Sunteți pe pagina 1din 9

1

Procedura
reorganizarii
judiciare si a falimentlui

Notiuni introductive privind tratamentul legal aplicat


comerciantilor in dificultate
1Activitatea comerciala si dificultatile sale1
Caracteristici generale.Activitatea comeriala,adica activitatea de producere si circulatie a
marfurilor si serviciilor,se intemeiaza pe anumite raporturi juridice stabilite intrre
comercianti,in speial raporturi juridice contractuale.
Desfasurarea normala a activitatii comerciale impune ca toti comerciantii care si-au asumat
obligatii ,in baza raporturilor juridice la care participa,sa isi execute aceste obligatiiin stricta
conformitate u caracterele incheiate.
In privinta executarii obligatiilor,o imporanta deosebita o are executarea obligatiilor al caror
obiect il constituie plata unor sume de bani(pretul marfurilor,al lucrarilor si
serviciilor,rambursarea imprumuturilor,etc.).
Prin urmare,neexecutarea obligatiilor banesti la scadenta produce consecinte negative nu
numai asupra creditorului,i si fata de alti comercianti cu care creditorul se afla in raporturi
juridice.

2Evolutia conceptiilor privind tratamentulncomerciantilor in dificultate


Perioada veche(antica.Drptul roman a consacrat primele reglementari,care,perfectiune
lor,care au dus mai traziu la institutia falimentului.2
Fara sa faca distinctie intre comercianti si necomercianti,dreptul roman a reglementat situatia
juridica a datornicilor,inlocuind executarea asupra persoanei debitorului cu executarea asupra
patrimoniului acestuia,dupa procedura executarii fiscale.
Perioada Evului Mediu .Traditiadreptului roman a fost pastrata si dezvoltata in dreptul
medieval,in special in statutele oraselor italiene Genova,Florenta si Venetia
O prima reglementare care a pus bazele institutiei falimentului o reprezinta Ordonanta din
1673 emisa de Ludovic al XIV .Aeasta ordonanta,inspirata de reglementarile italiene,privea
comertul terestru,insa cuprindea si dispozitiireferitoare laFalimente si bancrute.
1 A se vedea:M.Pasc,Dreptul falimentar roman,Editura Cugetarea,Bucuresti
1926,p.15 si urm.;I.N.Fintesc,Curs de drept commercial,vol
3,Bucuresti,1930p.37;Y.Guyon,Droit des affaires,Tome 2,2e
edition,Economica,Paris,1989,p.15 si urm.A se vedea si M.N.Costin,Angela
Miff,Institutia juridical a falimentului.Evolutie si actualitate in Revista de drept
commercialnr.3/1996.
2 Notiunea de faliment are ca origine cuvantul latinesc fallo-fallere,cu sensul de a
insela,a nu izbuti,a gresi
2

Perioada moderna.Prima reglementare completa si sistematica a falimentului s-a realizat


prin Codul comercial francez din 1807.
Sub influentalui Napoleon,nemultumit de comportamentul unor furnizori ai armatei,regimul
falimentului consacrat de Codul comercial a fost deosebit de intransigent.
Prin noua reglementare se urmarea realizarea a 2 scopuri:un scop imediat,constand in
asigurarea platii creantelor creditoriilor si pedepsirea falitului,si un scop mediat,care viza
asanarea activitatii omerciale.
Concepitia Codului codului comercial francez a fost preluat si de Codul comercial italian din
1882 si prin intermediul sau ,de odul comercial roman din 1887.
Perioada contemporana.Incepand din a doua jumatate a secolului nostru,conceptia privind
tratamentul aplicabil comerciantului in dificultate a suferit schimbari importante. A fost
fundamentata o noua conceptie care a abandonat ideia de faliment.
In noua conceptie,redresarea si lichidarea judiciara apare ca o procedura care permite
comerciantului aflat in dificultate sa esueze intr-un mod organizat.
Noua conceptie privind tratamentul legal aplicabil comerciantilor in dificultate sa-a gasit
expresia in dreptul franez,care,prin adoptarea a trei legi 3,a consacrat dreptul intreprinderilor
in dificultate.

Reglementarea tratamentului aplicat comeriantilor in dificultate in


Romania
Precizari prealabile.De-a lungul vremii,in Romania au existat mai multe reglementari legale
privind tratamentul aplicat comerciantilor in dificultate.Ficare sin aceste reglementari au fost
expresia conceptiei epocii in care a fost adoptata.4
Vechiul drept romnesc.Primele legiuni ale vehiului drept romanesc cuprindeau anumite
dispozitii referitoare la faliment.
Codul Caragea din 1817 reglementa falimentul in Partea III,Capitolul VIII,pentru
imprumutare si datorie.
Codul Calimach din 1817reglementa falimentulin anexa I Despre randuiala cursului
creditorilor.
3 Legea nr.84-148 din 1 martie 1984 privind prevenirea si reglementarea
amiabila a dificultatilor intreprinderior;Legea nr.85-8 din 25 ianuarie1985 privind
redresarea si lichidarea judiiara a intreprinderiolor;Legea nr.85-99 din 25 ianuarie
1985 privind administratorii judiciari,mandatorii lichidatori si expertii in
diagnosticarea intreprinderilor.
4 A se vedea Y.Guyon,op.cit.,vol II,p.7.
3

Condica pentru comerciu.Reglementarea cuprinsa in Condica pentru comerciu,adoptata in


1840,este considerate prima lege romaneasca completa a falimentului.Ea repezinta o traducere
a dispozitiilor privitoare la faliment din Codul comerciant francez,in forma modificata prin
legea din 28 mai 1838.
Aceasta reglementare s-a aplicat in Muntenia,iar din 1864 si in Moldova.
Codul comercial din 1887.Folosind ca model Codul commercial Italian din 1882,Codul
commercial roman se mentine pe linia traditiei Codului omercial francez.
Codul commercial roman a consacrat institutiei falimentului Cartea III Despre
falimentart.695-888
Legea nr 64/1995.Intrucat reglementarea Coduli comercialreferitoare la faliment nu mai
corespundea exigentelor perioadei actuale,a fost adoptata o noua reglementare legala,care sa
fie aplicata comerciantilor aflati in dificultate.Aceasta reglementare s-a concretizat in Legea
nr 64/1995 privind procedura reorganizarii si lichidarii judiciare.5In privinta bancilor,s-a
adoptat Legea nr.83/1998 privind procedura falimentului bancilor.

Notiunea si caracterele procedurii reorganizarii judiciare si a


falimentului
1Notiunea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului
Procedura reorganizarii juridiciare si a falimentului.Art.2 din Legea nr 64/1995,in forma
modificata,prevede ca Scopul legii este instituirea unei proceduri pentru acoperirea
pasivului debitorului,in insolventa,fie prin reorganizarea comeriantului si a activitatii acestuia
acestuia sau prin lichidarea unor bunuri din averea lui pana la stingerea pasivului,fie prin
faliment.
Procedura reorganizarii judiciare consta in anumite reguli privin reorganizarea activitatii
debitorului pe baze noi,,in vederea redresarii economico-financiare si asigurarii mijloacelor
banesti pentru plata datoriilor fata de creditori.
Procedura falimentului consta in anumite reguli prin care se reglementeaza executarea silita
a bunurilor din patrimoniul debitorului,in vederea platii datoriilor fata de creditori.
Concluzii.Din cele aratate rezulta ca un comerciant aflat in insolventa poate fi supus unei
procedurispeciale-procedura reorganizarii judiciare si a falimentului.
Prin urmare ,procedura reorganizarii judiciare si a falimentului constituie un ansablu de reguli
reglementate de lege,care urmaresc obtinerea de fonduri banesti pentru plata datoriilor
debitorului,aflat in insolventa,prin redresarea economico-financiare a activitatii debitorului
sau executarea silita a bunurilor din patrimoniul acestuia.

5 M.Of.P.I.,nr 130/29.06.1995
4

Caracterele procedurii reglementarii judiciare si a falimentului


Precizari prealabile.Din cele aratate in legatura cu notiunea procedurii reorganizarii judiciare
si a falimentului rezulta si caracterele aceste proceduri:carcaterul judiciar;caracterul
profesional;caracteul de remediu sau de executare silita;caracterul colectiv(concursual) si
caracterul unitar.
Procedura reorganizarii judiciare si a falimntului are character judiciar.Procedura
reorganizarii judiciare si a falimentului la care este supus comerinatul aflat in dificultate este o
procedura judiciara.Potrivit legi ea se realizeaza de catre instant judecatoreasca, judecatorulsindic,administratorul,lichidatorul,adunarea creditorilor si comitetul creditorilor(art.5 din
Legea 64/1995).
Procedura reorganizarii judiciare si a falimentului are character profesional.Prin chiar
art.1 din Legea 64/195 se prevede ca procedura reglementata prin aceasta lege se aplica
comerciantilor,nefiiind aplicabila necomerciantilor.
Procedura reorganizarii judiciare si a falimentului are character de remediu sau,dupa
caz,de executare silita.Potrivit art2.din Legea 64/1995, procedura reorganizarii judiciare si a
faclimentului are ca scop acoperirea pasivului debitorului,fie prin procedura reorganizarii,fie
prin procedura falimentului.Asta inseamna ca procedura reorganizarii judiciare si a
falimentului este remediu si,dupa caz,un instrument al executarii silite asupra patrimoniului
debitorului.
Procedura
reorganizarii
judiciare
si
a
falimentului
are
character
colectiv(concursual).Prin procedura reorganizarii judiciare si a falimentului se urmareste
satisfacerea intereselor tuturor creditorilorcomerciantului debitor aflat in dificultate.
Procedura reorganizarii judiciare si a falimentului are character general si
unitar.Regulile prin care se reorganizeaza activitatiile debitorului sau,dupa caz,cele privind
lichidarea patrioniului acestuia se aplica tuturor bunurilor din patrimonial debitorului.

Conditiile aplicarii procedurii reorganizarii judiciare si a


falimentului
Notiuni generale
Precizari generale.Potricit art.1 din Legea 64/1995,in forma sa modifiata,procedura
reorganizarii judicare si a falimentului se aplica oricareia dintre urmatoarele categorii de
comercianti aflati in insolventa si care vor fi numiti in continuare debitori;a)socetatile
comerciale;b)cooperative de consum si cooperative mestesugaresti-denumite in continuare
organizatii cooperative-pecum si asociatiile teritoriale ale cooperativelor de consum si
mestesugaresti;c)persoanele fizice,actionand individual sau in asociatii familiale.

Calitatea de comerciant a debitorului

A Consideratii generale
Precizari prealabile.In conceptia Legii nr.64/1995,procedura reorganizarii judiciare si a
falimentului se aplica numai comerciantilor.Aceasta procedura nu priveste
pe
necomercianti,chiar daca acestea au savarsit fapte de omert isolate,deoarece legea are in

vedere numai persoanele fizice si juridice care au calitatea de comerciant.


B Socetatiile comerciale
Precizari prealabile.Art.7 C.com. prevedea ca socetatile comerciale se constituie,prin
definitie,in scopul de a desfasura o activitate comerciala,avand ca obiect savarsirea de fapte de
comert.
Pentru constituirea socetatii comerciale si, implicit,pentru dobandirea calitatii de comerciant
trebuie indeplinite formalitatile stabilite de legea nr.31/1990 si o.u.g nr.76/2001.6
Conditiile incetarii calitatii de comerciant.De vreme ce dobandirea calitatii de comerciant
este legata de insasi constituirea socetatii ca persoana juridica,inseamna ca aceasta calitate se
pierde in momentul cand socetatea isi inceteaza existenta ca persoana juridica.
Conditia juridica a socetatilor unei socetati comerciale.In doctrina dreptului comercial s-a
discutat in legatura cu calitatea de comerciant a asociatilor unei socetati comerciale.
In incheiere trebuie aratat ca in conceptia legii nr 64/15,procedura reorganizarii judiciare si a
falimentului aplicata socetatii in nume colectiv si socetatii in comandita(simpla sau pe actiuni)
nu se extinde si asupra asociatiilor.

C Organizatiile cooperatiste
Precizari prealabile.Potrivit Legii nr. 64/1995,procedura reorganizarii judiciare si a
falimentului se aplica si cooperativelor de consum si celor mestesugaresti,precum si
asociatiilor teritoriale ale cooperativelor de consum si mestesugaresti.
Coperativele mestesugaresti.Regimul juridic al cooperativelor mestesugaresti este
reglementat prin Decretul-lege nr.66/1990 privind organizarea si functionarea cooperatiei
mestesugaresti.7

D Comerciantul persoana fizica


Conditiile dobandirii calitatii de comerciant.Potrivit art.7C. com.,persoana fizica
dobandeste calitate de comerciant prin savarsirea unor fapte de comert obiective,cu caracter

6 A se vedea Supra nr 105.


7 M.Of.P. I,nr. 252/18.10.1990
6

profesional si in nume propriu,fara nici o alta formalitate(autorizatie,inregistrare in registrul


comertului etc.).8
Proba calitatii de omerciant este o chestiune de fapte;ea se face prin prezentarea de dovezi din
care sa rezulte ca persoana in cauza a savarsit fapte de comert in conditiile cart.7 C. Com.
Conditiile incetarii calitatii de comerciant.Intrucat in cazul persoanei fizice,caliatatea de
comerciant se dobandeste prin savarsirea faptelor de comert in conditiile legii,inseamna ca
aceasta calitate inceteaza in momentul in care persoana in cauza nu mai savarseste fapte de
comert cu caracter profesional.
Incetarea efectuari faptelor de comert trebuie sa fie efectiva si cu caracter definitiv.
Situatia juridica a meseriasilor si agricultorilor.Meseriasi si sgriultorii desfasoara oa
ctvitate ecoomica e se poate compara cu ce a comerciantilor.

Insolventa comerciantului
A Consideratii generale
Precizari prealabile.Procedura reorganizarii judiciare si a falimentului se aplica
comerciantilor-socetatii comerciale,organizatii cooperatiste si persoane fizice-aflate in
insolventa.
O.G. nr.38/2002 a abandonat notiunea traditionala de incetare de platiinlocuind-o cu
notiunea livreasca de insolventa.

B Notiune insolventei
Precizari prealabile.Codul comercial nu definea incetarea platilor.Doctrina si practica
judiciara a faost cele care au stabilit ontinutl incetarii platilor.9
O.G. nr.38/2002, chiar daca a introsus o notiune discutabila,are meritul ca defineste ea insasi
ceea ce intelege prin insolventa comerciantului.
Definitia insolventei.Potrivit art.1 alin.(2) din Legea nr.64/1995, in forma modificata,prin
insolventa se intelege acea stare a patrimoniului debitorului caracterizata prin incapacitatea
vadita de plata a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile.
Elementele insolventei.Definitia legala cuprinde elementele caracteristice ale insolventei:
a)Incapacitate de plata a debitorului.In conditia legii,insolventa presupune incapacitatea de
plata a debitorului comerciant.

8 M.Of.P.I, nr. 23/8.02.1990


9 Ase vede:M.Pascanu,op. cit.,p. 61 si urm.; I.N. Fintescu,op. cit vol. III ,p.31.
7

b)Inapacitatea vadita de plata.In onceptia legii,insolventa debitorului presupune o capacitate


vadita de plata a datoriilor exigibile cu sume de bani disponibile.
Delimitarea insolventei de insolvabilitatea debitorului si de refuzul de plata al
debitorului.Insolventa nu se confunda cu insolvabilitatea debitorului si nici cu refuzul de
plata al debitorului:
a)Insolventa si insolvabilitatea debitorului.Insolventa este acea stare a patrimoniului care
exprima neputinta debitorului de a plati la scadenta datoriile sale,insolvabilitatea este o stare
de dezechilibru financiar al patrimoniului debitorului,in care valoare elementelor pasive este
mai mare decat valoarea elementelor active.
b)Insolventa sirefuzul de plata al debitorului.Insolventa nu se confunda cu simpla neplata a
datoriilor la scadenta.Insolventa se manifesta prin neplata datoriilor ajunse la
scadenta.Debitorul nu se afla in insolventa daca refuzaplata datoriilor sale invocand anumite
exceptii pe care le considera cu buna-credinta ca intemeiate.

C Conditiile insolventei
Conditiile privind datoriile care formeaza obiectul insolventei.Legea nr. 64/1995
reglementeazaconditiile privind datoriile care fac obiectul insolventei.
Deci procedura reorganizarii judiciare si a falimentului se alica comerciantilor debitori care au
incetat plata datoriilor certe,lichide si exigibile.
Conditiile privind manifestarea exterioara a insolventei.Insolventa este asa cum am
aratat,o stare a patrimoniiului debitorului,care consta in neputinta de a plati datoriile scadente
datorita lipsei de lichiditati.
In sfarsit doctrina a considerat ca fapte revoltatorii ale incetarii platilor si fapte cum
sunt:folosirea de catre debitor a unor mijloace ruinatoare sau frauduloase pentru ascunderea
stariii de incapacitate de plata,inhiderea magazinului si fuga debitorului etc.10

Organele care aplica procedura reorganizarii judiciare si a


falimentului
Notiuni generale
Precizari prealabile.Procedura reorganizarii judiciare si a falimentului are ca scop acoperirea
pasivului debitatorului aflat in insolventa.
Potrivit lart.5 din Legea 64/1995,organele
judecatoresti,judecatorul-sindic,administratorul..

care

aplica

procedura

sunt:instantele

Instantele judecatoresti
10 A se vedea I.N.Fintescu,op. cit., vol III,P.41-47
8

A Consideratii generale
Precizari prealabile.Legea nr.64/1995 consacra conceptia traditionala a Codului
comercial,potricit careia in aplicarea procedurii colective asupra debitorului se afla in
insolventa rolul preponderent revine autoritatiilor judiciare,iar nu reditorii.
Interventia instantei judecatoresti este nu numai necesara,pentru ocrotireaintereselor generale,
ci si indispensabila pentru solutionarea unor conflicte de interese ale dibitorului si ale
reditorului.

B Tribunalul
Precizari pealabile.Imporanta si
specificul procedurii reorganizarii judiciare si a
falimentului determina instituirea unor reguli de competenta,care sunt diferite de cele ale
dreptului comun.
Prin lege se stabilesc atributiile tribunalului,precum si snumite reguli procedurale.
Competenta materiala.Potrivit art.6 din Legea 64/1995 ompetenta privind aplicarea
procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului apartinetribunalului(ratione materiae).
Deci pe langa competenta obijnuita,de drept comun,tribnalul are in competenta sa si aplicarea
procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului.
Competenta teritoriala.Potrivit art.6 din Legea 64/1995,competenta teritoriala privind
aplicarea procedurii judiciare si a falimentuluiin registrul comertului(ratione personae vel
loci).
In conceptia legii,competenta teritoriala a tribunalului se determina in functie de un criteriu
unitar-sediul debitorului.11

11 In forma initiala a legii,criteriu pentru determinarea competentei teritoriale ara


sediul comercial principal al debitatorului.
9