DAVID BUSST

FRACTURA DE TIBIE
I PERONEU

Data naterii: 30 iunie 1967

Locul naterii: Birmingham,

Marea Britanie

Ocupaie: Jucator de fotbal

Funda

Echipa Conventry City

ACTIVITATEA SPORTIVA

i-a nceput carierea in

Birmingham

n august 1992 este selecionat la

echipa Coventry City, n Liga nti,
ca funda

A jucat in peste 60 de meciuri,

marcnd 4 goluri in meciurile Ligii
nti

Contribuia sa la succesul echipei

a fost una remarcabil.

ACCIDENTAREA

Cariera sa profesional ia sfarit pe 8

aprilie 1996 in timpul unui meci cu
Manchester United

La cateva minute dupa ce intr pe

teren, in urma unei coliziuni cu doi
jucatori ai echipei adverse, Denis Irwin
i Brian, Busst sufer multiple fracturi la
nivelul tibiei i fibulei drepte

Meciul este ntrerupt pentru 9 minute,

fundaul Coventry City este restras de
pe teren, iar sangele este ndeprtat de
pe gazon

Accidentarea lui David Busst este

considerat una dintre cele mai grave
din lumea fotbalului pn la momentul
actual.

ACCIDENTAREA

Fracturile suferite de fotbalist

au fost att de grave ncat s-a
pus problema amputrii
membrului inferior drept

Pe durata spitalizarii sportivul

a fost infectat cu Stafilicoc
auriu multidrog rezistent, ceea
ce a dus la agravarea afectrii
tesutului deja lezat

Busst a fost supus la nu mai

puin de 26 de operaii in
incercarea de a-l salva

ACCIDENTAREA

Pe 6 noiembrie 1996
renuna la statutul de
juctor profesionist de
fotbal, la care nu va mai
reveni niciodat.

Ceea ce a pus capt

carierei sportive a lui David
Bust nu a fost fractura in
sine, ci infecia dobandit
in timpul spitalizrii.

Tibia si Peroneul

Sunt cele doua oase care formeaz

scheletul gambei

Tibia se articuleaz superior cu

femurul si patela, alctuind articulaia
genunchiului, iar inferior cu astragalul

Peroneul (fibula) se articuleaz

proximal cu condilul lateral al tibiei,
iar distal cu tibia i talusul

Intre cele doua oase exist o

membrana interosoas, formnd o
articulaie cu un grad redus de
mobilitate, numita sindesmoz.

Fracturile de Tibie i Peroneu

Se pot produce prin mecanism

direct sau indirect

Cele prin mecanism direct sunt

produse de izbirea de un corp dur
(bara antioc a unui vehicul)

Aceste fracturi sunt, de regul,

transversale sau cominutive (cu
fragmente mici) i prezint leziuni
cutanate mai mult sau mai puin
grave. Frecvent, aceste fracturi sunt
deschise

Traumatismele prin mecanism

indirect se pot produce fie prin
inflexiune (ndoire), fie prin
torsiune

Diagnostic clinic

Pentru fracturi:
netransmisibilitatea mirilor,
mobilitatea anormal a
segmentului, durerea i
crepitaia osoas, impoten
funcional a segmentului.

Pentru leziunea axului

vascular principal: lipsa
pulsului la periferie, extremitate
rece, paloare, hipo- sau
anestezie, impoten funcional,
uneori stare de oc.

Diagnostic clinic

Sunt nsoite, adeseori de leziuni

cutanate: simple contuzii, escoriaii
superficiale, avulsii (smulgeri) cutanate
sau zdrobiri

Ele au o mare importan, pentru c

expun la supuraii grave n focar

n fracturile fr deplasare, bolnavul

acuz dureri exacerbate la palpare

Local, apare un edem moderat, iar

pacientul evit orice sprijin pe membrul
inferior lezat, din cauza durerilor vii

i n fracturile cu deplasare, durerile sunt

foarte vii de la nceput.

Diagnostic paraclinic
Analize de
laborator:
hemoleucogram,

glicemie,

uree,

coagulogram,

grup sanguin.

Diagnostic paraclinic
Imagistic

Radiografia gambei n
totalitate (cu o articulaie
deasupra i una dedesubt) n
doua incidente (F+P),

Radiografie toracic

Electrocardiogram

Pentru cei cu ischemie

periferic, pulsoximetrie
i/sau eco Doppler.

Tratamentul

Se va recurge in primul
rnd la imobilizarea
membrului afectat

Se oprete sngerarea dac

aceasta exist

Pacienii cu tulburari ale

contienei i agitai vor
avea cu att mai mult
indicaie chirurgical, cu ct
extensia continu sau
imobilizrile sunt
contraindicate.

Au indicaie
chirurgical:

fracturile de platouri tibiale

cu separare sau nfundare,

fractura spinei tibiale cu

mare deplasare, fracturile
diafizare de tibie,

fracturile supramaleolare de
peroneu dac nu sunt
izolate,

fracturile maleolare (dac nu

sunt unice i fr deplasare),

fracturile de pilon tibial.

Pregtirea preoperatorie

Igienizarea pacientului

Reechilibrarea volemic i
hidro-electrolitic

Recoltarea sngelui pentru

analize, prinderea unei linii
venoase

Montarea sondei urinare i

intubaia

Ecografia i
electrocardiograma

Radiografii

Tomografii

Tratamentul chirurgical
Pentru fracturile de tibie i peroneu
se va aplica osteosinteza prin

fixare extern (cu plci i uruburi,

cuie-plac cu uruburi, doar uruburi
cu sau fr aibe, cerclaje metalice)

intern (broe simple sau filetate, tije

centromedulare blocate sau nu cu
boluri)

mixt (broe + cerclaje sau tij +

cerclaje)

sau osteotaxie (cu fixator extern, n

special pentru fracturi deschise).

Complicaiile postoperatorii
Tardive

intrzierea n consolidare,

pseudartroza,

consolidarea vicioas,

redoarea articular,

osteita,

algoneurodistrofia,

vor fi tratate ca o boal

aparte, prin reinternare n
spital sau la policlinic,
ambulator.

Imediate (generale i
locale)

vom face att profilaxie,

ct i (atunci cnd totui
apar) tratament.

Complicaii postoperatorii

Sindromul de
compartiment (Volkmann)
are ca simptome durerea n
membrul afectat, nsoit
uneori de paloarea
extremitii, cu hipoestezie i
tegumente reci.

Hemoragia plgii
operatorii este o scurgere de
snge proaspt, printre firele
de sutur.

Complicaii postoperatorii

Sepsisul, sau infecia plgii

operatorii se manifest prin prezena
semnelor celsiene (mrire de volum,
tegumente eritematoase, cldur
local, durere) la care se adaug
impotena funcional.

Escara este o plag aton cu necroz

a esuturilor profunde, care apare fie
n punctele unde corpul apas cu mai
mult greutate pe planul patului un
timp mai ndelungat, fie la locul unde
aparatul ghipsat apasa tegumentele,
jennd circulaia pe suprafaa
respectiv.

Complicaii postoperatorii

Trombembolia poate aprea

mai ales la fracturi ale
bazinului, femurului sau tibiei,
dar i n sindromul de zdrobire.

Ghipsul compresiv este

datorat edemului instalat dup
imbilizare.

Lipotimia se datoreaz
scaderii brute a tensiunii
arteriale, fie datorita
hipovolemiei, fie prin reflexe
nociceptive.