Sunteți pe pagina 1din 2

DESPRE OPERA LUI CAESAR

Alturi de Cicero i Salustius, Caius Iulius Caesar se numr printre


ntemeietorii prozei clasice latine.
Spiritualitatea clasic greac i latin se caracterizeaz prin raionalitate,
msur, echilibru i armonie. Orice spirit de factur clasic se ferete s adopte
poziii extreme, meninndu-se pe o linie de mijloc.
Inteligen vie i plurivalent, dublat de o memorie prodigioas, o mare
putere de munc i o mare voin caracterizeaz personalitatea lui Caius Iulius
Caesar. Caesar nu este numai un general i un om politic de geniu, dar i un om
de cultur, un intelectual cu talent de orator i de scriitor. Discursurile sale, prin
elegana i claritatea argumentaiei i puritatea limbii, inaugureaz o direcie
nou n literatura latin.
Scrierile sale cele mai importante sunt Comentarii de bello Gallico i
Comentarii de bello civili.
De bello Gallico este o lucrare alctuit din opt pri, dar numai apte
dintre acestea pot fi atribuite cu certitudine lui Caesar. A opta carte a fost scris
de ctre Aulus Hirtius.
De bello Gallico este un jurnal de campanie, servind att ca surs pentru
cunoaterea epocii, ct i ca mrturie de limb latin literar, clasic i elegant.
n aceast lucrare, Caesar consemneaz informaii eseniale despre gali, germani
i britani, despre organizarea tactic a armatei romane, despre frmntrile
sociale i politice de la Roma sfritului de republic.
Sub aspect psihologic, galii se caracterizeaz printr-o anumit versabilitate
(trec cu uurin de la o dispoziie la alta opus ei). Caesar identific o mare
asemnare ntre zeitile galilor i cele romane. Acest mod de identificare a
similitudinilor poart numele de interpretatio Romana.Caesar surprinde, de

asemenea, structura social galic, n care predomin druizii i cavalerii. Reiese


din prezentarea lui Caesar tenacitatea cu care galii s-au opus cuceririlor romane.
Spre deosebire de gali, care au zeiti antropomorfe, germanii divinizeaz
forele naturii, le ador pe acestea ca pe nite diviniti, ador elemente ale
cosmosului pe care le percep senzorial Deorum numero ducunt solos eos quos
cernunt: Sole met Luna met Vulcanum (Consider n rndul zeilor numai pe
aceia pe care i vd: Soarele, Luna i Focul.).
Din punct de vedere al dezvoltrii sociale, germanii se gsesc n faza numit
democraia militar, de aceea ei constituie un nucleu de agresiune pentru toate
populaiile din jurul lor. Din punct de vedere social, nc nu au trecut la
proprietatea privat. Fiind un asemenea focar de agresiune, se ateapt i ei, la
rndul lor, la acte agresive din partea vecinilor, de aceea, nu le place s aib
vecini.

S-ar putea să vă placă și