Sunteți pe pagina 1din 38

Combinaii chimice, cu

implicaii in automatizri
Sl. Dr. ing. Nicoleta Badea

Cuprins
1. Polimeri organici
2. Polimeri anorganici - Sticla
3. Materiale electroceramice
4. Materiale compozite
5. Cristale lichide

Polimeri organici
Definitie

Polimeri sunt substante macromoleculare care se obtin in urma


procesului de polimerizare.

Reactia de polimerizare decurge la temperatura, presiune si


catalizatori

p, t , cat
n CH CH CH CH n
2
2
2

Cl
Cl
Clorura de vinil
mer
n- grad de polimerizare i reprezint numrul de meri din polimer ;

Poly = multe
mer = unitate care se repeta

mer

mer

H H H H H H
C C C C C C
H H H H H H

H H H H H H
C C C C C C
H Cl H Cl H Cl

Polietilena (PE)

Poli(clorura de vinil) (PVC)

mer

H
C
H

H H
C C
CH3 H

H H
C C
CH3 H

H
C
CH3

Polipropiena (PP)

Lant de carbon

Clasificarea pomerilor

In functie de origine:
- polimeri naturali: celuloza, matasea, proteinele, cauciuc, etc;
- polimeri sintetici: PVC, polistiren, teflon, naylon, etc;

In functie de unitatea care se repeta:


- polimeri mer-ul este identic;
- copolimri mer-ul este diferit

In functie de structura:

secondary

bonding

Liniari

Ramificati

Tridimensionali

Retea

Proprietatile polimerilor
1.

Comportarea la incalzire clasificare:

Polimeri termoplastici
prin incalzire pot fi modelati de mai multe ori;
au structura liniara;
exemple: PVC, polistirenul, teflonu, polietilena, etc
Polimeri termoreactivi
prin incalzire pot fi modelati o singura data;
exemple: rasini epoxidice, bachelita, melamina, etc

Polimeri termoplastici

Polimeri termoplastici
Polymer

PTFE

http://www2.dupont.com/Teflon/en_US/index.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Teflon

Polimeri termoreactivi

Polimeri sunt substante amorfe sau au o structura amorfocristalina (putini)

Temperaturi:
Ti temperatura de inmuiere temp. cea mai joasa la care un
polimer poate fi utilizat;
Tv- temperatura starii vitrose;
Tc temperatura de curgere- temp. cea mai inalta la care un
polimer poate fi utilizat;

Tv < Ti <Tc

2. Degradarea termica se poate realiza:


fara

distrugerea catenelor principale - prin eliminare de compusi


volatili (molecule cu masa moleculara mica) ;
prin eliminarea moleculelor de monomer de la capetele lantului de C procese de depolarizare;
distrugerea lantului polimeric si aparitia unor polimeri cu masa
moleculara mai mica;
Stabilitatea termica perioada de timp cuprinsa intre momentul
expunerii polimerului la o anumita temperatura si momentul aparitiei
primelor semne de degradare
-CH2-CH-CH2CH-CH2-CHCl- -CH2CH=CHCH=CH-CHCl-+2HCl

Cl
Cl

3. Proprietati mecanice sunt influentate de gradul de polimerizare


(n) sau masa moleculara.

sub o anumita greutate critica polimerul nu prezinta rezistenta


mecanica.
rezistenta mecanica creste proportional cu n si masa moleculara
pana atinge un anumit palier;
Fiecare polimer prezinta un domeniu optim al lui n

4. Stabilitatea chimica depinde de:


structura chimica si masa moleculara;
temperatura de utilizare;
concentratia agentilor chimici.
Dizolvarea polimerilor in solventi organici decurge in doua etape:
- gonflarea limitata
- gonflarea nelimitata (dizolvare propriu zisa)

m f m0

m0
- gradul de gonflare
m0 masa initiala a polimerului;
mf- masa finala

5. Proprietati electrice

polimerii sunt izolatori.


prin doparea
unii
semiconductori.

polimeri

pot

deveni

conductori

sau

Doparea polimerilor se poate realiza utiliznd:


- dopani de tip p (acceptori): I2, PF6, BF6, AsF6
- dopani de tip n (donori): Na, K, Li, Ca.
Prin dopare se obine creterea conductivitii electrice, de ex.
poliacetilena dopat prezint o conductivitate apropiat cuprului.
Aplicatii:
- fabricarea electrozilor pentru acumulatori, tranzistoari, display-uri
electrocromice, LED-uri, ferestre inteligente, senzori de gaz, etc.

Aplicatii

iPod, calculator, mouse-ul, piese de calculator, imprimant,


capsator, telefoane, TV, ceas, memorie Flash, conector USB ,
tastatura,, piese de rucsac, carduri de credit ..

Periuta de dinti, pantofi mbrcminte, recipiente alimente, spatule


de gtit, vase, ap mbuteliat, piese auto, piese de biciclete,
ochelari;

Polimeri anorganici -Sticla

Sticla- solid necristalin in stare vitroasa, obtinut prin subracirea


topiturii.

Starea vitroasa este intermediara intre starea cristalina si starea


lichida, avand grade de libertate mai redus decat la solide si mai
inalt decat la lichide.

Clasificarea sticlelor:
-In functie de electronegativitate si proprietati:
- sticle organice (C, N, H);
- sticle oxidice ionogene (Be, B, Al, Si, P, O);
- sticle neoxidice ( sticle calcogenice: S, Se, Sb, Ge, Sn)
prezinta prop. de semiconductori

Sticlele oxidice ionogene:

Sticle silico-caloco-sodice: SiO2.CaO. Na2O sticla obisnuita;

Sticla borosilicatica:SiO2.B2O3 . Na2O numita sticla Yena sau


Pyrex;

Sticla cristal - SiO2.PbO. K2O.

Proprietatile sticlei
1.

2.

Densitate variaza in functie de compozitie;


- = 2, 2 2,22 g/cm3
Proprietati termice
a) Dilatare termica
- sticle dure < 6 10-6;
- sticle moi > 6 10-6

b) Conductivitatea termica depinde de compozitie, temperatura


c) Rezistenta la soc termic - diferita la incalzire fata de racire;
4. Proprietati electrice:
- sticla este un izolator electric;
- proprietatile electrice depind compozitie:
- sticla cu Pb prezinta proprietati dielectrice;
- sticla ce contine Na+, K+ - prezinta conductivitate electrica
mai ridicata decat sticla obisnuita;
- sticla ce contine Ca2+, Ba2+ - prezinta rezistivitati electrice
mai ridicate decat sticla obisnuita;
5. Proprietati chimice
- sticlele sunt atacate de apa
tratament termic 3000 4000 C,
in prezenta un ui strat de ulei de silicon

6.Proprietati optice:
n= 1,51 -2,1 sticlele silico-calco-sodice;
- sticla este transparenta in VIS si nu este UV;
- sticla colorata (ce contine ioni de metale tranzitionale: Ni2+, Co2+,
absorbe in vizibil)

Sticle optice - se clasifica in sticle cron si flint;


- se utilizeaza la fabricarea lentilelor, prismelor
Sticlele cron
- sunt sticle silico-calco-sodice ce contin: BaO, Al2O3, KF, NaF,CaF2;
- au indici de refractie mici si puteri dispersive mari;
Sticlele flint
- sunt sticle ce contin: PbO, TiO2, CdO, Bi2O3 ,CaF2;
- au indici de refractie mari si puteri dispersive mici

Sticlele cu absortie selectiva


- sunt sticle silico-calco-sodice ce contin oxizi metalici;
- sticle de culoare albastra: contine 0,2 % CoO si 0,5 % CuO;
- sticle de culoare verde: contine 1,2- 1,5 % CuO si 0,15 -0,7 % Cr2O3;
- sticle de culoare rosie: contine 0,5- 1,0 % Se si 1 -2 % CdS;
- sticle de culoare galbena: contine CdS, Se si ZnO;

Sticle fotosensibile
- sticle sensibile la actiunea unor radiatii ce pot provoca fluorescenta,
fosforescenta sau colorarea sticlei;
h
Ce 3
Ce 4 e
Ag e Ag

- sticlele fotosensibile reversibile se numesc sticle fototrope sau sticle


fotocromice
h
Ag Cl
Ag Cl

Fibre de sticla

se obtin prin tragerea sticlei topite prin filiera


sau prin tragere din bagheta;
prezinta conductibilitate termica si electrica
redusa;
sunt utilizati ca izolatori termici si electrici;
utilizate la armarea materialelor compozite:

materiale cu rezistenta mecanica ridicata

Fibre optice

Fibre cu diametru 50 100 m si lungime


de 10 cm 3 Km;
utilizari in telecomunicatii, dispozitive
optoelectronice (diode emitatoare de
lumina, fotodiode), industria calculatoarelor,
automatizari industriale, etc

Conditii pentru transmiterea informatiei;


sa ghideze radiatia in interiorul fibrei fara pierderi externe;
pierderi prin absortie si difuzie mici in interiorul fibrei;
forma impulsului de radiatiei transmis sa se pastreze nealterat

Materiale electroceramice

Materialele ceramice sunt materiale anorganice, nemetalice


obinute la temperaturi i presiuni ridicate, la care are loc
sinterizarea, vitrificarea sau topirea unor materiale naturale (argile,
caolin, cuar) sau sintetice (carburi, nitruri, oxizi), urmat de rcirea.

Materialele ceramice clasice sunt utilizate pentru stabilitatea lor


mecanic, termic i chimic.

Materialele electroceramice sunt materialele ceramice care au


fost special formulate pentru proprietile specifice electrice,
magnetice, sau optice.

Exemple de materiale electroceramice:

oxizi: BaTiO3, MgTiO3 sau CaTiO3, ZnO, etc;


materialele de tip PTCR (the positive-temperature-coefficient
resistors) pot fi utilizai ca senzori de temperatur sau pentru
determinarea conductivitii termice din diferite medii;
piezoceramicele pot intra n componena senzorilor de presiune,
sunete i ultrasunete;

ceramica piroelectric poate fi utilizat ca senzori de infrarou,


senzorii de umiditate, senzori de gaz ;

ceramice stabile la temperaturi nalte bazate pe utilizarea SiC i


Si3Ni4.

ceramice ferroelectricede tip PZT -cu formula general ABO3, n


care: A este un ion divalent mare de metal, cum ar fi Pb2+ sau Ba2+,
B este un ion de metal mic tetravalent, cum ar fi Ti4+ sau Zr4+ legat
prin coordonarea cu oxigenul.

Fenomenul de ferroelectricitatea apare ca urmare a deplasrii


ionilor pozitivi B4+ i a ioni negativi O2- n direcii opuse. Aceasta
deplasare provoac polarizarea spontan, care determin:
constante dielectrice ridicate, piezoelectricitate.

Aplicatii ale ceramicei feroelectric:


- senzori, generatoare, traductoare pentru RAM, pentru DRAM
(memorie dinamic cu acces aleatoriu), precum i pentru NVRAM (nonvolatil memorie cu acces aleator).

Aplicatii ale materialele electroceramice :

n ingineria electric: materialele izolatoare, condensatoarele,


materiale feroelectrice, ceramicele piezoelectrice i piroelectrice,
ceramicele
pentru
microunde,
conductoarele
optice,
superconductoarele.
in electronic: circuitele microelectronice (materiale electroceramice
cu proprietii dielectrice).

Utilizarea materialelor electroceramice n domeniul microelectronicii


a ridicat problema miniaturizate n circuite

Materiale compozite

Materiale cu rezistenta mare obtinute prin armarea unei matrici


polimerice, ceramice sau metalice cu fibre dintr-un alt material.

Fibrele folosite pot fi: fibre de C, B, sticla, metale, ceramice

Proprietatile materialului compozit sunt total diferite si net superioare


componentelor de baza.

Clasificare dupa compozitie

Compozite cu matrice polimeric


sunt rini epoxidice, poliimide sau poliesterice) sau
termoplastice, armate cu fibre de sticl, de carbon, de bor sau
aramidice (Kevlar), cu monocristale ceramice fibre metalice.
- sunt folosite la temperaturi relativ joase de lucru

Compozite cu matrice metalic


aliaje de Al, Mg, Ti sau Cu, n care se introduc fibre de B, de C
(grafit) sau ceramice (de obicei de alumin sau SiC).
- utilizat pana la temperatura < 800 C;
- pentru aplicatii la temperaturi mai mari se recomand folosirea ca
matrice a unor aliaje pe baz de Ni sau a unor superaliaje.

Dezavantaj - creterea masivitii structurii finale.

Compozite cu matrice ceramic


matricea de baz formata din SiC, Al2O3 i sticla, iar fibrele de
armare de natur ceramic (de obicei sub form de fibre
discontinue, foarte scurte).
- utilizate pentru aplicaiile cu temperaturi foarte ridicate de lucru
(peste 1000 C);

Compozite carbon-carbon
matrice de carbon sau de grafit i armare cu fibre de carbon, fibre
de sticla si Kevlar-ul.
- sunt foarte scumpe;
- avantaje: rezistena la temperaturi nalte (de pn la 3000 C),
densitatea mic i coeficient mic de dilatere termica.

Avantajele materialelor compozite

rezistena mecanic i rigiditatea mare;


rezistena la coroziune;
rezistena la aciunea agenilor chimici;
greutatea sczut;
stabilitatea dimensional;
rezistena la solicitri variabile, la oc i la uzur;
proprietile izolatoare
estetice.

Aplicatii

industria aeronautica, maritima, constructilor de masini;


Industria sportiva;

Medicina;

Cristelele lichide

Cristelele lichide sunt lichide anizotrope, care se gsesc ntr-o


stare intermediar, situat ntre starea solid caracteristic unui
solid i cea lichid caracteristic unui lichid izotrop.

cristalele lichide au o comportare reologic asemntoare lichidelor,


dar prezint o ordonare a moleculelor specific solidelor cristaline.

n funcie de procedeul de obinere cristalele lichide sunt de dou


tipuri:
- cristale termotrope;
- cristale liotrope.

Cristalele termotrope se clasific n funcie de structura chimic i


ordinea molecular se clasific n cristale:
nematice;
smectice;
colesterice.

Aplicaii ale cristalelor lichide:


optoelectronic: dispozitive optoelectronice cu afiare cu cristale
lichide, memorii optice, filtre optice, termografie i testri termice
nedistructive, etc;
afiaj cu cristale lichide (LCD) - este folosit frecvent n construcia
ceasurilor digitale, maini de uz casnic, inscripii i semnalizri
electronice.

pentru testarea fiabilitatea unor rezistoare peliculare.

semnalizator pentru evidentierea supraincalzirii unor circuite


hidride, circuite imprimate prea subiri sau componente electronice.

Componentele supranclzite pot fi puse n eviden de un strat de


cristal lichid colesteric aplicat pe acestea care i schimb culoarea
dac se depete temperatura maxim de funcionare.

LCD ul este un dispozitiv de afiare pentru litere, cifre, grafic i


imagini, fiind constituit dintr-o matrice de celule lichide care devin
opace sau schimb culoarea sub influena unui curent sau cmp
electric.
Din punct de vedere fizic fenomenul se explic prin proprietatea
cristalelor lichide de a influena direcia de polarizare a luminii atunci
cnd ele sunt puse sub o anumit tensiune electric.
Un afiaj LCD se prezint sub forma unui display care este
comandat electronic printr-un decodificator de caractere numerice i
alfabetice.

Bibliografie

S. Mihai, Chimia pentru nechimiti, Ed. Printech, 2005.


P. W. Atkins, Julio de Paula, Tratat de Chimie Fizic, Ed. Agir
2005;
E. Jurconi, C. Nicolescu, Chimie Generala. Profil tehnic, Ed.
Printech 2000;
R. Serway. C. J. Moses, C. A. Mayer, Modern Physics, 3 Edition,
Thomson Books, 2005
wikipedia.org/wiki/

S-ar putea să vă placă și