- se poate slefui din fiecare zona aproximala cam 2/10 => obtii 8mm pe o arcada
- mai multe moduri de a slefui:
cu benzi abrazive
cu freze (interdentar cu miscare de scoatere; air-rotor stripping)
cu disc
- trebuie sa obtii puncte de contact, nu suprafete de contact
- ideea de a slefui din fiecare dinte pentru a alinia dintii
- !! atentie !! daca dintii nu sunt aliniati, nu ii poti slefui => pt ca nu slefuiesti unde trebuie
=> pt a-i slefui, dintii trebuie sa fie aliniati si sa aiba puncte de contact

39

- slefuirea nu se face dintr-o data


- slefuirea (Stripping-ul) se face cu aparatul fix in gura => blocheaza dintii, ii tine in poz fixa =>
slefuiesti doar unde sunt puncte de contact si dirijezi spatiul obtinut
- dupa slefuire suprafetele trebuie foarte bine lustruite
- directii de slefuire in functie de directia prismelor
- slefuirea cu discul: nu este cea mai sigura metoda
discul taie => e f riscant
atentie la copii!! => se pot misca => poti taia limba / obrazul
nu castigi f mult spatiu la punctul de contact

<= la punctul de contact nu castigi mult


spatiu in cazul slefuirii cu discul

- exista si sintrumente mecanice cu banda abraziva


> cu benzi se poate da de la inceput curbura si se dau si inclinatiile cum trebuie
- slefuirea se face din aproape in aproape
- slefuirea se face la turatie mare => pt a obtine suprafete netede (la turatie mica sunt rupte
prisme si se obtin suprafete retentive)

40

CURS 8
Sef lucr Teodorescu

TERAPIA FUNCTIONALA.
PRINCIPII FUNCTIONALE IN TRATAMENTUL ORTODONTIC
Terapia functionala este indicata in puseul maxim de crestere (8 12 ani)!
Fortele ortodontice generate de terapia functionala = forte functionale pt ca dispozitivele au rol de
a prelua fortele create in timpul exercitarii functiilor ADM si sa le dirijeze selectiv catre
anumite zone de interes, producand deplasari dentare si modificari alveolare.
Dispozitivele ortodontice functionale sunt in cea mai mare parte aparate mobile in cav bucala (nu
prezinta elemente de ancorare !!)
- In constructia majoritatii aparatelor functionale se tine cont de ocluzia construita /corectata ca
etapa intermediara in cabinet si de principiul planului inclinat (vezi curs ap mobile).
Principiul planului inclinat = orice forta ce intalneste un plan inclinat se descompune intr-o
componenta orizontala si verticala (tangentiala si normala) => actiuni diferite.
Ocluzia construita / corectata = etapa intermediara
Inregistrarea ocluziei construite / corectate = corectarea partiala (la ocluzia construita) sau totala
(la ocluzia corectata) a rapoartelor ocluzale prin intermediul unui val de ocluzie a carui grosime e
variabila in functie de anomalia prezenta, varsta pacientului, tipul de aparat functional si intentia
terapeutica pe o anumita perioada.
- regula generala:
- inaltimea ocluziei construite cu cel putin 2 3 mm mai mare decat inocluzia
fiziologica de repaus (trebuie sa obligi musculatura sa creeze o forta reflexa => inalti DVO)
- inocluzia fiziologica de repaus valori deiferite
in ocluzia deschisa => SIF e micsorat
in ocluzia adanca => SIF e marit => va fi o masa ocluzala mai groasa
=> se masoara cel mai corect la nivel molar
Cum se realizeaza ocluzia construita:
- se privesc modelele in ocluzia de obisnuinta (habituala) si in functie de relatiile existente
se modifica in plan sagital si transversal pana la corectarea completa / partiala a
relatiilor ocluzale.
(ex. daca ai rapoarte distalizate 10mm nu il corectezi complet din prima fortezi
articulatia)
- in pozitia corectata se traseaza 3 repere de pe arcada sup pana pe arcada inf: 2 laterale si 1
paramedian care sa fixeze relatia nou obtinuta.
- separat se realizeaza un val de ocluzie a carui:
lungime = circumferinta arcadelor
grosimea = latimea unei placi de ceara rulate succesiv dupa ramolirea prealabila

41

- modelele se uda; valul de ocluzie se pozitioneaza pe unul dintre modele si se urmareste


pozitionarea celuilalt model prin intermediul cerii astfel incat se fie respectate
simultan cele 3 repere;
- de asemenea, grosimea bilateral trebuie sa fie sensibil egala
- se indeparteaza valul de pe modele, se raceste si se realizeaza proba in cavitatea bucala;
- se aplica valul de ocluzie pe arcada superioara si se dirijeaza arcada inf cu indicatii
manuale si verbale pana la articularea in impresiunile existente;
- proba se incheie cand pacientul percepe contact bilateral si frontal;
- se indeparteaza valul, se spala, se elimina excesul distal de ultimul molar si vestibular tot
la nivel molar astfel incat sa fie vizibili cuspizii vestibulari ai M1permanent (care au
semnele);
- se reaplica valul, se verifica din nou corespondenta reperelor si relatiile transversale la
nivel lateral si inaltimea masei ocluzale la nivelul M1 (cu 2 3 mm > SIF)
- modelele pozitionate in ocluzia construita se monteaza in ocluzor in laborator, aparatul
functional fiind realizat ulterior in aceasta pozitie;
- modelele se monteaza in articulator in pozitie laterala sau cu incisivii spre articulatia
articulatorului (invers decat normal) => sa se poata aplica masa acrilica la nivelul
palatului si zona laterala; un surub se aplica tot dinspre oral;
Marea majoritate a aparatelor functionale sunt purtate 14 -16h/zi
=> timpul de purtare sa depaseasca timpul in care nu e purtat.!!

Matricea functionala
-

se refera la echilibrul normal sau patologic existent intre musculatura externa


circumorala si musculatura interna (linguala) intre care se delimiteaza un coridor in
care se afla arcadele dento-alveolare;
- acest echilibru normal sau patologic se imprima in forma si dimensiunea arcadelor
dento-alveolare;
exista 2 curente in ortodontie:
A) extractionist mai frecvent in terapia fixa
B) conservator mai frecvent in terapia functionala
A) extractionist: tratament scurt, rezultate bune trebuie pastrat coridorul => echilibru =>
solutia = reducerea numerica
Caracteristici ale aparatelor functionale:
- avantaj = fizionomia => daca reuseste sa rezolve un caz, il rezolva pastrand
individualitatea pacientului (asez elementele ADM intr-o relatie optima pt a-si relua
evolutia functionala)
vs. Terapia fixa uniformizeaza indivizii (ii faci in final sa semene inclusiv
trasaturile extraorale)
- dezav = terapia e mai de durata
- stabilitatea rezultatului apare dintr-o corectie a cresterii (nu din extractie sau fortari)
- dezav = pacientul poate fenta terapia (necompliant)
- dezav = e cea mai dificila pentru practician

42

Tipuri de aparate functionale:


1. Monobloc
2. Activator
3. Activator Ptrik
4. Activatoare fenestrate
5. Bionatorul Balters
6. Aparatura functionala scheletizata Aparatul Frnkel
1. Monoblocul
- prima data descris de Andersen (dar a fost imaginat de Pierre Robinpt glosoptoza la nou-nascut)
- alcatuit din:
o placa superioara
o placa inferioara
unite printr-o masa ocluzala
1 / 2 arcuri vestibulare
Actiuni generale:
deconditioneaza respiratia orala, sugerea degetului, deglutitia infantila
poate realiza propulsia si/sau centrarea mandibulei
antrenament muscular
Actiuni ce decurg din constructia aparatului:

in plan sagital:
propulsia mandibulei

retrudare / aliniere (cu aj arcurilor)

pe grupul frontal

plan transv: centrarea mandibulei (din ocluzia construita)

dirijarea directiei de eruptie a dintilor prin slefuiri

vertical:

ex) daca e un dinte in eruptie se pot face


slefuiri in plan inclinat => apare componenta
orizontala a fortei; apoi degajarea fetei ocluzale
si se aplica gutaperca
(pt fixarea dintelui in pozitie)
dirijezi prin slefuiri eruptia dentara => actiune de egresiune
ingresiune cu adaugare de gutaperca

!! in plan transversal actiunea e cea mai lipsita de semnificatie => se adauga arc Coffin / surub
ortodontic => activator
43

2. Activatorul
- surubul se activeaza mai rar (la 10 zile), elementele metalice de asemenea (la 3 4 sapt)
Indicatii (pt monobloc si activator)
- toata gama anomaliilor cu etiologie functionala
(de obicei cu exceptia prognatismului mandibular functional pt ca:
oricum gravitatia favorizeaza mentinerea activatorului pe arcada inf
Fortele ocluzale sunt foarte puternice si cresterea mand continua sa fie
stimulata si poti transforma prognatismul functional in unul anatomic
!! nu aplici aparat functional la Hiperdivergenti !!
- toate situatiile unde nu ai zone optime pt ancorarea altor aparate (dentitie temp/mixta)
- ca aparat de precontentie sau contentie in etapa finala de tratament
=> se poate realiza reeducarea functionala, musculara, echilibrarea ocluzala,
reconformarea ATM (atat forma cav glenoide, cat si forma si orientarea condilului
mandibular => in timp indelungat) (chiar si la adult)
In etapa de contentie poate fi folosit fie de sine statator, fie asociat cu un aparat de zi.

3. Activatorul Ptrik
- pentru tratamentul ocluziei adanci acoperite
Diferente (fata de activatorul obisnuit)
masa ocluzala e mult mai mare (SIF e mare) = 8 11 mm
toate elementele metalice din wipla 0.8 (vs 0.6 de obicei)
la nivelul zonelor lat, interdentar, ocluzal => tije metalice = tije de ghidaj ce ajuta la

pozitionarea corecta a aparatului daca se realizeaza slefuiri masive din masa

ocluzala (uneori chiar desfiintarea masei ocluzale in zona laterala)


in zona frontala din masa ocluzala porneste catre fundul de sac vestibular inferior o
pelota vestibulara realizata la distanta de arcada dento-alveolara cu rolul de a
reconforma santul labio-mentonier (accentuat in ocluzia adanca acoperita)

4. Activatoare fenestrate
- pt ca Activatoarele pline impiedica mult vorbirea si pacientul are tendinta de a scurta purtarea
=> sa nu impiedice vorbirea si sa fie mai estetice

44

=> inlocuirea mai ales in zona frontala a masei ocluzale acrilice prin arcuri (arcuri asemanatoare cu
arc in ciuperca) => se vede doar limba intre dinti, nu se var arcurile V

5. Bionatorul Balters

bionatorul Balters

portiunea palatinala e inlocuita de 2 pelote laterale


un arc mai gros decat arcul Coffin (1.5 2mm) (Coffin = 1.2 mm)
lingual se pastreaza o schita de placa linguala
exista o masa ocluzala
Ca diferentiere:
- in functie de anomalie => un arc V lung, conformat lateral sub forma unor pelote si cu o
grosime mai mare
=> e diferentiat prin designul arcului vestibular !!
= e la limita intre aparatura functionala plina si cea scheletizata
- nu e vizibil aproape deloc
- se poate vorbi cu el

6. Aparatura functionala scheletizata


Aparatul Frnkel (cel mai frecvent)
Principiu de functionare:
- mentin la distanta zonele musculare Hipertone
- fac antrenamentul zonelor musculare hipotone
(hipotonia se poate corecta; Hipertonia nu se poate corecta => trebuie sa educi
musculatura antagonista la aceeasi cota)
- initial era un singur tip = Tipul 1 pt Clasa II / 1
- apoi tipuri pt fiecare clasa de anomalii: Tip 1 = Cls II / 1
Tip 2 = Cls II / 2
Tip 3 = Cls III
Tip 4 = pt ocluzia deschisa

45

poza Aparat Frnkel Tip 3


(dar incorect realizat => doar orientativ)

Tipul 1

- are 2 pelote vestibulare laterale ce se intind din


fundul de sac vestibular superior pana in cel inf.
(spatiul enoral = intre arcade si buza => vestibulul)
- pelotele laterale sunt la distanta de arcadele dento-alveolare
- Cls II / 1 => compresie de maxilar
=> mentine la distanta musculatura Hipertona
- se intinde din fundul de sac superior pana la cel inferior => tensioneaza (tractioneaza)
mucoasa fixa => tractioneaza periostul => are rol osteogen
- arcul V sup daca e prodentie superioara => il activezi => retrudeaza
- daca e prodentie inferioara => activezi arcul V inferior, iar cu arcul lingual mentii limba la dist
- daca e retrodentie inferioara => activezi arcul lingual (ca pe un arc inferior), arcul V tine buza la
distanta; pelotele reconformeaza santul
- se poate vorbi cu el => poate fi purtat permanent
Dupa incheierea cresterii recidiva nu depaseste 2mm => rezultate chiar mai bune decat ap fixe

PLANUL INCLINAT LA APARATURA MOBILIZABILA


- poate fi:

superior

inferior

anterior
lateral
posterior

- poate fi:

cu actiune directa
cu actiune indirecta (intermediata)

46

Planul inclinat anterior si superior


= o prelungire acrilica a placii palat ant orientata de sus in jos, inainte inapoi;
- fata palatinala neteda vine in contact prematur cu fetele Orale ale incisivilor inf
- dimensiuni: se realizeaza asftel incat sa se respecte spatiul functional al limbii si pacientul sa nu
poata pozitiona mandibula posterior de plan
- inclinarea fetei V a planului: unghi de 60 fata

Actiuni

de planul de ocluzie

propulsia mandibulei
(principala)
vestibularizarea Iinf (secundara)
inocluzie in zona laterala => inaltare de ocluzie provizorie sau definitiva
inaltare provizorie = dezocluzia pt realizarea unui salt articular = rezolvarea unui

angrenaj invers
definitiva = cresterea DVO

Planul inclinat anterior si inferior


= o prelungire acrilica a placii linguale
- orientat: jos sus; inainte inapoi
- fata V neteda in contact cu fetele orale ale Isup
- fata V in unghi de 60 fata de planul de ocluzie
(ex. placa Reichenbach)
Actiuni

retropulsia mandibulei
vestibularizarea Isup
slefuire retroincisiva => retrudarea frontala

Folosit pentru prognatism functional mandibular modificari in ax ale incisivilor

Planurile inclinate laterale = microplanuri inclinate


- se aplica pe fetele ocluzale ale gutierelor / prelungirilor ocluzale
= amprentele fetelor ocluzale ale dintilor laterali antagonisti ce sunt realizate in propulsie /
retropulsie sau pt centrarea mandibulei (inchide in aceasta pozitie)

47

Planuri inclinate posterioare


- nu prea se folosesc => sunt prea aproape de ATM => forte mari; efect foarte brutal pe articulatie
=> apare trauma

Arcuri vestibulare cu rol de plan inclinat


- exista niste arcuri vestibulare ce se aplica la placi mobilizabile care au rol de plan inclinat
=> arcuri V cu rol de element functional
(arcurile sunt aplicate la o arcada, insa ansa este pe arcada opusa)
- arcul la

arcada supeioara
arcada inferioara

=> face retropulsie mand


=> face propulsie

La arcada superioara (ansa e pe arcada inf)


daca musca pe arc rupe arcul
daca musca inapoi face retropulsie
+ oralizeaza Iinf
(daca nu vrem sa ii oralizeze, trebuie aparat si la arcada inferioara
:La arcada inf e la fel, dar mai lung cu o unitate (pana la PM1)

Planuri inclinate intermediare


= placi duble
(actiunea nu e de la aparat la arcada antagonista, ci de la aparat la aparat
2 tipuri Placi duble Mller

placa sup are 2 tije groase (1.2 2 mm) in zona canina

pe placa linguala, oral exista 2 santuri pe care culiseaza tijele in mom

inchiderii gurii

nu dor dintii

blocheaza miscarile transversale

inestetic (arata ca o morsa )


Placi duble Schwartz
in zonele laterale sunt 2 pelote verticale in forma de triunghi => in momentul

inchiderii gurii culiseaza in negativul lor de pe placa linguala


sunt mai estetice, dar blocheaza complet miscarile transversale
- acum, mai nou, planurile inclinate sunt transferate la nivelul unor gutiere
=> gutiera si sus, si jos (ca o masa ocluzala impartita in 2 placi)
pot face propulsie / retropulsie
48

sunt mai estetice


permit miscarile de lateralitate

Gutiera cimentata cu rol de plan inclinat


= un aparat fix
- cuprinde zona C C inferior
- se foloseste pt realizarea saltului articular in ocluzii inverse frontale cu supraacoperire inversa
minim 1/2 si spatiu suficient de aliniere
- il poti conforma singur in cabinet
Caracteristic:
de la C la C inf

la 0.5 1 mm la distanta de parodontiul marginal


se continua cu un plan inclin orientat jossus si

inainteinapoi
fata V neteda vine in contact prematur cu fetele
orale ale antagonistilor aflati in angrenaj invers

fata V in unghi de 60 fata de planul de ocluzie


distanta fata de parodontiu = 1 1.5 mm
grosimea V-O sa permita spatiul functional al limbii
fata V e neteda
=> toata ocluzia se sprijina in dintii aflati in angrenaj invers
Se face un rulou din acrilat mai gros (ca o guma) il modelezi cu degetul in zona inferioara
- se poarta 10 14 zile apoi il chemi:
=> sa vezi cat au coborat Isup fata de semnul facut initial
- trebuie sa manance cat mai normal
- noaptea barbita + capelina sau legat de cap
- dupa 2 saptamani:
- se decimenteaza
- se curata dintii
- se verifica daca s-a facut saltul articular (daca se modifica dintii fata de reper l-a facut)
- daca supraacoperirea frontala e mica => o poate purta in continuare necimentata + exercitii:
spatula, musca buza inf, suge degetul, noaptea barbita
- poate fi folosita si pe dintii afectati parodontal
49

Inelul ortodontic cu rol de plan inclinat


- se foloseste in aceleasi situatii (raport invers frontal cu supraacoperire inversa minim 1/2)
=> inel de Cupru / capa de celuloid
- dintii sa fie indemni din punct de vedere parodontal
- se cimenteaza in unghi de 60 fata de planul de ocluzie
- se mentine maxim 2 saptamani
- are aceleasi indicatii dupa indepartare

Offtopic:
* activator cu head-gear (e la ex practic)
- pt repozitionarea planului de ocluzie maxilar (face rotatie posterioara maxilara)

50

CURS 9
dr Radu Stanciu

DISJUNCITA ALTERNATIVA LA ALUNGIREA


GRADUALA A OSULUI
Scop = realizarea spatiului, fara recidiva
Forte ortodontice efect ortodontic; se aplica direct pe dinti => presiune =>liza si apozitie osoasa
Forte ortopedice efect de disjunctie sau de osteodistractie (osteodistraction); valoare mai mare
la nivelul corticalei ramane o trama org fara apa (asem necroza sterila);
- miscarea dintelui e data de presiune, nu de forta ce se aplica asupra dintelui
- presiunea se transmite la distanta ( distanta => presiunea ) => trebuie sa gaseasca un
punct slab = o sutura
- din punct de vedere biomecanic, existenta unui substrat osos convenabil face ca redresarea
dentara sa nu ridice probleme
- situatii limita apar in momentul in care suntem obligati sa compensam la niv ocluziei prin
deplasari in exces cu inclinarea axelor dentare.
Disjunctie:

transversala
sagitala
- din punctul de vedere al definitiei, nu exista decat disjunctie maxilara (de la nivelul
celor 2 oase maxilare si palatine)
- celelalte: elongare osoasa controlata => muta corticala cu proces alveolar spre ant (sag
max) sau lateral (mandibula), obtii spatiu
- creeaza os in momentul in care oricare tehnica determina iesirea radacicinii dintilor
- sub acest aspect, deplasarea dintilor cu substrat osos cu tot, aduce un avantaj ?
- aceasta deplasare, realizata de regula chirurgical, poate fi obtinuta prin alungire osoasa graduala
(osteodistraction) sau prin intermediul disjunctorului
- prin disjunctie se muta bazele osoase, dar musculatura ramane pe loc
- miscarile la max:

- ingradite de rel cu celelalte oase (oase malare, oasele orbitei)


- in cazul vit mari, osul nu poate sa acopere deplasarea=>diplopie tranzitorie
- apare epistaxis in cazul disjunctiei realizate foarte rapid
- modificarile reliefului ocluzal
> avantajul disjunctiei transversale: mandibula se largeste singura
dupa disjunctia maxilara
- ruptura se realizeaza mai mult in zona ant decat cea posterioara
> disjunctia la max: cele 2 maxilare nu se replaseaza paralel; spatiu
mai mare anterior decat posterior

Disjunctia se obtine cu un dispozitiv (disjunctor) ce trebuie:


- sa asigure o ancorare ferma si fiabila a arc dent
- sa se foloseasaca un surub puternic care sa nu cedeze in timpul disjunctiei

51

Implicatiile disjunctiei: (sau indicatii?)


- lipsa de spatiu pt aliniere dentara (inchesuire in grade avansate)
- lipsa de dezvoltare transversala sau sagitala a uneia dintre cele 2 baze osoase (frecvent ambele)
Contraindicatii:
- toate sunt relative ?
- in special: varsta pac - sutura se desface cand mai poate fi desfacuta

- dupa 20 25 ani, frecvent se rupe osul decat sa se desfaca sutura


afectiuni generale ce presupun patologia coagularii
- desi nu e sangeranda, se pot rupe mici vase de sange
- contraindicatie relativa: pacientul este sub tratament
Aparatura:
- surub foarte solid, ce seamana cu cele pentru aparatura mobila
- pas = 0.20 0.25 mm
- dintii si procesele alveolare sa fie integre si sanatoase
- exista disjunctoare ce se ancoreaza si pe implanturi

Disjunctia transversala la maxilar:


- in zona M6ani, forta se transmite la nivelul celorlalte zone ale fetei
- fortele sunt transmise in 2 directii: arcada zigomatica temporal
linia mediana baza craniului
- surubul se pozitioneaza in zona PM2 M1 => rupe sutura intermaxilara => desface cele 2 max
=> creeaza zone de tensiune in ax?
=> osul, dintii foarte sanatosi
manevrele de ??? ale ap atente
- sutura se schimba de-a lungul varstei => devine retentiva => disjunctia se realizeaza mai greu
- momentul pana la care se realizeaza disjunctia:
clasic = 13 14 ani
altii: maxim 12 ani
Dar s-a descoperit ca sutura intermaxilara se inchide la aproximativ 30 de ani
- fragmentele intermaxilare basculeaza, nu se deplaseaza paralel
- mentinerea pozitiei distal se realizeaza usor, prin reosificare
- inclinarea laterala nu influenteaza: ochiul
insertiile musculare
- se desfac in evantai, ce are balama posterior
- sutura palatinala se desface mai greu, pterigoidele raman fixe
- dintii pleaca in acelasi ax, spre exterior (nu se inclina ca la aparatele clasice)

52

Tipuri de ancoraje pentru disjunctoare


Ancorare:
pe dinti = prin inel ortodontic

pana la 10 12 ani e suficient pe inele pe M1, cu prelung la niv zonei de

sprijin Korkhaus => sprijin pe 2

dupa aceasta varsta, inelele pot fi puse si pe PM => sprijin pe 4

dupa 16 ani => obligatoriu sprijin de 4

avantaj: igienizarea aparatului mai buna


pe dinti prin gutiere

avantaj: blocul de sprijin dentar e mult mai mare

gutiera se aplica pe minim 3 dinti

inalta ocluzia automat (pt ca exista supraocluzie inversa sau raporturi

transversale inverse): la inele se realizeaza inaltari de ocluzie: 4

dezavantaj = nu se pot masura noii indici, pt ca nu exista spatiu sa se obsv

- se poate obsv deplasarea surubului, dar nu e suficienta

avantaj: - timpii de realizare sunt minimi (disjunctia pe inele cu cat sunt

mai multi timpi => mai multe greseli)

- singura etapa necesara = amprentarea


pe procesele alveolare direct
prin intermediu implantelor ortodontice de tip surub (frecvent), cu

diametru minim de 1.5 2 2.5mm


avantaj: nu trebuie sa ne facem probleme legate de integritatea dentara
Se obtine:
- spatiul obtinut din pdv al maririi transvers e dat 70% de miscarea celor 2 baze osoase
30% de inclinarea axelor dentare
- spre deosebire de castigul scheletic ce se obtine foarte repede
sutura se rupe in primele 2 zile
elementele sunt flotante disjunctorul ghideaza pozitia celor 2 hemioase
actioneaza aprox 2 saptamani, dar surubul mai e activ

- forta ortodontica se transforma in ortopedica => dintii se misca mai repede

=> se obsv deplasarea dintilor


in momentul terminarii, se strange si se blocheaza
Tipuri de disjunctie:
a) rapida
b) lenta
c) ultra-rapida (interv chirurgicala; disjunct folosind ca ghidaj)
=> creeaza diplopie 100% si probleme oculare de lunga durata
a) Disjunctia rapida
1 2 activari pe zi
trece din faza activa faza de contentie in 2 saptamani
lasa organismului timp de acomodare
necesita 4 6 luni de contentie
c) Disjunctia ultra-rapida
- peroada de contentie mai mica
b) Disjunctia lenta
largire controlata a diametrului transversal
1 activare pe saptamana
se poate realiza si cu arc transpalatinal si placa

53

Indicatiile disjunctiei:
maxilar:

mandibula:

1. rezolva problemele transversale

endognatie maxilara (ingustare max, bolta adanca si ingusta)

decalaj intermaxilar accentuat in defavoarea max sup

rapoarte de ocluzie inverse uni- sau bilaterale

morfologia maxilarului din prognatismul mandibular fals sau adevarat

tratam sechelelor post-despicaturi uni- sau bilaterale


2. in plan sagital (elongare osoasa)
distalizarea M2 in malocluziile Cls II
alungirea max (prs alveolar ant sau post) in malocluzii Cls III
* disjunctorul se plaseaza pe 6 7 dinti, daca e nevoie si pe I si C
- transversal: disjunctie cu dubla amortijare (*)
Cls II combinat cu atitudine chirurgicala (corticotomie)

(*) muta procesul alveolar mai spre ext pe baza mandibulei


rezolva problemele de diametre micsorate la mand (sdr Dogry)

Avantaje:
spatiul obtinut nu e supus recidivei
procedeu rapid (2 saptamani vs 1 ani)
nedureros sutura nu e inervata, iar celelalte elem sunt suf de elastice pt a nu produce durere

se simte presiune le niv dintilor si aperturii piriforme pe zona ant


in timpul tratamentului, toate celelalte misc dentare sunt posibile (la fel si in timpul contentiei)
modif functionale pot fi minore si se corecteaza automat

apare diastema
probleme de fonatie limba compenseaza

se inchide dat fibrelor transeptale

probleme estetice
ATM disjunctia rapida lasa suficient timp articulatiei sa amortizeze contactele ocluzale noi
frecvent se modifica diametrele bizigomatice, cu efecte estetice rezonabile
se largeste fata
deschiderea cailor aeriene sup => respiratia orala devine mixta
respiratia mixta devine nazala
Dezavantaje:
stabilitatea disjunctorului poate ceda
surubul la mijloc

descimentarea inelelor / gutierei

se rup inelele de pe disjunctor


nevoia foarte mare de colaborare cu parintii pentru activarea disjunctorului
> altfel se poate determina deplasarea dintilor (pana la extractie) si maxilarele
raman pe loc

54

Confectionarea disjunctorului:
amprentare
pozitionarea inelelor in cavitatea bucala
amprentarea peste inele
transferarea inelelor de pe dinti in amprenta
adaptarea surubului si sudarea surubului
aplicarea elementelor de rigidizare
realizarea disjunctiei
asig faza de contentie apex 6 luni (ca pentru orice fractura osoasa)
dupa indepartarea surubului, inclinarea dintilor se indreapta, recidiveaza intotdeauna
> activarea surubului se face mereu in exces
Ex practic:
- arc facial pe inele pe M6ani, pt distalizare
!! obsv dist intercanine la un pacient cu dentitie mixta
- poz C poate determina orice clasa Angle
- daca Csup sunt
- foarte ascutiti, neabrazati pana la 6 ani => facem noi slefuire
- orientati spre palat si linia mediana => slefuire
- foarte multe clase II sau III sunt determinate de endognatie si limba nu are loc
- in dentitia permanenta structura se prinde pe 4 dinti pentru a fi mai rigida, iar linia surubului
trebuie foarte bine pozitionata pe linia mediana

Concluzii:
1. Disjunctia este un procedeu la care beneficiile obtinute depasesc cu mult dezavantajele
2. Marea majorit a spatiului (70%) obtinut prin modificari bazale e foarte putin supus recidivei
3. Este o procedura rapida, dar necesita contentie pe o per binedefinita, dar indelungata (4 8 luni)

55

CURS 10
Sef lucr Teodorescu

INTERVENTII ASOCIATE TRATAMENTULUI ORTODONTIC.


TRATAMENTUL ORTODONTIC CA TRATAMENT ADJUVANT
IN TERAPIA DE REABILITARE ORALA
1. Tratamentul ortodontic ca tratament adjuvant:
pt tratamentul protetic
reabilitare parodontala
Protetic:
posibil nevoie sa corectam niste dinti stalpi
sa mutam un spatiu de edentatie
sa marim un spatiu de edentatie
redistribuirea breselor edentate
crearea unui suport radicular pt o RCR corecta (ex rest radicular subgingival => faci egresiune)
corectarea planului de ocluzie preprotetic (nu prin slefuiri)
corectarea unor angrenaje / ocluzii inverse frontale (preprotetic)
daca sunt anodontii extinse (copii) => pe parcursul cresterii se urmareste o distributie judicioasa
a dintilor existenti, intr-un ax cat mai paralel, pentru a crea ulterior niste dinti-stalp viabili.
Parodontal:
crearea unor axe cat mai favorabile unor dinti aflati in suprasarcina
corectarea pe cat posibil a planului de ocluzie
reducerea unei supraacoperiri frontale
restabilirea unor ghidaje corecte in propulsie
in lateralitate: asigurarea unor ghidaje de grup lateral
=> presupune o restabilire parodontala initiala apoi tratament ortodontic apoi se continua
tratamentul parodontal protetic

2. Tratamente asociate tratamentului ortodontic


tratament protetic
tratament chirurgical
Tratamentul protetic:
protezarile care se realizeaza in situatia anodontiilor subtotale / extinse => protezari amovibile
care sa induca si cresterea bazelor maxilare
frecvent sunt niste proteze care prezinta si suruburi ortodontice
se schimba la 1 2 ani
rolul lor:
reastabilirea functiilor ADM
crearea unor forte ce se transmit bazelor max contribuind la cresterea lor
56

=> si montarea dintilor difera putin fata de protezele obisnuite


(ex daca vrem surub median => initial dintii sunt montati ca incongruenta)
- acesti pacienti frecvent nu au creasta alveolara (ca un edentat foarte vechi) => frecvent
se asociaza si bride laterale / frenuri ce desprind proteza
- la pacient cu anodontie => protezarea se face cat mai devreme (atunci cand poti lua o
amprenta) (ex la 4 ani)
in etapa finala a unui tratament ortodontic la care se necesita protezare
=> protezarea are inclusiv rol de contentie definitiva
orice protezare pe parcursul unui tratament orto se face cu caracter provizoriu
doar la sfarsit => protezare definitiva (supa echilibrarea finala)
- daca un pacient necesita slefuiri selective, acestea se vor face dupa tratamentul ortodontic

Tratamentul chirurgical
- interventiile chirurgicale se pot adresa:

partilor moi
dintilor
proceselor alveolare
bazelor maxilare

Asupra partilor moi:


frenotomii / frenectomii atat frenului labial sup, cat si frenului lingual

fren labial sup => in diastema vera produsa de insertia joasa a frenului (exista si

un ligament fibros ce ajunge uneori pana in baza foselor nazale)

=> incizia: diferite linii de incizie / sutura

- un fren labial il putem face majoritatea dintre noi

fren lingual nu prea il facem noi (=> il trimiti la chirurg) poate fi extrem de

sangeranda + hematoamele sublinguale parenchimatoase sunt f periculoase


debridari (debridarile laterale)

ex cand exista brese inaintea tratam sau le cream noi si ne punem problema

deplasarii dintilor de-a lungul liniei arcadelor

intotdeauna insertiile partilor moi (mucoasa fixa) au forte mai mari decat

rezistenta osoasa

ex) inchizi spatiul, dar insertia unei bride poate duce la recidiva chiar daca

forta respectiva e contra tendintei de mezializare a dintilor;

ex) bresa la PM1 => muti PM2 in locul PM1 si M1 in locul PM2 dar daca

exista brida, poate recidiva


adenoidectomii / amigdalectomii
eliminarea unor cicatrice cheloide (de pe mucoasa)
in functie de dimens/grosimea cicatricii apar sa nu nuste asimetrii in dezvoltare
orice cicatrice cheloida daca individul are tendinta de a face cheloide dupa ce
o indepartezi va face un cheloid si mai mare => dar pana atunci poti face
niste deplasari;

57

Asupra proceselor alveolare (in scop ortodontic)


corticotomia presupune sectionarea corticalei atunci cand dorim sa realizam o

permeabilizare osoasa (ex: corticala groasa si raspunde greu la tratament

=> cedeaza dintele sau osul))

ex) daca vrei sa faci o mezializare => faci o sectionare verticala a corticalei intre

radacinile dintilor pe care ii deplasezi

sau orificii tot pe verticala


corticotomie + septotomie ( repozitionare)
ex) rotatia dentara (e cea mai recidivanta anomalie dentara izolata !!! )
+ repozitionare => se decupeaza procesul alveolar de jur imprejurul dintelui se
repozitioneaza si ca la fractura se imobilizeaza in acea pozitie
Asupra bazelor maxilare
chirurgia ortognata
- ca protocol general tratamentul debuteaza prin punerea de acord a ortodontului
cu chirurgul
prima etapa = ortodontica => decompensarea totala preoperatorie
etapa 2 = cu aparatele aplicate are loc corectia chirurgicala
etapa 3 = se continua si se finalizeaza ortodontic pacientul, optandu-se frecvent
pentru contentii definitive
- tot mai mult un pacient de ortodontie e un pacient pe viata (chiar
daca poarta niste aparate minimale (de contentie))
Ce fel de interventii:
doar asupra bloc incisiv maxilar/mand => osteotomii de grup incisiv (frecv cu extractii)

- 2 sectiuni verticale prin alveola PM1 + 1 sectiune oriz deasupra bloc incisiv, cu

repozitionare;

- ex) in inocluzia sagitala foarte mare ocluzie deschisa

- in caz de supraacoperire foarte mare (ar trebui sa existe supraalveolie sau chiar si

si supragnatie maxilara) => suras gingival foarte accentuat


la maxilar diferite tipuri de osteotomii ce combina liniile Lefort

=> pt repoz sagitala si/sau sagitala a maxilarului superior


la mandibula:
interventii asupra:
corp
unghi
ram vertical
condil
ex) retrognatie / prognatie mand cu / fara repozitionarea fragmentelor
!! interventia asupra mandibulei se practica intotdeauna dupa incheierea cresterii

( la => 18 ani; la > 20 ani)


!! cauza de recidiva dupa interv chir daca nu e urmata de trat orto = limba !!
aceste anomalii toate au si o componenta functionala
>
musculatura linguala
dezechilibrul functional la nivelul buzelor
o engrama (memorie) pe care nu ai incercat sa o modifici
dezechilibru functional intre musculat linguala si musculat labiala
*** in Romania ortodontia a fost adusa de prof Chiru (care a fost chirurg)

58

Asupra dintilor
germectomie ( = extractia mugure)
odontectomie ( = extractie dinte inclus)
premolarizare cu/fara extractie
extractia dentara:
pt un dinte: temporar
permanent din seria normala
supranumerar
Extractiile asupra dintilor temporari:

- daca putem, le evitam pana spre varsta de permutare fiziologica

(au rol in masticatie, transmit fortele spre bazele maxilare si rol in cresterea max,

previn migrarile)
leziuni traumatice ale dintilor temporari:

frecvent in zona frontala plagi la niv partilor moi / proceselor alveolare

se pot produce fracturi sau intruzii

de regula: interventia se adreseaza in primul rand partilor moi si prs alveolare si se scoate

din functie fragmentul interesat (ex: inaltare de ocluzie tranzitorie)

daca e vorba de intruzie => dintele isi poate relua pozitia normala sau nu

daca nu exista semne de inflamatie locala in timp => dintele se pastreaza

daca nu isi reia pozitia => extractie cu precautie (e atins si dintele definitiv)

!!! orice extractie realizata inaintea varstei de permutare => necesita mentinator de spatiu !!
complicatii ale cariei dentare

dintii temp sunt frecvent afectati de carii=>evolueaza mai repede si se complica mai usor

=> risc de a se extinde la mugurele dintelui definitiv

atitudinea preferata = tratamentul, dar dificultati date de: varsta pacient, nr de sedinte

de trat, de dificultatea de cooperare si de existenta unor materiale convenabile

momentului in care se afla dintele temporar

se poate pastra dintele trepanat / deschis

daca nici asa nu se poate => extractie

Indicatii:
boala de focar => cand se induc infectii de vecinatate

infectii de vecinatate

cand sunt afectate functiile ADM (masticatia)

Precautie: extractia M1temp inainte de eruptia M6ani (migreaza mugurele in locul PM2)
modificarile numerice (ale dintilor temporari / permanenti)

la dintii supranumerari in dentitia temporara (f rar) => extractia numai daca interfera in

vreun fel cu dezvoltarea dintilor definitivi

la dentitia defin extractiile d temp in situatiile de anodontie (anod de ILsup, ICinf)

anodontia de ILsup:

daca cuspidul Cdefin e distal de apexul Ctmp => faci precoce atat extractia

ILtmp si Ctmp pt a se favoriza mezializarea Cdefin (din forta lui eruptiva)

daca cuspidul Cdefin e mezial de Ctmp => extragi precoce ILsup si mentii

cat mai mult Ctmp ce functioneaza ca un plan inclinat pe care evolueaza

Cpermanent in eruptia lui

pt anodontia de ICinf => acelasi rationament pt ILdefin si Cdefin

poate fi oricand controlata de orice stomatolog

daca insa e necesar un trat orto => e bine sa fie controlat de un ortodont

59


!!! la anodontie e mai bine sa corectezi axele, pozitia in timpul eruptiei pt ca

prs alveolar are o alta densitate; acolo nu au existat niciodata fibre transseptale =>

in anodontie dintii nu se mezializeaza (vs extractii) !!!


modificari ale eruptiei dentare

dintele temp determina incluzia/ectopia unui dinte permanent => faci extractia dintelui

Temporar ce nu are rizaliza sau are rizaliza cu tipar atipic

incluzia unui dinte temporar (foarte rar)

reincluzia unui dinte temporar (frecvent la M2temp inf; mai rar la ceilalti)

- daca nu exista rizaliza atentie sa nu se smulga si mugurele PM

modificarea axului de eruptie corelat cu diverse anomalii:

ex) prognatism mandibular in dentitia temporara

daca Iperman sup se formeaza P fata de temporar => temp se extrag precoce

daca se formeaza V f de temporar => se mentin cat mai mult posibil

la arcada inf:

Iperman Oral fata de temp => se mentin cat mai mult

Iperman Vestibular fata de temp => extrag precoce

Invers cand e prodentie superioara / inocluzie sagitala

=> rationament in f de ax si de locul unde se formeaza dintele perman f de cel temp


intarzierea permutarii dentare (intarziere generala a varstei dentare)

de regula cauze generale (endocrine) => tratament combinat (si endocrinolog)

sindroame congenitale (o rezolvam singuri): Down, Disostoza dento-craniana, ...


extractiile dintilor temporari practicate in timpul extractiei dirijate sau seriate (=de pilotaj)
Extractii asupra dintilor definitivi
Exista o conduita terapeutica conservatoare
extractionista
> Conservator: orice ar fi, nu se face extractie pt ca:
dintii sunt zestre genetica
e o atitudine non-etiologica
se intrerupe arcada dento-alveolara ceea ce duce la consecinte parodontale si de

manifestare a fortelor intra si inter-arcadice


pt ca de cele mai multe ori o extractie intr-un cadran necesita una simetrica pe arcada

opusa => sacrificiu foarte mare;


e o interventie ireversibila
> Extractionist: trebuie respectata matricea functionala ( = spatiul care se creeaza intre
musculatura externa si cea interna)
acest spatiu ca dimensiune si forma e dat de echilibrul normal sau patologic intre

muschii antagonisti si se imprima ca forma si dimensiune pe arcada dento-alveolara


> acest echilibru trebuie pastrat cu orice pret (nu conteaza daca e normal sau patologic)
=> prin reducere numerica
rezultat mai stabil
durata de tratament mai scurta
mijloacele terapeutice mai simple

60

!!! Regulile dupa care se practica o extractie:


1) Dintele care se extrage sa fie cat mai aproape de focarul de incongruenta
2) Valoarea biologica a dintelui extras sa fie cat mai mica : (val parodontala,
rezistenta la carie, posibilitatile unui eventual tratament la acel dinte)
3) Valoarea estetica a dintelui extras sa fie cat mai mica
4) Dintele care se extrage se alege astfel incat corectarea dintilor restanti sa
presupuna o deplasare apicala minima si intr-un ax cat mai corect
La maxilarul superior: extractia cel mai frecvent:
PM1 cel mai vizat:

distanta fata de C (focar de incongruenta frecvent)

de regula are 2 canale

rezistenta cea mai mica la carie

permite corect intr-un ax cat mai buna a Caninului

Dezavantaj: infundarea santului naso-genian (imbatraneste)


PM2 sau IL (discutabil)

IL aproape de focar

inchiderea spatiului foarte repede

valoare odontala < PM2

PM2 avantaj estetic

permite creare de spatiu pt zona frontala si posterioara

unii o vad ca cea mai favorabila


M1 e frecvent si precoce afectat carios

ofera spatiu pentru zona posterioara, dar si frontala

(dar ar trebui sa ai o rezerva in existenta M3)


M2 - foarte rar se extrage
C cel mai rar se extrage (niciodata de preferat)
- cand am lua in considerare o extractie de C:
cand e inclus orizontal si transarcadic (peste linia mediana apex intr-o
parte a arcadei, iar coroana in cealalta parte)
cand exista un echil arcadic f stabil, dinti perfect aliniati si spatiu de 0 mm
cand pacientul e in creierul muntilor
La arcada inferioara:
ICinf
cel mai frecvent

bresa se inchide foarte repede

nu e vizibila in final

dintele cel mai mic

valoare biologica mica


PM1 ofera spatiu pentru C
PM2 + ceilalti la fel ca la arcada superioara:
M1 cand e compromis si avem M3
M2 NU
C NU

61

Extractia ca tratament preventiv / interceptiv:


3 conduite:
1) La molarul de 6 ani ( M6ani)
dinte cu structura precara
frecvent si precoce afectat carios
daca e extras in timp util => obtii spatiu pt zona frontala si posterioara
=> combatuta, pentru ca:
are rol important in echilibrul inter / intra-arcadic
e un dinte foarte mare dificil de inchis bresa
pt ca extractia e facuta precoce => copilul e mentinut timp indelungat fara centru
de crestere + masticatie
Extractia M6ani:
se face la 6 8 ani => exista sansa sa fie o deplasare corporeala egala a PM2 si M2

+ inchidere a bresei
la 8 10 ani apare o inclinare Distala a PM2 si Meziala a M2
la > 10 ani => apare mezio-inclinare mare a M2
2) Extractia M2 (M12ani)
ar crea spatiu pt zona laterala
previne toate accidentele de eruptie ale M3
Combatuta:
M2 au o valoare dento-parodontala foarte mare (ca si Caninii)
e preferabil sa nu ne atingem de ei
Cand luam in calcul extractia M2:
NU interceptiv !!!
fie nu putem face extractia M3 (decat cu riscul de a leza M2 sau prejudicii f mari)
cand riscam ca prin extractia M3 sa expunem radicular M2 => alegi M2 pt extract
ex) Disto-inclinare foarte mare a M2sup cant nu exista suport tuberozitar => evolueaza
vertical M3 si se creeaza suport osos (osul alveolar se creeaza prin eruptia dintelui)
3) Extractia dirijata / seriata / de pilotaj Hunter-Hotz
(este cea mai pertinenta)
- se face pe parcursul a mai multi ani ( => trebuie sa poti avea in dispensarizare pacientul)
- are 4 etape:
et I in dentitia temporara: - extragi ILtmp => faci spatiu pt ICperman
et II extrag Ctmp => faci spatiu pt ILperman
et III extrag M1tmp => spatiu pt PM1
et IV extrag PM1 => spatiu pt C si PM2
- dureaza cam intre 7 11 ani
- e legat de tine: daca nu faci toate etapele => dezastru
!!! de retinut !!! semnal de alarma pentru incongruenta dento-alveolara:
observatie facuta de Nance: Atunci cand exista un deficit de spatiu de 2mm in arcada
superioara in dentitia mixta sau de 3mm in arcada inf in dentitia mixta => poate sa fie compensat
in permutarea dentara completa; - ce depaseste acest nivel => incongruenta cu inghesuire

62

!!! regula de luat in considerare !!!


daca e un pacient cu incongruenta cu inghesuire daca consideram ca s-ar putea sa aiba
nevoie de aparat => NU faci extractiile (creezi dezechilibru)

Intrebari si raspunsuri (la finalul cursului):


pentru a putea valorifica un rest radicular subgingival:
se pun 2 inele pe dintii limitanti invecinati restului
tratament corect al restului radicular cu apex sigilat
intra-radicular cimentezi un carlig
aplici arc rigid intre inelele dintilor invecinati (nedeformabil)
ancoram de la carligul cimentat intraradicular la arc (direct sau pe carlig sudat) o
tractiune elastica
=> pana iese 1 2 mm
stabilizezi si imobilizezi 1 2 luni pt a se restructura osul
apoi faci RCR (cu limite / adaptare marginala corecta)
- depinde de lungimea radacinii
daca nu ai parghie suficienta poti face transfixatie (introduci o tija care se duce
dincolo de apex)
=> sa nu ai o parghie extraalveolara mult mai mare decat cea intraalveolara
orice tratament de restaurara => trebuie gandit astfel incat sa iti lasi o solutie ulterioara !!
in ortodontie, cu cat creste varsta pacientului, cu atat:
forta trebuie sa aiba:
intensitate minima (slabe)
amplitudine maxima (bratul fortei sa fie lung)
Amplitudinea: = aria dintre cele 2 pozitii (activa / pasiva) a elementului de actiune (resort)
=> miscare mai fiziologica: mai rapida, cu restructurare osoasa cat mai aproape de optim

63

CURS 11
(ultimul curs)

APARATELE SI FORTELE EXTRAORALE

= aparate ortopedice
- zonele lor de sprijin = in afara cav bucale: la nivelul coloanei cervicale
in reg cranio-faciala
> daca se aplica o forta => nu se modifica => se pot folosi forte de intensitate foarte mare
Dispozitive extraorale - cele mai folosite:
Headgear
Masca faciala Delaire
Barbita + capelina (prescurtare: b+c)
Forte extraorale:
- in functie de: sens: forta postero-anterioara (masca Delaire)

antero-posterioara (headgear, b+c)


intensitate: ortodontice: 50 100g => produc deplasari dentare
ortopedice: 250 100g => produc modificari ale bazelor osoase
- roluri pt mentinerea unei situatii existente la niv arcadei dent (ex pt mentinerea sp pt M6ani in

Cazurile de pierdere a Mtemp aparat cu tubusoare)


pt a impiedica mezializarea M6ani fiziologica (cand se pierd Mtemp leeway-space-ul

disponibil se imparte pt alinierea zonei frontale si zonei laterale => il vom folosi pt

alinierea zonei frontale


deplasari active dentare headgear pe M6ani purtat o per mai mare + forta mai mare
deplasari ale intregii arcade ( distal / mezial)
intarirea colajului - pt prevenirea deplas zonei de sprijin intraoral pe parcursul trat orto
modificari la nivel scheletal franarea / stimularea cresterii max / mand
- problema = cooperarea pacientului
- partile componente ale aparatelor extraorale:
rezistenta stabila (zona de sprijin) regiunea cervicala

regiunea cranio-faciala
rezistenta mobila M6ani

regiunea I C

maxilarul in totalitate
elemente declansatoare de forte: benzi elastice
inele de cauciuc

64

1) HEADGEAR
- unul din cele mai folosite dispozitive extraorale
- poate fi folosit:
singur
asociat cu aparate fixe sau functionale (cel mai frecvent)
- parti componente :
a) dispozitiv extraoral:
banda

capelina

banda si capelina
b) element metalic: arc facial transfera forta extraorala la punctul de aplicare intraoral
c) element declansator de forta
a) Dispozitiv extraoral
in functie de regiunea anatomica utilizata, poate fi:

cervical (banda) = low-pull (cu tractiune joasa)

parietal (capelina) = high-pull (tractiune inalta)

directie orizontala (b+c) = medium-pull


alegand zona de sprijin => aleg directia de actiune => rezulta efectul maxim
b) Arcul facial:
- componente: 2 arcuri unite in zona anterioara (arc intraoral si arc extraoral)
arc intraoral sarma de 1 1.5mm

se introduce in tubusoare care se gasesc la nivelul:

inelelor de pe M1sup (cu 2 orif sau 3 = pt arcul principal +

+ secundar + pt arcul facial)

maselor ocluzale de la aparatele functionale

unei gutiere totale maxilare (se retrudeaza arcada max in

totalitate si / sau max)

pt ca arcul sa fie stabil in tubusor, trebuie prevazut cu un stop;

acesta poate fi o bucata de sarma sudata pe arc la un anumit

nivel/indoitura a arcului (in V, in baioneta)

prefabricata => alegem arcul in f de dimens dorita

medicul face indoitura => necesar clesti f puternici

( mai putin folosit)

arcul este paralel cu arcada; nu vine in contact cu ea => spatiu de

5 8 mm intre arc si I (pe masura ce se distalizeaza M, arcul

se apropie de dinti + pe dinti pot exista bracket-uri=>necesita

o distalizare si mai mare)

vine interlabial
arc extraoral portiune ext
urmareste conturul obrazului la distanta
capatul este indoit sub forma de carlig de care se va agata

tractiunea elastica
mai gros: 1.5 2 mm
de lungimi diferite => in functie de ele => efectul e diferit
directii diferite

65

In functie de unghiul format de tractiunile extraorale cu planul de ocluzie => 3 tipuri de actiuni
I= tractiune orizontala (unghi = 5) miscari strict in plan orizontal
II= tractiune joasa (sub PO ~ 20) miscari in plan oriz + egresiune (vertical)

=> la pacienti hipodivergenti


III= tractiune inalta (deasupra PO ~ 40) miscari oriz + ingresiune (la Hiperdivergent)
Zona de sprijin:
poate fi M6ani

maxilarul in totalitate
momentul fortei = raportul dintre forta si centrul de rezistenta al dintilor / maxilarului

> M1sup = la trifurcatia radacinilor


daca forta trece prin centrul de rezistenta => deplas corporeala (miscare de translatie)
sub centrul de rezist => inclina cor spre D (rot in sensul acelor de ceas)
deasupra centr de rezist => radacina spre D (rot in sens invers ace ceas)
c) Elemente declansatoare de forta:
forta e data de actiunea de intindere a elementului elastic
dispoz folos inele de cauciuc (forta e determ de tipul, lung, gros elasticului)
inele de siguranta (din plastic; cu resort; cu orif care sunt
numerotate si se schimba pe parcursul tratam pt a schimba
forta=>avantaj: daca se aplica o forta prea mare => dispozitivul se desface => accid
forta se masoara cu ajutorul dinamometrului
forta se stabileste in functie de scop:

asupra max => forte mari ( ~ 1000g de fiecare parte)

pt mentinerea ancorajului = 300 500g

pt deplasari dentare active = 500g


durata de purtare difera: pt mentinerea spatiului:
8h/zi (noaptea)
pt intarirea ancorajului:
10h/zi
pt deplas dentare active: 12 19h/zi
-

arcul facial cu tractiune inalta se poate folosi si asociat cu un activator


( cu tubusoare in masa interocluzala si cu anse de torque)

66

2) MASCA DELAIRE
- creeaza forte care determina deplasarea maxilarului si a dintilor arcadei superioare spre anterior,
asa cum este nevoie in anomalii Cls III cu deficit de crestere a maxilarului (pseudoprognatism)
- parti componente:
rezistenta stabila o pelota frontala
unite printr-un cadru metalic
(masca pr-zisa)
o barbita

cadru metalic
format din 2 bare laterale care urmeaza

conturul fetei, la dist de partile moi

barele laterale sunt unite in zona comisurii

printr-o bara transvers situata prelabial

si prevaz cu butoni de care se agata

inelele elastice

de obicei prefabricata (cu suruburi laterale pt adaptare la pacient)

sunt foarte bune, dar trebuie purtate


rezistenta mobila maxilar
(dispozitiv fix cu componente groase)

arcada sup (gutiera groasa / placa ancorata pe gutiere)

Gutiera avantaje : realizeaza un bloc din toata arcada

inalta ocluzia (favor in oclz inversa)

> cu carlige speciale


forta :
data de inele de cauciuc
- actiune:

activeaza sutura pterigo-maxilara si palato-maxilara, deplasand maxil spre ant


prin sprijinul de la nivelul mandibulei ii franeaza cresterea
- actiune ortopedica (asupra osului): la copiii de 6 8 ani
- efect mai redus asupra maxilarului; mai mult deplaseaza arcada spre ant: la 9 10 ani
- trebuie captusite ~ la 2 sedinte

3) BARBITA CU CAPELINA
- pot fi prefabricate
- rol: franarea cresterii mandibulei convenabil deoarece cresterea este determinata genetic
(deplas mand spre post)
in prognatismul anatomic
- dispozitiv strict extraoral (poate fi purtat in asociere cu un aparat intraoral)
- utila in:
prognatism functional
modificari de ax ale incisivilor
- utilizare:
- inaltari de ocluzie (gutiera) si ajutata de barbita cu capelina => deplaseaza mand
spre posterior (mai mult o educare musculara)

- THE END -

67