Aparitia si dezvoltarea industrial designului

-cuvantul design patrunde dupa WWII in numeroase limbi pt a desemna procesul de concepere, proiectare si
realizare cu mijloace industrial a formelor functionale si frumoase totodata
-triada-design ambiental, industrial si graphic
-ESTETICA studiaza structura si legitatile unei atitudini umane fata de realitate si fata de propria creatie; faze:
1.contemplare preindustriala pana la Renastere copierea naturii;
din per picturilor rupestre simplifica animalul, reda miscarea in cateva linii esenta;
cuprinde inclusive Renasterea
2.traire afectiva Iluminism; picture transmite ceva; se descopera adancimea picturii (lumina umbra)
3.valorizare- creatie constienta creatie constienta picture e manifest, semn de revolta ; valorizeaza ce se
intampla in jur; arta care interpreteaza; (primele picture Goya-arata lumea din acele vremuri)
-notiune de estetica-introdusa in sec 18 de catre A.Baumgarten
INDUSTRIAL DESIGN activitate creatoare tel de a determ calitatile formale ale obiectelor propuse de catre
industrie
- se naste o data cu industria
-reactii ale mestesugarilor si a noii clase muncitoare.primii teoreticieni ai unei opozitii la efectele negative
al aindustrializarii John Ruskin si William Moriis(elevul lui John) - > duc la aparitia miscarii Arts and Crafts.
-Design granite intre stiinta si arta-sinteza dintre stiinta, arta si tehnologie
-diferenta dintre designer si artizan artizanul poate sa isi consacre toata viata unui produs sau gen de produse
unice, frecvent intr-un singur mod de exprimare, nepresat de timp, cu aceeasi tehnica si aceleasi material, in baza
unei eventual inspiratii proprii si in comuniune cu un consummator pe care il cunostea f bine
-produsele ind pp punerea in miscare a unor resurse enorme, repetitivitate, standardizare, serii mici sau mari,
mijlocirea relatiei creator-beneficiar prin studii, analize, sindaje,echipe pluridisciplinare, presiunea timpului,
penalizari in cazul esecului
-industiralizarea a potentat designul
-estetica industrial-criterii estetice pentru produse:
- criteriul economic pret minim prin economie de mijloace si material utilizate
- criteriul functionalitatii adaptare la functie si exterior
-criteriul unitatii compozitiei partile comp in leg unele cu altele si cu intregul
-criteriul armoniei intre aspect si utilizare respectarea legilor esteticii industrial/designului ar genera armonie
intre satisfactia practica a utilizatorului sic ea estetica a spectatorului dezinteresat.

Subiectul 3. Arta 1900 cu influentele ei in design

-e primul current care a cautat sinteza moderna a artelor si a dat nastere graficii publicitare, cu deosebire afisului.
De aceea, se considera ca ea ar fi generat intreaga arta si arhitectura moderna ar putea fi vb de un design constient
inainte de Bauhaus.
-primele semen ale acestui stil-desene realizate sub influena micrii artistice Arts and Crafts; lucrri n fier forjat
sau anumite desene de textile derivate din forme vegetale des folosite n designul epocii trzii victoriene sunt
printre cele mai bune exemple ce ilustreaz nceputurile micrii artistice Art Nouveau.
-Henry van de Velde publica Curatirea artei structura rationala a obiectului; logica fara compromisuri in
folosirea materialelor; exprimarea procesului de fabricatie in valori plastic.
-Dei Art Nouveau a fcut uz masiv de cele mai multe din inovaiile tehnologice ale sfritul secolului al 19-lea,
folosind frecvent fier i buci mari de sticl de form neregulat, odat cu startul primului rzboi mondial, natura
puternic stilizat. migloas i individualizat a designului Art Nouveau, care era scump de realizat, este
abandonat din ce n ce mai des n favoarea unui modernism liniar, simplu i ieftin de realizat, care era, n acelai
timp, mai apropiat de estetica simplificatoare i relativ brut a designului industrial, al crui "printe" de
necontestat a fost Peter Behrens.
-reusita artei 1900 e evident in domeniul obiectului
-artist total-Josef Hoffman, Peter Behrens, Ch.R.Mackintosh, Emille Galle, L.Majorelle.
-ocupa intervalul 1885-1910 design arhitectura, picture, mobilier, arte decorative (Fr-Art Nouveau, GermaniaJugendstil, Austria-Sezession, Belgia-Coup de fouet,Anglia-particularizari in successiunea Arts and Crafts)
-decorativism si complexitate formala inspirata din vegetal
-se focalizeaza pe ornament si decoratie (nu inoveaza in materie de functionalitate, volum spatiala sau promovarea
de mater noi si tehnici constructive)
-reintegreaza artele intr-o unitate si promoveaza conceptia de realiz tip design

-Victor Horta primul care foloseste structure metalice aparente in constructia de locuinte (Hotel Tassel,
Bruxelles). Alta tema a sa marile supraf vitrate (La maison du people, Marele Bazar din Frankfurt)
-Hector Guimard structure metalice intrari in metrou , Paris; sala de concerte Humbert de Romans.
-magazinul universal-o creatie a acelor ani, unele vrand sa para ca adevarate palate ale comertului
-intre 1907-1908 apare asociatia profesionala a lui Hermann Muthesius- Deutscher Werkbund-urmareste ridicarea
calitatii produselor industrial. In ac organiz au fost atrasi artisti, arhitecti, mesteri artizani, dar si industriasi si
comercianti.
Subiectul 5. Bazele perceptiei vizuale(culoare forma lumina)
Rudolf Arnheim critic de arta, cel mai active in dom bazelor perceptiei, face parte din Bauhaus
-a tratat arta in raport cu perceptia vizuala
Configuratiile principale au fost considerate:
Echilibrul ech fizic, relatia sus-jos, rel stanga dr
Figura sesizarea elem esentiale, asemanarea si deosebirea,scheletul structural
Forma orientarea in spatiu, proiectiile, aspectul optim, informatia vizuala
Cresterea cubul si rotundul, desenul ca miscare, vertical si oriz
Spatiul - linie si contur, figura si fond, niveluri de adancime, tipuri de spatii
Lumina receptarea, stralucirea relative, iluminarea, crearea spatiului, umbrele
Culoarea reactii la culoare, rece-cald
Miscarea actiune sit imp, directive, viteza
Dinamica diagram fortelor, tensiune in deformare, dinamica compozitiei
Expresia simbolismul in arta
ECHILIBRU stare de distributie a elem in care orice actiune inceteaza (vizual)
COMPOZITIE ECHILIBRATA compensarea reciproca a partilor
-o determina: forma, directia, amplasarea
COMPOZITIE NEECHILIBRATA pare accidentala, tranzitiorie, nejustificata
-elem au tendinta de a-si schimba locul sau forma pt a se armoniza cu structura totala
Categoriile majore ale esteticii sunt (inca de la Vitruviu) functiune, forma si structura. Componentele cu pondere
cea mai mare estetica sunt culoarea si forma.
Proiectarea produsului:
-functia - exprima destinatia prod (influent fiecare faza+ansamblul procesului creator)
-forma conturul aparent al materiei(nu poate fi perceputa far alumina si culoare)
-structura modul in care e dispusa materia in vederea configurarii si existentei sale
-rap intre functiune si forma ia nastere atunci cand este determinata functiunea(definita). O forma nu raspunde
niciodata unei singure functiuni, ci unui ansamblu de functiuni. Devine determinanta, creand restul elementelor.
-functionalismul actioneaza asupra formei si prin intermediul orientarii ergonimiste.
->filosofia ergonomiei: produsele care angreneaza munca manuala treb sa aiba o forma si functionalitate
adaptate la posibilitatile omului
ARMONIA FORMEI CULOARE SI LUMINA
-calitatea estetica a produselor industriale elem care pot dauna procesul de productie: spiritual afacerist si
publicitar, neconcordanta forma-functie, functionalism (in dauna raportarii formei la functie) si antifunctionalismul
( gustl pentru fast, lux).
-esteticianul Abraham Moles studierea functionalismului in legatura cu un context social integral
-factori care pot define estetica industriala:
-stiinta si tehnica
-sociologia (productivit muncii soc)
-ergonomia (necesit omului in procesul muncii sale)
-psihologia industrial si sociala
-fiziologia etc.
-Andre Hermant-culoarea nu poate fi disociata de forma intrucat ea poate afirma sau distruge
CULOAREA Numim culoare percepia de ctre ochi a uneia sau a mai multor frecvene (sau lungimi de und)
de lumin.
-unul din elem definitorii ale stilului industrial
-perceperea culorilor declanseaza omului subtile vibratii affective (nuante vesele si triste, delicate, viguroase,
calme, excitante, calde si reci)
-rosul-irita; -gri-melancolie(folosit in doze mari); -negrul-obsedant, depresiv; -albul-elegant, optimist(in supraf prea
mari-nesiguranta); -galbenul-cald(in supraf mici); -albastrul-linistitor; -violetul+rosu-nelinistitor; Violet+albastrulinistitor;
-formele si culorile nu exista isolate unele de altele

REALITATEA SI EFECTUL CULORILOR

O cul poate avea val numai prin rap ei cu negrul, albul, griul sau in compoz cu alte cul. Perceperea culo are un
efect psiho-fizic.Efectul cul se datore contrastelor simultane (schimbarilor-ochiul are nevoie de culoarea
complementara a fiecarei culori in parte si daca nu o oare, o genereaza). Ex.gri pe fond alb pare mai inchis decat pe
fond negru.
Cele 7 contraste cromatice
-efectele culorilor pot fi marite sau slabite prin culori contrastante
1.Contrastul culorilor in sine
-sunt neces 3 culori (rosu galben albastru/portocaliu verde violet/cul tertiare)
-picturi din Evul Mediu
-contrastul maximal intre cul de ordin 1(primare), dupa care acesta scade, pe mas ce cul se indeparteaza de cul
primare(pe cercul coloristic)
Se poate intari prin despartirea cul cu ajut unor dungi negre sau albe
2.Contrastul deschis-inchis
-contrastul valoric intre alb-negru (se poate face in lipsa culorii)
-griul absoarbe culoarea, poate lega culorile opuse
-in materie de culori pure, galbenul este cea mai deschisa cul iar violetul cea mai inchisa
-in gen intre oricare 2 culori se stabileste un contrast valoric
3.Contrastul cald-rece
-O clasificare a culorilor se face in functie de temperatura pe care o inspira ochiului uman. Culori calde sunt
galbenul, oranjul si rosul. Culori reci sunt verdele, albastrul si violetul.
-Atunci cand asociem o culoare calda cu una rece ne rezulta un contrast de cald-rece sau caloric.
4.Contrastul complementarelor
-Contrastul complementarelor este foarte complex. El implica contrastul din cadrul unei perechi de complementare.
Acestea sunt: oranj-albastru, galben-violet, rosu-verde.
-Fiecare dintre perechi contine o culoare calda si una rece.
-Fiecare dintre perechi contine o culoare inchisa si una deschisa (cu exceptia perechii rosu-verde care au valori
egale).
-Fiecare pereche contine o culoare principala si una secundara.
-De aici vine forta contrastului complementarelor. Practic, atunci cand combinam doua culori complementare,
aducem in ec fiecare componenta cromatica a intregului spectru.
-Totusi cul complementare sunt supralicitate. Armonia cromatica nu se rezuma la a utiliza verde langa rosu. Din
contra, neimplicand cunostintele despre contrastele de calitate si de cantitate riscam sa generam un dezacord
cromatic.
5.Contrastul simultan
-iata cel mai subtil si mai complex tip de contrast. Contrastul simultan se intampla numai in ochii nostri, nu pe
suprafata colorata propriu-zisa, de aceea el nu poate fi surprins si nici ilustrat prin fotografii. Leonardo da Vinci a
fost primul care a observat faptul ca, prin alaturare, culorile se influenteaza reciproc. Mult mai tarziu pictorii au
inceput sa utilizeze aceasta observatie pentru a genera efecte vizuale nebanuite.
-In esenta, contrastul simultan este proprietatea unei culori (cu cat este mai pura culoarea cu atat aceasta proprietate
este mai puternica) de a vira tonurile neutre cu care vine in contact catre complementara sa. In imaginea de alaturi,
suprafata calda, aproape oranj a pamantului influenteaza albul de deasupra, ochii nostri percepand albul mult mai
rece, aproape spre albastru. Cul nu inf numai tonurile neutre cu care vin in cont, ci si cul cu o cal mai slaba sau care
se regasesc intr-o cant mai mica,det sa ne apara mai reci sau calde in fctie de opusul lor. Acest tip de contrast se
afla in stransa legatura cu contrastul complementarelor, iar in amenajarile int el va aparea de la sine la utilizarea
acestora.
6.Contrastul calitativ
-Cal culorilor reprez gradul lor de puritate, de apropiere de cul de baza sau, in termeni de specialitate saturatia lor.
Cu cat o culoare pura vireaza mai mult catre alb sau negru este mai desaturata, mai corupta, cu cat este mai intensa
cu atat este mai saturata.
-Cul intense au capac de a capta privirea si chiar de a deveni obositoare in cantitati foate mari. Ele ne atrag atentia,
sunt buni indicatori, se potrivesc in accente si sublinieri.
-Culorile pale, desaturate, au proprietatea de a fi mai usor tolerate de ochi pe suprafete largi si pot fi folosite pentru
fundaluri, obiecte voluminoase etc.
-Acesta este motivul pentru care contrastul de calitate se afla in stransa legatura cu contrastul de cantitate,
functionand concomitent.

-Pentru a putea obtine acorduri armonice este de preferat sa se utilizeze culorile pure, intense, puternice (precum
rosu, oranj, albastru) in cantitati mici, iar culorile desaturate, deschise, pastelate (precum roz, bej, lila, galben pai,
etc.) pe suprafete intinse.
7.Contrastul cantitativ
-Contrastul cantitativ este lesne de inteles si de aplicat. Este vorba de combinatii de culori pe suprafete diferite ca si
intindere. Daca punem un mar intr-un cos de portocale vom avea un contrast cantitativ. Rosu in cantitate mica,
alaturi de oranj in cantitate mare. Acest contrast este direct responsabil de armonia culorilor de orice fel. Practic, in
cantitatile potrivite, oricare doua si chiar trei culori pot functiona armonios. Pentru a pune in aplicare acest contrast
ieste necesar sa intelegem foarte bine si contrastul de calitate. In imaginea alaturata, pata de rosu inchis
reprezentata de vasul cu trandafiri se afla intr-un contrast cantitativ cu toate bejurile si nisipurile din jurul sau.
Datorita acestui contrast ea este si mai bine pusa in evidenta, mai vizibila.

Subiectul 2 si 7 (etapele creatiei si creativitate emergenta)

2.CREATIVITATE
Azi creativitatea este cons o imp sursa de progress.Timpurile noi accelereaz succesiunea schimb(oamenii intampina
dif de adap la ele)->creativitatea sporeste gr de adaptabilitate Nu inseamna doar recep si consum de nou, ci in
primul rand crearea noului
Tipuri de creativitate: Artistica; Stiintifica; Tehnica; Didactica; Organizatorica
Definitie Creativitatea este un sistem complex, dinamic, resonant, ale carui elem fundamentale sunt subiectul
creator, mediul creative, activitatea si produsul creativ fiecare din acestea sunt necesare dar nu suficiente. Treb sa
existe o consonanta (legatura) intre elem constituente.
Calitatile creativitatii:
Productivitatea - nr de idei, solutii
Utilitatea rezultatele actiunilor
Eficienta randamentul econ si performantele actiunii
Valoarea produselor actiunii
Ingeniozitatea eleganta si eficienta metodelor
Noutatea in timp
Originalitatea raritatea ideilor, solutiilor
Rezultatul direct al creativitatii este inovatia, inventia.
Fazele etapei de creatie (dupa G.Wallas):
Prepararea - analiza logica
Incubarea - rezolvarea intuitiva
Iluminarea - verbalizarea rezolvarii intuitive
Verificarea formalizarea rezolvarii (Solutia de topografiere a fazelor de creatie in 4 secvente, dupa I.A.
Ponomariov)
Metode de stimulare a creativitatii
1.Tehnica autochestionarii OSBORN -multiplicarea intrebuintarilor obiectelor vechi
Adaptarea elem actuale la necesitati noi. Ce rezulta din marirea dimens lucrurilor? Pot fi inlocuite materialele,
procesele etc? Ce combinatii de elem noi ar fi posibile?
2.Metoda testului pt dezvolt potentialului creator. -masoara factorii creativitatii (fluent gandirii, flexibilitatea
gandirii, originalitatea) Ex. Se da o imagine cu un purice si un elefant si se cere sa se gaseasca mai multe titluri
pentru ea
3. Brainstorming -aflux de idei (se interzic aprecierile critice, e acceptata orice ide, se cere cantitate, se incurajeaza
asociatiile nebanuite de idei)
4.Sinectica -intemeiata de Gordon, incearca sa induca stari psihologice. Se cere calitate; consta in expunerea unei
probleme unui grup de indivizi, specialist in mai multe domenii. Rezultatul sedintei elaborarea unei idei sau
concept noi
5.Metoda analogical- se folosesc analogii pentru gasirea de noi solutii
PREPARAREA etapa de acumulare, de colectare a materialului brut (documentare) pp-sesizarea problemei
(obsevatia). Analiza si def problemei. Acumularea mat necesar
-formulare a ipotezelor si schitarea primelor solutii (lucrul efectiv)
In aceasta etapa (5-6 luni), se defineste idea, e import abilitatea de evaluare si selectie a documentatiei, e imortp
detasarea de alte preocupari obisnuite. Dupa unii, aceasta se bazeaza pe un proces de cautare-tatonarea
problemei.
Pp o serie de aptitudini: originalitate, complexitate, fluiditate asociationista + aptitudini personale: fluiditate
verbala, flexibilitate mentala, consecventa.

INCUBATIA refugiu intr-o etapa de asteptare, solutia intarzaie sa vina, urmeaza un mom de saturatie. Pp 3
etape-constienta -preconstienta -alte procese care dau nastere unei structure inconstiente sau preconstiente. Etapa
aparent pasiva, ea determ o stare de relaxare atunci cand creatorul epuizat nu mai depune nici un efort. Doar la
sfarsitul perioadei se remarca succesul.E etapa activitatii inconstiente.Fenomenul de prelucrare subconstienta a
materialului acumulat.
ILUMINAREA inspiratie si intuitie
-aparitia fireasca a solutiei; relevatia solutiei apare in moment de relaxare (ex. Edison), in timpul somnului(
ex.Mendeleev) sau e influentata de hazard.
VERIFICAREA etapa care desavrseste procesul creator
-pp materializarea ideii intr-o forma explicita(tablou, teorie stiintifica, aparat etc) Nu e prez in orice dom ad
literam- in arta-mai mult acceptare sau respingere decat verificar
TAYLOR a stabilit 5 niveluri de creativitate:
1.Creativitate expresiva
-treapta de baza in exprimarea individuala/independent. Pp spontaneitate, libertatea expresiei. O gasim la copii.
Creativitatea expresiv, caracterizat printr-o exprimare liber i spontan a persoanei, fr ca aceasta s fie
preocupat ca produsul activitii sale s aib un nume, grad de utilitate sau valoare. Exemple n acest sens pot fi
desenul sau lucrrile de colaj, plastilin, versurile spontane ale copiilor. Caracteristicile acestui nivel sunt
spontaneitatea i libertatea de expresie. Se consider c pe msur ce se ofer mai mult copilului posibilitatea de a
fi spontan i independent, cu att mai creator va fi mai trziu; similar, sunt deosebit de duntoare pentru
dezvoltarea creativ a copilului aprecierea critic, defavorabil a produselor acestuia.
2.Creativitate productiva
-priceperea necesara pt a produce obiecte, denota un nivel de indemanare pt producerea lucrurilor finite
-inovare in domenii habituale
Creativitatea productiv este caracterizat prin produse utile, realizate n baza folosirii unor priceperi i deprinderi
care, dei nu evideniaz pregnant personalitatea celui ce desfoar activitatea, aduc un plus de eficien sau de
valoare fa de produse similare. Acum, la vrsta precolar i colar mic, se remarc tendina spre restrngerea i
controlarea jocului liber i dezvoltarea unor tehnici, a unor priceperi necesare producerii de lucrri finite.

3.Creativitate inventiva
-apare ingeniozitatea actiunii sau a mat(ex O data cu invent mat plastic, au fost inlocuite materiale ca lemnul si
metalul). Gasirea altor forme. Utilizare noua a unor elem vechi
4.Creativitate inovativa
-implica modif semnificativa a fundamentelor si principiilor care stau la baza unui intreg domeniu al artelor sau
stiintelor (noi modalitati de exprimare). pp o conceptualizare abstracta. Se uita meto clasice, normale se pun in
aplicare in spirit nou
-caracteristica unui nr mai restrains de personae
5.Creativitate emergenta
-capac de a dezvolta la nivelul cel mai inalt si mai abstract un principiu sau o ipoteza cu totul noua. Persoane care
formeaza scoli noi in lume. Se schimba fundamental un principiu, un mod de gandire. Cea mai rara, specifica unui
grup restrains de indivizi
Teorii asupra creativitatii
1.Teoria asociationista se bazeaza pe combinatii noi (vezi ce rezulta)
2.Teoria configurationista gandirea creatoare incepe cu o probl incompleta (trecrea de la Pelikan la Rotringsolutie incompleta)
3.Teoria trasaturilor si factorilor (J.P.Guilford) se bazeaza pe conceptie ajutata de intellect.PP fluiditate in
exprimare, flexibilitate in gandire, originalitate, sensibilitate, redefinire, elaborare.
-modul in care te exprimi si ce reusesti sa transmit
-desprinderea de modul vechi de gandire
4.Teorii psihoanalitice
-pun accent pe subconstient-are o eliberare temporara
-procesul intellectual->rezultat-productia de idei(Taylor)
-notiuni fundamentale:
Procesul suita de mom care analizate duc la dezvoltarea creativitatii
Idea adaptarea unor idei cunoscute la noi principii(nu se pleaca de la 0)
Valabilitatea e valabila daca solutioneaza problema(idea trebuie recunoscuta, nu e suficient sa fie noua)
Subiectul 6. parintele afisului=Toulouse - Lautrec

-pictor francez din perioada post-impresionist. n ciuda faptului c experienele diferitelor curente artistice de la
sfritul secolului al XIX-lea nu-i erau strine, activitatea sa nu poate fi ncadrat n vreo categorie schematic. O
spunea el nsui: "Nu aparin nici unei coli. Lucrez singur n ungherul meu"
-temele aflate aproape de naturalism,
-influentat de impressionism, simbolism
-picturile si afisele realizate de el - mai ales cele avand ca subiect universul fascinant al Moulin Rouge - au inceput
sa fie tot mai apreciate si pretuite de publicul larg si de colectionarii elitisti, fiind foarte cautate si tot mai scumpe.

Posibil sub.KITSCH-ul
Definitie kitch, cuvant german intraductibil,..,utilizat pentru a desemna arta de prost gust, pseudoarta, ca si
prostul gust in general.
-arta surogat. Univers lipsit de profunzime si de semnificatii sociale superioare. Principii: -inadecvare, acumulare,
sinestezie, mediocritate, confort
Justificarea lui: functia econ-culturala ( producerea placerii spontane), functia pedagogica ( antieticul, ca sa ajungi
la bunul gust ar trebui sa treci prin prost gust)
Etica lui adaptarea la gustul celor multi. Exista din toate timpurile, aunge la apogeu in societatea de consum. Se
intalneste in arte vizuale, muzica, picture, sfera obiectelor, arte decorative, mobilier, birouri, accesorii. Varianta
negativa a creatiei. Apare ca un surogat de arta. A patruns datorita inlocuirii materialelor de calitate (produs ieftin
destinat consumului-plastic, sucuri nenaturale). Verkitschen = a maslui, a inlocui (a trage in piept);adica a da cuiva
altceva decat crede el ca primeste. Kitschen = a face ceva de mantuiala, a fuseri (se folos in S Germaniei). Definitia
consacrata se degradeaza in : omul mediocru este masura tuturor lucrurilor. S-a extins asupra produsului alimentar
-studiaza valorile cultural majore. Nu se manifesta numai la nivelul formelor ci si la niv conceptiei dulcegarie,
vulgaritate complice. Toate produsele kitsch se subordoneaza dorintei vanzarii si dorintei cumparatorului de a avea
obiecte de arta contrafacute
-nu conteaza considerente de ordin moral, educational sau filosofic. Omul trebuie sa aiba posibilitatea de a
cumpara ieftin ceea ce ii place.-asa ar suna principiul commercial al kitsch-ului. Apartitia lui favorizata de
mediocritate. E produsul pe plan universal al civilizatiei burgheze
Partea pozitiva a kitch-ului:
-e didactic - cu ajut prostului gust se stabileste conceptual de bun gust. E un purtator de mesaj al artei originale. Cu
ajut lui arta poate patrunde in cele mai joase paturi ale societatii ajungand in masele largi; chiar dc e falsa, arta
patrunde in structurile mentale ale oamenilor, schimband mentalitatea lor. In domeniul mobilei de arta sau
bijuteriilor obiectul original valoros este transmis publicului consumator sub forma exterioara asemanatoare
originalului dar din materiale ieftine (plastic, hartie, diverse mater lemnoase presate). In domeniul muzicii
transferul unei manifestatii muzicale in mase largi se face prin copiere, care sufera azi cel mai putin fata de opera
reala sau spectacole live. Cand transmitem mesajele populatiei, transmitem acea parte pozitiva a kitsch-ului pe care
opera originala nu le-ar putea transmite in numar asa de mare
Psihologia kitsch-ului
-porneste de la mom in care producato doreste sa vanda iar consumatorul doreste sa aiba
-aceasta politica culturala practicata tacit de guvernele multor tari mareste accesibilitatea maselor spre arta a.i. se
produce un echilibru de valoare
-societatille au reusit sa tramsita mesajul de interes pt opera adevarata de arta
Totalitarismul in arta
-varianta opusa kitsch-ului, mesajul artei sa fie absolute impins si motivate de ganduri si teluri laudabile, lucru care
nu poate reusi decat intr-o societate unde nivelul cultural este foarte ridicat
Posibil sub.SEMIOTICA
-sta la baza sistemului informational
-mecanism de comunicare relatie intre fenomen, obiect si imagine (transmiterea de semnificatii)
-corelare intre obiect si imagine transmisa prin semn
-comunicarevizuala, auditiva, mixta (pp un mesaj si un receptor) (dupa simturile angrenate in procesul de
comunicare)
-de ordin teoretic, afectiv, personal (in ftie de natura relatiilor stabilite)
-televizorul e mijloc de transmisie mixt
-un mar- transmite culoare, miros, senzatie tactila(dc e real)
-daca e desen-transmite doar o ide
-un factor esential in domeniul comunicarii este nivelul de cunoastere al receptorului; orice obiect poate fi semn

-opera de arta- model transmis printr-un semn mesajul nu se transmite complet (are o structura ce poate fi
identificata ca un mesaj complet sau incomplete)
-Simbolul semnificatia perceputa convetional de catre om vis a vis de diferite obiecte sau notiuni
-semnalul- eveniment de natura fizica, care anunta ceva important (eruptia vulcanului anunta un cutremur, fulgerul
anunta furtuna, lumina rosie-semafor)
- in stare fizica este purtatorul material si energetic al semnului
-Semnul-produs al omului; unealta ce ajuta la transmiterea gandurilor, ideilor, etc (exemplu-mar pictat)
-universul care inconjoara omul e vazut ca un univers de semen
-o imagine abstract ace se contituie in locul unui obiect
-nu poate fi detrminat decat in relatie cu o constiinta determinate; trebuie gasita o imagine vizuala corespunzatoare
semnalului ( un tablou, schema)->duce la stabilirea unui icon.
-pot fi de 3 categorii
-ICON imagine grafica, model, diagrama, schema(ex.desenul ce reprez o locomotiva, un scaun)
-INDEX reda raportul actual sau causal cu obiectu (ex.pufaitul locomotive, scartaitul unui scaun)
-SIMBOL e relative independent de obiect, apare ca un accord, cod sau conventie
-semne mai pot fi imbracamintea (cand exprima o atitudine), mancarea (rafinament), gestul (de respect-scoaterea
palariei)
Omul in contextul semioticii fiinta care produce constient semne, transmiterea mesajului in cadrul comunicarii cu
ajutorul semnelor si a semnalelor
Emotia estetica rezultatul decodificarii unui semn
Semiotica stiinta semnelor
Semiografia notarea si descrierea prin semen a unui sistem coerent
Subiect. Relatia intre design, marketing si etica sociala
Studiul pietei unul din aspectele marketingului. Urmareste sa dea o cunoastere a realitatilor din exterior pentru a
lua decizii cu sanse maxime de success. Nu se poate inova fara sprijinul lui. Design-marketing ->interrelationare si
colaborarea (f imp). Piata e imp pt design pt ca e cea care il valideaza si in functie de eventualul succes, ea asigura
mijloace pt reluarea ciclului de productie/ reproducere. Marketingul treb sa dezvolte productia. Inspira designul
prin preocuparea pentru imagine: elaborarea de ambalaje corespunzatoare, prezenta in puncte de vanzare,
conditionari, prezenta la targuri si expozitii, ambianta mai mult sau mai putin personalizata in magazine. Porneste
de la piata, formeaza si influenteaz cererea si o depisteaza cu anticipatie. Nivelul moral si economic al societatii
poate influenta designul si marketingul. Dincolo de vocatia designerului, proiectarea, reproiectarea sau ameliorarea
unui produs nu este decizia lui ci e o problema comerciala. Semnificatia comerciala e cea care valideaza eventuala
sinteza intre factorii rationali si imaginatia creatoare a designerului de produs. Oamenii care se ocupa cu
marketingul treb sa fie creative. Marketingul are sarcina de a pregati pt innoiri intreaga intreprindere; sarcina de a
difuza spiritual creaiv la toate nivelurile si in toate compartimentele.
Marketing si design in prezentarea produselor din comert.Ambalajele
-realiz ambalajelor-problema de design, dar fundamentarea lor ca eficienta economica tine de marketing.
Ambalajele de prez si desfacere a prod resursa de diversificare a prod,de crestere si apreciere a lor,si de stimulare
a vanzarilor.Culrealizeaza concordant cu forma si grafica ambalajului; obiective: stimularea vanzarilor,
personalizarea produselor, crearea unui climat psihologic commercial. Grafica (caracterul literelor, marimea,
culoarea) adancesc trasaturile de individualitate ale produselor, scurtand timpul de identificare, alegere si decizie
in magazine. forma, culoarea si grafica ambalajului elementele de sinteza din designul de ambalaj pot promova
efficient produsele, spori competitvitatea acestora si comunicarea informatiei legate de ele.
Marketing si etica sociala
-responsabilitate sociala a designerului aflat intre producator si utilizator(consumator)
-producatorul- vrea sa asigure o rentabilitate economica cat m mare a fabricatiei
-consumatorul-interesat sa cumpere cat mai ieftin si mai bun. -Max Bill (arh si designer elvetian) fost elev al
scolii Bauhaus;consumatorul este cel pe care il slujim noi, designerii, de fiecare data cand cream un ob, oricare ar
fi el. Noi designerii suntem respons nu numai fata d client, adic fata d ind(producator) ci si fata d om(consumator).
Pt ca aceasta este fctia noastra in societate. Si fara indoiala nu e inutil sa o reamintim si altora.acolo und triumfa
portofelul e infranta morala.Sarcinile si calit designerului(dupa Max Bill). Sa surprinda probl medi inconj sis a le
analiz+sa le concluzeze. Sa proiecteze ob care sa raspunda functiei date de om sau societate in asa fel incat sa fie
folositoare la maximum, si cat mai eficiente. In stare sa le conceapa cu cele mai disponibile mijloace tehnice si cat
mai economic posibil. In stare de a sintetiza toate aceste date intr-o armonie care sa ii confere obiectului o unitate
precisa de tip Gestaltung

Subiect. Grafica publicitara

-afisul- de mare interes in Franta, in ultima treima a sec 19 afise cultural (pentru spectacole de teatru) si cele
comerciale (pentru restaurante). Notabile-cele realizate de artisti precum Toulouse-Lautrec si Cheret.
Henri de Toulouse-Lautrec (1864-1901)
-simplificare a formelor, prin indepartarea detaliilor; retine ceea ce e intr-adevar revelator pentru o atitudine sau o
trasatura de character
-cu mijloace sumare apparent, cu o intuire perfecta a elementelor expressive, desenele sale imbinau grotescul cu
secreta nevoie de frumusete si puritate
-acorda o mare importanta miscarii si, fixarii gesturilor personajelor si expresiei figurilor surprinse
-desene, ilustratii pentru carti si afise, grafica publicitara a lui se ridica la nivel de arta
-a stiut sa se acomodeze perfect exigentelor artei afisului stil de desen caracterizat prin generozitate si dinamica
-a folosit putine culori, dar in pete mari aplicand culori vii ->usureaza perceptia integrala a compozitiilor si
comunicarea mesajului
-talent de aparenta simplificare expresivitatea figurilor, miscarilor, gesturilor
Pierre Bonnard(1867-1947)
-primul care reuseste coerenta intre culori si linii fine, libere din compozitia afiselor; simt remarcabil al liniei
datorat studierii artei japoneze si a potentarii valorilor cromatice ale albului, negrului si a coloristicii.
J.Cheret
-avant plin de idei; a reusit sa starneasca iluzii, si prin asta interesul publicului
Estetica stilului 1900
-forme ornamentale, aperspectivice, culori pure si puternice; 2 variante stilistice: ->varianta liniei sinuoase, cu un
caracter organicist (ornamentica vegetala)
->varianta geometrizata, linia si ornamental-factori ordonatori in scopul sublinierii elementului constructiv al
operei
-reactie impotriva eclectismului artei decorative de la mijl sec 19 si impotriva tendintei de unoformizare si saracire
formala a obiectelor din productia industriala
-repere importante in evolutia artei afisului-Henry van de Velde(Belgian), Klimt, Kokoskhka(austrieci), Aubrey
Beardsley(englez)
- Aubrey Beardsley -cel mai controversat artist grafic al micrii artistice Art Nouveau
-renumit pentru imaginile sale de factur sumbr prezentnd scene de erotic groteasc, teme explorate n opera sa
trzie. Cele mai faimoase ilustraii erotice ale sale se bazeaz pe teme istorice i mitologice
-face afisul pentru teatrul Avenue reper important in evolutia genului
Art-Deco si Bauhaus
-afisele-stil geometric; rol important-literele si structura lor in compozitia textului si pagina
-erau cautate afisele politice in ac perioada in Rusia, Germ si Ungaria
-dupa anii 50-60, arta afisului ia amploare in SUA
-azi-cu toata diversificarea tehnicii tipografice si graficii afiselor contemporane, rolul afisului e mai redus datorita
concurentei facute de mijloacele de publicitate vizuala(tv, cinema)
Definitie afis este un gen al graficii publicitare imprimate, cu rolul unui mijloc de comunicare vizuala in masa,
destinat informarii culturale (spactacole teatrale, concerte), comerciale (reclama unui restaurant, firme sau unor
produse), turistice, social-educative sau politice. E o imagine care curpinde si un text, informatii referitoare la
evenimentul sau obiectul caruia ii face reclama.
-azi computerul- rol urias in grafica publicitara
-cu ajut lui se pot realiza combinari ale fotografiilor cu filme video, imagini de sinteza si fonturi nelimitate care pot
fi prelucrate, manipulate, deformate
-posibilitati f mari ale graficii realizate cu ajut computerelor de la transparente fotografice si trucaje optice pana la
bannerul strident al anilor 50.
-arta computerelor nu exclude si modalitatea traditionala de grafica publicitara, aflata la cealalta extrema (mijloace
obisnuite jocuri pozitiv negative, contraste de culori)
-metoda montajului e cea care domina inca solutionarile de probleme grafice-posibilitati variate
-computerul ramane doar un mijloc de creatie care usureaza munca, simplifica solutiile dar nu poate inlocui inca
omul
-efectul negativ al computerizarii pericolul de comercializare a artei afiselor, a artei publicitare - >>peste tot s-ar
recunoaste procesul de degradarea a publicului de masa-fara pretentii, cultura prin spalarea creierului cu slogane
gen :mancati Bounty, beti Cola, spalati hainele cu Omo, realizate fara nici un aport artistic (datorita posibilitatilor f
largi oferite de calculatoare si accesul larg la folosirea lor de neavizati provenind din afara sferelor artistice)
-aproape toata lumea este tentata sa creada ca poate realiza un afis sau o coperta cu ajut calculatorului->pericolul ca
afisele sa se degradeze in simpli purtatori de informatii (reclame fara valoare artistica)

De aceea azi nr afiselor cultural, artistice e mic in comparatie cu afisele comerciale, fara valoare artistica.
-In cadrul agentiilor de publicitate, dep de creatie elaboreaza si produce reclamele
Publicitate informativa per de pionierat a unui produs ( scop-de a obtine o cerere primara) -persuasiva
importanta in etapa concurentei (majorit reclamelor)
-de reamintire f import in cazul produselor aflate in faza maturitatii
(ex Coca Cola) -de asigurare inrudita
cu cea de amintire- cauta sa-i convinga pe cei care au achizitionat deja un anumit produs ca au facut alegerea
corecta