Curs 13- Coroziune

Conf. dr. ing. Nicoleta Badea

Cuprins
1. Definiia procesului de coroziune
2. Factorii care influeneaz coroziunea
3. Clasificarea proceselor de coroziune
4. Coroziunea chimic
5. Coroziunea electrochimic
6. Metode folosite la protejarea metalelor si aliajelor
8. Bibliografie

Coroziunea
Coroziunea este procesul de distrugere fizico-chimic nedorit spontan,
ireversibil a metalelor, aliajelor sub aciunea agenilor chimici,electrochimici i
biologici din mediul nconjurtor.
Din punct de vedere chimic, coroziunea se bazeaz pe o reacie de forma:
M Mz+ + zeCauza principala a coroziunii este instabilitatea termodinamica a metalului,
capacitatea acestuia de a trece din stare metalica in combinatii complexe in
urma interactiunii cu factorii de mediu.

Factorii care influenteaz

coroziunea
Tipul de coroziune i intensitatea distrugerii sunt determinate de:
natura i structura materialului;
compoziia mediului agresiv (pH-ul, concentratia de oxigen,
concentratia de ioni agresivi, etc);
condiiile de desfurare a unui proces tehnologic

Clasificare proceselor de coroziune se realizeaza dup diferite criterii:

Dupa mecanismul de desfurare a reactiilor care intervin in timpul
procesului de coroziune:
coroziune chimic;
coroziune electrochimic;
coroziune biochimic.
Dupa aspectul distrugerii:
coroziune general (continu);
coroziune localizat (discontinu).

Coroziunea generala
reprezinta distrugerea materialului metalic pe intreaga suprafata;
Se clasifica in:
coroziune uniforma, cand intreaga suprafata a metalului este
distrusa cu aceeasi viteza si pe aceeasi adancime;
coroziune neuniforma procesul de coroziune se produce cu
viteze diferite pe intreaga suprafata a metalului

Coroziunea locala
Coroziunea locala- atacul coroziv are loc pe zone limitate ale
suprafetei, restul metalului ramanand intact
-reprezinta 90% din tipurile de coroziune

Coroziune
galvanica

Coroziune in
crevasa

Coroziune
selectiva

Coroziune in
pitting

Coroziune
intergranulara

Coroziune
intragranulara

Coroziunea galvanica
Coroziunea galvanic reprezint distrugerea n medii corozive a
sistemelor formate din dou metale diferite n contact direct sau care
sunt interconectate printr-un conductor electronic.
Coroziunea galvanic are loc pe seama funcionrii unor macropile
de coroziune.
La contactul dintre dou metale, metalul cu potenial de coroziune
mai negativ se corodeaz mai intens i reprezint anodul cuplului
galvanic, iar cel cu potenial de coroziune mai puin negativ devine
catodul sistemului bimetalic
Efectele coroziunii galvanice sunt neglijabile atunci cnd diferena
ntre potenialele de coroziune ale celor dou metale sunt < 50 mV.

(-) Fe Fe+2 + 2e-

(-) Fe Fe+2 + 2e-

(+) 2H2O+2e-2OH-+ H2

(+) H2O +1/2O2+2e- 2OH-

Fe + 2H2O Fe+2 + 2OH- + H2

Fe+ H2O +1/2O2 Fe(OH)2

Coroziune galvanica -exemplu:

Mg depus pe otel

Coroziune in crevasa
Apare sub forma unor adancituri, numite crevase, care reprezinta o
zona ingusta intre metal si acoperire in care patrunde mediul
coroziu.
In crevase apar modificari ale pH-ul, concentratii diferite oxigen,
aerare diferentiale
aparitia pilelor si micropilelor;
Pentru impedicarea aparitiei coroziunii in crevasa, se recomanda
mentinerea suprafetelor metalice la potentiale suficient de nobile
unde pasivare este stabila.

Coroziunea in pitting
reprezinta atacul coroziv pe suprafete mici, de cativa cm2 si pe
adancimi relativ mari
perforarea metalului;
este specifica metalelor pasivabile de tipul Fe, aliaje, Fe-Cr, oteluri
inoxidabile;
atacul coroziv are loc pe metal in zonele in care exista imperfectiunii,
defecte, impuritati in filmul protector;
atacul coroziv poate fi initiat de ioni agresivi, de tipul X- (Cl-, F-, Br-, I),
Cu2+, Hg2+, SO42-

Coroziunea selectiva
Apare la aliajele care au compozitia chimica variabila (aliaje);

Expuse in mediu coroziv pe aliaj functioneaza pile locale de

coroziune in care metalul mai nobil este catodul, iar aliajul anodul.
Exemplu: dezincarea alamei (aliaj Zn-Cu) are loc in doua etape:
- dizolvarea anodica a Zn;
- dizolvarea Cu si Zn cu redepunerea Cu
(-) Zn Zn+2 + 2e-

Pelicula de Cu + aliajul

(+) H2O +1/2O2+2e- 2OHZn+ H2O +1/2O2 Zn(OH)2

Cu+2 + 2e- Cu

Pila locala

Intensificarea procesului
de coroziune

Coroziune intergranulara
Apare la otelurile inoxidabile cu un continut ridicat de Cr
Scaderea prop.
mecanice si plastice

Distrugerea la
marginea
cristalului

Slabirea
coeziunii dintre
cristale

Patrunde
mediul coroziv

Aspectul exterior al
metalului se
modifica in timp

Distrugerea
metalului

Coroziune chimica
Coroziunea chimic se produce la contactul metalelor cu aerul sau
gazele uscate (O2, HCl, H2S, oxizi ai clorului sau sulfului), ndeosebi
la temperaturi ridicate, cnd se formeaz oxizi, cloruri, sulfuri, sruri
sau ali produi .

Produsele care rezult sub aciunea acestor medii rmn, n

general, la locul interaciunii metalului cu mediul coroziv, sub form
de pelicule de grosimi i compoziii diferite.

n funcie de proprietile lor fizico-chimice peliculele de

coroziune exercit o influen important asupra desfurrii
ulterioare a procesului de coroziune, a cineticii acestuia, putndu-l
frna ntr-o msur mai mare sau mai mic.

Proprietilor protectoare a peliculei de oxid rezultate n urma

coroziunii pot fi stabilite in functie de valoarea raportului dintre
volumul oxidului format i volumul metalului distrus astfel:
a)Vox /Vm <1, stratul de oxid este discontinuu i permeabil, ca
urmare, nu prezint proprietile protectoare. Astfel se comport
metalele alcaline i alcalino-pmntoase.
b) Vox /Vm >1 - la suprafaa metalelor se formeaz pelicule care
frneaz considerabil desfurarea n continuare a procesului de
oxidare, adic posed proprieti protectoare (Ni, Cr, Cu, Sn, Zn,,)

Coroziunea electrochimica
Reaciile chimice n coroziunea cu depolarizare de hidrogen sunt:

n medii acide:
Reacii generale
(-) MM+z +ze-

Exemplu
(-) Fe Fe+2 + 2e-

(+) zH++ze- z/2 H2

(+)2H+ + 2e- H2

M+ zH+ M+z + z/2 H2

Fe + 2H+ Fe+2 + H2

n medii neutre i alcaline:

Reacii generale
(-) MM+z +ze-

Exemplu
(-) Fe Fe+2 + 2e-

(+) zH2O+ze-zOH-+z/2H2

(+) 2H2O+2e-2OH-+ H2

M + zH2O M+z + zOH- + z/2 H2

Fe + 2H2O Fe+2 + 2OH- + H2

Reacie de ionizare a
metalului (oxidare)
Reacie
de
depolarizare
(reducere)
Reacie global

Reacie de ionizare a
metalului (oxidare)
Reacie
de
depolarizare
(reducere)
Reacie global

 Reaciile chimice n coroziunea cu depolarizare de oxigen sunt:

n medii acide:
Reacii generale

Exemplu

(-) MM+z +ze-

(-) Fe Fe+2 + 2e-

Reacie de ionizare a
metalului (oxidare)

(+) zH++z/4 O2 +ze- z/2H2O

(+) 2H++1/2 O2 +2e- H2O

Reacie de depolarizare
(reducere)

M+ zH++z/4 O2 M+z +z/2H2O

Fe+ 2H++1/2 O2 Fe+2 +2H2O

Reacie global

n medii neutre i alcaline:

Reacii generale

Exemplu

(-) MM+z +ze-

(-) Fe Fe+2 + 2e-

(+) z/2 H2O +z/4O2+ze- zOH-

(+)

M+z/2 H2O +z/4O2 M(OH)z

Fe+ H2O +1/2O2 Fe(OH)2

H2O

+1/2O2+2e-

Reacie de ionizare a
metalului (oxidare)
2OH- Reacie de depolarizare
(reducere)
Reacie global

Protectia impotriva coroziunii

Metode electrochimice de protectie

anticoroziva
Protectie catodica modificarea valorii potentialului de coroziune
spre valori negative in scopul micsorarii vitezei de coroziune;
Protectie anodica modificarea valorii potentialului de coroziune spre
valori negative in scopul micsorarii vitezei de coroziune;
Depuneri electrochimice: cuprarea, zincarea, stanarea, etc

Protectie catodica
consta in deplasarea potentialului de coroziune spre valori negative,
astfel incat procesul de coroziune sa nu mai aiba loc;
in functie de modul de obtinere a curentului necesar deplasarii
potentialului protectia catodica se clasifica:

- protectie catodica cu anozi de sacrificiu;

- protectie catodica cu sursa externa de curent se foloseste
un acumulator, redresor,

Protectie catodica cu anozi de sacrificiu

Protecia catodic cu anozi de sacrificiu (anozi solubili) se
realizeaz prin fixarea pe suprafaa metalic de protejat a unor bare,
plci, benzi metalice.
Caracteristicile anozilor de sacrificiu
potenialul de coroziune n mediul dat mai negativ dect al
metalului de protejat;
produsii de coroziune formati pe metal sa fie solubili;
Sa aiba viteza de autodizolvare anodica spontana, mica
inlocuire rara
Ex: anozi de sacrificiu: Zn, Al, Mg

Fe neprotejat

Fe protejat cu Zn

(-) Fe Fe+2 + 2e-

(-) Zn Zn+2 + 2e-

(+) 2H2O+2e-2OH-+ H2

(+) 2H2O+2e-2OH-+ H2

Fe + 2H2O Fe+2 + 2OH- + H2

Zn + 2H2O Zn+2 + 2OH- + H2

Controlul eficientei protectiei catodice cu anod de sacrificiu se face

cu ajutorul unui voltmetru portabil.

Protectie catodica cu sursa externa

Se realizeaza prin legarea piesei de protejat la anodul sursei de
curent continuu, iar la catod se fixeaza un electrod auxiliar;
Ex. electrozi auxiliari:
- fonta silicioasa;
- anozi de grafit;
- metale inerte: Ti, Ta sau aliaje ale acestora;
- electrozi polimerici
- anozi ceramici: TiO2, RuO2
Valoarea potentialului de protectie este cuprins intre -1,5 V si - 0,8
V, masurati fata de electrodul Cu/CuSO4
se utilizeaza surse de curent de putere mica

Avantajele si dezavantaje protectiei catodice

Protectie cu AS
Metoda simpla;
Supraveghere si control
periodic;
Eficienta in medii cu
conductivitate electrica
ridicata;
Cost redus,
inlocuirea AS dificila;
Acoperirea anozilor cu
produsi de coroziune

Protectie cu SC
Metoda complexa;
Supraveghere si control
permanenta;
Eficienta in medii cu
conductivitate electrica
scazuta;
Cost ridicat;
inlocuirea anozilor rara si
accesibila
Aparitia curentilor de
dispersie

Bibliografie

B. Popescu, M.D. Ionita, Chimie, Ed. Matrix Rom, 2005

C.Pirvu, Chimie general- noiuni fundamentale, Ed. Printech,
2009
E. Jurconi, B. Popescu, C. Nicolescu, D. Ionescu, Probleme de
chimie general, Ed. Printech 2000;
E. Jurconi, C. Nicolescu, Chimie Generala. Profil tehnic, Ed.
Printech 2000;