Sunteți pe pagina 1din 100

1.

Definiti notiunea procesul penal


In literatura de specialitate procesul penal este o activitate reglementata de lege
desfasurata de orgnalele kompetente ku participarea partilor si altor persoane in
skopul konstatarii la timp si in mod komplet a acelor fapte care konstituie
infractiuni in asa fel incit orice persoana care o savirsit o infractiune sa fie
pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana vinovata sa nu fie atrasa la
raspundere penala. Denumirea de proces provine din latinescu procesus.
Conform legislatiei in vigoare si anume conform Codului de procedura penala
procesul penal reprezint activitatea organelor de urmrire penal i a instanelor
judectoreti cu participarea prilor n proces i a altor persoane, desfurat n
conformitate cu prevederile prezentului cod si are ca scop protejarea persoanei,
societii i statului de infraciuni, precum i protejarea persoanei i societii de
faptele ilegale ale persoanelor cu funcii de rspundere n activitatea lor legat
de cercetarea infraciunilor presupuse sau svrite, astfel ca orice persoan care
a svrit o infraciune s fie pedepsit potrivit vinoviei sale i nici o persoan
nevinovat s nu fie tras la rspundere penal i condamnat.
2.Ilustrati evolutia formei procesuale in cadrul formelor istorice ale
procesului penal
Formele procesului penal sint determinate de anumite trasaturi specifice care
definesk pe acesat ca un fenomen neomogen. In diferite etape de dezvoltare
asocietatii tinind cont de rolul acelor organe care desfasoara anumite activitati
procesuale, de mijloacele de proba, si aprecierea acestora, de sarcina pe care o
are probatiunea in procesul penal si alti factori deosebim ca forma a procesului
penal: privat- acuzatoriala, inkizitoriala, acuzatoriala, contradictoriala, mixta.
Pentru fiicare tip istorik de proces penal sint caracteristice mai multe forme iar
una dinele este cea dominanta. De exemplu in procesul penal sklavagist- forma
privat acuzatoriala, iar in cel feudal- inkizitoriala. Procesul privat acuzatorial
catrasatura specifica acestuia este acea ca ecest proces se deklanseaza iar
invinuirea este sustinuta de catre acele persoana care au suferit in urma
infractiunii sau de catre orice cetatean. Aici procesul nu poate fi intentat din
oficiu de catre judecator kiar si in cadrul infractiunilor evidente. Desfasurarea
procesului se efectua cu vointa partilor. Invinuitul se afla de regula in stare de
libertate, isi pregatea apararea singur sau prin intermediul judecatorului.
Procedura de judecata era deskisa iar partile prezentau acele probe care erau
necesare si se desfasura in conditii de contradictorialitate fapt ce se aseamana cu
procesul penal actual al RM si anume prin principiul contradictorialitatii si
inceperea urmarii penale la plingerea prealabila a victimei. Procesul inkizitorial
aici se exclue egalitatea partilor si se neaga drepturile principale ale
invinuitului kare este supus anumitor kinuri. Elementului procesulu inkizitorial
se foloseau pentru infractiunile flagrante si infractiunilor de invinuire obsteasca.

O trasatura specifica este ca nu se admite incetarea procesului prin impacarea


prealabila a partilor kiar si in situatia cind sa pornit procesul in baza plingerii
victimei. Recunoasterea vinovatiei decatre invinuit incadrul acestui proces era
important si era considerat ca regina probelor iar pentru obtinerea acestora se
foloseau kinurile. La fel nu se aplica principiul prezumtiei de nevinovatie iar
invinuitul trebuia sa dovedeaska nevinovatia. Acesta exclude
contradictorialitatea si exclude participarea aparatorului. Procesul acuzatorial
se acorda procurorului mai multe imputerniciri pentru sustinerea invinuirii.
Incadrul acestui proces se trece la probele legale adika la principiul liberei
aprecieri a probelor. Sarcina probatiunii le revenea procurorului si partiicivile
care aveau obligatia sa dovedeaska savirsirea infractiunii si prejudiciiul cauzat.
Daca nu se dovedea invinuitul putea beneficia de prezumtia de nevinovatie.
Procesul contradictorial. Urmarireapenala se desfasura de pe pozitia invinuirii
si de pe pozitia pararii iar judecatorul avea rolulsa sanctioneze kuo serie de
masuri ku karacterde constringere (aducerea fortata, arest). Audierea martorilor
la urmarirea penala sa facea in prezenta invinuiului si acuzatorului. Organele de
stat care desfasoara urmarirea penala nu au obligatia sa adune probe in favoarea
invinuitului. Daca invinuitul recunoaste vina la acuzare anketa judecatoreaska
nu se desfasoara. Daca invinuitul nega ca a savirsit iar acuzatorul nu a prezentat
probesuficiente persoana era akitata. Specific mai era posibilitatea de inkeia un
akord de rekunoastere a vinovatiei si care presupunea ca akuzarea va califica
fapta ca fiind mai usora iar invinuitul sa rekunoaka ka a savirsit aceasta. Forma
mixta a procesului care provine de la procesul inkizitorial care este nepublic,
scris, lipsea contradictorialitatea si include elementele procesului contradictorial.
In RM procesul penal este contradictorial.
3.Definiti notiunea de proba in procesul penal
In procesul penal dovezile poarta denumirea de probe care conform codului de
procedura penala snt elemente de fapt dobndite n modul stabilit de prezentul
cod, care servesc la constatarea existenei sau inexistenei infraciunii, la
identificarea fptuitorului, la constatarea vinoviei, precum i la stabilirea altor
mprejurri importante pentru justa soluionare a cauzei. Probele sint elemente
ku relevanta informativa asupra tuturor laturilor cauzei penale.
7.Definiti functiile procesual penale
Functiile in procesul penal si interactiunea dintre ele sint elemente de bazade
realizare a principiului egalitatii in fata legii si a principiului contradictorialitatii.
Daca acest echilibru se incalca exista posibilitatea de a depasi limitele unui
proces ekitabil si contradictoriu in cardul caruia judecatorul infaptueste justitia,
procurorul acuza iar avocatul apara interesle persoanei invinuite. Exista 3 funtii
in procesul penal: functia apararii, acuzarii si functia judecarii. Functia aprarii
care consta ca apararea exista si se realizeaza de catre avocati pentru asigurarea

unui proces penal echitabil. Functia acuzarii este realizatade catre procuror, insa
laacest proces mai contribuie si organele de urmarire penala. Procurorul conduce
urmarirea penala, fiind acuzator de stat si reprezinta acuzarea in numele statului.
Functia judecatii este reazlizatanumai de catre instantele judecatoresti, organe
de stat care datorita organizarii si functionarii realizeaza o activitate
desolutionare a unui konflict generat de o fapta prevazuta de CP.
8.Divizati functiile procesuale in dependenta de fazele procesului penal
Procesul penal este divizat in urmatoarele faze: urmarirea penala, judecarea
cauzei in prima instanta , executarea sentintei. In fiecare din aceste faze
obligatorii ale procesului penal se desfasoara functiile procesual penale. Astfel
in faza urmarii penale functia acuzarii este realizata de catre procuror care este
acuzatorul de stat si reprezinta interesele acestuia. El conduce urmarirea penala,
este responsabil de administrarea si verificarea probelor, recunoaste persoana in
calitate de banuit, pune sub invinuire peersoana, transmite cauza instantei de
judecata sustinind acuzarea. Functia apararii in faza urmarii penale se realizeaza
prin faptul ca banuitului sau invinuitului i se garanteaza dreptul la un aparator
numit din oficiu sau ales la propria dorinta, care va participa la audierea
banuitului, invinuitului, s fac obiecii mpotriva aciunilor organului de
urmrire penal i s cear includerea obieciilor sale n procesul-verbal
respectiv, s cear recuzarea persoanei care efectueaz urmrirea penal etc. La
urmarirea penala functia judecarii este realizata de catre judecatorul de instructie
cu acordul caruia se efectueaz aciunile de urmrire penal legate de limitarea
inviolabilitii persoanei, domiciliului, limitarea secretului corespondenei,
convorbirilor telefonice, comunicrilor telegrafice i a altor comunicri, precum
i alte aciuni prevzute de lege. Cu autorizarea judectorului de instrucie pot fi
aplicate msuri procesuale de constrngere, i anume: amnarea ntiinrii
rudelor despre reinerea persoanei pn la 12 ore; aplicarea amenzii
judiciare;punerea bunurilor sub sechestru;. In fazajudecarii cauzei functia
acuzarii si apararii se realizeaza de catre procuror si respectiv aparator care
actioneaza in proces pe baza principiului contradictorialitatii. Astfel ambele parti
au dreptul de a prezenta probe, de a face obiectii, de a adresa intrebari
martorilor, partii vatamate, inculpatului, specialistului, expertului si altor
persoane participante laprocess. In faza judecarii cauzei functia judecarii este
realizatade catre judecator sau judecatori in functie de cauza examinata.
Judecatorul este independent, impartial si inamovabil si are sarcina de a
solutiona
cauza
penala.
In
faza
executarii
sentintei
instanta
solutioneazachestiunea privind aminarea executarii sentintei, eliberarea
depedeapsa din kauza bolii, executarea sentintei kind existe si alte sentinte
neexecutate, solutionarea cererilor de stingere si reabilitare inainte de termen.
Aparatorul la rindul are dreptul sa ceara liberarea condiionat de pedeaps
nainte de termen, nlocuirea prii neexecutate din pedeaps cu o pedeaps mai

blinda, liberarea de la executarea pedepsei penale a persoanelor grav bolnave,


amnarea executrii pedepsei pentru femeile gravide i femeile care au copii n
vrst de pn la 8 ani.
9.Proiectati o situatie de incalcare a functiei procesuale in raport cu unele
principii ale procesul p.
Un exemplu de incalcarea functiei procesuale de acuzare ar fi situatia in care
organul de urmarire penala in mod abuziv, fara ordonanta procurorului sau
incheierea judecatorului de instructie patrunde ilegal in domiciliul persoanei
pentru a efectua perkezitia. In cazul dat are lok incalcarea functiei procesuale de
acuzare lezind principiul legalitatii si inviolabilitatii domiciliului. Daca e sa ne
referim la functia apararii o situatie de incalcare a acestei functii aducindu-se
atingere a unui principiu al procesului penal ar fi cazul in care procurorul sau
organul de urmarire penala neacordind posibilitatea banuitului, invinuitului de a
beneficia de dreptul sau legitim de aparare, acestuia nu i se acorda un aparator
dinoficiu sau posibilitatea de a alege un aparator la propria dorinta. Incazuldat se
incalca principiul legalitatii si principiul asigurarea dreptului la aparare. In fine
daca e sa ne referim la functia judecarii o incalcare a acesteia ar fi in cazul in
care judecatorul printr-o incheiere nemotivata, neintemeiata a decis desfasurarea
procesului in sedinta inchisa. De asemenea a pronuntat sentinta in sedinta
inchisa. In cazul dat s-a incalcat principiul publicitatii in sedinta de judecata
conform caruia judecarea cauzei n edina nchis trebuie argumentat i
efectuat cu respectarea tuturor regulilor procedurii judiciare.n toate cazurile,
hotrrile instanei de judecat se pronun n edin public.
13.Definiti garantiile procesuale in procesul penal
Sunt mijloace juriidce care asigura realizarea drepturilor si obligatiilor in
procesul penala ale tuturor subiectilor..Orice elemente carecontribuie la
rezolvarea cauzei conform legii,conform adevarului si conform scopului politicii
penale.In sens restrins prin garantii procesuale se intelege acele mijloace legale
care permit exercitarea reala a drepturilor procesuale in raport cu interesele
legitime ale fiecarei persoane.
14.Clasificati garantiile procesuale
Dupa natura lor pot fi clasificate in:
1. mijloace care asigura posibilitatea executarii obligatiilor si
imputernicirilor de catre organele statului si persoane cu functie de
raspundere pentru realizarea scopului procesului penal.
2. mijloace ce asigura realizarea de catre participanti a drepturilor procesuale
si pararea intereselor si libertatilor legitime ale cetatenilor.

Garantiile ce tin de realizarea scopului procesului penal:


a) Caracterul obligatoriu al ordonantelor procurorului sau
hotaririlor instanttei in legatura cu desfasurarea procesului
pt toate pers fizice si juridice
b) Atributiile organelor de urmarire penalace actiuni de
urmarire penala independent
c) Atributiile org de urmarire dea retine persona 72 ore fara
mandatul instantei
d) Atributiile org de urmarire de a cita si ascultia orice
persoana ca martor
e) Atributia procurorului de a permiten actiunile de urmarire
penala ce limiteaza dreptul de a parasi localitatea
f) Atributiile instantei de a aplica amenda judiciara
g) Reglementarea raspunderii penale pentru nerespectarea
obligatiilor procesuale de catre martori,partea
vatamata,expert
Garantii privind respectarea drepturilor si intereselor legitime ale
persoanei:
a) Obligatiile persoanelor care desfasoara procesul penal de a instiint
aparticipantii despre dreptuirle procesuale si de a asigur realizarea
lor
b) Obligatia org de urmarire de a cerceta circumstantele cauzei sub
toate aspectele
c) Obligatia org de urmarire si a instantei de a emite hotariri
legale,intemiate si motivate
d) Exercitarea controlului respectarii legii in fazade urmarire penala
de procuror si instanta
e) Atributia procurorului de a anula ordonantele ilegale si repunerea in
drepturi a persoanelor lezate de actiunile organelor de urmarire
penala si ofiterilor de urmarire penala
f) Atributia instantei de a aanula unele hotariri ilegale ale org de
urmarire penala
g) Posibilitatea partilor de a ataca hotaririle si actiunile organelor de
urmarire penala la judecatorul de instructie, in instanta si in cea
ierarhic superioara.
h) Dreptul partilor de a avea aparator sau reprezentant.
i) Dreptul partii de lua cunostinta de materialele cauzei si de a intra in
posesisa unei copii a unei hotariri procesuale
j) Dreptul persoanei la reparare prejudiciului cauzat prin intermediul
actiunilor org de urmarire penala si a instantei
k) Reglementarea raspunderii disciplinare si penale in cazul abaterilor
disciplinare care sunt savirsite de persoanele care desfasoara
procesul penal.

15.Proiectati o situatie in care sunt afectate garantiile procesuale


Este situatia cind persoane datorita faptului ca persoana beneficiaza de dreptul la
aparare, in cazul retinerii acesteia nu ia sa acordat aparator in termen de o ora de
la momentul retinerii.
16.Definiti notiunea de obiect probatoriu
Prin obiect probatoriu se intelege totaltatea circumstantelor care urmeaza a fi
dovedite intr-o cauza penala. Constatarea acestor circumstante nepermite sa
efectuam o justa solutionare a cauzei si de a realiza in fiecare caz aparte sarcina
unui proces ekitabil. Prin circumstante se intelege potrivit CPP fenomenele lumii
materiale, care includ fapte si imprejurari de fapt.
17.Distingeti elementele componente ale obiectului probatoriu
Conform CPP primul element al obiectului probatoriu sint:
1) faptele referitoare la existenta elementelor infractiunii si kauzele kare
inlatura caracterul penal al faptei. Intro cauza penala este necesar ase
dovedi mai intii daka a existat fapta infractiunii si daca a avut lok in
realitate un asemenea fenomen si este necesar de a stabili daca cele
comisein realitate corespund cu elementele componentei de infractiune
din norma penala.
2) Circumstante prevazute de lege care atenueaza sau agraveaza
raspunderea. In toate cauzeel kind se stabileste o imprejurare care ar putea
sa influenteze asupra pedepsei ea trebuie indicata. Recunoasterea unei
imprejurari ca fiind o circumstanatatenuanta sau agravanta se face de
instanta sau de organul deurmarire penala. La constatarea acelor
circumstante este necesar de probat depsre faptul daca cel invinuit a
constientizat aceste imprejurari
3) Datale personale care caracterizeaza inculpatul si victima care au o
importanta pentru stabilirea pedepsei si pentru executarea acesteia
deoarece lastabilirea pedepsei se ia in consideratie situatia materiala a
condamnatului, existenta minorului laintretinere, comportamentul
postinfractional etc.
4) Caracterul si marimea daunei cauzate prin infractiune. Dauna include
prejudiciul moral,material sau fizic. De cele mai multe ori calificarea
corecta se face in dependenta de consecintele faptei. Daca victima
considera ca isa kauzat in prejud moral atunci imprejurarea trebuie inclus
in obiectul infractiunii.
5) Existenta bunurilor destinate sau utilizate pentru savirsirea infractiunii sau
dobindite prin infractiune indiferent de faptul cui ele au fost transmise.

Aici seinclud si obiectele si avantajele sau veniturile care au fost primite


de faptuitor sau de alta persoana in urma savirsirii infractiunii
6) Circumstante relevante la stabilirea pedepsei. Acele probe care sint
incluse in obiectul probatoriului trebuie sa asigure pronuntarea unei
pedepse ekitabile.
Concomitent cu circumstanele care urmeaz s fie dovedite n procesul
penal, trebuie s fie descoperite cauzele i condiiile care au contribuit la
svrirea infraciunii.
18.Generalizati situatiile legale prevazute de legea procesuala si in practica
cind circumstantele cauzei sint constatate prin anumite mijloace de proba
n procesul penal se constat, prin anumite mijloace de prob, urmtoarele
circumstane:
1) cauza decesului prin raportul expertizei medico-legale;
2) caracterul i gradul leziunilor corporale n cauzele penale privind
infraciunile grave, deosebit de grave i excepional de grave prin raportul
expertizei medico-legale;
3) incapacitatea persoanei, la momentul svririi faptei prejudiciabile, de a-i
da seama de aciunile sau inaciunile sale sau de a le dirija ca urmare a unei boli
mintale sau a unei dereglri psihice temporare, a unei alte dereglri a sntii
sau debilitii prin raportul expertizei psihiatrice;
4) incapacitatea martorului de a percepe i a reproduce circumstanele, ce
urmeaz a fi constatate n cauza penal, ca urmare a unei boli mintale, unei
dereglri psihice temporare, a unei alte dereglri a sntii sau a debilitii
prin raportul expertizei psihiatrice;
5) atingerea de ctre partea vtmat, bnuit, nvinuit, inculpat a unei anumite
vrste, dac aceasta are importan n cauz prin certificat de vrst, iar n caz
de incapacitate legat de vrst prin raportul expertizei medico-legale sau
psihiatrice;
6) prezena antecedentelor penale ale bnuitului, nvinuitului, inculpatului
prin certificat de cazier judiciar sau, dup caz, prin copii de pe hotrrile
judectoreti de condamnare devenite definitive.
Fapte i circumstane care nu trebuie dovedite. Se consider fapte i
circumstane care nu trebuie dovedite: 1) faptele unanim recunoscute- care sint
faptele evidente sau cele notorii. Faptele evidente sint cunostintele din lumea
inconjuratoare, dovedite prin experienta vietii si care nu necesita a fi dovedite.
De exemplu nu trebuie dovedit ca la un anumit timp este zi sau este noapte.
Faptele notorii sunt kunoskute de un cerc larg de personae. De exemplu capitala
unei tari, sau strada pe care se afla o anumita institutie. 2) veridicitatea
metodelor moderne de cercetare, unanim acceptate, n domeniul tiinei, tehnicii,
artei i meseriei.

19.Definiti tipurile si sistemul izvoarelor interne si internationale ale dr


proc penal
Prin izvor al dr proc penal se intelege acel ansamblu de normejuridiceobligatorii
careinintregul lor sau aparte contin reglementari cu privire ladesfasurarea
procesului penal, competenta instantelor de judecata, dr si oblig partilor si altor
persoane participante la proces. Izvoareledreptului procesual penal se clasifica in
2 mari categorii: interne si externe
Izvoarele interne ale dr proc pen sint : Constitutia RM care este legea suprema si
nici olege sau alt act juridic care contrvine prevederilor ei nu are putere juridica;
Codul de procedura penala; Legea cu privire la secretulde stat, secretul
comercial, protectia martorilor si altor participanti la process, organizarea
judecatoreasca, procuratura, statutul judecatorului etc. Din izvoarele externefac
parte: tratatele internationale la care Rm este parte ( Conventia pt aparare dr
omuluisi libertatilor fundamntale)In cazul judecarii cauzelor instantele de
judecata trebuie sa verifice daca legea sauactul care urmeaza a fi aplicat si care
reglementeaza dr si libertatile garantate de Conventie sint compatibile cu
prevederile acesteia, in cazde incompatibilitate instnta va aplica direct
prevederile Conventiei mentionind aceasta in hotarirea sa. Conform Constitutiei
RM seobliga sa respectecarta ONU si tratatele lacare este parte si sasi bazeze
relatiile cu alte state pe principiile si normele unanim recunoskute ale dr
international.
20.Clasificati si explicati formele de interpretare anormelor juridice
procesual penale
Din punct de vedere din punct de vedere care efectueaza interpretarea ea poate fi
legala, care este facuta de catre organul care a adoptat legea si care se realizeaza
in cadrul actului legislativ in care se afla norma juridica. Interpretarea legala este
obligatorie iar forta normei interpretative este aceasi ca si a normei interpretate.
Interpretarea judiciara se realizeaza de instantele judecatoresti la aplicarea
normei juridice procesuale fara ca sa aiba un caracter obligatoriu si pentru alte
instante judiciare. Aceasta interpretare se face la solutionarea oricarei kauze si
are un caracter permanent. Interpretarea doctrinara este realizata de specialisti,
cercetatori in domeniul dreptului. Aceasta se bazeaza pe argumente stiintifice si
se include in manuale,monografii, articole stiintifice. Din punct devedere a
metodei interpretarea poate fi: gramaticala care include explicarea continutului
normelor juridice, prin intelegerea exacta a intelesului termenelor folositi.
Aceasta include descifrarea sensului etimologic al cuvintelor si legatura dintre
partile unei propozitii. Interpretarea sistematica care contribuie la intelegerea
continutului unei norme juridice prin raportarea cu alte dispozitii din aceasi
ramura sau alte ramuri de drept. Interpretarea logica care include explicarea
intelesului unei norme juridice pe baza rationamentelor logice. Dupa rezultat
interpretarea poate fi: declarativa- se face prin redarea fixa a textului de lege

interpretat daca se constata ca redactarea este corecta si precisa; restrictiva- este


atunci kind se konstata ka in textul legii interpretate sa spus mai mult dekit sa
dorit; extensiva- este atunci kind se konstata ka textul legii spune mai putin dekit
a dorit sa spuna.
21.Proiectati o situatie in care sa demonstrati modul de functionare al
exceptiei de neconstitutionalitate in procesul penal
Dac, n procesul judecrii pricinii, se constat c norma de drept ce urmeaz a
fi aplicat sau care a fost deja aplicat este n contradicie cu prevederile
Constituiei Republicii Moldova, iar controlul constituionalitii actului
normativ este de competena Curii Constituionale, instana de judecat este n
drept s sesizeze, n conformitate cu prevederile Codului jurisdiciei
constituionale, Curtea Constituional pentru a verifica constituionalitatea
actului respectiv.
Sesizarea Curii Constituionale de ctre instana de judecat este admisibil
numai n
cazul n care actul normativ este aplicat sau urmeaz a fi aplicat conform opiniei
instanei n
pricina concret pe care o examineaz. Din momentul emiterii de ctre instan a
ncheierii cu privire la ridicarea excepiei de neconstituionalitate i pn la
adoptarea hotrrii de ctre Curtea Constituional, procedura de examinare a
cazuei sau de executare a sentintei pronunate se suspend. Daca Curtea
Constitutionala admite exceptia, norma juridica asupra careia a fost ridicata nu
va mai fi aplicata in cauza concreta si nu isi va mai produce efectele juridice
pentru viitor - textul de lege devine "mort".
22.Definiti notiunea de probatoriu
Probatoriu este o totalitate de actiuni intreptate spre stabilirea circumstantelor
cauzei care sint efectuate de catre instanta si de catreparti. Potrivit CPP
probatoriul include invocarea de probe si propunerea lor, admiterea si
administrarea lor in skopul de constatare acelor circumstante care sint
importante pentru cauza. Probele administrate se verifica si se apreciaza de catre
organul de urmarire penala si de catre instanta de judecata.
23.Analizati atributiile subiectilor procesuali in cadrul probatoriului
Conform CPP probele administrate se verific i se apreciaz de ctre organul de
urmrire penal sau instan. n scopul administrrii probelor, aprtorul admis
n procesul penal, n modul prevzut de prezentul cod, este n drept s solicite i
s prezinte obiecte, documente i informaii necesare pentru acordarea asistenei
juridice, inclusiv s poarte convorbiri cu persoane fizice dac acestea snt de
acord s fie audiate n modul stabilit de lege; s solicite certificate, caracteristici

i alte documente din diverse organe i instituii care pot s le elibereze n modul
stabilit; n interesul asistenei juridice, s solicite, cu consimmntul persoanei
pe care o apr, opinia specialistului pentru explicarea chestiunilor care necesit
cunotine speciale. Bnuitul, nvinuitul, inculpatul, aprtorul, acuzatorul,
partea vtmat, partea civil, partea civilmente responsabil i reprezentanii
lor, precum i alte persoane fizice sau juridice, snt n drept s prezinte
informaii orale i scrise, obiecte i documente care pot fi utilizate ca mijloace
de prob. Instnta de judecata este limitata in activitatea de stringere a probelor,
iar aceasta activitate este posibila de executata doar la cererea partilor. Instanta
are obligatia de a verifica probele propuse de catre parti pntru a constata
admisibilitatea, pertinenta si concludenta lorFiecare prob urmeaz s fie
apreciat din punct de vedere al pertinenei, concludenei, utilitii i veridicitii
ei, iar toate probele n ansamblu din punct de vedere al coroborrii lor.
Reprezentantul organului de urmrire penal sau judectorul apreciaz probele
conform propriei convingeri, formate n urma examinrii lor n ansamblu, sub
toate aspectele i n mod obiectiv, cluzindu-se de lege. Nici o prob nu are o
valoare dinainte stabilit pentru organul de urmrire penal sau instana de
judecat.Instana pune la baza hotrrii sale numai acele probe la cercetarea
crora au avut acces toate prile n egal msur.
24.Redactati o cerere o cerere la CEDO kind un sibiect a
incalcat atributiile saleI. Prile Reclamantul/Reclamanta
1. Gheorghita Vasile, sex masculin, cetatean al RM, profesia
inginer in constructie, nascut la data de 04.09.1970 in satul Cruzesti
raionul Taraclia, cu domiciliul in municipiul Chisinau, stradaFlorilor
4/2, ap 45 tel 022368433
II. Expunerea faptelor
La data de 12.06.2009 Eu Gheorghita Vasile am fost supus t torturii si am
fost detinut in conditii inume si degradante in timpul arestului preventiv in
Procuratura sectorului Centru. Timp de 8 zile am fost detinut intr-o celula care in
conditii de umezeala inalta si am fost hranit in decurs de 8 zile doar kite o bukata de
piine pe zi. Aceste actiuni indreptate impotriva mea au fost cu scopul de a obitne de
la mine recunoasterea vinovatiei asupra unei fapte care in realitate nu am savirsito.
III. Expunerea pretinsei sau pretinselor violri ale Conveniei
i/sau a Protocoalelor, precum i a argumentele n sprijinul acestor
afirmaii
In virtutea celor mentionate conform art. 3 din Conventie a fost incalcat
principiul interzicerii torturii potrivit caruia Nimeni nu poate fi supus torturii,
nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradanteIV.
Expunerea n legtur cu prevederile art. 35/ din convenie

Instanta care a examinat cauza in fond a emis o sentinta de


conamnare cu pedeapsa inchisorii pe un termen de 12 ani.
La examinarea cauzei in Apel instanta nu a anulat decizia
instantei de fond raminind aceasi sentinta de condamnare.
18. Decizia intern definitiv a Curtii Supreme de Justitie a
fost condamnarea la privatiune de libertate pe o perioda de 10 ani
conform art 145 alin 1 CP.
Cererea nu a fost examinat anterior de ctre Curte sau supus
unei alte instane internaionale.
V. Expunerea obiectului cererii i a preteniilor provizorii n
vederea unei satisfacii echitabile
solicit reexaminarea cauzei si repararea prejudiciului cauzat de
organul de urmarire penala in forma de 10.000 euro.
VII. Lista documentelor
a)

buletinul de identitate

b)

sentinta de condamnare

c)

raportul de expertiza

VIII. Declaraia i semntura


25. Declar pe onoare c informaiile ce figureaz n prezentul
formular de cerere sunt exacte.
Semntura (reclamantului sau a reprezentantului) [...]
29.Analizati modalitatile de administrare a probelor decatre aparator
n scopul administrrii probelor, aprtorul admis n procesul penal, n modul
prevzut de prezentul cod, este n drept:
1) s solicite i s prezinte obiecte, documente i informaii necesare pentru
acordarea asistenei juridice, inclusiv s poarte convorbiri cu persoane fizice
dac acestea snt de acord s fie audiate n modul stabilit de lege;
2) s solicite certificate, caracteristici i alte documente din diverse organe i
instituii care pot s le elibereze n modul stabilit;
3) n interesul asistenei juridice, s solicite, cu consimmntul persoanei pe
care o apr, opinia specialistului pentru explicarea chestiunilor care necesit
cunotine speciale.
(3) Bnuitul, nvinuitul, inculpatul, aprtorul, acuzatorul, partea vtmat,
partea civil, partea civilmente responsabil i reprezentanii lor, precum i alte

persoane fizice sau juridice, snt n drept s prezinte informaii orale i scrise,
obiecte i documente care pot fi utilizate ca mijloace de prob.
Aparatorul este in drept s prezinte documente sau alte mijloace de prob pentru
a fi anexate la dosarul penal i cercetate n edina de judecat;
30.Estimati in ce masura atributiile aparatorului in cadrul probatoriului se
conformeaza cu principiul egalitatii armelor
In jurisprudenta europeana, principiul egalitatii armelor semnifica tratarea egala
a partilor pet o a t a d u r a t a d e s f a s u r a r i i p r o c e d u r i i i n f a t a u n u i
t r i b u n a l , f a r a c a u n a d i n t r e e l e s a f i e avantajata in raport cu cealalta
parte sau celelalte parti in proces. Acest principiu decurge inmod direct din
faptul ca orice persoana are dreptul la ascultarea cauzei sale in mod
echitabil.P r i n c i p i u l e s t e u n e l e me n t e s e n t i a l a l dr e p t u l u i l a u n
pr o c e s e c h i t a b i l . A c e s t p r i n c i p i u impune fiecarei parti sa i se ofere
posibilitatea rezonabila de a-si sustine cauza sa in conditiicare sa nu plaseze intro situatie de net dezavantaj in raport cu adversarul ei si ca exigentaegalitatii
armelor in sensul unui just echilibru intre parti are, in principiu acelasi rol atat
in procesel civile, cat si in cele penale.Astfel, o diferenta de tratament in
ascultarea martorilor poate incalca principiul egalitatiiarmelor. Orice
inegalitate in comunicarea documentelor poate fi sanctionata in
numeleacestui principiu. Partile trebuie sa aiba posibilitatea de a prezenta in
mod egal mijloacele de proba de care dispun. De asemenea, principiul egalitatii
armelor trebuie sa fie respectat intimpul exercitarii cailor de atac. Acuzatul
conform art 6 al Conventiei are dr s se apere el nsui sau s fie asistat de un
aprtor ales de el i, dac nu dispune de mijloacele necesare remunerrii unui
aprtor, s poat fi asistat gratuit de un avocat din oficiu, atunci cnd interesele
justiiei
31.Stabiliti esenta principiului prezumtiei de nevnovatie
Persoana acuzat de svrirea unei infraciuni este prezumat nevinovat atta
timp ct vinovia sa nu-i va fi dovedit, n modul prevzut de prezentul cod,
ntr-un proces judiciar public, n cadrul cruia i vor fi asigurate toate garaniile
necesare aprrii sale, i nu va fi constatat printr-o hotrre judectoreasc de
condamnare definitiv. Prezumtia de nevinovatie cuprinde si lipsa obligatieiunei
persoane de asi demonstra nevinovatia. Legea procesual penala stabileste ca
rasturnarea prezumtiei nevinovatiti sau concluziile despre vinovatia persoanei nu
pot fi intemeiate pe presupuneri. Toate dubiile n probarea nvinuirii care nu pot
fi nlturate, n condiiile prezentului cod, se interpreteaz n favoarea
bnuitului, nvinuitului, inculpatului.

32.Generalizati constatarile Cedo in cauza Popovici vs Moldova


Petru Popovici (Glc), supranumit Micu, a fost arestat n 2001, fiind nvinuit
c ar fi dirijat o organizaie criminal ce ar fi comis zece omoruri, 13 tentative
de omor i alte crime grave. Pe parcursul urmarii penale, el a negat categoric c
ar cunoate pe cineva dintre membrii gruprii i c ar fi participat la infraciunile
incriminate.
La 7 octombrie 2003, Curtea de Apel a RM i-a achitat pe Micu i pe Guzun una dintre persoanele loiale acestuia - pe toate capetele de acuzare, din lips de
probe. Procurorii au atacat decizia de achitare la CSJ, care l-a condamnat pe el i
pe Guzun la detenie pe via. Ultimul fugise n Germania, ar care refuz pn
azi s-l extrdeze. i de data asta, Micu a jucat strlucit - a refuzat s asiste la
decizia de condamnare, pentru ca s invoce, mai trziu, la CEDO, c dosarul a
fost examinat n lipsa lui. La finele lui 2007, CEDO i d dreptate lui Micu,
inclusiv n privina nclcrii confidenialitii dintre el i avocai, a lipsei de
imparialitate a judectorilor, a condiiilor de detenie degradante, precum i a
lipsei unei audieri n faa CSJ. ntr-adevr, potrivit Conveniei Europene a
Drepturilor Omului, dup achitarea unei persoane n prima instan, procurorul
trebuie s solicite audierea inculpatului i a principalilor martori n instana de
recurs i s prezinte probe noi n susinerea acuzaiilor. n cazul Micu, CSJ l-a
condamnat pe via doar n baza recitirii declaraiilor iniiale ale celor audiai.
n baza acelorai materiale prin care fusese achitat, CSJ l-a condamnat la
detenie pe via. Surprinztor, n ianuarie 2010, aceast instan l-a achitat pe
Micu pe cele mai grave capete de acuzare, nvinuindu-l doar de antaj,
samavolnicie i falsificarea de acte. Iar termenul de detenie i-a fost sczut de la
nchisoare pe via la 13 ani, pe cnd Guzun a fost achitat totalmente. Hotarirea
CtEDO a hotarit ca Popovici se afla in condiii de detenie inumane si
degradante n IDP Direciei Generale de Combatere a Crimei Organizate i
Corupiei. Lipsa motivelor suficiente si rezonabile pentru detenie, inclcarea
dreptului la un proces echitabil pe motiv c CSJ a anulat sentina de achitare
dat in prim instan, fr a-l audia, Declaraia lui V. Gurbulea c Dl. Popovici
(Micu) este eful unei grupri criminale a constituit o nclcare a prezumiei
nevinoviei. Astfel RM a fost condamnata la recuperarea pagubei fata de
Popovici in suma de 15.500 euro.
33.Compuneti anumite reguli care trebuie respectate deorganul de
urmarire penala in relatiile cumass media astfel ca sa nu sa seincalce
prezumtia de nevinovatie
Organul de urmarire penala in relatiile ku mass media trebuia sa actioneze in asa
mod incit sa nu incalce prezumtia de nevinovatie a banuitului, invinuitului,
inculpatului. Astfel functionarii organului de urmarire penala nu trebuie sa
declare ca banuitul, invinuitul, inculpatul este vinovat de comiterea infractiunii

la fazadeurmarire . Aceasta poate fi dovedita numai intr-un proces echitabil si


numaide catre instantele de judecata.
34.Definiti declaratiile persoanei acuzate
Declaratiile persoanei acuzate poate fi definita ca o marturisire, o afirmare
deskisa a unor convingeri data de catre banuit, invinuit, inculpat. Declaratiile
sint depuse incadrul urmaririi penale sijudecarii cauzei sisunt recunoscute ca
mijlok de proba doar daca au fost depuse incadrul actiunilor procesuale
respective. Declaraiile bnuitului, nvinuitului, inculpatului snt informaiile
orale sau scrise, depuse de acetia la audiere n conformitate cu CPP referitor la
circumstanele care au servit temei pentru a-i recunoate n aceast calitate,
precum i la alte mprejurri ale cauzei pe care le cunosc.
35.Argumentati necesitatea confirmarii recunoasterii vinovatiei cu alte
probe in cauza penala
Recunoastere vinovatiei sint declaratiile in care banuitul invinuitul, inculpatul
recunoaste savirsirea faptei imputate, si explica circumstantele comiterii acestei
fapte. In acest sens are valoare probanta nu insasi recunoasterea faptei dar
dateledefapt pe care le relateaza faptuitorul. Recunoasterea vinovatiei sustinuta
de declaratii cu privire la fapta savirsita va avea valoare probanta cindva fi
confirmata de totalitatea probelor din cauza penala. Faptulrecunoasterii
vinovatiei nu da dreptulperosanei care face mrarireapenala sa intrerupa
adiminstrareaprobelor iar instntei sa inceteze examinarea altor probe.
Recunoasterea vinovatiei trebuie confirmata cu alte probe in cauza penala pentru
a stabili daca intr-adevart persoana care sia recunoskut vinovatia este vinovata
de comiterea faptei si daca aceste declaratii au fost expuse fara constringerea sau
amenintarea banuitului, invinuitului, inculpatului din partea organului de
urmarire penala sau de catre alte persoane interesatein cauza. Recunoasterea
vinovatiei trebuie confirmata cu alte probe pentru a stabili adevarul si pentru
justa solutionare a cauzei, pentru a pedepsi vinovatul si de a restabili ekitatea
sociala.
36.Proiectati o situatie cind CEDO va constata o violare a dr omului in
functie de aprecierea incorecta a declaratiilor persoanei acuzate
Una din modalitatile de apreciare a probelor este veridicitatea acesteia. O
situatie de apreciare incorecta a declaratiilor persoanei acuzate ar fi situatia in
care banuitul, invinuitul la audieredeclara ca el nu a comis fapta respectiva si ka
kunoaste o potenitala persoana care cunoaste informatia necesara despre
adevaratul faptuitor. Organul de urmarire penala considerind ca aceste declaratii
au fost expuse pentru a scapa de o eventuala raspundere neverificind

veridicitatea declaratiilor acestuia a intocmit rekizitoriul si la transmis spre


judecare instantei de judecata.
37.Reproduceti continutul juridic al cerinte egalitatei tuturor in fatalegii si
autoritatilor
Conform principiului egalitatii tuturor in fata legii toi snt egali n faa legii, a
organelor de urmrire penal i a instanei de judecat fr deosebire de sex,
ras, culoare, limb, religie, opinie politic sau orice alt opinie, origine
naional sau social, apartenen la o minoritate naional, avere, natere sau
orice alt situaie. Autoritatile publice implicate in procesul penal trebuie sa
adopte o atitudine egala fata de toate persoanele fara a face vreo discriminare
intre ele. Este interzis de aplica un tratament mai rau fata de unele persoane si
manifestarea unei atitudini indulgenet fata de altele.
Condiiile speciale de urmrire penal i judecare fa de anumite categorii de
persoane care beneficiaz, conform legii, de un anumit grad de imunitate se
asigur n baza prevederilor Constituiei, tratatelor internaionale, prezentului
cod i altor legi.
38.Demonstrati esenta principiului egalitatii armelor
n jurisprudenta CEDO, principiul egalitatii armelor semnifica tratarea egala a
partilor pe toata durata desfasurarii procedurii n fata unui tribunal, fara ca una
din ele sa fie avantajata n raport cu cealalta parte din proces. Acest principiu nu
e prevazut expres de legea interna. El rezulta insa, din art. 6 (1), CEDO, fiind
impus de necesitatea respectarii echitatii in procesul penal. Aceasta egalitate de
arme inseamna, pentru faza de judecata a procesului, o pozitie procesuala a
oricareia dintre partile procesului. Principiul egalitatii de arme obliga la
inserarea in legislatia interna a unor dispo-zitii menite sa garanteze exercitarea
drepturilor si obligatiilor procesuale. Egalitatea de arme in procesul penal
inseamna crearea unor conditii concrete pentru ca oricare dintre partile
procesului penal sa aiba posibilitatea de a-si sustine cazul in mod egal cu partea
cu interese contrare, adica impune cerinta ca nici una dintre parti sa nu fie pusa
in vreo situatie de avantaj sau de dezavantaj fata de partea adversa. O aplicatie
practica in materia cailor de atac -; E inechitabil ca o parte sa benefi-cieze de
mai multe cai de atac decat cealalta parte.
39.Justificati existenta cazurilor de exceptie de la principiul egalitatii
In RM ligislatia stabileste mai multe cazuri de aplicare a unui tratament
diferentiat. Dat fiind faptul ca anumite persoane in virtutea anumitor
circumstante se pot afla intro situatie de inegalitate in comparatie cu altele. De
exemplu acelei persoane care nu cunoaste limba in care are lok procesul i se

ofera interpret. Exceptiile care fac parte de la regulile generale pentru anumite
persoane nu inkalka principiul egalitatii deorece nu au scopul prioritar de
astabili privelegii pentru acestea insa urmaresk de a garanta infaptuirea
activitatii profesionale a acesteia si a garanta buna infaptuire a justitiei. CPP
mentioneaza ca condiiile speciale de urmrire penal i judecare fa de
anumite categorii de persoane care beneficiaz, conform legii, de un anumit grad
de imunitate se asigur n baza prevederilor Constituiei, tratatelor
internaionale, prezentului cod i altor legi. Dupa parerea mea sint justificate
aceste exceptii dat fiind faptul ca anumite persoane care dispun de o anumita
functie in stat, respectiv pentru acestia lise ofera o imunitate pentru aproteja
informatiile pe care acestia le detin si in acelasi timp de a proteja si statul.
40.Descrieti procedura de audiere a banuitului, invinuitului si inculpatului
Audierea bnuitului, nvinuitului, inculpatului se face numai n prezena unui
aprtor ales sau a unui avocat care acord asisten juridic garantat de stat,
imediat dup reinerea bnuitului sau, dup caz, dup punerea sub nvinuire,
dac acesta accept s fie audiat. Persoana care efectueaz urmrirea penal,
nainte de a-l audia pe bnuit, nvinuit, l ntreab numele, prenumele, data, luna,
anul i locul naterii, precizeaz cetenia, studiile, situaia militar, situaia
familial i persoanele pe care le ntreine, ocupaia, domiciliul i alt informaie
necesar pentru identificarea persoanei lui n cauza respectiv, dup aceea l
ntreab dac el accept s fac declaraii asupra bnuielii sau nvinuirii care i se
incrimineaz. n cazul n care bnuitul, nvinuitul refuz s fac declaraii,
aceasta se menioneaz n procesul-verbal al audierii. Dac bnuitul, nvinuitul
accept s fac declaraii, persoana care efectueaz audierea l ntreab dac
recunoate bnuiala sau nvinuirea ce i se imput i i propune s fac n scris
explicaii asupra acesteia, iar dac bnuitul, nvinuitul nu poate scrie sau refuz
s scrie personal declaraia, aceasta se consemneaz n procesul-verbal de ctre
persoana care efectueaz audierea.
Declaraiile bnuitului, nvinuitului se consemneaz n procesul-verbal al
audierii, ntocmit n conformitate cu prevederile.
41.Analizati constatarile CEDO in cauza Valeriu si Nicolae Rosca vs RM
Reclamanii Valeriu si Nicolae Rosca s-au plns sub aspectul Articolului 3 din
Convenie despre rele tratamente aplicate de poliie i anchetatori la 11 mai 2001
n Comisariatul de poliie a sectorului Centru, precum i despre refuzul
procurorilor de a iniia o investigaie penal cu privire la pretinse rele tratamente
din acea zi. La fel, reclamanii s-au plns, conform aceluiai Articol, despre rele
tratamente din 13 iunie 2001 n Comisariatul de poliie raionului Ialoveni i
despre tergiversarea procedurilor referitoare la plngerile acestora despre
maltratri din acea dat. Articolul 3 din Convenie declar:

Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane


sau degradante. Reclamanii s-a de asemenea s-au plns sub aspectul Articolelor
3 i 8 din Convenie, referitor la condiiile inumane de detenie precum i de
cenzurarea corespondenei lor. Partea relevant a Articolului 8 din Convenie
stipuleaz urmtorele:
1. Orice persoan are dreptul la respectarea vieii sale private i de familie, a
domiciliului su i a corespondenei sale.Curtea a hotarit c a avut loc
violarea Articolului 3 din Convenie n ce privete rele tratamente aplicate
reclamanilor; vizavi de omisiunea Statului de a se conforma obligaiunilor
procedurale de investigare a relelor tratamente ale reclamanilor precum i de a
asigura o impunere a unei pedepse impaciente asupra persoanelor responsabile;
ct i privitor la condiiile de detenie inumane; Curtea constat nclcarea
Articolului 3 din Convenie cu privire la condiiile de detenie a reclamanilor n
prezenta cauz.
Hotrte
(a) c statul reclamat trebuie s achite reclamanilor, n decurs de trei luni de
la data la care hotrrea va deveni definitiv, potrivit Articolului 44 2 din
Convenie, urmtoarele sume, care urmeaz a fi convertite n lei
moldoveneti la rata aplicabil la data achitrii:
(i) EUR 15,000 (cincisprezece mii) pentru fiecare reclamant, plus orice
tax care poate fi aplicat, cu titlu de compensare a prejudiciului moral;
(ii) EUR 2,000 (dou mii) ambilor reclamani cu titlu de compensare a costurilor
i cheltuielilor, plus orice tax care poate fi aplicat;
42.Estimati mecanismele procesuale de asigurare a dreptului invinuitului in
cadrul audierii
CPP contine un sir de mecanisme procesuale de asigurare a dr invinuitului in
cadrul audierii. Astfel conform art 104 CPP audierea, nvinuitului se face numai
n prezena unui aprtor ales sau a unui avocat care acord asisten juridic
garantat de stat, imediat dup reinerea bnuitului sau, dup caz, dup punerea
sub nvinuire, dac acesta accept s fie audiat. Nu se permite audierea,
nvinuitului n stare de oboseal, precum i n timpul nopii, dect doar la cererea
persoanei audiate n cazurile ce nu sufer amnare, care vor fi motivate n
procesul-verbal al audierii. De asemenea audierea nvinuitului, nu poate ncepe
cu citirea sau reamintirea declaraiilor pe care acesta le-a depus anterior.
Invinuitul nu poate prezenta sau citi o declaraie scris mai nainte, ns poate
utiliza notele sale asupra amnuntelor greu de memorizat. Dac nvinuitul nu are
posibilitate de a se prezenta pentru a fi audiat, organul de urmrire penal
procedeaz la audierea acestuia la locul aflrii lui, daca nu se demonstreaza ca se
eschiveaza ku rea credinta de la prezentarea in fata organului de urmarire penala.
43.Definiti conceptul de tortura si tratament cu cruzime, inuman si
degradant

Tortura este un tratament inuman care are ca scop obtinerea informatiei sau a
unor marturisiri sau aplicarea unei pedepse. Tratamentul inuman este acel
tratament de asha natura incit poate provoca fara a fi evitate grave suferinte
mintale sau fizice. Tratamentul degradant este un tratament care umileste grav
pe un indivit in fata altora sau care il determina sa actioneze impotriva vointei
sale.
44.Corsacov vs Moldova
Reclamantul s-a plins de incalcarea articolului 3 al Conventiei, care
reglementeaza urmatoarele:Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor
sau tratamentelor inumane ori degradante..
(a) Constatarile Curtii cu privire la faptele cauzei
56. Nu poate fi disputat faptul ca in perioada intre arestul reclamantul s-a aflat
sub controlul politiei. De asemenea, nu poate fi disputat si faptul ca reclamantul
a sustinut ca pe parcursul acelei perioade lui i-au fost cauzate leziuni corporale.
57. Esenta declaratiilor Guvernului este ca leziunile corporale au fost cauzate
reclamantului cind el a fost aruncat la pamint in drum spre sectia de politie
58. Curtea nu este convinsa de argumentele prezentate de catre Guvern si
considera ca acesta a omis sa prezinte o explicatie plauzibila despre modul cum
reclamantului i-au fost cauzate leziuni corporale. Ea noteaza ca expertiza
medicala, intocmita de catre o comisie independenta constituita din 4 medici
legisti cu experienta, numita de catre procuratura, in mod clar precede faptul ca
leziunile corporale ale reclamantului nu puteau fi cauzate printr-o cadere a
acestuia, dar prin lovituri cu un obiect contodent. Ea mai noteaza de asemenea
ca, constatarile comisiei medicale nu au fost puse la indoiala in procedura
nationala si ca Guvernul nu a prezentat nici o proba Curtii, care sa puna la
indoiala concluziile clare ale comisiei medicale. Prin urmare, Curtea considera
ca acest raport are o valoare probatorie puternica in ceea ce priveste modul in
care reclamantului i-au fost cauzate leziunile corporale.
60. In baza tuturor materialelor prezentate, Curtea conchide ca Guvernul nu a
reusit sa prezinte probe care sa dovedeasca faptul ca leziunile corporale au fost
cauzate reclamantului intr-un alt mod decit aplicarea unui tratament rau pe
parcursul aflarii sale in arest.
61. Expertiza medicala arata ca reclamantul a fost batut cu obiecte contodente in
cap si la talpa piciorului sau sting. Se pare ca in rezultatul acestor batai
reclamantul a suferit o trauma acuta la cap si o contuzie; el avea numeroase
vinatai pe fata, in jurul urechii drepte si pe talpa piciorului sau sting; el a avut o
perforare a membranei timpanului ca rezultat al leziunilor corporale aplicate
care i-au cauzat surzenie brusc instalata si care a avut drept rezultat scaderea
capacitatii de auz Se pare ca, leziunile cauzate reclamantului s-au deteriorat pina
la invaliditate de gradul II.

Curtea a decis ca statul pirit sa achite reclamantului, in decurs de trei luni de la


data la care hotarirea devine definitiva in conformitate cu articolul 44 2 al
Conventiei 20.000 Euro (douazeci de mii de Euro) in calitate de prejudiciu
moral si 1.000 Euro (o mie de Euro) in calitate de costuri si cheltuieli, care sa fie
convertite in valuta nationala a statului pirit la rata aplicabila la data executarii
hotaririi, plus orice taxa care ar putea fi incasata.
45.Redactati in calitate de avocat o plingere pe numele procurorului despre
incalcarea art 3 al CEDO in roivinta clientului dvs
COnform CPP Plngerea trebuie s cuprind: numele, prenumele, calitatea i
domiciliul petiionarului, descrierea faptei care formeaz obiectul plngerii sau
denunului, indicarea fptuitorului, dac acesta este cunoscut, i a mijloacelor de
prob. Plngerile mpotriva aciunilor i inaciunilor organului de urmrire
penal i ale organului care exercit activitate operativ de investigaii se
adreseaz procurorului care conduce urmrirea penal. n cazul n care plngerea
se refer la procurorul care conduce urmrirea penal sau exercit nemijlocit
urmrirea penal n cauza respectiv, acesta este obligat s nainteze plngerea
depus, nsoit de explicaiile lui, n termen de pn la 24 de ore, procurorului
ierarhic superior.. Orice declaraie, plngere sau alte circumstane ce ofer temei
de a presupune c persoana a fost supus aciunilor de tortur, tratament inuman
sau degradant urmeaz a fi examinate de ctre procurer n procedur separat.
Plngerea se examineaz de ctre procurorul ierarhic superior n termenul i n
condiiile prevzute de lege.
46.Definiti notiunea declaratiile martorului
Declaratiile martorului sint date depuse de catre acesta in cadrul audierii asupra
oricaror circumstante care urmeaza a fi constatate in cauze. Declaraiile
martorului snt date orale sau scrise, depuse de acesta n cadrul audierii n
condiiile prezentului cod, asupra oricror circumstane care urmeaz s fie
constatate n cauz, inclusiv asupra persoanei bnuitului, nvinuitului,
inculpatului, prii vtmate i relaiilor sale cu acetia.
47.Evidentiati erorile care pot inflkuenta asupra declaratiilor martorului
fidel
In cadrul urmarii penale fidelitatea martorului se efectueaza prin semnarea
procesului verbal de audiere de catre acesta iar la faza judecarii martorul este
obligat sa depuna juramintul si sa semneze procesul verbal referitor ca a fost
prevenit depsre raspunderea pentru declaratiile
48/Estimati corespunderea legislatiei nationale cu standerdele CEDO
privind declaratiile anonime

Curtea recunoaste ca toate probele trebuie examinate cu prezenta persoanei


akuzate in proces public cu repsectarea principiului contradictorialitatii si admite
utilizarea declaratiilor martorilor ca probe chiar si in situatia cind aceste
declaratii nu sint facute intro sedinta de judecata. Utilizarea declaratiilor
obtinute in faza urmaririi penale ca probe nu este incalcare a art 6 CEDO insa cu
conditia ca dr apararii se respecta. Aceste dr include ca se acorda posibilitatea de
acontesta si interoga martorul opozitiei in momentul depunerii marturiilor sau
dupa proces. Conform CEDO sentinta de condamnare nu trebuie sa se
intemeieze doar pe declaratiile martorului anonim. Dac exist motive temeinice
de a considera c viaa, integritatea corporal sau libertatea martorului ori a unei
rude apropiate a lui snt n pericol n legtur cu declaraiile pe care acesta le
face ntr-o cauz penal privind o infraciune grav, deosebit de grav sau
excepional de grav i dac exist mijloacele tehnice respective, judectorul de
instrucie sau, dup caz, instana poate admite ca martorul respectiv s fie audiat
fr a fi prezent fizic la locul unde se afl organul de urmrire penal sau n sala
n care se desfoar edina de judecat, prin intermediul mijloacelor tehnice
prevzute n prezentul articol.
49.Definiti conceptul de limitare a libertatii indicind conditiile in care
limitarea libertatii este legala
Orice persoan are dreptul la libertate i la siguran. Nimeni nu poate fi lipsit de
libertatea sa, cu excepia urmtoarelor cazuri i potrivit cilor legale :
a. dac este deinut legal pe baza condamnrii pronunate de un tribunal
competent ;
b. dac a fcut obiectul unei arestri sau deineri legale pentru nerespectarea
unei hotrri pronunate de un tribunal, conform legii, ori n vederea garantrii
executrii unei obligaii prevzute de lege ;
c. dac a fost arestat sau reinut n vederea aducerii sale n faa autoritii
judiciare competente, atunci cnd exist motive verosimile de a se bnui c a
svrit o infraciune sau cnd exist motive temeinice ale necesitii de a-l
mpiedica s svreasc o infraciune sau s fug dup svrirea acesteia ;
d. dac este vorba de detenia legal a unui minor, hotrt pentru educaia sa
sub supraveghere sau despre detenia sa legal, n vederea aducerii sale n faa
autoritii competente ;
e. dac este vorba despre detenia legal a unei persoane susceptibile s
transmit o boal contagioas, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui toxicoman
sau a unui vagabond ;
f. dac este vorba despre arestarea sau detenia legale ale unei persoane n scopul
mpiedicrii ptrunderii ilegale pe teritoriu sau mpotriva creia se afl n

50.Stepuleac vs Moldova
n cauza Stepuleac c. Moldovei, reclamantul, Gheorghe STEPULEAC, este
directorul Tantal SRL, o companie ce ofer servicii de securitate. Reclamantul a
fost arestat, arestul fiind motivat prin faptul c reclamantul a fost identificat de
ctre o victim i c el putea influena martorii sau victima. Dup eliberarea sa,
reclamantul a dat un interviu n care a menionat c arestul i detenia sa au
constituit rezultatul eforturilor Ministerului Afacerilor Interne de a monopoliza
piaa serviciilor de securitate.Reclamantul a fost arestat din nou i deinut pn
la 23 mai 2006.Curtea a constatat, n unanimitate, violarea art. 3 CEDO n
privina condiiilor de detenie n IDP al Direciei Generale de Combatere a
Crimei Organizate i Corupiei al MAI, a insuficienei asistenei medicale
acordate reclamantului n acest centru de detenie i a lipsei unei anchete
adecvate din partea autoritilor privind pretinsa intimidare a reclamantului n
celul; i violarea art. 5 1 CEDO (legalitatea deteniei) deoarece cele dou
arestri ale reclamantului au avut loc fr a exista motive verosimile c el ar fi
comis o infraciune. Curtea a acordat reclamantului EUR 12,000 cu titlu de
daune morale i EUR 3,000 cu titlu de costuri i cheltuieli.
52.Definiti declaratia partii vatamate ca mijlocdeproba
Decl partiivatamate sunt date orale sauscrise depuse deacesta in cadrul audierii
in conditiile cpp asupra oricarei circumst care urmeaza a fi constatate inclusiv
asupra pers banuitului inv inculpatului si relatiei cu acestea. In declaratiile partii
vatamate sunt iclusenudoar imprejurarile faptei ca si incele ale unui martor dar si
diferite opinii, pozitii alesale. La determinarea continutului declaratiilor parti
vatamate este necesar de luat in consideratie si faptul ca legea octorteste viata
privata a persoanei.
53.Distingeti declaratiile partii vatamate de cele ale martorului
Spre deosebire de martor partea vatamataare unstatut special determinatde faptul
ca este o persoana careia i sa cauzat un prejudiciu si are uninteres in cauza. La
audiere partea vatamata in instanta de judecata in general kunoaste toate
materialele cauzei in komparatie ku martorul avind dr sa ia kunostinta de
materiale la finisarea urmaririi. Spre deosebire demartor partea vatamata este
obligata si are dr sa depuna declaratii dat fiind faptul ca prin aceasta isi
promoveaza interesele sale si isi ocroteste un interes legitim al sau. Daca victima
infractiunii renunta la contituirea partii vatamate aceasta nu va fi obligata sa
depuna obligatii. La audierea partii vatamate se aplica dispozitiile ku privire la
declaratiile si audiereamartorilor. Audierea partii civile si a partii civilmente
responsabile se efectueza conform dispozitilor referito la audierea invinuitului.
Aceasta inseamna ca numai partea vatamata este obligata sa depuna declaratii
veridice inclusiv juramintul. Partea civila si cea civilmente responsabila nu sint

obligate sa depuna declaratii. Ele pot fi audiate in kalitate demartori. In


declaratiile partii vatamate nu sint incluse doar imprejurartile faptei ca si in cele
ale unui martor, dar si diferite opinii ale sale.
54.Proiectati o situatie cind in anumite categorii de infractiuni apararii i se
interzice de a pune anumite intrebari directe partii vatamate
La determinarea continutului declaratiilorpartii vatamate este necesar de luat in
consideratie si faptul caq legea ocroteste viata privata a persoanei. Din aceste
considerente, art 111 CPP stabileste ca in cazul unor infractiuni sexuale se
interzice inculpatului sau aparatorului prezentarea anumitor probe despre
pretinsul caracter sau istoria personala a victimei. Aceste date pot fiprezentate in
urma unui demers inaintata instantei care esteexaminat doar insedinta inkisa
lakare participa inkulpatul si procurorul avind dr sa se expuna asupra acestor
imprejurari. Admiterea demersului poate avea lok doar in cazulincare omiterea
acestor date prezentate de inculpat ar putea sa prejudicieze achitarea inculpatlui.
Totusi nu toate probele vor fi prezentate insa numai acelea pe care le va
considera presedintele sedintei posibile de administrat. Aceasta regula se refera
la datele prezentate de aparare si la intrebari eventuale care pot fi adresate partii
vatamate.
55.Definiti inviolabilitatea domiciliului
Inviolabilitatea domiciliului este garantat de lege. n cursul procesului penal,
nimeni nu este n drept s ptrund n domiciliu contrar voinei persoanelor care
locuiesc sau dein sediu n ele, cu excepia cazurilor i modului prevzute de
prezentul cod.
(2) Percheziiile, cercetrile domiciliului, precum i alte aciuni de urmrire
penal la domiciliu, pot fi ordonate i efectuate n baza unui mandat judiciar, cu
excepia cazurilor i modului prevzute de prezentul cod. n cazul efecturii
aciunilor procesuale fr mandat judiciar, organul abilitat s efectueze aceste
aciuni, imediat, dar nu mai trziu de 24 de ore de la terminarea aciunii, prezint
instanei de judecat materialele respective pentru controlul legalitii acestor
aciuni.
56.Gutu contra Moldovei
n cauza Guu c. Moldovei reclamanta, Tatiana GUU,. Fiul su minor M., care
avea 12 ani la acea dat, era adesea bnuit de comiterea unor furturi mici i era
des luat la secia de poliie. Nici o procedur penal nu a fost iniiat mpotriva
lui din cauza vrstei. El s-a plns de cteva ori c a fost btut de poliiti. i
mama sa a depus plngeri contra acestora. Reclamanta a adresat o cerere
Procurorului General n care solicita atragerea la rspundere a poliitilor pentru
maltratarea fiului su la. Ea susinea c ei au intrat n grdina casei sale i c au

supus-o tratamentelor inumane i degradante, solicitnd Procurorului General de


a iniia proceduri penale mpotriva acestora. Procurorul General a refuzat
iniierea procedurilor penale contra celor doi ofieri de poliie deoarece exista o
hotrre judectoreasc definitiv n care a fost constatat comiterea
contraveniei administrative prevzut de art. 174 1 al CCA, astfel aciunile
poliitilor nu puteau fi considerate ilegale.
n faa Curii, reclamanta s-a plns de violarea art. 3 al Conveniei (interzicerea
torturii) n urma maltratrii de ctre poliiti care au mpins-o jos n noroi i
ulterior au nctuat-o, datorit condiiilor din celula n care a fost reinut i a
fost impus de a aprea a doua zi n faa judectorului n aceleai haine murdare.
Reclamanta mai pretindea violarea art. 5 1 al Conveniei (dreptul la libertate)
deoarece a fost reinut timp de aproximativ 12 ore fr temeiuri legale; a art. 6
1 al Conveniei deoarece nu a fost citat pentru edina de judecat i
deoarece pe parcursul procedurii nu i-a fost permis s propun citarea martorilor
i nu a fost asigurat cu un avocat. Curtea European a constatat, n unanimitate,
violarea art. 5 1 al Conveniei. Curtea a notat c reclamanta a refuzat s-i
nsoeasc pe poliiti deoarece nu a fost citat, reclamanta i fiul su puteau fi
adui silit la secia de poliie doar dac ei refuzau s se prezinte dup citare. Mai
mult, potrivit prevederilor CPP, ancheta preliminar urma s fie efectuat numai
dup pornirea procesului penal. Prin urmare, reinerea reclamantei pe motiv c
ea nu s-a supus ordinelor legale ale poliitilor nu poate fi considerat legal.
Curtea a mai constatat, n unanimitate, violarea art. 6 1 al Conveniei
deoarece reclamanta nu a fost citat pentru prezentare la edina; violarea art. 8
al Conveniei deoarece intrarea poliitilor n ograda casei reclamantei a
constituit o ingerin n dreptul ei la respectarea domiciliului i nu a urmrit nici
un scop legitim. Curtea a mai constatat, n unanimitate, violarea art. 13 al
Conveniei n privina drepturilor garantate de art. 5 i 8 ale Conveniei.
Preteniile reclamantei privind violarea art. 3 n conjuncie cu art. 13 ale
Conveniei i 6 2 al Conveniei au fost respinse ca nentemeiate.Curtea a
acordat reclamantei EUR 5,000 cu titlu de daune morale i EUR 1,500 cu titlu
de costuri i cheltuieli.

57.Proiectati o situatie in care perchezitia la domiciliu este posibilafara


mandat judiciar
Conform CPP in caz de delict flagrant, percheziia se poate efectua n baza unei
ordonane motivate fr autorizaia judectorului de instrucie, urmnd ca
acestuia s i se prezinte imediat, dar nu mai trziu de 24 de ore de la terminarea

percheziiei, materialele obinute n urma percheziiei efectuate, indicndu-se


motivele efecturii ei. Judectorul de instrucie verific legalitatea acestei aciuni
procesuale. O situatie in care perkezitia la domiciliului este posibila fara mandat
judiciar ar fi cazul kind un functionar al organului de urmarire penala
deplasinduse la serviciu a auzit 2 impuskaturi. Convinginduse ca impusakturile
proveneau din casa lui X a intrat in domiciliul acestuia cu scopul de a verifica
arma din care a fost efectuata impuskatura. In urma perkezitiei s-a constat ca
arma lui X nu era inregistrata si ca posesorul o detinea ilegal. In virtutea celor
descoperite impotriva lui X a fost pornit un dosarpenal fiind invinuit de
comiterea infractiunii prevazaute de art 290 CP si anume Pastrarea si utilizarea
ilegalaa armelor. In acest sens persoana care a efectuat perkezitia in termen de 3
ore a prezentat materialele obtinute in urma perkezitiei judecatorului de
instructie.
58.Definiti notiunea de audiere a martorului si descrieti procedura audierii
Audierea martorului se efectueaza in urma citarii. Citarea se efectueaza conform
CPP. In cazul incare persoana executa o pedeapsa privativa de libertate sau este
detinuta instare de arest in alta cauza penala se citeaza in calitate de martor prin
intermediul administratiei institutiei de detentie care asigura prezenta
persoanelor la lokul citarii. Martorul nu trebuie citat in zilele de odihna, noapte
cu excceptia cazurilor cind nu sufera aminare. In cazul neprezentarii persoana
poate fi adusa silit, insa kind persoana nu poate sa se prezinte in fata organului
din anumite motive intemeiate ea trebuie sa informeze aceste organe. Ca motive
pot firecunoscute boala, primirea tardiva a citatiei sau alte imprejurari. Minorul
este citat prin intermediul parintilor sau reprezentantilor legali. Conform regulii
generale audierea se efectueaza in lokul desfasurarii urmaririi penale sau al
cercetarii judecatoresti. In caz de necesitate audierea poate fi efectuata la lokul
de trai sau la lokul de serviciu. Audierea martorului se face sub prestare de
juramint doar in cazul examinarii cauzei in instanta de judecata. In cadrul
urmaririi penale asigurarea fidelitatii martorului se efectueaza prin semnatura
acestuia in procesul verbal de audiere iar la judecare martorul fiind obligat pe
linga juramint sa semneze in procesul verbal mentiunea referitor la prevenire
depsre raspunderea penala pentru declaratii false.
61.Enumerati mijloacele procesuale prin intermediul carora persoana poate
fi limitata in exercitarea dr la proprietate sau privata de proprietate
Persoana fizic sau juridic nu poate fi lipsit n mod arbitrar de dreptul de
proprietate. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa dect din motive de
utilitate public i n condiiile CPP i conform principiilor generale ale
dreptului internaional. Punerea sub sechestru a bunurilor este o msur
procesual de constrngere, care const n inventarierea bunurilor i interzicerea

proprietarului sau posesorului de a dispune de ele, iar n caz de necesitate, de a


se folosi de aceste bunuri. Bunurile pot fi puse sub sechestru numai n baza
hotrrii judectoreti. Dup punerea sub sechestru a conturilor i a depozitelor
bancare snt ncetate orice operaiuni n privina acestora prin care. Prin urmare
punerea subseckestru a bunurlor limiteaza dr deproprietate in directia ca se
interzice instrainarea acestora iar atuncikind bunurile sechestrate sint ridicate
sau sigilate este interdictia de a folosi acestea. Bunurile ridicate n cursul aciunii
procesuale se descriu n procesul-verbal al aciunii respective, iar persoanei de la
care acestea au fost ridicate i se nmneaz copia de pe procesul-verbal al acestei
aciuni.
62.Cebotari contra Moldovei
n cauza Cebotari c. Moldovei, reclamantul, Mihail CEBOTARI, era directorul
ntreprinderii de stat Moldtranselectro. el a fost recunoscut n calitate de
bnuit ntr-un dosar penal instrumentat de ctre CCCEC cu privire la pretinsa
sustragere a avutului statului n proporii deosebit de mari de ctre SRL Oferta
Plus. Reclamantul a fost bnuit de depirea atribuiilor de serviciu prin faptul
c a cerut Guvernului Republicii Moldova s emit pe numele SRL Oferta
Plus o obligaiune trezorerial nominativ (OTN) n valoare de MDL
20,000,000 pentru energia electric consumat de ctre instituiile bugetare. pe
numele reclamantului a fost eliberat mandat de arest i el a fost deinut sub arrest
pina, cnd a fost eliberat pe cauiune. O perioad din detenia sa el a fost deinut
n Izolatorul de Detenie Provizorie al CCCEC. Camera pentru ntrevederi ntre
avocat i client din IDP al CCCEC era dotat cu un perete de sticl care i
separa. n timpul ntlnirilor n aceast camer, avocatul nu putea transmite sau
primi documente de la client. Datorit imposibilitii de a o semna personal fr
a fi citit de angajaii IDP, cererea reclamantului la CtEDO a fost semnat de
ctre soia lui. La 27 iulie 2007, dl Cebotari a fost achitat integral de ctre
Judectoria Centru. n faa CtEDO, reclamantul pretindea violarea art. 5 1
CEDO (legalitatea deteniei) combinat cu art. 18 CEDO (limitarea drepturilor
pentru un alt scop dect cel prevzut de CEDO), deoarece lipsirea sa de libertate
a reprezentat o consecin a refuzului su de a da depoziii convenabile urmririi
penale i a fost abuziv.
CtEDO a constatat, n unanimitate, violarea art. 5 1 CEDO combinat cu art.
18 CEDO, pe motiv c urmrirea penal mpotriva dlui Cebotari nu putea fi
disociat de cea intentat mpotriva directorului SRL Oferta Plus, aceste dou
proceduri penale au coincis n timp i au fost instrumentate de aceiai
anchetatori penali. Din acest motiv, constatrile din hotrrea Oferta Plus SRL
c. Moldovei sunt valabile i pentru aceast cauz. Prin urmare, arestarea
reclamantului a fost fcut n lipsa unor motive verosimile de a bnui
reclamantul c a svrit o infraciune. n lumina constatrilor prin prisma art. 5

1 CEDO combinat cu art. 18 CEDO, Curtea nu a gsit necesar s examineze


separat preteniile reclamantului formulate n temeiul art. 5 3 i 4 CEDO.
CtEDO a constatat, n unanimitate, violarea art. 34 CEDO, deoarece prezena
peretelui de sticl ddea suficiente temeiuri unui observator independent de a
crede c ntrevederile nu erau confideniale (c convorbirile erau interceptate),
ceea ce afecta eficiena asistenei avocatului.CtEDO a acordat reclamantului
EUR 10,000 cu titlu de daune morale i EUR 2,500 cu titlu de costuri i
cheltuieli.
64.Explicati esenta notiunii de verificare a declaratiillor la fata locului
Acesta este un procedeu special de obtinere a declaratiilro care consta in
verificarea si precizarea unor declaratii anteriaore ale martorilor partii vatamate,
banuitului, invinuitului in faza de urmarire cu scopul de a stabili veridicitatea
acestor declaratii. Persoana audiat arat calea spre locul svririi infraciunii,
descrie circumstanele i obiectele despre care anterior a fcut declaraii i
rspunde la ntrebrile reprezentantului organului de urmrire penal. Verificarea
declaraiilor la locul infraciunii se permite cu condiia de a nu leza demnitatea i
onoarea persoanelor care particip la aceast aciune procesual i de a nu pune
n pericol sntatea lor.
65.Demonstrati deosebirea intre verificarea declaratiilor la fata locului de
audiere si recontituirea faptei
Spre deosebire de verificarea declaratiilor la fata locului, reconstituirea faptei
care este un procedeu probatoriu care consta in reconstituirea totala sau partiala
a faptei la fata lokului ku participarea faptuitorului si reproducerea de catre
acesta a unor actiuni sau circumstante in care sa produs fapta in scopul de a
verifica si preciza date prin reproducerea aciunilor, situaiei sau a altor
circumstane n care s-a produs fapt. Verificarea declaratiilor la fata locului se
poate face si fara participarea banuitului,invinuitului,inculpatului pe cind la
reconstituirea faptei participarea acestuia este obligatorie. Daca e sa facem o
komparatie intre verificarea la fata locului si audiere acestea sint 2 mijloace
probatorii diferite. Audierea se face de regula dupa citarea persoanei respective
in modul stabilit de lege. Verificarea declaratiilor are drept scop verificarea
veridicitatii declaratiilor obtinute inclusiv prin audiere.
66.Proiecati o situatie in care au fost incalcate dr invinuitului participant la
verificarea declaratiilor la fata locului
Conform CPP Verificarea declaraiilor la locul infraciunii se permite cu condiia
de a nu leza demnitatea i onoarea persoanelor care particip la aceast aciune

procesual i de a nu pune n pericol sntatea lor. Martorul i partea vtmat


pot cere ca la efectuarea acestei aciuni procesuale s participe i avocatul lor. O
situatie concreta in care sar incalca dr invinuitului la verificarea declaratiilor la
fata locului ar fi situatia cind un colaborator a organului deurmarire penala cu
scopul de a verifica veridicitatea declaratiilor invinuitului nu ia acordar
posibilitatea acestuia de a dispune de un aparator numit din oficiu sau un avocat
ales la propria dorintsa. Mai mult ca atit el nu a oferit posibilitatea de a dispune
de un aparator la cererea invinuitului aceasta fiind o incalcaregrava a
principiului asigurarea dreptului la aparare din CPP precum si principiul
consacrat in Conventie. n caz cnd persoanele nu cunosc limba n care se
desfoar procesul, particip interpretul. De asemenea poate constituie o
incalcare a dr invinuitului participant la verificarea declaratiilor la fata locului
cind organul de urmarire penala in mod abuzis nu acorda posibilitatea
invinuitului de a dispune de un traducator sau interpret.
67/Explicati esenta si importanta principiului secretului corespondentei
Dr la respectarea corespundentei este posibiliattea de a comunca cu persoane
terte fara a fi intrerupt fara cenzura. Constitutia garanteaza secretul scrisorilor si
a telegramelor. Conform CPP dreptul la secretul scrisorilor, al telegramelor, al
altor trimiteri potale, al convorbirilor telefonice i al celorlalte mijloace legale
de comunicare este asigurat de stat. n cursul procesului penal, nimeni nu poate
fi lipsit sau limitat n acest drept. In cazde necesitate pt a proteja securitatea
nationala, ordinea publica, si pentru a preveni infractiunile se permite sa fie
limitat acest drept in conditii legale.
68. Ostrovar vs Moldova
Reclamantul, s-a nascut in 1974 si este domiciliat in mun. Chisinau. El a activat
in calitate de ajutor superior al Procurorului sectorului Centru mun. Chisinau.
reclamantul a fost arestat de Serviciul de Informatie si Securitate al Republicii
Moldova, fiind acuzat de luare de mita. Mai tirziu acuzatiile au fost recalificate
in trafic de influenta.
Tribunalul mun.Chisinau a dispus arestul preventiv al reclamantului pentru o
perioada de treizeci de zile.
(a) Prezentarile reclamantului
14. Reclamantul pretinde ca a fost detinut intr-o celula de 25 de m2 in acelasi
timp impreuna cu mai mult de douazeci de persoane. In celula se gaseau 20 de
paturi din metal cu doua nivele, fara saltele sau cuverturi, iar accesul la paturi
nu era intotdeauna posibil din cauza suprapopularii. Dupa ce a inaintat cererea
sa in fata Curtii, el a fost transferat intr-o celula mai mica de 15 m2, unde, din

spusele reclamantului, detinutii trebuiau sa doarma pe rind din cauza


suprapopularii si unde conditiile erau mult mai rele decit mai inainte.
16. Nu a existat o asistenta medicala adecvata.
20. Celula era asigurata cu apa doar timp de 10 ore pe zi, uneori chiar si mai
putin. Accesul la apa calda era limitat la doar o singura data in 15 zile. Nu
existau locuri amenajate pentru spalatul si uscatul hainelor. Detinutii erau
nevoiti sa-si usuce hainele in celula.
22. Veceul era situat la 1,5 m de la masa si era in permanenta descoperit. Era
imposibil de a preveni mirosul din cauza lipsei unei asigurari adecvate cu apa si
detergenti.
I. PRETINSA INCALCARE A ARTICOLULUI 3 DIN CONVENTIE
67. Reclamantul se plinge in temeiul articolului 3 din Conventie, cu privire la
conditiile de detentie in Izolatorul anchetei preliminare nr.3 al Ministerului
Justitiei. Articolul 3 din Conventie prevede urmatoarele:
Nimeni nu poate fi supus unui tratament inuman si degradant, sau unei pedepse
..
A. Prezentarile partilor
68. Reclamantul pretinde ca suprapopularea, conditiile sanitare, ventilatia si
incalzirea, oportunitatile de recreare, ingrijirea sanatatii si calitatea alimentatiei,
conditiile de detentie in izolator, constituie tratament inuman si degradant, caruia
el fusese supus atit in prima perioada de detentie, cit si in cea de a doua.
II. PRETINSA INCALCARE A ARTICOLULUI 8 DIN CONVENTIE
91. Reclamantul, se plinge de faptul ca administratia penitenciarului a cenzurat
corespondenta cu mama sa si au interzis vizitele sotiei si fiicei sale. Articolul 8
din Conventie prevede:
1. Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a
domiciliului sau si a corespondentei sale.
2. Nu este admis amestecul unei autoritati publice in exercitarea acestui drept
decit in masura in care acest amestec este prevazut de lege si daca constituie o
masura care, intr-o societate democratica, este necesara pentru securitatea
nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si
prevenirea faptelor penale, protejarea sanatatii sau a moralei, ori protejarea
drepturilor si libertatilor altora..

DIN ACESTE CONSIDERENTE, CURTEA IN UNANIMITATE:


1. Sustine in unanimitate incalcarea articolului 3 din Conventie.

2. Sustine in unanimitate incalcarea articolului 8 din Conventie, referitor la


dreptul reclamantului la corespondenta cu mama sa.
3. Sustine in unanimitate ca a existat o incalcare a articolului 8 din Conventie,
referitor la refuzul de a acorda reclamantului intrevederi cu sotia si fiica sa.
4. Sustine in unanimitate ca a existat o incalcare a articolului 13, luat impreuna
cu articolul 3 din Conventie.
6. Declara in unanimitate:
(a) ca Statul reclamat trebuie sa achite reclamantului in decurs de trei luni de la
data la care hotararea va deveni definitiva in conformitate cu prevederile
articolului 44 2 din Conventie, 3000 (trei mii) Euro in calitate de prejudiciu
moral, si 1500 (o mie cinci sute) Euro pentru costuri si cheltuieli, care urmeaza
sa fie achitate in valuta nationala a statului reclamat la rata de schimb aplicabila
la data executarii hotaririi, plus orice taxa care trebuie incasata;
(b) ca din momentul expirarii celor trei luni sus mentionate pana la data
executarii trebuie achitata o rata simpla a dobanzii la sumele de mai sus egala cu
rata minima de imprumut a Bancii Centrale Europene pentru perioada de
intirziere plus trei procente;
Intocmita in limba engleza si notificata in scris la 13 septembrie 2005, potrivit
Regulii 77 2 si 3 din Regulamentul Curtii.&
69.Proiectati o situatie incare considerati ca este nevoiede limitat secretul
corespundentei
Conform CPP limitarea dreptului lasecretul corespondentei se admite numai n
baza unui mandat judiciar. In cadrul unui proces penal necesitatea adcultarii,
interceptarii schimbului de informatii dintre persoane seface in legatura cu
administrarea probelor in provcesul urmaririi. Un exemplu in care sar permite
limitarea ceestui drept ar fi situatia cind organul de urmarire penala cu scopul de
a depista reteaua de traficanti si locul aflarii victimelor traficului de fiinte umane
adecis interceptarea comnicarilot comunicarilor telefonice a unui din banuiti,
asupra caruia exista o banuiala rezonabila ca este traficant. Interceptarea
comunicarilor telefonice a fost confirmata de catre judecatorul de instructie
printrun mandat.
70.Stabiliti procedura de prezentare spre recunoastere
Dac este necesar de a prezenta o persoan spre recunoatere martorului, prii
vtmate, bnuitului, nvinuitului, organul de urmrire penal i audiaz pe
acetia asupra circumstanelor n care au vzut persoana, precum i asupra
semnelor i particularitilor distinctive dup care ar putea s o recunoasc.
Despre aceasta se ntocmete un proces-verbal. Persoana care trebuie

recunoscut este prezentat celui care urmeaz s o recunoasc n afara spaiului


vizibilitii celui care urmeaz a fi recunoscut, mpreun cu cel puin 4 asisteni
procedurali de acelai sex, asemntori la exterior. La prezentarea spre
recunoatere se aplic fotografierea. Fotografiile persoanei prezentate spre
recunoatere i a asistenilor procedurali vor fi anexate n mod obligatoriu la
procesul-verbal. n cazul n care prezentarea persoanei spre recunoatere este
imposibil, recunoaterea se poate face dup fotografia acesteia, prezentat
mpreun cu fotografiile a cel puin 4 alte persoane ce nu se deosebesc esenial
ntre ele. Toate fotografiile se anexeaz la dosar.
71.Distingeti calitatile persoanelor si a obiectelor prezentate spre
recunoastere
Ca persoana prezentata spre recunoastere poate fi oricepersoana inclusiv
faptuitorul. Ca persoana chemata spre a rcunoasteparticia acea persoana care a
urmarit fenomenul infractiunii in circumstante pertinente. Persoana se prezinta
spre recunoastere atunci kind declara ca in anumite circumstante a observat
opersoana pe care nu a cunoscuto pina atunci insa pe care a memorizato. Este
necesar ca persoana observata sa nege acel fapt ca este cunoscuta cu cel
prezentat. Daca ambele persoane spun ca ele se kunosc prezentarea nu se
efectueaza. Acea persoana care este kemata in calitate de a recunoaste
esteprevenita depsre raspunderea penala pentru declaratii false sau pentru
refuzuk de a depune declaratii in situatia in care aceasta din urma este martor
sau aprte vatamata. Aceasta persoana se audiaza numai asupra acelor
circumstante in care a facut cunostinta cu persoana prezentata spre recunoastere.
Daca e sa ne referim la prezentarea obiectelor spre recunoastere putem spune ca
obiectul ce urmeaz a fi recunoscut se prezint mpreun cu cel puin alte 2
obiecte omogene. Persoana care recunoate obiectul este obligat s explice
dup care semne sau particulariti l-a recunoscut. Se considera obiecte
omogene acele obiecte care au aceasi denumrie, destinatie, dimensiuni,
forma,model culoare tip. La prezentarea spre recunoatere a cadavrului sau a
unor pri ale lui, sau a obiectelor de anticariat, precum i a altor obiecte pentru
care este imposibil de a alege i prezenta analogul, recunoaterea se face dup
exemplar unic. n caz de prezentare spre recunoatere a cadavrului unei
persoane, pe care cel chemat de a o recunoate o tia din via, se permite
efectuarea toaletei cosmetice respective a decedatului.
72.Evaluati legislatia nationala in materie deprotectie a persoanei in cadrul
prezentarii spre recunoastere
Conform CPP Persoana care trebuie recunoscut este prezentat celui care
urmeaz s o recunoasc n afara spaiului vizibilitii celui care urmeaz a fi
recunoscut. Aceasta masura este aplicata pentru a garanta securitatea persoanei
care urmeaza sa efectueze recunoastere.

73.Definit conceptele de viata privata, viata intima si viata familiala


Viata privata este un concept ce include integritatea fizica si morala a persoanei.
Respectarea vietii private trebuie sa include dr persoanei de a stabili si dezvolta
relatii cu alte fiinte umane cu caracterprofesional sau de afaceri. Viata familiala
inclde relatii care apar in cadrul unei familii fondate o data cu casatoria sau
acelor relatii ce apar in urma maternitatii sau paternitatii indiferent daca aceste
raporturi au aparut in urma unei casatorii legale si indiferent de raporturile care
exista intreparinte si copil. Viata intima include acele aspecte ale vietii familiale
sau private manifestate prin dr persoanei de a ramine singura.
74.Iordache vs Moldova
n aceast cauz, reclamanii sunt 5 membri ai organizaiei non-guvernamentale
Juritii pentru drepturile omului (Snejana Chitic, Victor Constantinov,
Vladislav Gribincea, Vitalie Iordachi i Vitalie Nagacevschi) - o organizaie din
Republica Moldova cu sediul n Chiinu specializat n reprezentarea
persoanelor n faa Curii.
Potrivit reclamanilor, dup venirea la putere a Partidului Comunitilor, numrul
violrilor drepturilor omului a crescut semnificativ. n acel context, a fost creat
organizaia, a crei scop era protejarea drepturilor omului prin asistena
persoanelor care doreau s depun cereri la Curte. Astfel, reclamanii au
considerat c ei au cauzat daune serioase Guvernului n urma prejudicierii
imaginii sale i a pierderilor financiare ca rezultat al constatrii violrilor n
cauzele reprezentate de ei n faa Curii.
Reclamanii au susinut c, datorit legislaiei n vigoare i avnd n vedere
activitatea acestora, ei erau supui unui risc serios ca convorbirile lor telefonice
s fie interceptate. Ei nu au pretins de a fi victime ale unor interceptri concrete,
telefonice sau potale, i nici nu au iniiat proceduri judectoreti n acest sens.
n faa Curii, reclamanii au invocat violarea art. 8 CEDO (dreptul la
respectarea vieii private i de familie), pretinznd c dreptul lor la respectarea
corespondenei nu a fost respectat, deoarece legislaia naional n domeniul
interceptrii convorbirilor nu coninea garanii suficiente mpotriva eventualului
abuz din partea autoritilor naionale, precum i violarea art. 13 CEDO (dreptul
la un recurs efectiv), deoarece ei nu dispuneau de un recurs efectiv la nivel
naional n privina nclcrii dreptului garantat de art. 8 CEDO.
Curtea a constatat, n unanimitate, violarea art. 8 CEDO. Curtea iniial a
constatat c a avut loc o ingerin n dreptul reclamantului, iar ulterior a conchis
c aceast ingerin nu a fost "prevzut de lege"

n baza constatrilor de mai sus, Curtea a constatat c legislaia moldoveneasc


nu acord o protecie adecvat mpotriva abuzului puterii de stat n domeniul
interceptrii convorbirilor telefonice.
n ceea ce privete pretenia reclamanilor n temeiul art. 13 CEDO, Curtea a
reiterat c art. 13 nu poate fi interpretat ca cernd existena unui remediu
mpotriva legislaiei naionale, or, altfel Curtea ar impune Statelor Contractante
cerina de a ncorpora Convenia. Astfel, Curtea nu a constatat violarea art. 13
CEDO combinat cu art. 8 CEDO.
Curtea a acordat EUR 3,500 cu titlu de costuri i cheltuieli. Compensaii cu titlu
de daune materiale i morale nu au fost solicitate.
75.Proiectati o situatie de limitare legala a inviolabilitatii vietii private
La efectuarea aciunilor procesuale nu poate fi acumulat fr necesitate
informaie despre viaa privat i intim a persoanei. La cererea organului de
urmrire penal i a instanei de judecat, participanii la aciunile procesuale
snt obligai s nu divulge asemenea informaii i despre aceasta se ia un
angajament n scris. Persoanele de la care organul de urmrire penal cere
informaie despre viaa privat i intim snt n drept s se conving c aceast
informaie se administreaz ntr-o cauz penal concret. Persoana nu este n
drept s refuze de a prezenta informaii despre viaa privat i intim a sa sau a
altor persoane sub pretextul inviolabilitii vieii private, ns ea este n drept s
cear de la organul de urmrire penal explicaii asupra necesitii obinerii unei
asemenea informaii, cu includerea explicaiilor n procesul-verbal al aciunii
procesuale respective. O situatie de limitare legala a inviolabilitatii vietii private
ar fi cazul cind in procesul acumularii probelor intro cauza privind violul
victimei, organul de urmarire penala cere de la aceasta informatii cu privire la
relatiile sale ku faptuitorul, daca anterior a mai intretinut relatii sexuale cu
acesta, si alte date personale alevictimei pentru deskoperirea tuturor
circumastantelor si solutionare justa a cauzei.
76.Descrieti procedura de cercetare la fata lokului
n scopul descoperirii urmelor infraciunii, a mijloacelor materiale de prob
pentru a stabili circumstanele infraciunii ori alte circumstane care au
importan pentru cauz, organul de urmrire penal efectueaz cercetarea la
faa locului a terenurilor, ncperilor, obiectelor, documentelor, animalelor,
cadavrelor umane sau de animale.Cercetarea la faa locului la domiciliu fr
permisul persoanei creia i se limiteaz dreptul prevzut n art.12 se efectueaz
n baza ordonanei motivate a organului de urmrire penal, cu autorizarea
judectorului de instrucie.

Obiectele descoperite n timpul cercetrii la faa locului se examineaz la


locul efecturii acestei aciuni i rezultatele examinrii se consemneaz n
procesul-verbal al aciunii respective. Dac pentru examinarea obiectelor i
documentelor se cere un timp mai ndelungat, precum i n alte cazuri, persoana
care efectueaz urmrirea penal le examineaz n sediul organului de urmrire
penal. Pentru aceasta, obiectele i documentele se mpacheteaz, se sigileaz,
pachetul se semneaz i despre aceasta se face meniune n procesul-verbal.
77.Evidentiati atributiile organului de urmarire penala in cadrul cercetarii
la fata lokului
Conform CPP Organele de urmrire penal au sarcina de a efectua msuri
operative de investigaii, inclusiv de a utiliza nregistrri audio i video, filmri,
fotografieri, cercetarea lafata locului i de a efectua alte aciuni de urmrire
penal, prevzute de prezentul cod, n scopul descoperirii indicilor infraciunii i
persoanelor care au svrit-o, constatrii datelor faptice, fixrii procesuale a
acestor aciuni, care pot fi folosite n calitate de probe n cauza penal dup
verificarea lor n conformitate cu legislaia procesual penal. Organul de
urmrire penal cerceteaz obiectele vizibile, iar n caz de necesitate, permite
accesul la ele n msura n care nu se nclc drepturile omului. n anumite
cazuri, persoana care efectueaz urmrirea penal, dac este necesar, execut
diferite msurri, fotografieri, filmri, ntocmete desene, schie, face mulaje i
tipare de pe urme de sine stttor sau cu ajutorul specialistului n materia
respectiv. Locul cercetrii poate fi nconjurat de colaboratorii organelor de
meninere a ordinii publice. Organul de urmarire penala are dr de a face
cercetarea la fata locului nu numa dupa pornirea umraririi penale ci si pina la
intentarea acestuia.
78.Proiectati o situatie in care la efectuarea cercetarii la fata locului pot fi
afectate dr protejate de CEDO
Conform CPP in cazul in care la cercetarea lafata locului participa banuitul sau
invinuitul participarea aparatorului este obligatorie. O situatie in care sar incalca
drepturile garantate de CEDO la efectuarea cercetarii la fata locului si anume dr
la aparator sau interpret ar fi cazul kind organul de urmarire penala impreuna cu
banuitul, invinuitul sau prezentat pentru a face cercetarea la fata locului in lipsa
aparatorului sau interpetului. La solicitarea banuitului, invinuitului de a dispune
de un aparator sau un interpret organul de urmarire penala a neglijat cererea
acestuia din urma. Astfel a fost incalcat principiul dreptul la un proces echitabil
prevazut la art 8 CEDO care prevede ca orice acuzat are, dreptul :
a. s fie informat, n termenul cel mai scurt, ntr-o limb pe care o nelege i n
mod amnunit, despre natuta i cauza acuzaiei aduse mpotriva sa ;

c. s se apere el nsui sau s fie asistat de un aprtor ales de el i, dac nu


dispune de mijloacele necesare remunerrii unui aprtor, s poat fi asistat
gratuit de un avocat din oficiu, atunci cnd interesele justiiei o cer ;
79.Definiti conceptul aplicarii principiului utilizarii limbii in care se
desfasoara procesul penal
Conform CPP in desfurarea procesului penal se utilizeaz limba de stat.
Conform CPP si CEDO persoana care nu posed sau nu vorbete limba de stat
are dreptul s ia cunotin de toate actele i materialele dosarului, s vorbeasc
n faa organului de urmrire penal i n instana de judecat prin interpret.
Pentru a exclude participarea formala a interpretului in procesul penal este
necesar de a face verificarea abilitatea profesionala care tine de calitatea de
interpret despre experienta profesionala si aprecierea posibilitatilor sale de a
traduce complet si corect. Dr la interpret se extindesi a supra mutilor, surzilor si
surdo-mutilor care inteleg limba semnelor. Folosirea interpretului este gratuita
daca inculpatul nu cunoaste limba de procedura indiferent de cetatenia lui sau
daca este locuitor al statului unde se defsasoara procesul si daca are posibilitatea
sa cunoasca mai mult sau mai putin limba respctiva.
80.Argumentati necesitatea includerii principiului utilizarii limbii
procesului intrun proces ekitabil
Potrivit art 6 din CEDO orice acuzat are dreptul s fie asistat gratuit de un
interpret, dac nu nelege sau nu vorbete limba folosit la audiere. Aceasta
prevedere se expune asupra desfasurarii unui proces ekitabil datorita faptului ca
inculpatul nu stie limbaincare se desfasoara procesul el este pus la curent cu
materialele cauzei in limba pe care o cunoaste, prin aceasta asigurinduse un
proces ekitabil. Prin intermediul interpretului inculpatul are posibiliattea de a
intelege intrebarile adresate acestuia si de a da raspuns la ele, de a face obiectii
impotriva declaratiilor marotrului, partii vatamate si de aduce la cunostina alte
circumstante pe care le cunoaste.
81.Proiectati o situatie incare se va face o detasare de la principiul limbii in
care se desfasoara procesul
Conform CPP in desfurarea procesului penal se utilizeaz limba de stat.
Procesul penal se poate, de asemenea, desfura n limba acceptat de
majoritatea persoanelor care particip la proces. n acest caz, hotrrile
procesuale se ntocmesc n mod obligatoriu i n limba de stat. Un exemplu in
care sar face o detasare de la principiul dat ar fi situatia in care in timpul unei
sedinte de judecata atit procurorul, martorii, inculpatul cit si partea vatamata
cunosc limba rusa. Presedintele sedintei de judecata poate, printro incheiere
motivata sa hotarasca desfasurarea procesului in limba cunoscuta de majoritatea

participantilor. n acest caz, hotrrile procesuale se ntocmesc n mod


obligatoriu i n limba de stat.
82. Definiti institutia examinarii corporale shi scopul acesteia.
Examinarea corporala este o actiune procesuala care in esenta constituie o
modaliate a cercetarii insa cu specificul ca obiectul de cercetare este corpul
omenesc. Obiect de cercetare poate fi corpul invinuitului, banuitului,
inculpatului, martorului sau al partii vatamate. Atit persoanele mentionat cit si
aparatorul pot inainta o cerere privind efectuarea examinarii, la efectuarea
examinarii corporale se emite o o ordonanta a organului de urmarire penala si se
solicita autorizarea judecatorului de instructie. In cazul unui delict flagrant
examinarea poate fi efectuata fara autorizatia judecatorului de instructie care
este inshtiintat in termen de 24 de ore. In caz de necesitate la examinarea
corporala poate participa medicul , participarea medicului este obligatorie in
cazul in care va fi supusa examinarii o persoana de sex opus , cind este necesara
dezbracarea acesteia.
Scopul examinarii corporale este de a constata daca pe corpul persoanei exista
urme ale infractiunii sau exista semne particulare. In urma examinarii pot fi
descoperite urme de infractiuni, componente chimice, zgirieturi , cicatrici,
tatuaje, unele leziuni corporale, unele defecte ale constitutiei corpului , semne
congenitale, s.a.
Se prezuma ca in cele mai multe cazuri examinarea corporala este o actiune la
care persoana participa benevol, dar in unele cazuri exceptionale cind nu exista
o alta posibilitate de a obtine date importante pt cauza , examinarea corporala
poate fi efectuata fortat. In toate cazurile insa nu se admit actiuni care ar injosi
demnitatea persoanei examinate sau ar pune in pericol sanatatea acesteia.
83.Demonstrati in care situatii poate fi efectuata fortat examinarea
corporala.
Examinarea corporala se face de regula benevol, dar pote fi efectuata fortat in
unele cazuri exceptionale , cind nu exista o alta posibilitate de a obtine date
importante pt cauza si astfel in urma efectuarii eaminarii corporale vor fi gasite
unele urme ale infractiunii, componente chimice, zgirieturi ,cicatrice tatuaje, etc,
care ar ajuta organul de urmarire penala .
84.Estimati o situatie cind poate fi afectate dr persoanei participante la
examinarea corporala.
Drepturile persoanei care participa la examinarea corporala pot fi incalcate in
situatia cind este supusa examinarii o persoana de sex opus si este necesar sa fie
dezbracata, iar organul de urmarire penala nu ia asigurat participarea medicului
la examinare.
85 Indicati mecanismele procesuale de asigurare a dr la aparare.
Dreptul la aparare este stipulat expres in Codul de procedura penala a RM shi in
Conventia Europeana pt apararea Drepturilor Omului, shi anume ca orice

persoana acuzata de o infractiune are dreptul sa se apare singura sau sa fie


asistata de un aparator ales de ea, iar daca nu dispune de mijloace necesare pt a-l
plati, poate fi asugurata in mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci cind
interesele justitiei o cer. In Hotarirea Plenului Curtii supreme de Justitie cu
privire la practica aplicarii legilor pt asigurarea dreptului la aparare in procedura
penala a banuitului, invinuitului shi inculpatului sint stabilite criteriile cind
interesele justitiei cer prezenta avocatului:
a) in caz de complexitate sporita a cauzei
b) in functie de capacitatea banuitului, invinuitului,inculpatultui de a se
apara singur- urmeaza a fi luate in consideratie capacitatile ,cunoshtintele
shi priceperea fiecarei persoane in parte
c) in functie de importanta shi pericolul faptei de comiterea careia este
banuita sau invinuita persoana.
Princiupiul asigurarii dreptului la aparare obliga organul de urmarire penala si
instanta sa asigure banuitului, invinuitului, inculpatului dreptul la asistenta
juridica calificata din partea unui aparator ales de el sau de catre un avocat care
acorda asistenta juridica garantata de stat , independent de aceste organe.
Acest principiu stabileshte ca partile in tot cursul procesului au dreptul sa fie
asistate de un avocat ales sau de un avocat care acorda asistenta juridica
garantata de stat
Pt a inlatura abuzurile din partea subiectilor oficiali ai procesului penal,
procedura interzice organului de urmarire penala sa refuze participarea
avocatului la audierea martorului sau partii vatamate shio interzice interogarea
in calitate de martor a persoanei fata de care exista anumite probe ca a savirsit o
infractiune.
Dreptul de aparare implica shi dreptul persoanei de a se apara singur, insa in cod
sint enumerate cazurile de participare obligatorie a aparatorului:
1 cind aceasta o cere banuitul,invinuitul,inculpatul
2 cind persoana nu se poate apara singura din cauza unor afectiuni
fiziologice sau mintale
3 cind banuitul,invinuitul,inculpatul nu cunoashte limba de procedura, este
militar in termen, este minor, cind I se incrimineaza o infractiune
grava,deosebit de gravasau exceptional de grava s.a cazuri prev. de lege.
Principiul garantarii dr. la aparare este limitat de principiul legalitatii, se
coreleaza cu principiul oficialitatii, este garantat de principiile respectarii
demnitatii umane shi al folosirii limbii de procedura shi se intemeiaza pe pe
principiul prezumtiei de nevinovatie.
86. Analizati constatarile CEDO in cauza Catraveti vs CEDO.
In cauza Castravet contra Moldovei CEDO a declarat cererea admisibila
88.Indicati cazurile de efectuare a confruntarii.

Confruntarea se efectueaza in cazul in care organul de urmarire penala constata


ca exista divergente intre declaratiile persoanelor ascultate in aceeasi cauza,
astfel deasemenea obtinindu-se noi date utile pentru rezolvarea cauzei penale.
89.Distingeti instituutia confruntari cu institutia audierii si prezentari spre
recunoastere.Confruntarea consta in audierea concomitenta a doua persoane cu
scopul inlaturarii divergentilor in declaratiile anterioare. In legatura cu aceasta
este inadmisibil ca la confruntare sa participe o persoana care nu a fost anterior
audiata . daca in declaratiile anterioare referitoe la unele shi aceleashi fapte shi
circumstante sunt absente divergentele , confruntarea nu se efectueaza. Cu toate
ca efectuarea confruntarii este dispusa de organul de urmarire penala sau dupa
caz de catre instanta de judecata , efectuarea acesteia o pot cere partile. Daca
organul de urmarire penala sau instanta de judecata considera inutila efectuarea
confruntarii , cererea poate fi respinsa motivat printro ordonanta a organului de
urmarire penala sau printro incheiere judecatoreasca. Confruntarea poate fi
efectuata intre oricare subiect care a depus declaratii .totushi in anumite situatii
pt a proteja starea emotionala a minorului, se interzice a obliga acesta sa
participe la confruntare cu persoana invinuita de infractiuni contra integruitatii
lui fizice shi/sau morale. Ordinea de efectuare a confruntarii este stabilita de
persoana care efect. Confruntarea, tot ea shi determina consecutivitatea
chestiunilor care vor fi puse in fata participantilor la confruntare, inclusiv
participantul care va raspunde primul la intrebari. Este important ca intre
participanti sa nu existe o comunicare necontrolata in timpul confruntarii, o
influenta unul supra altuia , intelegeri prealabile, etc. In timpul confruntarii nu
pot fi date citirii declaratiile anterioare ale participantilor sau reproducerea
inregistrarilor video sau audio. Aceasta se admite doar dupa ce au fost depuse
toate declaratiile shi consemnate in processul-verbal.Dupa terminarea
confruntarii persoanele participate ishi pot pune intrebari una alteia , intrebari
pot pune deasemenea aparatorul- banuitului,invinuitului,ionculpatului; avocatulpartii vatamate,martorului,pedagogului,psihologului sau reprezentantului legal.
Intrucit confruntarea se efectueaza cu respec tarea dispozitiilor referitoare la
audiere , pe parcursul acesteia pot fi prezentate de catre persoana care
efectueaza confruntarea anumite corpuri delicte, documente shi alte mijloace de
proba. La efectuarea confruntarii se intocmeshte un proces-verbal conform
prevederilor generale.
Audierea este o actiune procesuala care se efectueaza imediat dupa atit dupa
retinere sau aplicarea unei masuri preventive sau dupa emiterea unei ordonante
de recunoashtere in calitate de banuit, cit shi dupa inaintarea acuzarii
invinuitului. Audierea se face numai in prezenta unui aparator ales sau numit din
oficiu. Audierea poate avea loc doar cu acordul persoanei, renuntarea la
depunerea declaratiilor poate fi determinata nu numai de refuzul de a coopera cu
organul de urmarire dar shi de starea de oboseala. De aceea organul de urmarire
este obligat sa constate daca persoana accepta sa depuna declaratii si care ar fi

motivele neacceptarii. Nu se admite audierea in timpul noptii doar in cazul cind


nu sufera aminare, spre exemplu in cazul unui flagrant delict, cind exista
tentative de a ascunde sau distruge probele. Audierea persoanei in faza de
urmarire penala poate fi efectuata si in alte locuri decit locul de plasament al
organului de urmarire, acestea pot fi locul de trai, locul de serviciu sau locul
comiterii infractiunii, s.a.
Pina la audiere daca persoana accepta sa fie audiata, este necesar de stabilit
limba in care persoana va depune declaratii, iar in caz de necesitate se invita un
interpret. Martorul se audiaza la locul desfasurarii urmariri penale,in caz de
necesitate poate fi audiat la locul aflarii lui. Prezentarea spre recunoashtere
constituie un procedeu de obtinere a declaratiilor pe parcursul caruia unei
persoane I se prezinta alte persoane sau obiecte cu scopul constatarii
asemanarilor sau deosebirilor cu persoanele sau obiectele observate in imrejurari
ce au legatura cu obiectul probatoriului. In calitate de persoana prezentata spre
recunoashtere poate fi orice persoana nu numai faptuitorul, in caliatate de
persoana chemata spre recunoashtere participa persoana care a urmarit
fenomenul infractional in circumstante pertinente pt cauza. Persoana care trebuie
recunoscuta este prezentata in afara spatiului vizibilitatii impreuna cu patru
asistenti procedurali de acelasi sex, asemanatori la exterior. La prezentarea spre
recunoashtere se aplica fotografierea , fotografiile se anexeaza in mod
obligatoriu la procesul-verbal al actiunii procesuale. Persoana chemata pt
recunoashtere trebuie sa indice particularitatile certe pt identificarea persoanei
prezentate,in caz contrar recunoasterea va fi considerata neintemeiata. De
remarcat ca prezentarea spre recunoashtere spre deosebire de alte actiuni
procesuale poate fi efectuata o singura data cind participa acelleasi persoane. In
situatia cind persoana este data in urmarire sau este grav bolnava sau in alte
cazuri cind prezentarea acesteia este imposibila se admite prezentarea dupa
fotografia acesteia. La prezentarea fotografiilor sint impuse aceleasi reguli ca shi
in cazul prezentarii persoanei.
Prezentarea obiectelor spre recunoashtere se face in aleleashi conditii ca shi
prezentaea persoanei, obiectul se prezinta impreuna cu alte 2 obiecte omogene ,
daca obiectul nu are anumite particularitati nu se efectueaza prezentarea spre
recunoashtere.
Nr. 91 Indicati importanta publicitatii si cazurilor cind poate sa se faca o
exceptie de la aceasta.Publicitatea sedintei de judecata este importanta pt a
demostra ca in orice situatie cind are loc o infractiune faptuitorul este judecat
intotdeauna in conditiile legii. Faptul ca sedintele de judecata sint publice este
prevazut shi de Constitutia RM, shi de codul de procedura penala shi de
Conventia europeana pt apararea drepturilor omului. Astfel acestea prevad ca
orice persoana are dreptul la o judecata echitabila si publica, efectuata de catre o
instanta independenta si impartiala si hotarirea trebuie sa fie pronuntata in mod

public. Exceptie de la aceasta regula pot fi in cazurile cind este afectata


moralitatea, ordinea publica sau securitatea nationala, deasemenea cind o cere
interesul minorilor sau protectia vietii private a partilor. Mai sunt si alte cazuri
cind sedinta poate avea loc cu usile inchise si anume atunci cind datorita unor
imprejurari speciale, publicitatea ar putea prejudicia interesele justitiei, in acest
caz aceasta decizie trebuie argumentata fiind respectate toate normele procedurii
judiciare.
Nr. 92. analizati necesitatea publikitatii ca un principiu al procesului penal.
Este necesara prezenta publicitatii ca un principiu al procesului penal fiindca in
asa mod este satisfacut interesul membrilor societatii, care este un interes de
influenta reciproca si utila pt societate. Prezenta acestui principiu asigura
transparenta justitiei intro societate democratica, si are rolul educativ general al
procesului de infaptuire a justitiei. Fiind publice sedintele societatea stie ca orice
fapta ilegala este sanctionata si poate urmari insushi procesul de infaptuire a
justitiei, deasemenea judecatorii acorda o atentie sporita modului in care judeca
si motiveaza hotaririle atunci cind sedinta este deschisa sau cind se inregistreaza
pt mass-media.
Nr. 93.Justificati necesitatea de limitare a principiului publicitatii.
Limitarea principiului publicitatii este necesara intro anumita masura pt a
asigura inviolabilitatea vietii private a persoanei care nu doreshte sa fie publica
pt ca tine exclusiv de viata intima a ei. Sau atunci cind prin publicitatea sedintei
se aduce prejudiciu moral minorilor sedinta poate avea loc cu ushile inchise,
deasemenea in interesul moralitatii, al ordinii publice sau securitatii nationale.
Acest principu necesita a fi limitat si in cazul cind publicitatea sedintei
prejudiciaza interesele justitiei, atunci cind devin cunoscute tuturor anumite
materiale legate de proces si care in acest fel pericliteaza mersul acestuia.
Limitarea acestui principiu este reflectata expres shi in codul de procedura
penala unde se stipuleaza ca in procesul in care un minor este victima sau
martor, instanta de judecata va asculta declaratiile acestuia intro sedinta inchisa.
Nr. 94. reconstruirea faptei de experiment si actiuni procesuale.
Organul de urmrire penal, din oficiu sau la cererea participanilor n proces,
precum
iinstana de judecat, la cererea prilor, considernd c este necesar pentru veri
ficarea i precizarea unor date, pot proceda la reconstituirea, integral sau
parial, a faptei la faa locului,cu participarea fptuitorului, prin reproducerea
aciunilor, situaiei sau a altor
circumstanencare sa produs fapta. Cu acest prilej, n cazurile necesare se pot fa
ce msurri, filmri, fotografieri, ntocmi desene i schie.n scopul verificrii i
precizrii datelor ce au importan pentru cauza penal i care pot fi reproduse
n condiiile efecturii unor experimente i a altor activiti de investigaii,

organul de urmrire penal este n drept s efectueze un experiment n procedura


de urmrire penala.
Astfel putem face distinctia intre experiment si reconstituire :
reconstituirea este efectuata la locul faptei, iar experimentul poate fi efectuat si
in alte locuri ;in cadrul reconstituirii este antrenat in mod activ faptuitorul , adica
banuitul sau invinuitul, iar in cadrul experimentului participa si alti subiecti ai
procesului penal.
Expeeimentul nu presupune reproducerea faptei ci doar a imprejurarilor in care
aceasta a avut loc. Reconstituirea shi experimentul aduc un aport semnificativ la
solutionarea justa a celor mai variate aspecte legate de infractiune sau de
faptuitorul acesteia si anume sub 2 aspecte : 1. ca mijloc de verificare a probelor
obtinute prin cele mai variate activitati si mijloace de proba ( cercetari la fata
locului, perchezitii, declaratii ale invinuitului, martorului,etc.) ;2. ca mijloc de
obtinere a unor probe noi.
Nr. 95 .evedentiati cercur de subiecti care pot participa la reconstruirea
faptei in functie de fazele procesului penal.
La reconstituirea faptei in faza de urmarire participa faptuitorul si alti subiecti la
discretia organului de urmarire penala.
Nr. 97.Definiti principiul accesului liber la justitie in cadrul procesului
penal.
Principiul accesul liber la justitie in procesul penal este prevazut de conventia
europ. Pt apararea dr. omului, shi de constitutia RM shi de codul de proced.
Penala a Rm shi presupune ca orice persoana are dreptul la examinarea si
solutionarea cauzei sale in mod echitabil , in termen rezonabil, de catre o
instanta independenta,impartiala, legal constituita care va actiona in
conformitate cu legislatia. Dreptul la justitie este un drept fundamental al
persoanei, si corespunde obligatiei instantei ca in conditiile legii sa se pronunte
asupra cererii. Legea determina cadrul procedural de realizare a accesului liber
la justitie, astfel posibilitatea sesizarii instantelor judecatoreshti pt apararea
dr.,libertatilor si intereselor legitime se va realiza pe cale inaitarii cererii directe.
Accesul liber la justitie se poate realiza integral numai printrun tribunal
independent si impartial organizat. Acest principiu este asigurat de institutia
incompatibilitatii in procesul penal, scopul acestei institutii este asigurarea
impartialitatii instantei de judecata si posibilitatea oferita partilor , invocind
cazurile de incompatibilitate, de a exclude prin intermediul recuzarii de la
infaptuirea justitiei judecatorul, cit shi procurorul,ofiterul de urmarire penala
care este direct sau indirect interesat in solutionarea cauzei.
Nr.98.Analizati constatarile CEDO cauza Ciorap vs Moldova.
In cauza Ciorap contra Moldovei CEDO a hotarit ca a fost incalcat art. Privind
conditiile de detentie a reclamantului shi cel privind alimentarea silita a lui,
deasemenea constata ca a fost incalcata cenzura corespondentei sale si conditiile

in care trebuia sa se intilneasca cu vizitatorii sai, la fel declara ilegal si refuzul


instantei de judecata de a examina recursul reclamantului pe motiv de neplata a
taxei de stat. si hotarashte a I se plati de catre stat prejudiciile morale shi
cheltuielile de judecata in valoare de aproximativ 22,000 euro.
103.Enumerati criterile dupa care se stabileste respectarea termenului
rezonabil.
Criteriile de apreciere a termenului rezonabil de soluionare a cauzei penale snt:
1) complexitatea cazului include circumstantele lui atit de fapt cit side drept
luate in ansamblu (nr participantilor la proces,nrepisoadelor infrctionale
incriminate etc.) 2) comportamentul prilor la proces este aplicat pentru a se
stabili existenta vinovatiei statuluiin depasirea termenelor rezonabile si gradul
acesteai vinovatii.
3) conduita organului de urmrire penal i a instanei de judecat consta in
rapiditatea cu care aceastea solutioneza intrebarile si efectuiaza actiunele
procesuale necesare pt a misca cauza penala spre o solutionre mai
definitiva.Acest criteriu tine si obligtiastatului sa orgnizeze sistemul legal in asa
fel incit sa permit organele competente sa asigure termenul rezonabil.
4) vrsta de pn la 18 ani a victimei este de a oferi o protectie mai mare acestor
persoane ,anume prin accelerarea instrumentari cauzei.
104.Analizati cauzele de apreciere a respectarii termenilor rezonabili.
Rezonabilitatea duratei procedurilor trebuie sa fie apreciata prin prisma
circumstantelor cauzei concrete tinindu-se cont de criteriile stabilite de lege si
anume complexitatea cazului,conduita organului de urmarire penala si a
instantei de judecata , comportamentul partilor si virsta de pina la 18 ani a
victimei.
conduita organului de urmarire penala: tine de rapiditatea cu care acestea
solutioneaza intrebarile si efectueaza actiunile proceduale necesare pentru a
misca cauza penala spre o solutionare definitive. Statul raspunde atit pentru
conduita organelor mentionate , cit si a altor personae care au fost atrase in
cadrul procesului pentru a contribui la solutionarea cauzei
complexitatea cazului: include toate circumstantele lui atit de fapt cit si de
drept luate in ansamblu
comportamentul partilor este aplicat pentru a se stabili existenta vinovatieie
statului in depasirea termenelor rezonabile si gradul acestei vinovatii
virsta victimei a fost introdusa pentru a oferi o protectie mai mare acestor
personae anume prin accelerarea instrumentarii cauzei.

109 Explicati esenta principului liberttii de marturisire impotriva sa.


Nimeni nu poate fi silit s mrturiseasc mpotriva sa ori mpotriva rudelor sale
apropiate, a soului, soiei, logodnicului, logodnicei sau s-i recunoasc
vinovia. Persoana creia organul de urmrire penal i propune s fac
declaraii demascatoare mpotriva sa ori a rudelor apropiate, a soului, soiei,
logodnicului, logodnicei este n drept s refuze de a face asemenea declaraii i
nu poate fi tras la rspundere pentru aceasta.Nerespectarea acestor prevederi va
duce la faptul ca datele obtinute prin audierea martorului nu va fi admise ca
probe si nu vor putea sa fie puse baza sentintei sau altor hotariri
judecatoresti.Deasemenea A doua regul se refer la libertatea de mrturisire
mpotriva sa sau de a-i recunoate vinovia.Bnuitul, nvinuitul, inculpatul
trebuie s fie obligatoriu informat de ctre organul de urmrire penal procuror,
instana privitor la dreptul su de a tcea i nu de a mrturisi mpotriva sa,
precum i s primeasc explicaii asupra dreptului dat. Persoana creia organul
de urmrire penal i propune s fac propuneri demascatoare mpotriva sa este
n drept s refuze de a le face. Motivele recunoaterii dreptului de a tcea in n
special de protecia acuzatorului mpotriva aplicrii forei coercitive abuzive
mpotriva statului. n particular dreptul de a nu contribui la propria sa
incriminare presupune c, ntr-o cauz penal acuzaia caut s-i ntemeieze
argumentaia fr a recurge la elementele probante, obinute prin constrngere
sau presiuni, n pofida voinei acuzatului.
120.Distingeti cazurile cind nu este efectat dreptul la tacere.
De pild dac celui arestat sau reinut i se aduce lacunotin nvinuirea n lipsa
aprtorului, atunci invinuitulsau inculpatul are dreptul s nu rspund la
nvinuirile ce ise aduc, pentru c singur nu i poate exercita dreptul laaprare.
Un drept la tcere al funcionarului public i al autoritii este i acel dreptcare n
baza legii i a obligaiei de aprare a secretului economic sau secretului de stat,
presupune posibilitateade a refuza motivat comunicarea informaiilor pe care lea clasificat sau pe care le consider i sunt secrete economice potrivit
legii.Dreptul la tcere alfuncionarului public fundat pe secretul de stat, secretul
economic i secretul profesional, nu poate fi invocat fa de cei care potrivit legii
(ca temei i condiii) au undrept de acces la aceste secrete. Dar acest drept nu
seconfund cu dreptul la tcere pe care l are i funcionarulpublic n calitate de
invinuit sau inculpat. n care este prevzut secretulcorespondenei care presupune
dreptul de atcea i de a nu divulga secretulcorespondenei al celor care au luat
lacunotin legal sau ntmpltor despre acesta;de menionat c un astfel de
drept este nacelai timp i o obligaie de serviciu pentrufuncionarul i
demnitarul public.
121.Estimati categoriile de persoane care au dreptul de a nu depune
declaratii in funtie de rationamentul si scopul principiului dat.
Martorul, nu poate fi silit s fac declaraii contrare intereselor sale sau ale
rudelor sale apropiate ct i s refuze de a prezenta obiecte, documente, mostre
pentru cercetare comparativ sau date dac acestea pot fi folosite ca probe care

mrturesesc mpotriva sa sau a rudelor sale apropiate.Martorul este eliberat prin


lege de a face declaratii impotriva invinuitului, banuitului, inculpatului daca nu
accepta sa faca declaratii in sedinta de judecata. nvinuituli sau Inculpatului i
seaduce la cunotin fapta care formeaz obiectul cauzei,dreptul de a avea un
aprtor, precum i dreptul de a nuface nici o declaraie, atrgndu-i totodat
atenia cceea ce declar poate fi folosit i mpotriva sa.
112.Stabiliti procedura de ridicare a obiectelor si documentelor.
Pn la nceperea percheziiei sau ridicrii de obiectei documente,
reprezentantul organului de urmrire penal este obligat s nmneze, sub
semntur, persoanei la care se face percheziia sau ridicarea copia de pe
ordonana respectiv. La ridicarea deobiecte i documente, dup prezentarea
ordonanei, reprezentantul organului de urmrire penalcere s i se predea
obiectele sau documentele care urmeaz a fi ridicate, iar n caz de refuz
purcedela ridicarea lor forat. Dac obiectele sau documentele ce urmeaz a fi
ridicate lipsesc la loculindicat n ordonan, persoana care efectueaz urmrirea
penal este n drept s fac percheziie,motivnd necesitatea efecturii
acesteia.Dup prezentarea ordonanei, reprezentantul organului de urmrire
penal cere s i se predea obiectele i documentele menionate n ordonan.
Dac obiectele i documentele cutate se predau benevol, persoana care
efectueaz urmrirea penal se limiteaz la ridicarea acestora, fr amai efectua
alte msuri de investigaii. Toate obiectele i documentele ridicate, snt
prezentatetuturor persoanelor care particip la percheziie sau ridicrii. Obiectele
i documentele descoperiten timpul percheziiei sau ridicrii, a cror circulaie
este interzis de lege, trebuie ridicate,indiferent de faptul dac au sau nu legtur
cu cauza penal.n cadrul percheziiei sau ridicrii de obiecte i documente,
persoana care efectueazurmrirea penal, are dreptuls deschid ncperile i
depozitele ncuiate dac proprietarul refuzs le deschid benevol, evitndu-se
deteriorarea nejustificat a bunurilor. Pe parcursul percheziiei pot fi utilizate
mijloace tehnice, fapt ce va fi menionat n procesul-verbal.Organul de urmrire
penal este obligat s ia msuri pentru a nu da publicitiicircumstanele privitor
la viaa intim a persoanei, constatate n legtur cu efectuarea percheziieisau
ridicrii. Persoana care efectueaz urmrirea penal are dreptul s interzic
persoanelor aflate nncpere sau la locul unde este efectuat percheziia, precum
i persoanelor care au intrat n aceastncpere sau au venit n acest loc, s plece
ori s comunice ntre ele sau cu alte persoane pn laterminarea percheziiei. n
caz de necesitate, ncperea sau locul unde se efectueaz percheziia potfi luate
sub paz. Reprezentantul organului de urmrire penal care efectueaz
percheziia sau ridicarea deobiecte i documente ntocmete un proces-verbal.
Dac, o dat cu procesul-verbal, este ntocmit olist special a obiectelor
idocumentelor ridicate, acestea snt anexate la procesul-verbal. Procesul-verbal
al percheziiei sauridicrii trebuie s conin meniunea c celor prezeni le-au

fost explicate drepturile i obligaiilelor prevzute de CPP, precum i declaraiile


fcute de aceste personae.
113.Analizati modalitatile de efectuare a ridicarii in functie de obiectele si
documentele supuse ridicari. Ridicarea urmrete identificarea i ridicarea de
la persoanele care le dein a obiectelor inscrisurilor ce servesc ca mijloc de
prob pentru descoperirea unei infraciuni i a fptuitorilor,dovedirea vinoviei
acestora i asigurarea tragerii lor la rspundere penal. Organul de urmrire
penal este n drept s ridice
obiectele sau documentele care auimportan pentru cauza penal dac probele
acumulate sau materialele de investigaie operativ indic exact locul i
persoana la care se afl acestea. Ridicarea de documente ce conin informaii
care constituie secret de stat, comercial, bancar, precum i ridicarea informaiei
privind convorbirile telefonice se fac numai cu autorizaia judectorului de
instrucie. Ridicarea de obiecte sau documente n alte situaii, este efectuat
n baza ordonanei motivate a organului de urmrire penal. La efectuarea
percheziiei sau ridicrii deobiecte i documente trebuie s fie asigurat prezena
persoanei la care se face percheziia sauridicarea ori a unor membri aduli ai
familiei acesteia, ori a celor care reprezint interesele persoanei n cauz. Dac
prezena acestor persoane este imposibil, se invit reprezentantulautoritii
executive a administraiei publice locale.Ridicarea de obiecte i documente sau
percheziia n ncperile instituiilor,ntreprinderilor, organizaiilor i unitilor
militare se efectueaz n prezena reprezentantului respectiv.Persoanele la
domiciliul crora care se efectueaz percheziia sau ridicarea de obiecte
idocumente, precum i specialitii, interpreii, reprezentanii, aprtorii, au
dreptul s asiste la toateaciunile organului de urmrire penal i s fac n
legtur cu aceasta obiecii i declaraii care vor fi consemnate n procesulverbal. Este interzis de a efectua ridicri de obiecte i documente sau de a face
percheziii ntimpul nopii, cu excepia cazurilor de delict flagrant. n baza
ordonanei de efectuare a percheziieisau de obiecte i documente cu autorizaia
judectorului de instrucie, persoana care efectueazurmrirea penal este n
drept s intre n domiciliu sau n alte ncperi.
114. Proectati o situatie in care ridicarea va afecta art.8 si protocolul 1 al
CEDO.
115.Definiti continutul principiului dreptului de a nu fi urmarit,judecat sau
pedepsit de mai multe ori.
Dreptul de a nu fi urmrit, judecat sau pedepsit de mai multe ori este un
principiu al reglementrii raporturilor de Drept i procedur Penal. Este logic
ca o persoan care i-a ispit o dat pedeapsa pentru o fapt s nu mai fi pus n
situaia de a fi pedepsit nc o dat pentru aceeai fapt. Acest drept include n
sine i interdicia urmririi sau judecrii repetate, din motiv c sunt aciuni
inseparabile de procedura atragerii la rspundere penal. Este suficient

repetarea nentemeiat a urmririi penale n privina unei persoane pentru a fi


nclcat acest principiu. Principiul de a nu fi urmrit judecat sau pedepsit de mai
multe ori este cuprins i se respect i n cazul cnd o persoan a fost sancionat
pentru o infraciune ntr-un stat strin. Problema recunoaterii hotrrilor
judectoreti strine implic deducerea termenilor de detenie preventiv dintrun alt stat, iar n caz de ncepere a executrii pedepsei sau executrii totale a ei
persoana nu mai este supus pedepsei repetate pentru aceeai fapt.
116.Analizati hotarirea Curti Constitutionale cu privire la
constitutionalitatea art.63.CPP. 116 Analizati hotarirea Curtii
Constitutionale cu privire la constitutionalitatea art 63 CPP
Curtea Constituional a constatat necorespunderea alin.(6) art.63 CPP cu
principiul constituional privind accesul liber la justiie, raportat la victim
(partea vtmat).
Incertitudinea generat de alin.(6) art.63 CPP i lipsa unui act doveditor privind
ncetarea de drept a calitii de bnuit nu permite persoanei-victime de a fi
informat cu privire la ncetarea urmririi penale, de a contesta actul inexistent
i de a reclama, n caz de necesitate, organul de urmrire penal. De asemenea,
nu permite organului statal s constate c s-a desfurat o anchet eficient,
exigen naintat fa de orice procedur penal finalizat.
n baza celor expuse, Curtea Constituional apreciaz c alin.(6) art.63 CPP
ngrdete dreptul de acces liber la justiie i este neconform cu art.20 din
Constituie.
Astfel, Curtea Constituional relev c prin sintagma n cazul acumulrii
ulterioare a probelor suficiente din propoziia a doua a alin.(6) art.63 CPP
legiuitorul nu numai a neglijat normele tehnicii legislative, dar, contrar
prevederilor art.22 i art.287 CPP, a permis organelor de urmrire penal s pun
persoana sub nvinuire pentru aceeai fapt. Aceast sintagm, fiind mult mai
general dup coninut, intr n contradicie cu prevederea apar fapte noi sau
recent descoperite ori un viciu fundamental n cadrul urmririi precedente de
natur s afecteze hotrrea pronunat din art.22 i art.287 CPP. Neavnd ca
suport o procedur reglementat clar de CPP, ea permite reluarea urmririi
penale i dup ncetarea calitii de bnuit a persoanei, n baza probelor
dobndite n procedura precedent deja finalizat. Astfel, dac pentru organul de
urmrire penal sintagma n cazul acumulrii ulterioare a probelor suficiente
poate nsemna continuarea urmririi penale, pentru persoana suspectat aceasta
nseamn urmrire penal repetat, ceea ce este contrar principiului non bis in
idem.
n baza celor expuse, Curtea Constituional constat c sintagma n cazul
acumulrii ulterioare a probelor suficiente ncalc dreptul de a nu fi urmrit sau
judecat de mai multe ori pentru aceeai fapt, consacrat de art.21 din Constituie,
articol care oblig autoritile publice competente s asigure persoanei
suspectate de svrirea unei infraciuni toate garaniile necesare aprrii sale.

117.Evaluati legislatia nationala in ceea ce priveste dr de a nu fi


urmarit,judecat sau pedepsit de mai multe ori.
In legislatia nationala in ceea ce priveste dr de a fi urmarit , judecat sau pedepsit
de mai multe ori fiind evedentiat in Curtea Suprema de justiei , in Hotarirea
Plenului nr 17 ceea ce priveste aplicarea in practia judiciara de catre instantele
judecatoresti a unor prevederi ale Conventiei pt apararea dr omului si liberatilor
fundamentale.Deasemenea fiind stipulat in noul CPP al RM.ce acorda valoare de
principiu al procedurii penale dreptului de a nu fi urmarit, judecat sau pedepsit
de mai multe ori.Deasemenea in legea penala a R.M.acest principiu este cuprin
in al.(2) art 7 din C.P. ce prevede ca nimeni nu este supus de doua ori urmariri
penale si pedepsei penale pt una si aceeas fapta.In codul de procedura penala
44)art.6 este definit, viciul fundamental in cadrul procedurii precedente, care a
afectat hotarirea pronuntata, ca fiind o incalcare esentiala a dr si libertatilor
garantate de Conventie pt apararea dr omului si a libertatii fundamentale., de alte
tratate internationale, de Constitutia Rm. Si alte legi nationale.
118.Definiti procedura de sechestrare a corespomdentii. Sechestrarea
corespondenei potale este stipulat CPP care arat cn cazul n care exist
temeiuri rezonabile de a presupune c corespondena potal a
bnuitului,nvinuitului, expediat de ctre ei sau expediat lor de ctre alte
persoane poate conine informaiice ar avea importan probatorie n cauza
penal pe una sau mai multe infraciuni deosebit de gravesau excepional de
grave i dac prin alte procedee probatorii nu pot fi obinute probe, organul
deurmrire penal este n drept s sechestreze corespondena potal a
persoanelor indicate. Despre sechestrarea corespondenei potale procurorul care
conduce sau efectueazurmrirea penal ntocmete ordonana, care este
prezentat judectorului de instrucie sau dupcaz, instanei judectoreti pentru
autorizare, n ordonan trebuie s fie n particular indicate:motivele dispunerii
sechestrrii corespondenei, denumirea instituiei potale asupra creia sedispune
obligaiunea de a reine corespondena, numele i prenumele persoanei sau
persoanelor,corespondena crora trebuie s fie reinut; adresa exact a acestor
persoane; genul corespondeneicare se sechestreaz i durata aciunii.
Prelungirea duratei sechestrrii corespondenei se efectueazn condiiile
Codului de procedur penal.Ordonana despre sechestrarea corespondenei
potale cu autorizaia corespunztoare setransmite efului instituiei potale
respective, pentru care executarea acestei ordonane esteobligatorie.eful
instituiei potale imediat comunic organului care a emis ordonana despre
reinereacorespondenei indicate n aceasta.Sechestrarea corespondenei potale
poate fi anulat de ctre organul de urmrire penalcare a emis ordonana
respectiv, de ctre procurorul ierarhic superior, de ctre judectorul
deinstrucie, dup expirarea termenului de sechestru stabilit, dar n orice caz nu
mai trziu determinarea urmririi penale.

119.Distingeti procedura de sechestrare a corespondentei de interceptare a


comunicarilor.Interceptarea comunicrilor (convorbirilor telefonice, prin radio
sau altor convorbiri cuutilizarea mijloacelor tehnice) se efectueaz de ctre
organul de urmrire penal cu autorizaia judectorului de instrucie, n baza
ordonanei motivate a procurorului numai n cauzele cu privirela infraciunile
grave, deosebit de grave i excepional de grave dac din probele acumulate sau
dinmaterialele de investigaie operativ rezult o bnuial rezonabil privind
svrirea acestora.n caz de urgen, dac ntrzierea obinerii autorizaiei, ar
provoca prejudiciu activitiide administrare a probelor, procurorul poate
dispune, prin ordonan motivat, interceptarea inregistrarea comunicrilor,
informnd despre aceasta imediat, dar nu mai trziu de 24 de ore.Judectorul de
instrucie care, n cel mult 24 de ore, se va pronuna asupra ordonanei
procuroruluii, dac o confirm, va autoriza, n caz de necesitate, interceptarea
n continuare, iar dac nu oconfirm, dispune ncetarea imediat a interceptrilor
i nimicirea nregistrrilor efectuate.Interceptarea comunicrilor n condiiile
legii poate fi efectuat n cazul unor ameninri de aplicarea violenei, de
estorcare sau de comitere a altor infraciuni mpotriva prii vtmate,
martorului saumembrilor familiilor lor, la cererea acestora, n baza ordonanei
motivate a procurorului.Interceptarea comunicrilor n cadrul urmririi penale se
autorizeaz pentru o durat de cel mult 30 de zile. Interceptarea poate fi
prelungit n aceleai condiii pentru motive temeinic justificate, fiecare
prelungire nu poate depi 30 de zile.Durata total a interceptrii
comunicrilor nu poate depi 6 luni.n orice caz, interceptarea comunicrilor nu
poate dura mai mult dect pnla terminarea urmririi penale. Interceptarea
comunicrilor va fi anulat naintea expirrii duratei pentru care a fost
autorizat, ndat ce au disprut motivele care au justificat-o.Judectorul de
instrucie, n cursul urmririi penale, dup terminarea interceptriiautorizate,
solicitnd opinia procurorului care conduce sau efectueaz urmrirea penal, n
termenrezonabil, dar nu mai trziu de terminarea urmririi penale, anun, n
scris, persoanele ale cror convorbiri au fost interceptate i nregistrate. Caseta
cu nregistrarea comunicrilor, reproducerea n scris a acestora i procesulverbalal interceptrii i nregistrrii comunicrilor snt transmise, n termen de
24 de ore, procurorului,care decide care din informaiile acumulate au
importan pentru cauz. Casetele cu originalulnregistrrii comunicrilor,
nsoite de reproducerea integral n scris a nregistrrii i de copiile de pe
procesele-verbale, se transmit judectorului de instrucie care a autorizat
interceptarea pentru pstrare n locuri speciale, ntr-un plic sigilat.
120.Estimati in ce masura legisltia nationala corespunde CEDO in materie
de sechestrarea a corespondentei.
124. Procedura interceptarii comunicarilor

Interceptarea comunicrilor (convorbirilor telefonice, prin radio sau altor


convorbiri cu utilizarea mijloacelor tehnice) se efectueaz de ctre organul de
urmrire penal cu autorizaia judectorului de instrucie, n baza ordonanei
motivate a procurorului n cauzele cu privire la infraciunile deosebit de grave i
excepional
de
grave.
n caz de urgen, dac ntrzierea obinerii autorizaiei ar provoca prejudicii
grave activitii de administrare a probelor, procurorul poate dispune, prin
ordonan motivat, interceptarea i nregistrarea comunicrilor, informnd
despre aceasta imediat, dar nu mai trziu de 24 de ore, judectorul de instrucie
care,
n
cel
mult
24
de
ore,
Interceptarea comunicrilor n cadrul urmririi penale se autorizeaz pentru o
durat de cel mult 30 de zile. Interceptarea poate fi prelungit si nu poate depi
6
luni.
Judectorul de instrucie, n cursul urmririi penale, dup terminarea
interceptrii autorizate, solicitnd opinia procurorului care conduce sau
efectueaz urmrirea penal, n termen rezonabil, dar nu mai trziu de terminarea
urmririi penale, anun, n scris, persoanele ale cror convorbiri au fost
interceptate i nregistrate.
Interceptarea i nregistrarea comunicrilor se efectueaz de ctre organul de
urmrire penal. Persoanele care snt chemate s asigure tehnic interceptarea i
nregistrarea comunicrilor snt obligate s pstreze secretul aciunii procesuale,
secretul corespondenei i poart rspundere pentru nclcarea acestei obligaii
n conformitate cu prevederile art.178 i 315 din Codul penal. Despre explicarea
acestor obligaii se consemneaz n procesul-verbal al interceptrii.
(2) Despre efectuarea interceptrii i nregistrrii comunicrilor, organul de
urmrire penal ntocmete un proces-verbal conform dispoziiilor art.260 i
261, n care, suplimentar, se menioneaz autorizaia dat de judectorul de
instrucie, numrul sau numerele de telefon, adresa posturilor telefonice, de
radio sau ale altor mijloace tehnice prin care s-au purtat convorbirile, numele
persoanelor care le-au purtat dac snt cunoscute, data i ora fiecrei convorbiri
separate i numrul de ordine al casetei pe care se face nregistrarea.
(3) Comunicrile nregistrate se redau integral n scris, se certific de ctre
organul de urmrire penal, se verifici se contrasemneaz de ctre procurorul
care exercit nemijlocit sau conduce urmrirea penali se anexeaz la procesulverbal. Comunicrile n alt limb dect cea n care se desfoar urmrirea
penal se traduc de traductor. La procesul-verbal se anexeaz, de asemenea,
caseta care conine nregistrarea comunicrii n original, sigilat cu sigiliul
organului de urmrire penal.
Caseta cu nregistrarea comunicrilor,
reproducerea n scris a acestora i procesul-verbal al interceptrii i nregistrrii
comunicrilor se transmit, n termen de 24 de ore, procurorului, care apreciaz
care din informaiile culese au importan pentru cauza respectivi, n acest

sens,

ntocmete
un
proces-verbal.
Verificarea
nregistrrii
interceptrilor
Mijloacele de prob, dobndite n condiiile art.135 i 137, pot fi verificate prin
expertiz tehnic dispus de ctre instana de judecat la cererea prilor sau din
oficiu. Conform articolului 15 alin.(5) a Legii cu privire la avocatur din 13
mai 1999, corespondena de serviciu a avocatului poate fi interceptat doar n
condiiile prevzute de lege. Articolul 15 alin.(13) prevede precum
confidenialitatea corespondenei avocatului cu clientul su este garantat prin
lege i aceast coresponden nu poate fi interceptat.
125. Cazul Iordache
. Reclamanii au pretins n particular, n conformitate cu Articolul 8 din
Convenie, precum c dreptul lor la libera coresponden nu a fost respectat din
momentul n care legea domestic, care reglementeaz nregistrarea
convorbirilor telefonice, nu conine suficiente garanii mpotriva abuzurilor din
partea autoritilor naionale.
Reclamanii s-au plns conform Articolului 8 din Convenie precum c dreptul
lor la coresponden nu a fost respectat din momentul n care legea care
guverneaz nregistrarea i interceptarea convorbirilor telefonice nu conine
suficiente garanii mpotriva abuzurilor din partea autoritilor naionale.
Dumnealor nu au reclamant n mod special precum c au fost victimele unei
interceptri concrete a convorbirilor sale telefonice. Articolul 8 din Convenie
stipuleaz urmtoarele:
1. Orice persoan are dreptul la respectarea vieii sale private i de familie, a
domiciliului su i a corespondenei sale.
2. Nu este admis amestecul unei autoriti publice n exercitarea acestui drept
dect n msura n care acest amestec este prevzut de lege i dac constituie o
msur care, ntr-o societate democratic, este necesar pentru securitatea
naional, sigurana public, bunstarea economic a rii, aprarea ordinii i
prevenirea faptelor penale, protejarea sntii sau a moralei, ori protejarea
drepturilor i libertilor altora.
Reclamanii au declarat c au avut statutul de victimi respectiv a avut loc
ingerina n drepturile sale garantate de Articolul 8 din Convenie. Chiar dac nu
toi din reclamani posed licene pentru practicarea profesiei de avocat oferite
de Ministerul Justiiei, totui toi reprezint interesele altor reclamani la Curtea
European a Drepturilor Omului
Curtea reitereaz, convorbirile telefonice sunt parte integrant a noiunilor de
via privat i coresponden n sensul Articolului 8 din
Convenie (a se vedea Weber and Saravia v. Germany (Dec.), no. 54934/00,
77, 29 iunie 2006, i cauzele citate n spe).
30. La fel, Curtea accentueaz c n Klass v. Germany (citat mai sus, 34 i
35) s-a procedat deja la examinarea ntrebrii dac un reclamant poate s

adreseze o cerere instituiilor Conveniei, vizavi de msurile secrete de urmrire,


fr a fi n posibilitatea de a concretiza msurile n special care l-au afectat.
Constatarile curtii
n opinia Curii, natura infraciunilor pentru care poate fi autorizat msura
interceptrii convorbirilor telefonice nu este suficient de clar definit n
legislaia n domeniu. n particular, Curtea noteaz c mai mult de jumtate din
infraciuni prevzute de Codul penal fac parte din categoria faptelor pasibile
pentru aplicarea interceptrii convorbirilor (a se vedea mai sus paragraful 14).
Mai mult, Curtea este ngrijorat de faptul c legislaia n domeniu nu definete
suficient de clar categoriile persoanelor pasibile de a fi subiecii unei interceptri
i nregistrri a convorbirilor telefonice. Respectiv, Curtea noteaz c articolul
156/1 din Codul de procedur penal1 definete n termenii foarte generali
categoria acestor
Curtea suplimentar noteaz c legislaia n discuie nu definete o limitare clar
a perioadei de aplicare a msurilor de interceptare a convorbirilor telefonice. Din
momentul n care Codul de procedur penal1 impune o limitare de ase luni (a
se vedea mai sus paragraful 17), nu exist nicio norm n domeniu care ar
mpiedica organele de investigare s solicite
o nou autorizaie de interceptare dup expirarea termenului statuar de ase luni
de zile
Curtea la fel noteaz, n final supravegherea sistemului secret al activitilor
operative de investigaii este ncredinat Parlamentului, care l exercit printr-o
comisie specializat. (a se vedea articolul 18 a Legii cu privire la activitatea
operativ de investigaii). Cu toate acestea, modul n care Parlamentul
efectueaz controlul respectiv nu este prevzut n lege i Curii nu a fost
prezentat nicio dovad a existenei unei procedurii n vigoare care guverneaz
activitatea Parlamentului n acest sens.
n concluzie, Curtea consider c legislaia Moldovei nu ofer protecie adecvat
mpotriva abuzurilor autoritilor n sfera interceptrii convorbirilor telefonice.
Ingerina n drepturile reclamanilor conform Articolului 8, prin urmare nu a fost
n corespundere cu noiunea prevzut de lege. Avnd n vedere aceste
concluzii, nu este necesar aprecierea dac ingerina a corespuns altor deziderate
ale celui de al doilea paragraf al Articolului 8.
Ca rezultat a avut loc violarea Articolului 8 din Convenie n prezenta cauz.
Hotrte c a avut loc nclcarea Articolului 8 din Convenie;
Hotrte c nu a avut loc nclcarea Articolului 13 din Convenie, luat n
conexitate cu Articolul 8;
126 Estimati legislatia nationala cu rigirile CtEDO in materie de
intrerpretare a comunicarilor
Viznd etapa iniial a procedurii de interceptare, Curtea constat c, dup anul
2003, legislaia Republicii Moldova aparent a devenit mai clar n ceea ce

privete interceptarea comunicrilor persoanelor suspectate de fapte penale.


Adevrat, normele explicit au stipulat precum persoanele suspecte de infraciuni
grave, deosebit i excepional de grave, risc n anumite circumstane s fie
supui msurii interceptrii. Mai mult ca att, legislaia modificat actualmente
stipuleaz c autorizaiile cu privire la interceptare urmeaz s fie eliberate
exclusiv
de
judectori.
Totui, n opinia Curii, natura infraciunilor pentru care poate fi autorizat
msura interceptrii convorbirilor telefonice nu este suficient de clar definit n
legislaia n domeniu. n particular, Curtea noteaz c mai mult de jumtate din
infraciuni prevzute de Codul penal fac parte din categoria faptelor pasibile
pentru aplicarea interceptrii convorbirilor. Mai mult, Curtea este ngrijorat de
faptul c legislaia n domeniu nu definete suficient de clar categoriile
persoanelor pasibile de a fi subiecii unei interceptri i nregistrri a
convorbirilor telefonice. Respectiv, Curtea noteaz c articolul 156/1 din Codul
de procedur penal1 definete n termenii foarte generali categoria acestor n
textul original este indicat articolul 156 alin.(2) a Codului penal. n cazul de
fa s-a fcut referin la Cod de procedur penal din 24.03.1961.
persoane i statueaz c msura interceptrii poate fi aplicat n privina
bnuitului, nvinuitului i altei persoane implicat n infraciune. Nici o
explicaie nu a fost oferit cu privire la aspectul cine exact cade n categoria
alte
persoane
implicate
n
infraciune.
Curtea suplimentar noteaz c legislaia n discuie nu definete o limitare clar
a perioadei de aplicare a msurilor de interceptare a convorbirilor telefonice. Din
momentul n care Codul de procedur penal impune o limitare de ase luni ,nu
exist nicio norm n domeniu care ar mpiedica organele de investigare s
solicite
o nou autorizaie de interceptare dup expirarea termenului statuar de ase luni
de
zile.
Suplimentar, nu este clar din normele n discuie n privina cui i n ce fel de
circumstane exist riscul aplicrii msurii, de exemplu, n interesul proteciei
sntii, moralitii sau intereselor altora. Conform celor prevzute de articolul
156/1 circumstanele n care se aplic msura interceptrii, nicidecum, nu
definesc noiunile de securitate naional, ordinea public, protecia
sntii, protecia intereselor i libertilor altora, interesele bunstrii
economice a rii sau meninerea ordinii legale ca temeiuri de dispunere i
efectuare interceptrilor telefonice. La fel, legislaia nu specific circumstanele
n care unui individ s-i fie interceptate convorbirile pentru mcar unul din
aceste
temeiuri.
Cu privire la etap a doua a procedurii interceptrilor convorbirilor telefonice,
aparent, judectorul de instrucie joac un rol foarte limitat. Conform
prevederilor articolului 41 din Cod de procedur penal2 rolul judectorului este
de autorizare a interceptrilor. Potrivit articolului 136 aceluiai Cod, judectorul
de instrucie este n drept de a pstra casetele cu originalul nregistrrii

comunicrilor, nsoite de reproducerea integral n scris a nregistrrii n


locuri speciale, ntr-un plic sigilat i s emit ncheiere cu privire la
distrugerea nregistrrilor care nu sunt importante pentru urmrirea penal.
Alt punct de vedere necesar de a fi menionat n acest sens este lipsa aparent a
reglementrilor cu un nalt grad de precizie i care ar orndui maniera n care se
face filtrarea datelor secrete obinute prin aceste msuri operative de investigaii,
sau procedurile prin care s-ar pstra integritatea i confidenialitatea acestora, fie
reguli de distrugere a acestora ( a se vedea, de exempli a contrario, Weber and
Saravia, citat mai sus, 45-50). n ce privete interceptarea comunicrilor
persoanelor suspectate de comiterea infraciunilor, Curtea observ c n spea
Kopp (citat mai sus, 74) s-a constatat violarea Articolului 8 deoarece
persoanele mputernicite, n baza legii elveiene cu privire la activitatea secret
de urmrire, au fcut distincie ntre aspectele legate de activitatea avocailor i
aspecte ale activitii departamentului juridic al Oficiului Potal oficial. n
prezenta cauz, n momentul n care legislaia Moldovei, cum i legislaia
Elveiei, garanteaz secretul comunicrilor ntre avocat i client (a se vedea mai
sus paragraful 18), totui nu presupune vre-o procedur care ar oferi substana
acestor reglementri. Curtea este alarmat de absena regulilor clare despre
consecinele interceptrii, de exemplu, a unei discuii ntre client i avocatul su.
n concluzie, Curtea consider c legislaia Moldovei nu ofer protecie adecvat
mpotriva abuzurilor autoritilor n sfera interceptrii convorbirilor telefonice.
Ingerina n drepturile reclamanilor conform Articolului 8, prin urmare nu a fost
n corespundere cu noiunea prevzut de lege. 1. Orice persoan are dreptul
la respectarea vieii sale private i de familie, a domiciliului su i a
corespondenei
sale.
2. Nu este admis amestecul unei autoriti publice n exercitarea acestui drept
dect n msura n care acest amestec este prevzut de lege i dac constituie o
msur care, ntr-o societate democratic, este necesar pentru securitatea
naional, sigurana public, bunstarea economic a rii, aprarea ordinii i
prevenirea faptelor penale, protejarea sntii sau a moralei, ori protejarea
drepturilor i libertilor altora.
127 Selectati elementele constitutive ale contradictorialitatii pr penal
1. Separaia funciilor nvinuirii (i susinerii aciunii civile); aprrii (i
respingerii aciunii civile) i judecrii;
2. nzestrarea prilor cu drepturi procesuale egale pentru realizarea
funciilor sale;
3. Poziia diriguitoare a instanei de judecat i dreptul exclusiv al acesteia
de a lua hotrrea n cauza penal.
128 Distingeti contradictorialitatea de egalitatea armelor
Contradictorialitatea presupune ca orice act al dosarului s ajung la
cunotina prilorJosef Fischer c. Austria

Contrdictorialitatea ca metoda de reglementare a raporturilor procesuale penale


este totalitatea mijloacelor juridice prin care statul reglementeaza conduita
subiectilor,participanti la rap. Juridice, contribuind la realizarea procesului penal
contradictorial.Pe cind egalitatea armelor re acest principiu nseamn c fiecare
parte la un procestrebuie s aib anse egale de a-i susine cauza i niciuna
dintre prinu ar trebui s se bucure de vreun avantaj substanial fa de
parteadversAcest principiu se aplic att procedurilor civile, ct i celor penale,
inclusiv recursurilor i procedurilor subordonate, cum ar fi cele referitoare la
cheltuielile de judecat.
n cauzelele penale, dreptul la egalitatea armelor a fost examinat n special cu
privire la rolul pe care acest drept l are n jurisdiciilecare utilizeaz un avocat
general sau un magistrat similar, mai ales nprocedurile de apel, n faa curilor
de casaie i a curilor supreme, situaii n care Curtea European a Drepturilor
Omului a constatat nclcareaart. 6.1 din cauza nedezvluirii n avans fie a
susinerilor ofieruluirespectiv sau a celor coninute n raportul judectorului ce a
avut ca efectincapacitatea persoanelor afectate de a rspunde la acestea.
n jurisprudena european, principiul egalitii armelor semnifica tratarea egal
a parilor pe toat durata desfurrii procedurii n faa unui tribunal, fr ca una
dintre ele s fie avantajata n raport cu cealalt parte sau celelalte pri n proces.
Acest principiu decurge n mod direct din faptul c orice persoan are dreptul la
soluionarea cauzei sale n mod echitabil.
Principiul de egalitate a armelor este deosebit de important ntruct se
subnelege respectarea dreptului la aprare sau chiar necesitatea unei dezbateri
contradictorii, garanii puternice n care se integreaz din ce n ce mai mult i a
cror efectivitate este necesar s fie protejat. Curtea European a Drepturilor
Omului a amintit ca elementele de prob trebuie s fie n principiu prezentate n
fata justiiabilului, n edina public, n vederea unei dezbateri contradictorii
129 Estimati care principii asigura contradictorialitatea pr penal
Unii autori (Daev V.G.) consider c principiul contradictorialitii nu exist de
facto, se nglobeaz n coninutul altor principii independente ale procesului
penal. Ca exemplu de astfel de principii pot servi: principiul nfptuirii justiiei
exclusiv de instanele judectoreti, prezumia nevinoviei, principiului
asigurrii dreptului la aprare, principiul egalitii prilor n instana de judecat
.
Alt opinie se refer la aceea c categoriile de form i principiu a procesului se
coraporteaz ca general i special de aceea legea procesual penal trebuie s
prevad nu principiul contradictorialitii, ci principiile contradictorialitii
n dependen de forma procesului aleas de legiuitor. Aceast opinie
argumenteaz prin faptul c contradictorialitatea este modul de realizare a
procesului penal, care garanteaz la toate etapele egalitatea acuzrii i aprrii.
Acelai autor enumr urmtoarele principii ale contradictorialitii:
1. Principiul realizrii justiiei (inclusiv adoptarea altor hotrri ce influeneaz

soluionarea cauzei penale) numai de ctre instana de judecat;


2. Principiul realizrii urmririi penale numai de partea acuzrii;
3. Principiul asigurrii nvinuitului dreptul la aprare;
4. Principiul egalitii prilor.
Pentru clarificarea coninutului principiului contradictorialitii este necesar s
examinm i legislaia n vigoare care l consacr expres.
S examinm Codul de Procedur Penal al RSSM (abrogat deja) care a fost
adoptat la 24 martie 1961 i care a reglementat raporturile procesual penale
inclusiv i dup un deceniu de la obinerea independenei de ctre Republica
Moldova. Acest CPP nu a reglementat expres principiul contradictorialitii.
Totui n cap. XXII care se referea la Condiii generale ale dezbaterilor
judiciare, n art.215 Egalitatea n drepturi a participanilor n faa judecii
era prevzut: Acuzatorul, inculpatul, precum i partea vtmat, partea civil,
partea civilmente responsabil i reprezentanii lor se bucur de drepturi egale n
faa judecii n ceea ce privete administrarea probelor, participarea la
examinarea acestora i formularea cererilor.
Dup cum observm, egalitatea n drepturi a prilor era prevzut doar n
privina administrrii probelor, examinrii lor i depunerii cererilor n faza
judecrii cauzei, n rest este vdit inechitatea dintre poziiile prilor dac
nalizm prevederile legale referitoare la faza de urmrire penal.
Din moment ce Republica Moldova s-a declarat ca fiind stat de drept au trebuit
s fie ntreprinse i unele schimbri eseniale n cadrul sistemului de drept.
Astfel, prin reformele aduse sistemului judectoresc situaia a fost modificat
pozitiv i anume: la 06.07.1995 Parlamentul adopt Legea Republicii Moldova
cu privire la organizarea judectoreasc nr.514-XIII. Art.10 al acestei legi pentru
prima dat n istoria Republicii Moldova prevede expres n al.(3) c: Judecarea
cauzelor se efectueaz pe principiul contradictorialitii. Aceast realizare este
una care nu poate fi nicidecum neglijat, ns ea nu a fost i una deplin.
130 Proceduta inregistrarii imaginii
Inregstrarea imaginii poate fi efectuata doar dupa pornirea urmaririi penale in
baza unei ordonante a procurorului cu autorizatia judecatorului de instructie.
Inregistrarea de imagini este efectuata de catre specialisti, care pot fi audiati in
instanta de judecata.La dosar se anexeaza si inregistrarile effectuate , inclusive
fotografiile sau imprimarile video inregistrate prin mijloace tehnice.Inregistrarea
imaginii se efectueaza in baza unei ordonante cu autorizarea judecatorului de
instructie,rezultatele fiind inscrise in procesul verbal.La process verb se
anexeaza materialele obtinute(foto,casete video)Inregistrarile se verifica prin
ezpertiza tehnica dispusa la cererea partilor sau instanta.Raportul de expertiza
tehnica va avea aceeasi valoare probanta ca si alte probe administrate in faza de
urmarire penala
131 Distingeti inregistrarea de imagini de interceptari

Inregistrarea imaginii consta in fixarea, prin intermediul mijloacelor tehnice a


anumitor fapte, actiuni importante pentru cauza penala. Pe cind interceptarea
comunicarilor este o interventie in viata private.
132 Valori protejate de CEDO ce pot fi afectate de proceduta inregistrarii
imaginilor Permisibilitatea nregistrarii unor convorbiri sau a unor imagini n
vederea abtinerii de probe n procesul penal, n lumina prevederilor Codului de
procedura penala, ridica problema de a sti daca se ncalca sau nu dispozitiile
imperative cuprinse n art. 8 din Conventia europeana de la Strasbourg si n
articolele din Constitutia Romniei, care consacra principiul secretului
corespondentei si a vietii private, n general.1Astfel, potrivit art. 8 din Conventia
europeana privind protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale
(CEDO), ratificata de Romnia prin Legea nr. 30 din 18 mai 1994, "orice
persoana are dreptul la respect pentru viata sa privata si de familie, domiciliul si
corespondenta sa".De principiu, art. 8 paragraful 1 al CEDO, protejnd viata
privata a persoanei, interzice ascultarile telefonice2[6] (interceptarea
comunicatiilor, nregistrarile audio-video). n paragraful urmator al articolului
amintit mai sus, se stipuleaza: "Nu este admis amestecul unei autoritati publice
n exercitarea acestui drept dect n masura n care acest amestec este prevazut
de lege si daca constituie o masura care, ntr-o societate democratica, este
necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a
tarii, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor penale, protejarea sanatatii sau
a moralei, sau protejarea drepturilor si libertatilor altora".
133 Independenta judecatorilor
Independena judectorilor nu este o prerogativ sau un privilegiu, n propriul
lor interes, ci n interesul statului de drept i al celor care caut i cer nfptuirea
justiiei, motiv pentru care aceast valoare pe care o numim independen,
reprezint, deopotriv, o condiie obligatorie pentru existena statului de drept i
o garanie fundamental a unui proces echitabil.
n cadrul activitii lor, judectorii vor asigura dreptul oricrei persoane la un
proces echitabil. Acetia vor promova dreptul oricrei persoane la un proces
echitabil i public, ntr-o perioad de timp rezonabil, n faa unei instane
independente i impariale, constituit conform legii, n vederea stabilirii
drepturilor i obligaiilor civile ale acesteia sau n cazul oricrei acuzaii penale
mpotriva sa.
Independena judectorului este indispensabil unei justiii impariale, n
conformitate cu legea. Aceste dou noiuni sunt indivizibile. Toate instituiile i
autoritile, naionale sau internaionale, trebuie s respecte, protejeze i apere
aceast independen
1
2

134 Analizati criteriile care demonstreaza independenta judecatorilor


- independena funcional;
- independena material;
- independena profesional.
independena funcional: recrutare, selecie, numire, promovare, delegare,
detaare, transfer, eliberare din funcie.La nivel tehic, legislativ, constatm c,
factorul politic a fost eliminat din cadrul acestor proceduri. Nici un magistrat nu
poate susine astzi, cu temei, imixtiuni de tip politic n sfera competenelor sale.
Relativ la independena material a judectorului, prevede c remunerarea
judectorilor trebuie garantat prin lege i trebuie s fie corespunztoare
demnitii profesiei i responsabilitilor pe care le au. Acestei recomandri i se
adaug cele cuprinse n Carta Euronean privind Statutul Judectorilor [4],
aprobat de Curtea de Justiie a Comunitilor Europene.
Ct privete independena profesional a judectorilor, analiza de coninut se
axeaz pe cele trei tipuri de competene pe care trebuie s le posede un
judector: competene profesionale, competene sociale i competene umane,
cu valoare i pondere egal n configurarea portretului unui magistrat.
La nfptuirea justiiei n cauzele penale, judectorii snt independeni i se
supun numai legii.Judectorii judec cauzele penale pe baza legii i n condiii
care exclud orice presiune asupralor.Judectorul judec materialele i cauzele
penale conform legii i propriei convingeri bazate peprobele cercetate n
procedura judiciar respectiv.Judectorul nu trebuie s fie predispus s accepte
concluziile date de organul de urmrirepenal n defavoarea inculpatului sau s
nceap o judecat de la ideea preconceput cacesta a comis o infraciune ce
constituie obiectul nvinuirii. Sarcina prezentrii probelornvinuirii i revine
procurorului.Justiia penal se nfptuiete fr careva imixtiune. Judectorul
este obligat s se opunoricrei ncercri de a exercita presiune asupra sa.
Exercitarea de presiune asuprajudectorului la judecarea cauzelor penale cu
scopul de a influena emiterea hotrriijudectoreti atrage rspundere conform
legii.Judectorul de instrucie este independent n relaiile cu celelalte organe de
drept i instanejudectoreti i i exercit atribuiile numai n temeiul legii i n
cadrul acesteia.a
135 proiectati o situatie in care poate fi demonstrata incalcarea principiului
independentei judecatorului
Independena judectorilor este unul dintre principiile fundamentale ale
organizrii i realizrii justiiei. n aplicarea legii, independena judectorilor
exclude noiunea de ierarhie, subordonare. Avnd rolul de a trana litigiile n
mod obiectiv, conform legii, i fiind o putere prin ei nii, judectorii nu pot

primi ordine, instruciuni sau sugestii de nici un fel cu privire la activitatea lor
judiciar, nici din interiorul, nici din afara sistemului judiciar
Unui judector i se sugereaz de ctre preedintele instanei o anumit
soluie care ar trebui pronunat ntr-o cauz aflat pe rol. Dei judectorul
cauzei nu este sigur c aceasta ar fi soluia corect i tie c intervenia
preedintelui instanei este nelegal, el d curs sugestiei care i se face
deoarece nu este sigur cu privire la modul n care trebuie interpretate i
aplicate dispoziiile legii n acel dosar.
136. Notiunea de constatare tehnico stiintifica si medico-legala
Constatarea tehnico-tiinific i medico-legal este o activitate efectuat de
ctre specialist n cadrul aciunii procesuale, sau de sine stttor, pentru
explicarea unor fapte sau circumstane ale cauzei cercetate. Constatarea
tehnico-tiinific i medico-legal se efectueaz la ordonarea organului de
urmrire penal, a instanei judectoreti, a organului mputernicit s examineze
cazurile cu privire la contraveniile administrative, precum i la cererea
persoanei fizice i juridice.
137 Distingeti constatarile tehnico-stiintifice si medico legale de expertize
Expertiza judiciar este o activitate tiinifico-practic i const n efectuarea de
ctre expert, n scopul aflrii adevrului, a unor cercetri privind obiectele
materiale, organismul uman, fenomenele i procesele ce ar putea conine
informaii importante despre circumstanele cauzelor examinate de organele de
urmrire penal i de instana judectoreasc.
Constatarea tehnico-tiinific i medico-legal este o activitate efectuat de
ctre specialist n cadrul aciunii procesuale, sau de sine stttor, pentru
explicarea unor fapte sau circumstane ale cauzei cercetate. Constatarea
tehnico-tiinific i medico-legal se efectueaz la ordonarea organului de
urmrire penal, a instanei judectoreti, a organului mputernicit s examineze
cazurile cu privire la contraveniile administrative, precum i la cererea
persoanei fizice i juridice.Constatarea tehnico-stiintifica are un caracter de
urgenta, fiind impusa de existenta unui pericol de disparitie a unor mijloace de
proba sau de schimbare a unor situatii de fapt Constatarea tehnico-stiintifica si
constatarea medico-legala, desi enumerate ca mijloace de proba n cuprinsul.,
sunt mai degraba procedee de probatiune, adica, "moduri de a opera asupra
anumitor mijloace de proba", n vederea stabilirii exacte a valorii lor probatorii"
constatarea medico-legala se dispune n caz de moarte violenta, de moarte a
carei cauza nu se cunoaste ori este suspecta, sau cnd este necesara o examinare
corporala nvinuitului ori persoanei vatamate pentru a constata pe corpul
acestora existenta urmelor infractiunii. Constatarea tehnico-stiintifica si
constatarea medico-legala se pot dispune daca: s-a nceput urmarirea penala n
cauza; organul de cercetare penala a ridicat si asigurat mijloacele materiale de

proba ori poate sa puna la dispozitia specialistilor persoanele implicate. n


cazurile prezentate de lege), trebuie sa existe plngerea prealabila, sesizarea ori
autorizarea organelor competente. Expertiza criminalistica poate fi definita ca o
activitate de cerceta-re stiintifica a urmelor si mijloacelor materiale de proba, n
scopul identificarii persoanelor, animalelor, obiectelor, substantelor sau
fenomene-lor, al determinarii anumitor nsusiri sau schimbarii intervenite n
continutul, forma si aspectul lor Desi s-a considerat ca nu exista o expertiza
proprie criminalisticii, n lucrarile de specialitate se subliniaza importanta
expertizei criminalistice n lamurirea unor situatii specifice procesului civil sau
penal. n principiu, expertiza este facultativa, fiind dispusa de organul de
urmarire penala ori instanta de judecata, la cerere sau din oficiu, atunci cnd,
pentru lamurirea unor fapte sau mprejurari ale cauzei, n vederea aflarii
adevarului, sunt necesare cunostintele unui expert Este obligatorie efectuarea
unei expertize psihiatrice n cazul infractiunii de omor deosebit de grav, precum
si atunci cnd orga-nul de urmarire penala sau instanta de judecata are ndoieli
asupra starii psihice a nvinuitului sau inculpatului De asemenea, efectuarea unei
expertize este obligatorie pentru a se stabili cauzele mortii, daca nu s-a ntocmit
un raport medico-legal ntre expertiza si constatarea tehnico-stiintifica exista
unele deosebiri (expertiza se poate efectua numai dupa punerea n miscare a
actiunii penale; la expertiza pot participa si experti recomandati de parti); ntre
cele doua mijloace de proba exista totodata asemanari evidente n plan tehnic
criminalistic
139 Indicati asupra mecanismului liberii aprecieri a probelor
Legea procesual penala a adoptat regula liberei aprecieri a probelor
potrivit careia probele nu au o valoare dinainte stabilita, ci sunt supuse aprecierii
organului de urmarire penala si instantei de judecata. Toate probele se apreciaza
liber. Aprecierea unei probe se face de organul de urmarire penala si de instanta
de judecata in urma examinarii tuturor probelor administrate si potrivit
convingerii lor si conducandu-se dupa constiinta lor. Intima convingere este
garantata de respectarea de catre organele de urmarire penala si instanta de
judecata a principiilor si legilor de formare a probelor, de moralitatea si buna
credinta, de respectarea principiului separarii puterilor in stat, a inamovibilitatii
magistratilor si, nu in ultimul rand, ferirea deliberarii de orice influenta prin
desfasurarea ei in secret. Libera apreciere a probelor permite ca un organ
judiciar care-i formeaz o convingere s nu fie inut vreodat de evaluarea dat
probelor de ctre un alt organ judiciar. A considera convingerea liber, dar a o
subordona contiinei generale impuse din afar i de o factur exclusivist
presupune o contradicie, care anuleaz n mare parte posibilitatea unei
convingeri interne n adevratul sens al cuvntului, aa cum gndirea juridic
democrat i liber a conturat acest concept.
140. Evidentiati particularitatile sintagmei ,,propria convingere

Codul de procedura penala a ridicat teoria libera apreciere a probelor la nivel de


principiu, prevazind ca judecatorul si persoana care efectueaza urmarirea penala
apreciaza probele in conformitate cu propria lor convingere, formata in urma
cerecetarilor tuturor problemelor administrate.Astfel instantei de apel nu i se
impune convingerea primei instante asupra valorilor probante a unei sau altei
probe. . Intima convingere este garantata de respectarea de catre organele de
urmarire penala si instanta de judecata a principiilor si legilor de formare a
probelor, de moralitatea si buna credinta, de respectarea principiului separarii
puterilor in stat, a inamovibilitatii magistratilor si, nu in ultimul rand, ferirea
deliberarii de orice influenta prin desfasurarea ei in secret
141 Estimati conformitatea principiului liberii aprecieri a probelor cu
situatia in care anumite circumstante se dovedesc prin anumite mijloace de
proba
Principiul liberei aprecieri a probelor se afla in conformitate cu situatia cind
anumite circumstante se dovedesc prin anumite mijloace de proba.
Legea procesual penala a adoptat regula liberei aprecieri a probelor potrivit
careia probele nu au o valoare dinainte stabilita, ci sunt supuse aprecierii
organului de urmarire penala si instantei de judecata. Toate probele se apreciaza
liber.In cazul cind anumite circumstante se dovedesc prin anumite mijloace de
proba care sunt exhaustiv enumerate in in codul de procedura penala releva
faptul ca unele circumstante pot fi constatate doar prin anumite mijloace de
proba.
Odat ajuns cauza la instana de judecat, aceasta este obligat s constate dac
nvinuirea adus inculpatului prin actul de sesizare este ntemeiat i, totodat,
trebuie s constate toate mprejurrile referitoare la fapt i la inculpat care pot
contribui la soluionarea
Libera apreciere a probelor permite ca un organ judiciar care-i formeaz
o convingere s nu fie inut vreodat de evaluarea dat probelor de ctre un alt
organ judiciar. A considera convingerea liber, dar a o subordona contiinei
generale impuse din afar i de o factur exclusivist presupune o contradicie,
care anuleaz n mare parte posibilitatea unei convingeri interne n adevratul
sens al cuvntului, aa cum gndirea juridic democrat i liber a conturat acest
concept.
Aplicarea cu caracter de generalitate a teoriei liberei aprecieri a probelor
are n numeroase legislaii unele restrngeri n cazurile cnd pentru anumite
situaii se admite sistemul probelor legale. Odat ajuns cauza la instana de
judecat, aceasta este obligat s constate dac nvinuirea adus inculpatului
prin actul de sesizare este ntemeiat i, totodat, trebuie s constate toate
mprejurrile referitoare la fapt i la inculpat care pot contribui la soluionarea
cauzei potrivit legii i adevrului. Att n faa organelor de urmrire penal,
ct i a instanei de judecat prile pot cere constatarea acelor mprejurri de

fapt care sunt de natur, fie s susin nvinuirea, fie aprarea, existena sau
inexistena daunelor materiale i morale, precum i ntinderea lor.
Constatarea acestor fapte i mprejurri de fapt se realizeaz prin
activitatea de probaiune, n cursul creia autoritile judiciare, dar i prile din
proces se servesc de probe, obinute prin mijloacele de prob.

142 .Indicati temeiurile pentru dispunerea si efectuarea expertizei


Expertiza se dispune
n cazurile n care pentru constatarea circumstanelor ce pot avea importan probatorie
pentru cauza penal snt necesare cunotine speciale n domeniul tiinei, tehnicii, artei sau
meteugului. Posedarea unor asemenea cunotine speciale de ctre persoana
care efectueaz urmrirea penal sau de ctre judector nu exclude necesitatea
dispunerii expertizei. Aadar, dispunerea unei expertize criminalistice
este justificat numai atunci cnd, pentruclarificarea unor aspecte ale cauzei,
snt necesare cunotine de specialitate dintr-un domeniu saualtul de
activitate. mprejurarea c cei ce ndeplinesc atribuiile organelor de
urmrire penal auc u n o t i n e d e s p e c i a l i t a t e n d o m e n i u l
c r i m i n a l i s t i c i i n u nl t u r n e c e s i t a t e a d i s p u n e r i i u n e i expertize.
Dispunerea expertizei se face, la cererea prilor, de ctre organul de urmrire
penal sau de ctre instana de judecat, precum i din oficiu de ctre organul de
urmrire penal
Potrivit art.143 C.pr.pen. expertiza este dispus i se efectueaz,
n mod obligatoriu,
pentru constatarea:1) cauzei morii;2) gradului de gravitate i a caracterului
vtmrilor integritii corporale;3) strii psihice i fizice a bnuitului,
nvinuitului, inculpatului-n cazurile n care apar ndoieli cu privire la
starea de responsabilitate sau la capacitatea lor de a-i apra de sine
stttor drepturile i interesele legitime n procesul penal;4) vrstei bnuitului,
nvinuitului, inculpatului sau prii vtmate-n cazurile n care aceast
circumstan are importan pentru cauza penal, iar documentele ce confirm
vrsta lipsescsau prezint dubiu;5) strii psihice sau fizice a prii
vtmate, martorului dac apar ndoieli n privinacapacitii lor de a
percepe just mprejurrile ce au importan pentru cauza penal i de a
facedeclaraii despre ele, dac aceste declaraii ulterior vor fi puse, n mod
exclusiv sau n principal, n baza hotrrii n cauza dat;6) altor cazuri cnd prin
alte probe nu poate fi stabilit adevrul n cauz
143. Distingeti subiectii procesuali competenti de dispunerea expertizei
Dispunerea expertizei este o actiune procesuala interprinsa de catre organul de
urmarire penala din oficiu sau la cererea partilor,cit si de catre instanta de
judecata din oficiu in vedrerea soluyionatii unor chestiuni care include in
obiectul probatoriului si care necesita cunostinte speciale

145. Indicati asupra trasaturilor definitorii ale principiului oficialitatii


Potrivit acestui principiu desfasurarea procesului trebuie sa fie asigurata pe tot
parcursul acestuia , prin interventia activa a organelor judiciare competente.
Procurorul i organul de urmrire penal au obligaia, n limitele competenei
lor, de a porni
urmrirea penal n cazul n care snt sesizate, n modul prevzut de prezentul
cod, c s-a
svrit o infraciune i de a efectua aciunile necesare n vederea constatrii
faptei penale i a
persoanei vinovate.Instana de judecat efectueaz aciunile procesuale din
oficiu, n limitele competenei sale, n afar de cazul cnd prin lege se dispune
efectuarea acestora la cererea prilor.Obligatia de a porni urmarirea penala
atunci cind sunt temeiurile si motivele legale de a efectua actiuni necesare
pentru constatarea faptei penale si a persoanei vinovate reiese din scopul
procesului penal de a proteja persoanele statul de infractiuni.
Conform principiului oficialitatii instanta de judecata efectueaza din oficiu
actiunile procesuale in limitele competentei sale, in afara de cazul cind prin lege
se dispune efectuarea acestora la cererea partilor.
147 .Evaluati exceptiile de la principiul oficialitatii in perspective reformarii
legislatiei.
Intr-un sir de cazuri legea face exceptii de la pr oficialitatii si anume in acele
cazuri indicate in art.276,, urmarirea penala se porneste numai in baza plingerii
prealabile a victimei. In aceste cazuri procurorul poate porni urmarirea penala
numai daca victima din cauza incapacitatii , a starii de neputinta sau dependenta
fata de banuit nu este in stare sa-si apere drepturile si interesele legitime. In toate
cazurile prevazute la acest articol este posibila impacarea partii vatamate cu
banuitul invinuitul sau inculpatul.Impacarea inlatura raspundere penala si rezulta
in obligatia organelor de urmarire penala de a inceta procesul.
146 Distingeti institutia oficialitatii cu cea a disponibilitatii in procesul
penal
Principiu de baza al procesului penal, reglementat in cap. I, C. proc. pen., partea
generala. Pricipiul este prevazut in toate legislatiile moderne. Potrivit
principiului oficialitatii actele necesare desfasurarii procesului penal se
indeplinesc din oficiu, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel. Principiul
obliga, printre altele, ca procurorul si organele de urmarire penala, de indata de
au cunostinta despre savarsirea unei infractiuni, sa efectueze din oficiu
urmarirea penala. De asemenea, si instanta de judecata, dupa ce a fost sesizata
cu judecarea unei cauze penale, indeplineste din oficiu toate actele ce intra in

atributiile ei. Oficialitatea procesului penal nu se aplica in cazul cand legea


conditioneaza desfasurarea procesului penal de existenta plangerii prealabile
facta de partea vatamata (disponibilitatea actiunii penale sau principiul
disponibilitatii). Totodata oficialitatea este stirbita in privinta declansarii
procesului penal, in cazul infractiunilor pentru care este necesara autorizarea
Procurorului General, sesizarea comandantului sau aprobarea camerei
parlamentare ori in privinta desfasurarii procesului penal dupa ce acesata a fost
pornit din oficiu, in cazul infractiunii de viol. Procesul penal este guvernat de
principiul oficialitatii. Solutionarea actiunii civile in procesul penal este
guvernata de principiul disponibilitatii, potrivit caruia persoana pagubita este
libera sa decida daca declanseaza actiunea civila.principiul disponibilitii
cuprinde n coninutul su prerogativa dreptului prilor de a determina limitele
cererii de chemare n judecat sau ale aprrii i obligaia instanei de a se
pronuna, n limitele nvestirii, numai cu privire la persoanele care au fost
chemate n judecat i asupra obiectului pricinii, stabilite de reclamant prin
cererea de chemare n judecat, de prt prin cererea reconvenional, de oricare
dintre prile iniiale, prin cererile de intervenie forat ori de terii intervenieni,
prin cererile de intervenie voluntar.
148 Formele de expertiza in procesul penal
1.expertiza criminalistic , c a r e , l a r n d u l e i , p o a t e f i d e m a i m u l t e
f e l u r i , i a n u m e : expertiza dactiloscopic, traseologic, balistic, tehnic a
actelor, grafic, biocriminalistic;2.
expertiza medico-legal , prin care pot fi lmurite problemele privind asfixia
mecanic,moartea subit, violul etc.;3.
expertiza psihiatric , prin care pot fi lmurite problemele privind tulburrile
psihice,ca: schizofrenia, oligofrenia, depresiunea maniacal.4.
expertiza contabil , p r i n c a r e s e l m u r e s c a s p e c t e p r i v i n d
c o n t r o l u l i r e v i z i a contabil;5.
expertiza tehnic , c u a j u t o r u l c r e i a p o t f i l m u r i t e a n u m i t e
p r o b l e m e n c a z u l accidentelor de circulaie, n cazul infraciunilor contra proteciei
muncii.Expertizele mai pot fi clasificate ca: expertiza de comisie, expertiza
complex expertizasuplimentar, contraexpertiza
Mai poate fi si:
Expertiza de comisie
Expertizele complicate i contraexpertizele snt efectuate de o comisie
din civa experi de acelai profil. La cererea prilor, n componena comisiei
de experi pot fi inclui experii invitai de ele. Experii se consult ntre ei i,
ajungnd la o opinie comun,ntocmesc un raport unic, pe care ei toi l
semneaz. Dac ntre experi exist dezacord, fiecare dintre ei prezint
raport separat cu privire la toate ntrebrile sau numai cu privire la acele
ntrebri pe marginea crora exist dezacord. Cerina organului de urmrire

penal sau a instanei de judecatca expertiza s fie efectuat de o comisie


de experi este obligatorie pentru eful instituiei de expertiz. Dac
expertiza este pus n sarcina instituiei de expertiz, conductorul ei este n
drepts organizeze efectuarea expertizei n mod colegial.
Expertiza complex.
n activitatea de soluionare a unor cauze penale organele judiciarese
confrunt cu o multitudine de probleme, a cror natur depete sfera
de preocupare a uneitiine, impunndu-se consultarea unor specialiti
din diferite domenii, cum ar fi: criminalistic,tehnic, medical, contabil,
art, etc., care s formuleze concluzi n cadrul raportului de expertiz. Deaici
rezult necesitatea ca la efectuarea lucrrii s participe specialiti din
mai multe domenii dea c t i v i t a t e , a a n c t e x p e r t i z e l e a u d i n
ce n ce mai mult un caracter interdisciplinar
s a u multidisciplinar. Necesitile de ordin practic au determinat apariia unui
nou gen de expertiz, pecare unii autori au denumit-o expertiza complex.
149 Analizati situatiile de efectuare a expertizei suplimentare
Se efectueaza in cazul cind organul de urmarire penala sau instanta de judecata
considera ca raportul de expertiza nu este sufficient de clar. Expertiza
suplimentara se efectueaza de acelasi expert sau experti.
n cazul n care concluziile expertului nu trezesc ndoieli, dar snt insuficient de
clare sauincomplete ori n urma unor cercetri incomplete au aprut ntrebri
suplimentare care auimportan pentru stabilirea adevrului, se dispune
efectuarea unei expertize suplimentare dectre acelai sau alt expert. Dac
concluziile expertului nu snt ntemeiate sau exist ndoieli privind
veridicitatea,exactitatea i argumentarea acestora, sau dac exist contradicii
ntre concluziile mai multor experi, se dispune efectuarea expertizei repetate de
ctre alt expert (ali experi). La efectuareaexpertizei repetate poate participa i
expertul care a efectuat prima expertiz. n acest caz,numrul experilor trebuie
s fie nu mai mic de trei.
Dac concluziile expertizei repetate nu corespund concluziilor primei
expertize, expertul esteobligat s indice n raportul de expertiz cauzele acestei
necorespunderi. n cazul ordonrii unei expertize suplimentare sau a unei
expertize repetate, se indic, n modobligatoriu, motivele. La ordonarea
expertizei repetate se prezint raportul primei expertize sau procesul-verbal
privind imposibilitatea ntocmirii lui, precum i toate materialele
suplimentareaflate la dispoziia ordonatorului expertizei judiciare.
148.Indicati formele de expertiza in procesul penal.
Expertiza de comisie.Expertizele complicate i contraexpertizele snt efectuate
de ocomisie din civa experi de acelai profil.
Expertiza complex. n activitatea de soluionare a unor cauze penale organele
judiciarese confrunt cu o multitudine de probleme, a cror natur depete
sfera de preocupare a uneitiine, impunndu-se consultarea unor specialiti din

diferite domenii, cum ar fi: criminalistic,tehnic, medical, contabil, art, etc., care
s formuleze concluzi n cadrul raportului de expertiz.
Expertizei suplimentare icontraexpertizei. Dac organul de urmrire penal
care a dispus expertiza sau instana de judecatconsider c raportul expertului
nu este suficient de clar sau complet, poate fi dispus efectuareaunei expertise
suplimentare de ctre acelai expert sau de ctre un alt expert.n cazul n care
concluziile expertului nu snt ntemeiate, exist ndoieli n privina lor saua fost
nclcat ordinea procesual de efectuare a expertizei, poate fi dispus
efectuarea unei Contraexpertize de ctre un alt expert sau ali experi.
149.Analizati situatile de efectuare a expertizei suplimentare.
Se exectiaza cind organul de urmarire sau instanta de judecata considera ca
raportul de expertiza nu este suficient de clar sau complect.Expertiza
suplimentara se efectuiaza de acelas expert sau de alti experti.Expertiza
suplimentara se dispune in cazul in care sunt necesare anumite lamuriri sau
completari.Spre ex.Nu s-au examinat toate obiectele, nu s-a dat raspuns la toate
intrebarile adresate expertului etc.Este necesar de a deosebii neclaritatea sau
insuficienta unor date in raport de expertiza, ceea ce determina efectuarea unor
expertize suplimentare cu insuficienta investigatilor si ccercetarilor, refuzul de
aplica anumiite metode etc.Expertiza suplimentara se dispune nu numai atunci
kind datele din raportul expertului nu sunt insuficiente sau neclare, dar in cazul
cond in cadrul urmariri apar alte chestiuni generate de limitarea a obiectului de
cercetare.Expertiza suplimentara se efectuaiza in cazurile cind viciile care le
manifesta raportul de expertiza nu pot fi inlaturate prin audierea
expertului.Expertiza suplimentara poate fi realizata de acelas expert care a
efectuat expertiza initiala sau conducatorul institutiei de xepertiza poate numi alt
expert.
150.Proectati o situatie in care este necesara efectuarea contraprestatiei.
O contraexpertiza se poate face si atunci cand una dintre parti nu crede in
expertiza initiala si convinge si instanta ca are motive sa se indoiasca de acea
prima expertiza. In acest caz, contraexpertiza ori confirma ori infirma. Rareori
gasim nuantari, din pacate.

151.Indicati componenta functionala instantelor de judecata.


Este determinate de atributiile specifice conferite de lege instantelor
judecatoresti in desfasurarea procesului penal si de modul particular in care se
realizeaza activitatea procesualain diferite faze ale cauzeiori in raport cu
caracterul deosebit al unor institurii.Legiuitorul stabileste categoriile de activitati
pe care le descfasoara un anumit organ judecatoresc.Anumite organe judeca o
cauza in prima instanta si altele in apel sau recurs.Sunt organe care nu realizeaza
decit unele forme procesuale si de ex>judecatoriile nu judica decit prim
instanta.dupa cum sunt cazuri cind o anumita activitate este data in competenta

functionala exclusive numai unui singur organ ex> judecarea recursului in


anulare, in orce cauza, este de componenta exclusive a Curtii Supreme de
Justitie.Componenta functionala este criteriul care diferentiaza organelle
judecatoresti sub aspectul functilor in procesul penal, si sub aspectul atributilor
generale pe care acestea le au indeplinit in acest cadru.Componenta functionala
proprie fiecarui organ din sistemul judiciar este strict reglementata prin
dispozitiile CPP.
152.Distingeti diferentele sfecifice dintre componenta materiala si
componenta teritoriala.
Componenta materiala este determinate de obiectul cauzei penale, este acel fapt
juridic care a produs conflictul de drept penal si legatura prin care se desfasoara
activitatea judiciara. Pe cind componenta teritorala a unei instante judecatoresti
este capacitatea obiectiva a instantei respective de a solutiona cauzele penale in
raport cu raza teritoriala in care instanta isi exercita atributiile
functionale.Criteriu de baza la ambele componente este diferita, in componenta
materiala criterile care se iau in vedere stabilire componentei materiale cum ar fi
natura si gravitatea infractiunii ori complexitatea cause, pe cind criteriu de baza
a componentei teritoriale este cel territorial, anume ce prevede numarul si
localitatile de resedinta a judecatoriilor, judecatoriei militare si a curtii de
apel.Deasemenea in vederea stabilirii competentei teritoriale au fost alese repere
diferite , in functie de faptul unde a fost savirsita infractiunea, in strainatate ori
in tara.Ceea ce priveste componenta materiala din punct de vedere ethnic
repartizarea cauzelor penale are loc prin urmatoarele metode 1) determinare
abstracta - potrivit caruia judecatoria judeca in prima instanta cauzele penale
prevazute in Partea Speciala a C.P. si 2) determinarea concreta . In aceste 2
componente este o diferenta vadita din contextul expus mai sus, chiar si
deosebirea din obiectul cauzei si chiar locul , teritoriul unde a fost savirsita
infractiunea.
153.Proectati o situatie in care va fi necesara stramutarea cauzei penale.
parte vtmat considera c exist motive temeinice care s justifice
strmutarea judecrii cauzei la o alt instan pentru c la actuala instan se
constat existena unei lipse de obiectivitate, de imparialitate mpotriva mea,
datorit influenei (temerii sau presiunii) exercitat de climatul n care se
desfoar procesul penal, iar faptele pe care se sprijin aceast susinere sunt
urmtoarele;
- mi s-a respins cererea prin care am solicitat s se constate c plngerea
prealabil a fost tardiv introdus;
- martorii au fost intimidai;
- s-au fcut consemnri denaturate n ncheierile de edin din data de ..........
privind probatoriile administrate cu privire la susinerile pe care le-am fcut;
- tolerarea unor nendepliniri de procedur la termenul din data de ........;
- acordarea de amnri fr real justificare, la cererea celeilalte pri;
- ncuviinarea de probe n rate, de natur s duc la tergiversarea judecii, care

pun la ndoial obiectivitatea i imparialitatea instanei i face s se nasc


inevitabil suspiciunea de nencredere;
- instana a mai avut de rezolvat un asemenea caz, (dosar nr. ......... datorit unor
influene din afar, a pronunat o soluie nelegal i netemeinic, soluie pe care
o ntrevd i n acest dosar.
De aceea, consider c n astfel de cazuri strmutarea judecrii cauzei la o alt
instan de judecat de acelai grad devine un imperativ.
154.Definii noiunea importana i sarcinile msurilor procesuale de
constrngere.
Msurile procesuale de constrngere sunt mijloacele prevzute de lege de care se
folosesc organele judiciare pentru a asigura desfurarea normal a procesului
penal, executarea pedepsei, repararea pagubei produse prin svrirea infraciunii
i pentru a preveni svrirea de noi fapte antisociale.
Prin intermediul msurilor procesuale de constrngere se urmrete buna
desfurare a procesului penal, atingerea scopului imediat al acestuia,
respectiv,constatarea la timp i n mod complet a faptelor ce constituie infraciuni,
astfel ca orice persoan care a svrit o infraciune s e pedepsit potrivit
vinoviei sale i nici o persoan nevinovat s nu e tras la rspundere
penal.Msurile procesuale de constrngere se dispun numai n cazul n care din
probele administrate rezult c s-a comis o infraciune i fptuitorul urmeaz s e
tras la rspundere penal.Odat apelnd la acestea, organele competente de
urmrire penal i judecat consider c numai prin intermediul lor activitatea
procesual se poate desfura n albia normalitii i se poate realiza tragerea la
rspundere penal i civil a persoanei vinovate.
Msurile procesuale de constrngere nu fac parte din activiti principale ce se
desfoar n cadrul procesului penal, ele ind activiti adiacente celei principale.
De asemenea, aceste msuri au un caracter provizoriu, facultativ i de
constrngere.
155.Clasificai msurile procesuale de constrngere.
pag 339 carte
In Sistemul msurilor procesuale de constrngere au fost incluse
urmtoarele categorii: 1) reinerea; 2) msurile preventive i 3) alte
msuri procesuale de constrngere.
Msurile procesuale de constrngere pot fi clasificate dup anumite
criterii:
1) Dup subiectul care este abilitat s aplice anumite msuri:
a)msuri aplicate de organul de urmrire penale (reinere,
aducere silit, obligarea de a se prezenta);

b)msuri aplicate de procuror (msurile preventive neprivative de


libertate, msurile procesuale aplicate de organul de urmrire penal);
c)msuri aplicate de instana judectoreasc (judectorul de instrucie), msurile preventive privative de libertate, amenda
judiciar, punerea sub sechestru a bunurilor, suspendarea provizorie din funcie, ridicarea provizorie a permisului de conducere
a mijloacelor de transport, msuri speciale n privina persoanei
juridice).
2)
Dup subiectul fa de care se aplic:
a)msuri aplicate bnuitului, nvinuitului, inculpatului (toate msurile
procesuale de constrngere, cu excepia amenzii judiciare);
b)msuri aplicate martorilor, prii vtmate i altor participani (obli garea de a se prezenta, aducerea silit, amenda judiciar).
3)
Dup valoarea social asupra creia se ndreapt acestea:3
a) msuri personale (reinerea, aducerea silit, obligarea de a nu p rsi localitatea, arestarea preventiv i altele);
b) msuri reale (sechestrul bunurilor, amenda judiciar, liberarea pro vizorie pe cauiune, depunerea unei cauiuni de persoan juridic).
4)Dup natura lor:"
a)msuri preventive (msuri prevzute n alin. (3) al art. 175 din
CPP);
b)msuri asigurtorii (sechestrul bunurilor).
5)
Dup funcionalitatea lor:'
a) msuri ce prentmpin survenirea unor consecine negative n
procesul penal (reinerea msurilor preventive, suspendarea provizorie din
funcie, sechestrul bunurilor);
b)msuri de rspundere procesual (amenda judiciar, trecerea
cauiunii sau sumelor depuse n condiiile art. 179, 180 din CPP n contul
statului).
6)
Dup gradul de constrngere a anumitor drepturi fi liberti:
a)msuri privative de libertate (reinerea, arestarea preventiv, internarea ntr-o instituie medical, arestarea la domiciliu);
b)msuri restrictive de drepturi i liberti (obligarea de a nu prsi
localitatea sau ara, ridicarea provizorie a permisului de conducere a
mijloacelor de transport, liberarea provizorie sub control judiciar,
suspendarea provizorie din funcie, punerea sub sechestru a bunurilor,
aducerea silit, controlul judiciar al unei persoane juridice).
3

GriRorc Gh. Theodoru. op. cil., vol. II, p. 192.

157.Definii noiunea de incompatibilitate.


Incompatibilitatea const n mprejurarea n care un judector este oprit s
participe la judecarea unei cauze n cazurile expres prevzute de lege.
158.Distingei cazurile de incompatibilitate a diferitor subieci procedurali.
art. 33 C.proc.pen. stabilete o serie de temeiuri care facimposibil participarea
subiectului oficial legal investit cu competen a desfura ulterior careva
aciuni n cauza penal dat. Dispoziiile art. 33 al C.proc.pen., dei se refer
direct la judector
constituie dreptul comun n materie i se aplic tuturor categoriilor de persoane
care pot fi
recuzate, n special avnd calitatea de subiect oficial procuror, ofier de
urmrire penal, grefier, interpret, traductor i chiar specialist sau expert.
Incompatibilitile se refer la:
Calitatea

de soi sau rude a judectorilor membri ai aceluiai complet de


judecat;
Judectorul

personal, soul sau, ascendenii ori descendenii lor, fraii sau


surorile si copiii
acestora, afinii si persoanele devenite prin nfiere, potrivit legii, astfel de rude,
precum si
alte rude ale lui, snt direct sau indirect interesate in proces;
daca

judectorul este parte vtmata sau reprezentant al ei, parte civila, parte
civilmente
responsabila, so sau ruda cu vreuna din aceste persoane ori cu reprezentantul
lor, so sau
ruda cu nvinuitul, inculpatul in proces ori cu aprtorul acestuia;
daca

judectorul a participat n acest proces in calitate de martor, expert,


specialist,
interpret, traductor, grefier, persoana care a efectuat urmrirea penala, procuror,
judector de instrucie, aprtor, reprezentant legal al nvinuitului, inculpatului,
reprezentant al prii vtmate, prii civile sau prii civilmente responsabile.
Incompatibilitatea respectiv garanteaz respectarea principiului separaiei
funciilor
procesuale i contradictorialitatea procesului penal Aceasta exista chiar daca
judectorul,
n calitate de aprtor al vreuneia dintre pri, nu s-a prezentat la nici un termen
de

judecata, fiind suficient sa fi fost angajat sau desemnat ca aprtor (nu are
importanta
durata acestei caliti). Raiunea acestei incompatibiliti se bazeaz pe realitatea
c cele
doua poziii, de judector i aprtor, sunt inconciliabile. Cazul respectiv de
incompatibilitate se bazeaz pe ideea ca judectorul care trebuie sa efectueze
operaiunea
de apreciere a probelor, nu poate fi persoana care a procurat vreo proba (n
calitate de
expert) sau a servit ca mijloc de proba (declaraia n calitate de martor). Pentru
existenta
acestui caz de incompatibilitate nu intereseaz coninutul declaraiilor fcute de
martor
sau al concluziilor prezentate de expert;
daca

judectorul a efectuat o cercetare sau un control administrativ al


circumstanelor
cauzei sau a participat la adoptarea unei hotrri referitoare la aceasta cauza in
orice
organ obtesc sau de stat. Indiferent daca este in cursul sau in afara procesului
penal,
prerea trebuie sa fie exprimata anterior dezbaterilor judiciare i pronunrii
hotrrii;
daca

judectorul a luat in aceasta cauza hotrri anterioare judecaii in care sia expus
opinia asupra vinoviei sau nevinoviei inculpatului. Prerea exprimat
anterior
urmeaz s se refere la soluia care ar putea fi data n cauza, adic la fondul
acesteia (cu
privire la vinovia inculpatului sau existena infraciunii), iar nu simple aspecte
procesuale ale acesteia (de ex., luarea unor masuri asigurtorii; constatarea unei
infraciuni de audien). S-a apreciat n literatura de specialitate c exist o
soluionare
anterioar i, deci, incompatibilitate de a judeca cauza, daca judectorul a
dispus
anterior, n aceeai cauza, arestarea preventiv, iar, in motivarea ncheierii, a
reinut sau a
lsat sa se neleag ca nvinuitul sau inculpatul arestat este autorul faptei
imputate.
Exprimarea prerii poate avea loc n cursul desfurrii procesului (de ex.
respingnd o
cerere sau demers, judectorul i exprima prerea indirect, si cu privire la
vinovia

inculpatului) sau n afara desfurrii procesului penal (cu ocazia unei


convorbiri
particulare care au devenit cunoscute prilor).
daca

exista alte circumstane care pun la ndoiala rezonabila imparialitatea


judectorului;
in
cazul in care judectorul a mai participat n aceeai calitate la examinarea
aceleiai
cauze in prima instana, pe cale ordinar sau extraordinar de atac, precum i n
cazul
participrii ca judector de instrucie. Totui judectorul de instrucie care a
soluionat
odat solicitarea de arestare preventiv, n condiiile unei adresri repetate nu va
fi
susceptibil de recuzare n temeiul excepiei impuse de art. 33 alin (4)
C.proc.pen.
160.Definii noiunea de reinere.
Conform CPP ,retinerea persoanei consta in privarea de libertate a persoanei
banuite,invinuite de savirsirea unei infr pentru care legea prvede o pedeapsa cu
inchisoare pe un termen mai mare de 1 an ,pe o perioad scurt de timp, dar nu
mai mult de 72 de ore, n locurile i n condiiile stabilite prin lege , si anume in
izolatoarele de detentie provizorie a organelor afacerilor interne ,printr-o hotarire
a organ de urmarire penala.
161.Analizai esena bnuelii rezonabile.
Prin stipularea prezenei necesare a motivelor rezonabile de a presupune c
persoana privat de libertate a comis o infracine, articolul 5 (1) (c) garanteaz
temeinicia acestei msuri i caracterul su nearbitrar.
O bnuial trebuie intotdeauna s fi e autentic. In hotrarea Murray v. Regatul
Unit, Curtea a subliniat c dac sinceritatea i temeinicia unei bnuieli
constituiau elementele indispensabile ale rezonabilitii
sale, aceast bnuial nu putea privit ca una rezonabil decat cu condiia ca ea
s fi e bazat pe fapte sau informaii, care ar stabili o legtur obiectiv intre
suspect i infraciunea presupus. Ar trebui deci s
existe dovezi ale aciunilor, documente sau date medico-legale, care ar implica
in mod direct persoana vizat. In consecin, nici o privaiune de libertate nu se
poate baza pe impresii, intuiie, o simpl asociere de idei sau de prejudeci
(etnice, religioase sau de alt natur), indiferent de valoarea lor, in calitate de
indiciu al participrii unei personae la comiterea unei infraciuni. Aceasta nu
inseamn c pentru a justify cao condamnare sau chiar o simpl acuzare ar putea
fi sufi cient o singur prob. Noi am vzut, in cadrul examinrii hotrarilor
Brogan v. Regatul Unit i Murray v. Regatul Unit, c obiectul unui interogatoriu

realizat pe parcursul unei detenii autorizate de articolul 5 (1) (c) este doar de a
confi rma sau de a infi rma bnuielile existente asupra persoanei arestate,
bnuieli care la aceast etap timpurie a procesului nu pot in mod normal servi
ca dovezi. Cu toate acestea, bnuiala trebuie s fi e intr-un anumit mod
intemeiat. Simplul fapt c persoana a comis o infraciune sau ceva
asemntor in trecut nu este sufi cient pentru a oferi un character rezonabil
unei bnuieli, fapt indicat elocvent de judectorii de la Strasbourg in hotrarea
Fox, Campbell i Hartley v. Regatul Unit48. Aceast hotrare se refer la
petiionari care deja fusese condamnai anterior pentru acte de terorism, dar
judectorii de la Strasbourg, chiar dac admiteau c acest trecut putea intr-o
anumit msur s consolideze bnuielile asociindu-le infraciunilor cu character
terorist, au stabilit c el constituise o baz exclusiv a bnuielilor ce justifi cau
privarea lor de libertate. Or, este esenial ca bnuielile s se bazeze pe
comportamentul actual al persoanei vizate. Simpla afi rmaie a autoritilor
conform creia ar fi existat o informaie sigur, dar confi denial in acest sens
argument prezentat de guvernul parat in cauza Fox nu constituise o baz sufi
cient pentru a admite c bnuiala era rezonabil, din moment ce aceast
informaie nu fusese comunicat instanei judectoreti, imputernicit cu
examinarea legalitii contestate a msurii privative de libertate. Judectorii de
la Strasbourg au considerat
c bnuiala fusese rezonabil in cazul K.-F v. Germania, care se referea la.
petiionari reinui pentru escrocherie prin inchiriere, dup ce proprietarul
incperii anunase la poliie c ei intenionau s nu-i onoreze obligaiile de
locatari i c ancheta a descoperit c adresa indicat de cei vizai nu era decat o
cutie potal i c unul din petiionari deja constituise obiectul urmririlor pentru
escrocherie. In cazul Punzelt v.
Republica Ceh49, Curtea a considerat rezonabile bnuielile fa de petiionar:
acesta a
emis dou cecuri fr acoperire, in calitate de garanie, in cadrul negocierilor
referitoare la procurarea a dou mari magazine. In hotrarea Lukanov v.
Bulgaria, judectorii de la Strasbourg au subliniat c nici
un fapt sau o informaie nu s-a afl at la baza tezei, conform creia petiionarul
fusese tentat s obin avantaje pentru sine sau pentru teri din participarea sa la
atribuirea forndurilor publice altor ri; o referire vag la anumite tranzacii
fusese in mod evident considerat de Comisie ca fi ind insufi cient
pentru existena unor bnuieli relative la un scop atat de ilicit. Totui, principal
problem vizeaz faptul c majoritatea acuzaiilor formulate impotriva
petiionarului nu constituiau o infraciune penal conform
legislaiei bulgare. In cazul de fa, absena interdiciei penale era evident, dar
Curtea a considerat util s precizeze c in anumite circumstane uneori este difi
cil s se stabileasc cu certitudine dac faptele cunoscute pot in mod rezonabil
sau nu s fi e considerate ca nimerind sub incidena unei dispoziii specifi ce din
dreptul penal, care interzice comportamentul incriminat.Este deci necesar de a

putea demonstra nu numai legtura intre persoana privat de libertate i


evenimentele bnuite de a fi constituit o infraciune, dar i o baz sufi cient,
care ar permite s se conchid c evenimentele menionate sunt in corelaie cu
infraciunea pretins. Aceast demonstrare se poate dovedi a fi problematic in
prezena unei noi sau rare infraciuni i orice interpretare neobinuit a unei
interdicii specifi ce risc s antreneze concluzia c bnuiala nu era
rezonabil. Dei criteriul rezonabilitii bnuielii nu se extinde asupra
infraciunilor previzibile,privarea de libertate, care se bazeaz pe acest motiv,
trebuie s vizeze infraciuni determinate i concrete i condiia c motivele
rezonabile de a crede in necesitatea impiedicrii [suspectului] de a comite o
infraciune presupun
capacitatea de a demonstra acelai nivel de bnuial care ar trebui s fi e
demonstrate pentru a evita inclcarea articolului 5 (1) (c). S-ar cuveni deci s
existe o prob obiectiv i sufi cient pentru a stabili legtura intre
comportamentul persoanei vizate i probabilitatea comiterii unei infraciuni de
ctre aceasta: autoritile nu ar trebui deci s se bazeze pe prejudeci sau temeri
vagi.
163.Definii statutul ofierului de urmrire penal.
Ofierul de urmrire penal este persoan cu funcie de rspundere din
Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaii i Securitate,
Departamentul Vamal, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice i
Corupiei, mputernicit n numele statului s efectueze urmrirea penal
n cauze penale. In calitatea sa de subiect al procesului penal ofierul de
urmrire penal este unul dintre participanii prii acuzrii.Ca si
procuroru are obligaia de a lua toate msurile prevzute de lege pentru
cercetarea sub toate aspectele, complet i obiectiv, a tuturor
circumstanelor care dovedesc vinovia bnuitului, nvinuitului, ct i
cele care l dezvinovesc.
165Evaluai prevederile legale privind asigurarea drepturilor victimelor unor
categorii de infraciuni n cadrul procesului penal.
Unul din drepturile centrale ale victimei const n nregistrarea
imediat a sesizrii despre infraciune.
Organul de urmrire penal care a primit sesizarea, inclusiv cea
declarat oral, elibereaz imediat victimei un certificat, n care, potrivit
anexei 3 la Instruciunea privind modul de primire, nregistrare, eviden
i examinare a sesizrilor i a altor informaii despre infraciuni, se vor
conine date privitor la numrul de nregistrare, numele, prenumele
petiionarului (denumirea persoanei juridice), funcia i numele celui care
a primit sesizarea, denumirea i adresa organului de urmrire penal,
telefonul de serviciu i timpul cnd acestea au fost nregistrate.
Certificatul include dou pri, dintre care una se elibereaz victimei,
iar alta obligatoriu rmne i se pstreaz la persoana oficial a organului
care a recepionat sesizarea.
Certificatul nu se elibereaz n cazul parvenirii sesizrii prin oficiul
potal.
Refuzul organului de urmrire penal de a primi plngerea poate fi
atacat la judectorul de instrucie n termen de 5 zile (alin. (2) al art. 265
din CPP).

Victima va fi informat despre rezultatele soluionrii, n mod special


despre nelnceperea urmririi penale (alin. (5) al art. 274 din CPP).
Ordonana de neincepere a urmririi penale poate fi atacat la judectorul
de instrucie n modul prevzut de art. 313 din CPP.
Victima este in drept s prezinte documente i obiecte coninutul i
proprietile crora adeveresc svrirea faptei penale sau mrturisesc
despre aceasta.
La necesitate, victima este n drept s adreseze o cerere suplimentar
privitor la vtmarea intereselor sale.
Victima persoan fizic, care a suportat daune morale, fizice ori mate riale de pe urma infraciunii, este n drept, potrivit art. 59 din CPP, s
cear recunoaterea calitii sale de parte vtmat.
Victima persoan fizic sau juridic, care a suportat prin infraciune
daune morale i materiale, poate cere, potrivit art. 61 din CPP,
recunoaterea calitii procesuale de parte civil.
Victima infraciunilor artate n art. 276 din CPP asupra crora
urmrirea penal se pornete n baza plngerii prealabile se poate mpca
cu bnuitul, nvinuitul, inculpatul.
Victima este n drept s solicite i s beneficieze n modul stabilit de
art. 215 din CPP, de msuri pentru asigurarea securitii personale, a
membrilor familiei ori a rudelor apropiate, n cazul cnd aceste persoane
pot fi sau sunt ameninate cu moartea, cu aplicarea violenei, cu
deteriorarea sau distrugerea bunurilor ori cu alte acte ilegale.
La aciunile procesuale la care particip victima este n drept s
primeasc asistena juridic calificat de la un avocat ales.
Alin. (4) al art. 58 din CPP amplific drepturile victimei care a suferit
de pe urma infraciunilor deosebit de grave (fapte svrite cu intenie
pentru care legea penal prevede pedeapsa maxim cu nchisoarea pe un
termen ce depete 15 ani) sau excepional de grave (fapte svrite cu
intenie pentru care legea penal prevede deteniune pe via) contra
persoanei.
Pentru exercitarea drepturilor artate nu are nici o valoare juridic
faptul dac i-a fost sau nu recunoscut victimei-persoan fizic calitatea
de parte vtmat i/sau parte civil.
Astfel, se prevede dreptul de a fi consultat, adic a primi explicaii,
sfaturi, sugestii, a i se ntocmi cereri etc; de a beneficia n modul stabilit
de art. 70 din CPP de asistena juridic a avocatului din oficiu, cu condiia
c victima nu dispune de mijloace bneti pentru a plti avocatul ales; de
a fi nsoit de o persoan de ncredere la toate aciunile procesuale,
inclusiv la edinele nchise organizate conform alin. (2) al art. 18 din
CPP (persoana de ncredere poate fi soul/soia, o rud apropiat, prieten
sau orice alt persoan la alegerea victimei).
In cazul In care n calitate de victim este o ntreprindere, instituie,
organizaie de stat, ea nu are dreptul s-i retrag cererea.
Pentru denunare calomnioas, victima poate fi atras la rspundere
conform art. 311 din CP. Despre aceasta va fi prevenit n modul prevzut
de alin. (7) al art. 263 din CPP.
166.Stabilii condiiile , temeiurile i circumstanele care se iau n consideraie la
aplicarea msirilor prevative.
Lund n consideraie faptul c msurile preventive limiteaz drepturile
i libertile fundamentale ale persoanei, legiuitorul a instituit multiple
garanii procesuale care asigur ca aceste msuri s nu fie ilegale.' 10

Garaniile procesuale stabilite de lege se constituie din multiplele


condiii ce trebuiesc realizate
cumulativ pentru a se putea dispune luarea
unei msuri preventive 1 ".
Pornind de la coninutul art. 175, 176 din CPP, care prevede c msurile
preventive se aplic numai fa de bnuit, nvinuit inculpat, prima
condiie pentru luarea oricrei msuri preventive este existena probelor
c o anumit persoan a svrit o fapt prevzut de legea penal, fiind
atras n calitate de bnuit, pus sub nvinuire sau trimis n judecat cu
actul de inculpare (rechizitoriu). Astfel, dup cum s-a menionat n
literatura de specialitate, o condiie indispensabil la aplicarea msurilor
preventive este existena probelor ce stabilesc faptul svririi infraciunii
de ctre bnuit, nvinuit sau inculpate.
Condiia dat are ns un caracter formal n faza urmririi penale n cazul
aplicrii msurii preventive fa de bnuit sau nvinuit datorit faptului c
nu se admite luarea cunotinei de materialele dosarului pn la
terminarea urmririi penale. Aceast condiie este confirmat doar de
hotrrea de ncepere urmririi penale, de actul de atragere n calitate de
bnuit sau de ordonana de punere sub nvinuire.
Formalitatea acestei condiii persist i n cazul aplicrii arestrii
preventive, unde, potrivit legii (art. 307, 308 din CPP), la demersul
privind aplicarea sau prelungirea acestei msuri nu sunt anexate probele
de nvinuire, ci doar actul procedural de atragere n calitate de bnuit sau
nvinuit".
A doua condiie general necesar pentru aplicarea msurilor
preventive este existena "temeiurilor rezonabile de a presupune c
bnuitul, nvinuitul sau inculpatul ar putea s se ascund de organul de
urmrire penal sau de instan, s mpiedice stabilirea adevrului n
procesul penal ori s svreasc alte infraciuni", alin. (1) al art. 176 din
CPP. Aici prin "temeiuri rezonabile" nelegem datele obinute n urma
activitii procesuale penale sau activitii de investigaie operativ, care
presupun survenirea acelor consecine negative ale desfurrii procesului
penal; datele ce se iau n consideraie la aplicarea msurilor preventive au
un caracter prezumativ, iar posibilitatea survenirii consecinelor negative
trebuie s fie rezonabil.
Date care presupun c nvinuitul (bnuitul) ar putea s se ascund pot
fi; a) lipsa actelor de identitate sau a locului permanent de trai; b)
neprezentarea la citaiile fcute; c) concedierea de la locul de munc sau
informaia privind procurarea biletelor n legtur cu plecarea n
strintate; d) nstrinarea apartamentului (casei) i altor imobile; e)
starea de recidiv periculoas sau deosebit de periculoas.
Date ce presupun mpiedicarea stabilirii adevrului n procesul penal
sunt: a) influenarea martorilor, prii vtmate (victimei), expertului prin
corupere sau ameninare; b) distrugerea ori alterarea probelor materiale.
Date ce presupun continuarea svririi aciunilor infracionale de ctre
nvinuit (bnuit) sunt: a) existena relaiilor cu mediul criminal; b) acte de
pregtire pentru svrirea unor infraciuni; c) ameninarea real cu
rfuiala fa de victim sau martori.
Potrivit alin. (1) al art. 176 din CPP, msurile preventive, de asemenea,
pot fi aplicate de ctre instana de judecat pentru asigurarea executrii
sentinei i n lipsa oricror date care ar presupune eschivarea inculpatului
de la executarea pedepsei. Astfel, instana de judecat aplic msura
preventiv n funcie de gravitatea infraciunii svrite, iar la
pronunarea sentinei de condamnare - de gravitatea pedepsei stabilite.

n afara condiiilor generale menionate mai sus, la aplicarea msurilor


preventive se cere ntrunirea cumulativ i a altor condiii speciale.
Astfel, potrivit alin. (2) al art. 176 din CPP, arestarea preventiv i
msurile preventive de alternativ arestrii se aplic numai n cazurile
svririi unei infraciuni pentru care legea prevede pedeapsa privativ de
libertate pe un termen mai mare de 2 ani, iar n cazul svririi unei
infraciuni pentru care legea prevede pedeaps privativ de libertate pe un
termen mai mic de 2 ani, ele se aplic numai dac nvinuitul, inculpatul a
comis cel puin una din aciunile negative fa de desfurarea procesului
(de exemplu, s-a ascuns; a svrit o alt infraciune; a ameninat
martorii; a nclcat condiiile unei msuri preventive neprivative de
libertate).
Prin urmare, la aplicarea arestrii preventive, arestrii la domiciliu, li berrii provizorii sub control judiciar i liberrii provizorii pe cauiune o
importan deosebit o are ncadrarea juridic a faptei imputate. Acest
fapt se confirm prin diferite acte procedurale: actul de ncepere a
urmririi penale, ordonana de aplicare a msurii preventive, ordonana de
punere sub nvinuire, rechizitoriul, sentina de condamnare.
Pentru aplicarea arestrii la domiciliu, liberrii provizorii sub control
judiciar i liberrii provizorii pe cauiune, legea procesual penal (art.
188, 191, 192 din CPP) prevede i alte condiii speciale privind: a)
gravitatea infraciunii; b) vrsta i starea sntii bnuitului, nvinuitului,
inculpatului; c) antecedentele penale i comportamentul postinfracional
al nvinuitului (inculpatului).
Pentru aplicarea msurilor preventive neprivative de libertate, legea
procesual nu prevede anumite condiii privind gravitatea infraciunii,
prin urmare, acestea pot fi aplicate att n cazul infraciunilor sancionate
cu pedepse nonprivative de libertate, ct i n cazul svririi
infraciunilor pedepsite cu nchisoare.
Suplimentar la condiiile generale i speciale menionate, la soluionarea
chestiunii privind necesitatea aplicrii msurii preventive respective organul
de urmrire penal (avndu-se n vedere procurorul) i instana de
judecat
vor lua in consideraie o serie de criterii complementare prevzute de alin.
(3) alart. 176 dinCPP:
1) caracterul i gradul prejudiciabil al faptei incriminate;
2) persoana bnuitului, nvinuitului, inculpatului;
3) vrsta i starea sntii lui;
4) ocupaia lui;
5) situaia familial i prezena persoanelor ntreinute;
6) starea lui material;
7) prezena unui loc permanent de trai;
8) alte circumstane eseniale.
167.Analizai constatrile CtEDO n cauza arban Moldova.
n cauza arban c. Moldovei, Curtea a notat c, n conformitate cu
Registrul medical prezentat, n perioada deteniei n Izolatorul de detenie
provizorie al MAI (12-19 noiembrie 2004, 20 decembrie 2004 19 ianuarie
2005), reclamantul a fost examinat doar o singur dat (cu toate c sufer de
trei maladii medicale grave). A fost respins, fr explicaii, cererea de a fi
consultat de ali medici chiar dac reclamantul s-a plns de durere n regiunea
cervical a coloanei vertebrale i de amorire a degetelor i a minilor. El a fost
examinat de neurolog doar o singur dat, iar recomandarea neurologului de a
fi examinat de un neurochirurg nu a fost urmat. Pentru chemarea unei

ambulane era nevoie de decizia CCCEC, o decizie dificil de luat n absena


unui medic profesionist. n timpul edinelor de judecat el era inut ntr-o
cuc, n ctue. Medicul a trebuit s-i msoare tensiunea printre gratii.
In motivarea hotrrii privind detenia in cauza erban c. Moldovei, Curtea
a reamintit c, chiar dac art. 5 al Conveniei nu impune judectorului, care
examineaz o cerere de recurs mpotriva deteniei, obligaia de a se referi la
fiecare argument mpotriva deteniei care se conine n declaraiile recurentului,
garaniile sale ar fi lipsite de esen dac judectorul, bazndu-se pe legislaia
i practica naional, le-ar trata ca irelevante sau nu ar lua n consideraie
fapte concrete, invocate de deinut pentru a pune la ndoial existena
condiiilor eseniale pentru legalitatea n sensul Conveniei a privrii de
libertate. Instanele naionale nu au acordat nici o atenie argumentelor
relevante n deciziile lor, nu au reinut argumentele prezentate de ctre
reclamant, fie le-au notat pe scurt, fr a se pronuna asupra acestora. Ele s-au
limitat la repetarea, n deciziile lor, ntr-un mod abstract i stereotipic, a
motivelor formale pentru detenie prevzute de lege. Aceste motive au fost citate
fr a se face vreo ncercare de a arta cum se aplic ele n cauza
reclamantului.
Ce tine de examinarea probelor la aplicarea arestrii preventive , n cauza
arban c. Moldovei, Curtea a constatat c perioada de 21 de zile, care s-a scurs
pn cnd instanele au examinat cererea reclamantului habeas corpus din 13
ianuarie 2005 (cererea a fost examinat la 2 februarie), nu corespunde cerinei
unei judecri rapide n sensul art. 5 par. 4. Anumite chestiuni de ordin
administrativ (conexarea dosarelor, formarea unei noi componene a
completului de judecat, examinarea recuzrii) nu ar trebuie s aib prioritate
fa de controlul judiciar al legalitii deteniei reclamantului, avnd n vedere
importana chestiunii respective pentru acesta.
CURTEA N UNANIMITATE:
1. Respinge obieciile preliminare ale Guvernului;
2. Hotrte c a existat o violare a articolului 3 al Conveniei : Interzicerea
torturii -Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor
inumane ori degradante.
3. Hotrte c a existat o violare a articolului 5 3 al Conveniei n ceea ce
privete motivarea insuficient a deteniei; Articolul 5. Dreptul la libertate i la
siguran
4. Hotrte c nu a existat o violare a articolului 5 3 al Conveniei n ceea ce
privete deciziile luate de judectori competeni s dispun eliberarea
reclamantului pe parcursul procesului;
5. Hotrte c a existat o violare a articolului 5 4 al Conveniei n ceea ce
privete durata examinrii cererii habeas corpus a reclamantului;
6. Hotrte c nu a existat o violare a articolului 8 al Conveniei n ceea ce
privete lipsa confidenialitii comunicrii dintre avocat-client ,deoarece

reclamantul nu a prezentat nici o prob care s susin preteniile sale. Astfel,


aceast parte a plngerii nu are nici un suport.
7. Hotrte:
(a) c statul prt trebuie s plteasc reclamantului, n termen de trei luni de
la data la care hotrrea devine definitiv, n conformitate cu articolul 44 2 al
Conveniei, 4,000 EURO cu titlu de prejudiciu moral i 3,000 EURO cu titlu
de costuri i cheltuieli, care s fie convertite n valuta naional a statului prt
conform ratei aplicabile la data executrii hotrrii, plus orice tax care poate
fi perceput;
(b) c de la expirarea celor trei luni menionate mai sus, pn la executarea
hotrrii, urmeaz s fie pltit o dobnd la sumele de mai sus egal cu rata
minim a dobnzii la creditele acordate de Banca Central European pe
parcursul perioadei de ntrziere, plus trei procente.
8.
Respinge restul preteniilor reclamantului cu privire la satisfacia echitabil.
Identificai momentul ncetrii calitii de bnuit.
Calitatea de bnuit nceteaz din momentul eliberrii reinutului, revocrii
msurii preventive aplicate n privina lui ori, dup caz, anulrii ordonanei de
recunoatere n calitate de bnuit i scoaterii lui de sub urmrire, sau din
momentul emiterii de ctre organul de urmrire penal a ordonanei de punere
sub nvinuire.
175.Enumerai actele procedurale prin care persoana poate fi recunoscut n
calitate de bnuit, nvinuit, inculpat, condamnat, achitat.
Banuit-1) procesul-verbal de reinere;
2) ordonana sau ncheierea de aplicare a unei msuri preventive
neprivative de libertate;
3) ordonana de recunoatere a persoanei n calitate de bnuit.
Invinuit ordonanta de punere sub invinuire
Inculpat-din momentul tramsmiterii rechizitoriului in instanta de judecata
176.Distingei statutul procesual al nvinuitului de cel al inculpatului.
nvinuitul (inculpatul) este recunoscut figur central" 2 a procesului penal, dat fiind c activitatea procesual se desfoar n jurul faptei
svrite de aceast persoan i n vederea tragerii sale la rspundere 83 .
nvinuit poate fi numai o persoan fizic. Momentul n care persoana
fizic capt calitatea de nvinuit este ales de ctre procuror din oficiu sau
la propunerea organului de urmrire penal i coincide cu existena
temeiurilor care rezult din totalitatea probelor de vinovie administrate
n cauz. Actul procedural prin care se confer calitatea de nvinuit este
ordonana de punere sub nvinuire (art. 281 din CPP). De altfel, nu are
nici o valoare juridic faptul dac are sau nu are cunotin nvinuitul
despre acuzarea naintat, el devenind nvinuit din momentul semnrii de
ctre procuror a ordonanei de punere sub nvinuire. Ct privete
naintarea acuzrii, aceasta se va face de ctre procuror n prezena
avocatului n decurs de 48 de ore din momentul emiterii ordonanei de
punere sub nvinuire, dar nu mai trziu de ziua n care nvinui tul s-a
prezentat sau a fost adus n mod silit (alin. (1) al art. 282 din CPP).

nvinuitul n privina cruia cauza a fost trimis n judecat se numete in culpat. Trimiterea in judecat (art. 297 din CPP) a cauzei se efectueaz de
ctre procurorul care a ntocmit rechizitoriul, dar nu nainte de a-i
prezenta nvinui tului i aprtorului lui materialele de urmrire penal
(art. 293 din CPP) t de a soluiona cererile in legtur cu terminarea
urmririi penale (art. 295 din CPP).
Sentina de condamnare (art. 389 din CPP) se adopt numai n condiia
c
n urma cercetrii judectoreti vinovia inculpatului n svrirea
infraciunii a fost confirmat prin ansamblul de probe cercetate de
instana de judecat.
Sentina poate fi de condamnare pentru unele infraciuni i de achitare
pentru altele.
Sentina integral de condamnare se adopt n cazul n care fapta
(faptele) imputat inculpatului prin rechizitoriu a fost pe deplin dovedit.
2) achitat, dac sentina este integral de achitare.
Sentina de achitare duce la reabilitarea deplin a inculpatului.
Persoana pierde calitatea de nvinuit, potrivit alin. (4) al art. 65, din
momentul dispunerii ncetrii procesului penal sau a scoaterii de sub
urmrire penal (a se vedea comentariul la art. 285, 286 din CPP).
Pe parcursul procesului penal, nvinuitul (inculpatul) n calitatea sa de
subiect al prii aprrii are numeroase drepturi.
Printre cele mai importante se nscrie dreptul de a ti pentru ce fapt
este nvinuit. Procurorul este obligat n decurs de 48 de ore din momentul
emiterii ordonanei de punere sub nvinuire, dar nu mai trziu de.ziua n
care nvinuitul s-a prezentat sau a fost adus n mod silit, s-i aduc la
cunotin nvinuirea i s-i explice coninutul ei.
Acest drept rezult n mod expres din coninutul art. 6, paragraful 3 lit.
a) a Conveniei Europene pentru aprarea drepturilor omului i a
libertilor fundamentale, unde se prevede; "Orice acuzat are, n special,
dreptul; a) s fie informat, n termenul cel mai scurt, ntr-o limb pe care
o nelege i n4 mod amnunit, asupra naturii i cauzei acuzaiei aduse
mpotriva sa"* .
dactiloscopia, fotografierea; s accepte s dea posibilitate s i se ia mostre
de snge, de eliminri ale corpului; 4) s fie supus, ia cererea organului de
urmrire penal sau a instanei, expertizei judiciare; 5) s se supun
dispoziiilor legitime ale reprezentantului organului de urmrire penal i
ale preedintelui edinei de judecat; 6) s respecte ordinea stabilit n
edina de judecat i s nu prseasc sala de edine fr nvoirea
preedintelui edinei.nvinuitul (inculpatul) trebuie s fie prezent la
desfurarea procesului penal.
In cadrul urmririi penale participarea nvinuitului" la aciunile procesuale este lsat la latitudinea organului de urmrire penal" 6 . Excepie fac
cazurile de contact obligatoriu prevzute de lege, adic aciunile
procesuale la care prezena nvinuitului este necesar (de exemplu,
audierea, confruntarea, prezentarea spre recunoatere .a.).
Drepturile nvinuitului i inculpatului minor se exercit conform art. 77-78
din CPP de ctre reprezentantul legal.
177.Stabilii condiiile aplicrii garaniei personale i garaniei unei organizaii.
Garania personal este o msur preventiv de influen psihologic din
partea garaniilor asupra bnuitului, nvinuitului sau inculpatului c acesta va
respecta urmtoarele obligaii: 1) nu se va sustrage de la urmrirea penal sau
judecat; 2) se va prezenta la orice citaie; 3) nu va mpiedica aflarea adevrului;

4) va comunica despre orice schimbare a domiciliului; 5) va respecta ordinea


public (nu va svri contravenii sau alte infraciuni).
Garania personal se bazeaz att pe ncrederea garanilor fa de cel bnuit
sau nvinuit precum i a procurorului sau instanei de judecat fa de garani i
persoana nvinuit.
Garanii trebuie s fie persoane demne de ncredere adic s fie persoane
cunoscute cu o reputaie iresponsabil i cu capaciti reale de a influena pozitiv
asupra comportamentului celui bnuit sau nvinuit.
Garania personal nu se va aplica dac garanii urmresc scopul sustragerii
nvinuitului de la urmrire penal sau judecat sau snt date c cel acuzat va
mpiedica aflarea adevrului.
Garania personal poate fi aplicat din iniiativa nvinuitului, aprtorului,
rudelor apropiate sau a garanilor. Dar n orice caz se cere cererea scris a
garanilor i acordul persoanei n privina creia se d garania.
Articolul 180.Garania unei organizaii
n calitate de garant n cadrul acestei msuri preventive pot fi organizaiile
de stat, neguvernamentale, comerciale sau de alt natur unde de regul
activeaz bnuitul, nvinuitul sau inculpatul n cauz.
Garania unei organizaii se aplic n aceleai condiii ca i garania personal,
adic numai la demersul organizaiei i cu acordul celui bnuit sau nvinuit.
Demersul se semneaz de conductorul acestei organizaii.
1. Suma bneasc se stabilete de ctre procuror sau instana de judecat
n dependen de caracterul organizaiei garant precum i de
gravitatea faptei imputate persoanei fa de care se ia aceast msur
preventiv.
2. Garania unei organizaii nu se va aplica dac snt date c nvinuitul se
va sustrage de la urmrirea penal sau judecat ori va mpiedica
aflarea adevrului.
3. Drepturile i obligaiile persoanei juridice garant snt exercitate de
ctre reprezentantul acesteia.
178.Distingei condiiile aplicrii msurilor preventive fa de minori.
Potrivit articolului 10 al Regulilor de la Beijing din clipa n care un minor este
arestat sunt informai prinii sau tutorele imediat sau dac aceasta nu este
posibil, n cel mai scurt timp.
Punctul 15 al Recomandrii Rec 2003 (20) stabilete c n cazul n care
minorii se afl n arestul poliiei, se va lua n considerare statutul lor de minori,
vrsta, gradul de vulnerabilitate i de maturitate. Ei trebuie informai despre
drepturile i garaniile lor n mod prompt i ntr-o manier foarte accesibil.
Articolul 477 stabilete unele cerine speciale la reinere sau la aplicarea
msurii preventive fa de minor.

a) reinerea sau arestarea poate avea loc doar n cazul svririi unor infraciuni
grave, deosebit de grave sau excepional de grave.
b) Existena unei infraciuni grave , deosebit de grave sau excepional de grave,
nu determin n mod automat aplicarea reinerii sau arestrii. Este necesar ca
persoana care efectueaz reinerea sau judectorul de instrucie care determin
arestarea s constate c o asemenea situaie poate fi recunoscut ca situaie
excepional i lsarea n libertate a minorului poate determina comiterea altor
infraciuni, ascunderea persoanei, influenarea asupra stabilirii adevrului etc.
c) Despre reinerea sau arestarea preventiv a minorului se ntiineaz imediat
prinii sau ali reprezentani legali.
d) La soluionarea chestiunii privind aplicarea msurii preventive n primul rnd
se pune n discuie posibilitatea transmiterii minorului sub supraveghere. Doar n
cazuri cnd este imposibil aplicarea unor asemenea msuri preventive se
examineaz chestiunea privind aplicarea unei altei msuri non - privative de
libertate. Doar n cazuri excepional cnd o msur neprivativ de libertate este
imposibil de aplicat se nainteaz demers judectorului de instrucie. n demers
trebuie s fie menionat faptul c aplicarea unei msuri neprivative de libertate
este imposibil, aducndu-se argumente incontestabile referitor la necesitatea
aplicrii arestului.
e) La soluionarea chestiunii privind aplicarea msurii preventive sunt luate n
considerare i aa mprejurri ca vrsta persoanei, starea sntii, starea
familial, activitatea, date privind personalitatea i alte mprejurri. Reinerea i
arestarea poate avea loc dup regulile generale aplicate fa de majori.
1.
n ncheierea judectorului de instrucie sau a instanei privind arestarea
persoanei minore este necesar de menionat c detenia acestei persoane trebuie
s fie n ncperi separate de a majorilor ct i de minorii condamnai. Reinerea
i arestul minorului, de regul se efectueaz n timp de zi. Doar n cazuri care nu
sufer amnare reinerea poate fi efectuat n timp de noapte. La soluionarea
chestiunii privind naintarea unui demers referitor la aplicarea arestului
procurorul este obligat personal s audieze minorul.
2.
Judectorii de instrucie i instanele trebuie s acorde o deosebit atenie
la legalitatea i oportunitatea aplicrii fa de minor a arestului preventiv n
calitate de msur preventiv.
179.Redactai o cerere de contestare a msurii obligatorii de a nu prsi
localitatea.
Cerere
Rog instanta sa revoce interdictia de a nu parasi localitea ,din considerentele
ca aceasta masura imi complica situtia financiara de care depinde toata familia
mea :sotia si 2 copii minori,si anume prin faptul ca locul meu de munca se afla
in localitatea vecina ,respectiv prin masura obligatorie aplicata nu pot parasi
localitatea in care imi am domiciliul p/ru a-mi onora obligatiunile contractuale
de munca.

Distingei procedura de renunare la aprtor de procedura de nlturare a


aprtorului din procesul penal.
Articolul 71. Renunarea la aprtor
1. n alin. 1 art. 71 se conine definiiile legale a renunrii la aprtor.
2. Renunarea la aprtor poate avea loc la orice etap a procesului penal
numai din iniiativa bnuitului, nvinuitului, inculpatului i numai n
cazul n care i-au fost create posibiliti reale pentru participarea
avocatului la proces (pct. 8 Hotrrea Plenului CSJ nr. 30 din 9
noiembrie 1998 Cu privire la practica aplicrii legilor pentru
asigurarea dreptului la aprare n procedura penal a bnuitului,
nvinuitului i inculpatului).
3. Renunarea la aprtor se face prin cerere scris, anexat la materialele
cauzei. n cerere se vor descrie, n mod detaliat, cauzele n virtutea
crora bnuitul, nvinuitul, inculpatul a renunat la aprtor.
4. Dispoziiile din alin. 2 art. 71 stabilesc dou categorii de condiii, una
pentru admiterea renunrii la aprtor i cea de-a doua pentru
neadmiterea renunrii.
Astfel, dac renunarea la aprtor este naintat personal de ctre bnuit,
nvinuit, inculpat; benevol, adic fcut de bunvoie, nesilit; din proprie
iniiativ, adic fr a fi ndemnat sau silit de altul; n prezena aprtorului care
ar putea fi numit din oficiu.
Prezena cumulativ a tuturor condiiilor este obligatorie. Despre aceasta se va
meniona n actul procedural.
Dac renunarea la aprtor este determinat de imposibilitatea de a plti
asistena juridic acordat de aprtorul ales, fie din lipsa surselor pentru a
angaja un aprtor; ori este dictat de alte circumstane, de exemplu,
neprezentarea aprtorului ales sau numit din oficiu la aciunile procesuale,
constrngerea bnuitului, nvinuitului, inculpatului de a renuna la aprtor
cererea de renunare se va respinge.
5. Admiterea sau neadmiterea renunrii la aprtor este lsat la discreia
organului de urmrire penal, procurorului ori instanei de judecat n
cazurile de participare obligatorie a aprtorului stabilite n art. 69
alin. 1 pct. 2) 12) (pentru detalii vezi comentariul la art. 69 CPP).
6. Organul de urmrire penal, procurorul sau instana de judecat pot
respinge cererea de renunare la aprtor n cazurile n care interesele
justiiei cer asistena obligatorie a aprtorului.
7. Determinarea faptului c interesele justiiei cer asistena obligatorie a
aprtorului depinde de urmtoarele criterii:
1) complexitatea cazului cu ct este mai complicat cazul, cu att mai mare este
necesitatea acordrii asistenei obligatorii a avocatului, de exemplu, cnd n
cauz este o pluralitate de infraciuni i de infractori.

2) capacitatea bnuitului, nvinuitului, inculpatului de a se apra singur se


apreciaz pur individual, avndu-se n vedere capacitile, cunotinele i
priceperea fiecrei persoane n parte, de exemplu, bnuitul, nvinuitul, inculpatul
se afl ntr-o stare psihic sau fizic anormal, fr ns ca aceasta s-i
determine iresponsabilitatea.
3) gravitatea faptei, de svrirea creia persoana este bnuit sau nvinuit, i de
sanciunea prevzut de lege pentru svrirea ei se va ine cont de importana
i pericolul faptei i de eventuala sentin.
Potrivit pct. 6 din Hotrrea Plenului nr. 30 din 9 noiembrie 1998
interesele justiiei pot cere participarea obligatorie a aprtorului i n cazul n
care este implicat o chestiune de mare importan pentru socieate, nelund n
consideraie dac aceasta poate sau nu ajuta aprrii.
8. Renunarea la aprtor conform pct. 8 din Hotrrea Plenului nr. 30
urmeaz s fie discutat cu prile n proces.
9. Potrivit alin. 3, admiterea sau neadmiterea renunrii la aprare se decide
prin ordonana motivat a ofierului de urmrire penal ori a
procurorului sau prin ncheierea motivat a instanei de judecat. n
hotrre se vor arta cine a solicitat renunarea la aprtor, motivele,
numele i prenumele aprtorului care ar putea fi numit din oficiu i
soluia argumentat.
10. Din momentul semnrii hotrrii privind admiterea renunrii la aprtor
se consider, conform alin. 4, c bnuitul, nvinuitul, inculpatul i
exercit aprarea de sine stttor, adic intrat n posesia
prerogativelor, facultilor i posibilitilor acordate de lege
aprtorilor pentru aprarea intereselor justiiabililor (art. 68 CPP).
11. Potrivit alin. 5 renunarea la aprtor nu-l lipsete pe bnuit, nvinuit,
inculpat de dreptul s cear n viitor admiterea participrii
aprtorului. Organul de urmrire penal, procurorul i instana de
judecat au obligaia s admit n proces aprtorul ales sau s
numeasc un aprtor din oficiu. Aprtorul admis sau numit din
oficiu se bucur de drepturile i obligaiile prevzute de art. 68 CPP.
12. Din momentul ncheierii contractului de participare n proces ori din
momentul numirii din oficiu, aprtorul nu are dreptul s se dezic de
ndeplinirea obligaiunilor sale, dect n condiiile art. 67 alin. 5.
Articolul 72. nlturarea aprtorului din procesul penal
1. n art. 72 Cod procedur penal sunt reglementate exhaustiv temeiurile
i procedura nlturrii aprtorului din procesul penal.
2. Prin nlturare a aprtorului se are n vedere ndeprtarea, excluderea lui
din procesul penal.
3. Conform prevederilor alin. 1 din prezentul articol din momentul cnd sau constatat mcar una din circumstanele prevzute n pct. 1) 3)
aprtorul nu are dreptul s participe la procesul penal, i anume:

1) dac el se afl n relaii de rudenie sau n relaii de dependen personal cu


persoana care a participat la urmrirea penal sau la judecarea cauzei;
2) dac el a participat n aceast cauz n calitate de:
a) persoan care a efectuat urmrirea penal, adic a efectuat mcar una din
aciunile prevzute de art. 55, 57 CPP;
b) procuror care a luat parte la desfurarea procesului penal, adic a dispus
de atribuiile prevzute de art. 52 53 CPP;
c) judectoru care a judecat cauza, n acest caz se are n vedere nu numai
judectorul care a judecat cauza n prim instan, n apel, n recurs, ori supuse
cilor extraordinare de atac, dar i judectorul de instrucie care a asigurat
conform art. 41 CPP controlul judectoresc n cursul urmririi penale;
d) grefier, interpret, traductor, specialist, expert sau martor ( a se vedea
comentariul la art. 67 alin. 5 pct. 5).
3) dac nu poate fi aprtor n baza legii sau sentinei de judecat ( a se vedea
comentariul la art. 67 alin. 5 pct. 2).
4. n alin. 2 n calitate de motiv pentru nlturarea aprtorului din procesul
penal este prevzut situaia n care justiiabilul are temeiuri reale de a-i pune la
ndoial competena, adic nu i s-au dat lmuriri, sfaturi; aprtorul nu a avut
intervenii n cursul procesului; fie i se pune la ndoial bun-credina, adic
onestitatea, probitatea, corectitudinea, fidelitatea i castitatea.
5. Privitor la temeiurile prevzute n alin. 3 a se vedea comentariul la art. 67
alin. 5 pct. 3) 4).
6. nlturarea aprtorului din procesul penal poate avea loc la cererea
bnuitului, nvinuitului, inculpatului ori din oficiu la iniiativa organului ce
desfoar procesul penal. n acest sens organul de urmrire penal i
procurorul emite ordonan motivat, iar instana ncheiere motivat.
Hotrrea este definitiv, nefiind susceptibil de a fi atacat
Analizai drepturile aprtorului la urmrirea penal.
Alineatul 1 pct.1 din articolul 68 prevede dreptul de a cunoate esena bnuielii
sau nvinuirii, garantat prin obligaia organului de urmrire penal i a
procurorului de a comunica aprtorului procesul-verbal de reinere (art. 167
CPP), hotrrea de aplicare a msurii preventive, ordonana de recunoatere n
calitate de bnuit, ordonana de punere sub nvinuire, de schimbare i
completare a nvinuirii, ordonanele privind scoaterea persoanei de sub urmrire
penal ori ncetarea urmririi penale, rechizitoriul.
4. Aprtorul particip potrivit pct. 2 alin.1 la toate aciunile procesuale
efectuate la solicitarea sa, iar la celelalte la propunerea organului de urmrire
penal.
Organul oficial este obligat s-i comunice, n form scris, aprtorului despre
locul i timpul efecturii aciunii procesuale.
5. Participnd la aciunea procesual (alin. 1 pct. 3) poate explica justiiabilului
drepturile; poate pune ntrebri persoanelor audiate; poate ateniona ofierul de

urmrire penal, procurorul i judectorul asupra particularitilor, nsuirilor i


semnalmentelor obiectelor cercetate; poate obiecta mpotriva oricrei abateri de
la lege, cere completarea proceselor verbale respective (pct. 8)
Se permite aprtorului posibilitatea administrrii probelor prin prezentarea
documentelor, datelor, obiectelor penatru anexarea la dosarul penal de ctre
organul care efectueaz urmrirea penal sau instana de judecat. Acestea se pot
cpta prin intervievarea persoanelor cu acordul lor. Nu se admite intervievarea
n scopul schimbrii declaraiilor date anterior. La cererea aprtorului persoana
intervievat poate expune faptele n form scris.
Aprtorul poate atrage pentru ndeplinirea aciunilor artate avocaii stagiari i
specialiti (art. 14 15 din Legea cu privire la avocatur).
Aprtorul nu poate efectua aciuni procesuale.El poate cere recuzri.
Cererea de recuzare trebuie motivata. naintnd cereri, aprtorul le va motiva .
Participnd la aciunea organului de urmrire penal ori a procurorului, poate
face obiecii i poate insista asupra includerii lor n procesul verbal. De regul,
obieciile sunt nscrise personal de ctre aprtor i semnate .
La terminarea urmririi penale, lund cunotin de materialele cauzei ,
aprtorul poate ridica copii. Dac materialele cauzei conin secret de stat
nainte de a lua cunotin de coninutul lor, aprtorul va da, n scris, o
declaraie de nedivulgare.Nu este exclus posibilitatea de a face copii de pe toate
materialele cauzei.
Redactai o ordonan de recunoatere a persoanei n calitate ca reprezentant
legal.
ORDONAN
de recunoatere n calitate de reprezentant legal al bnuitului minor
mun. Chiinu
6 noiembrie 2009
Procuror in Procuratura sectorului Centru, municipiul Chiinu, jurist de rangul
II, Ignat Andrian ,examinand materialele cauzei penale nr. 2006448974 asupra
faptului sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane i luand in consideraie
c bnuitul Mocanu Igor este minor i lipsit parial de capacitatea de exerciiu al
drepturilor prevzute de Codul de procedur penal, in baza prevederilor art. 75,
76 i 77 din Codul de procedur penal,
DISPUN:
Recunoaterea lui Mocanu Oleg, tatl bnuitului Mocanu Igor, in calitate de
reprezentant legal al bnuitului minor.
Procuror in Procuratura sect. Centru, jurist de rangul IIsemntura Ignat
Andrian
201.Indicai condiiile aplicrii arestrii la domiciliu.

Arestarea la domiciliu poate fi aplicata de ctre procuror, din oficiu ori la


propunerea organului de urmrire penal, sau, dup caz, de ctre instana de
judecat numai n cazurile n care exist suficiente temeiuri rezonabile de a
presupune c bnuitul, nvinuitul, inculpatul ar putea s se ascund de organul
de urmrire penal sau de instan, s mpiedice stabilirea adevrului n procesul
penal ori s svreasc alte infraciuni, de asemenea ele pot fi aplicate de ctre
instan pentru asigurarea executrii sentinei.
De regul arestarea la domiciliu se dispune n privina bnuitului, nvinuitului
sau inculpatului care a depit vrsta de 60 ani, care este invalid de gradul I,
femeilor gravide i femeilor care au la ntreinere copii n vrst de 8 an pentru
svrirea oricror infraciuni, cu excepia infraciunilor excepional de grave.
Pentru alte persoane de ct cele artate mai sus aplicarea acestei msuri este
posibil numai pentru infraciunile care se pedepsesc cu cel mult 12 ani
nchisoare.
Dispoziiile articolului 176, articolului 185 aliniatele 3 i 4 precum i a
articolului 186 snt aplicabile i pentru arestarea la domiciliu n sensul c pentru
aplicarea acestei msuri snt necesare existena temeiurilor arestrii preventive.
202.Analizai prevederile legale privind restriciile puse n faa persoanei
arestate la domiciliu.
1. Arestarea la domiciliu const n izolarea bnuitului, nvinuitului,
inculpatului de societate, dar nu i de membrii familiei care locuiesc
mpreun cu acesta.
Arestarea la domiciliu este nsoit de una sau mai multe din urmtoarele
restricii:
1) interzicerea de a iei din locuin;
2) limitarea convorbirilor telefonice, recepionrii i expedierii corespondenei
i utilizrii altor mijloace de comunicare;
3) interzicerea comunicrii cu anumite persoane i primirea pe cineva n
locuina sa.
(4) Persoana arestat la domiciliu poate fi supus obligaiilor:
1) de a menine n stare de funcionare mijloacele electronice de control i de
a le purta permanent;
2) de a rspunde la semnalele de control sau de a emite semnale telefonice de
control, de a se prezenta personal la organul de urmrire penal sau la instana
de judecat la timpul fixat.
2. Restriciile prevzute la aliniatul 4 snt aplicate obligatorii n cadrul
msurii arestrii la domiciliu, ele constituie regimul necesar al
deteniei persoanei la locul ei de trai. Acestea se refer la dreptul de a
se deplasa liber i de a comunica cu alte persoane, cu excepia
membrilor familiei, care locuiesc mpreun.

3. Pentru supravegherea persoanei i verificarea respectrii de ctre


aceasta a restriciilor impuse nvinuitului i se pot ordona efectuarea
diferitor aciunii, care vor fi expres menionate n ncheierea instanei
de judecat privind aplicarea acestei msuri.
4. Pentru nclcarea restriciilor impuse organul investit cu supravegherea
executrii arestrii la domiciliu va prezenta raport procurorului, iar la
faza judecrii cauzei instanei de judecat.
204.Indicati persoanele care pot fi antrenate in calitate de asistent
procedural si enumerati cazurile in care acestea participa laprocesul penal
Asistentul procedural este persoana care nu are interes personal n cauz, nu este
angajat al organului de urmrire penal i particip la prezentarea persoanei spre
recunoatere. Astfel asistent procesual poate fi orice persoana cu respectarea
anumitor conditii : a) persoana sa fie neutra ,sa nu fie interesata in cauza si sa nu
fie cunoscut persoanei chemate sa faca recunoasterea,sa nu fie angajat al
organului de urmarire penala b) sa fie de acelasi sex si asemanator la exterior cu
persoana ce urmeaza a fi recunoscuta. In cazul prezentarii spre recunoastere la
aceasta procenura urmeaza a fi antrenati 4 asistenti procedurali care sa
corespunda acestor criterii si particularitati.Asistentii procedurali pe linga
prezentarea spre recunoastere mai pot participa la reconstituirea faptei sau la
efectuarea experimentului cind prezenta acestora este considerata obligatorie.
205.Distingeti statutul asistentului procedural de statutul martorului
Martorul este persoana care poseda informatii cu privire la vreo circumstanta
care urmeaza sa fie constatata in cauza. Pe cind asistentul procedural e persoana
care nu are nici un interes personal in cauza ,nu e angajat a organului de
urmarire penala, si participa ;a prezentarea spre recunoatere de regula. Calitatea
de martor se dobindeste numai in prezenta anumitor conditii , si anume: 1
existenta unui proces penal in curs de desfasurare in fata organuluii de urmarire
penala sau in instanta;2persoana trebuie sa cunoasca informatii cu privire la
circumstantele ce urmeaza a fi constatate in cauza, 3citarea persoanei in calitate
de martor de catre organul de urmarire penala sau instanta de judecata sau
audierea decatre organele urmaririi pen. cu privire la faptele si imprejurarile pe
care le cunoaste. Formal calitatea de martor se dobindeste prin chemarea unei
persoane ca martor in procesul penal. Pe cind asistent procedural poate fi orice
persoana care nu are interes in cauza si care este de acelasi sex si asemanator la
exterior cu persoana ce urmeaza a fi recunoscuta. Statutul martorului se
deosebeste de cel al asistentului procedural prin faptul ca are anumite drepturi de
care nu se bucura asistentul si anume: are dreptul de a inainta cereri, cere
recuzarea persoanelor participante la audierea sa, sa refuze de a da declaratii sau
a oferi obiecte, documente daca acestea ar marturisi impotriva sa fie asistat de
un avocatcare sa-i reprezinte interesele in fata organului de urmarire penala. Si

raspunderea acestor persoane pentru neexecutarea obligatiilor lor e diferita ,


asistentul procedural pentru neindeplinirea obligatiilor sale poate fi supus unor
masurilor procesuale de constringere ca de ex.: oblicarea de a se
prezenta,aducerea silita, amenda judiciara. Iar martorulin cazul in care nu-si
indeplineste obligatiile poate fi supus unei amende judiciare, in caz de refuz sau
eschivare de a face declaratii sau depunerea unor declaratii false poate fi supus
raspunderii penale conform art.313 ,312 Cod penal.
206.Estimati prevederile legale privind imunitatile si privilegiile martorilor
in raport cu standardele internationale
Termenele imunitate si privilegii nu se utilizeaza direct in procedura penala dar
totusi aceasta institutie isi gaseste aplicarea si reglementarea in Codul de
procedura penal. Conform dictionarului explicativ a limbii romane termenul de
imunitati semnifica un ansambu de drepturi sau privelegii de care se bucura o
categorie de persoane potrivit aceleeasi surse termenul privilegiu semnifica :
avanta, scutire de obligatii, drept sau distinctie sociala care se acorda in situatii
speciale unei persoane sau unui grup. Aceste notiuni se mentioneaza in
Conventia Europeana a Drepturilor Omului chiar daca au o alta
semnificatie.Conventia stabileste ca judecatorii se bucura de un sir de imnutati si
prevelegii in timpul exercitarii functiilor sale.In general imunitatile si privilegiile
judecatorului tin de imunitatea de arestare sau de detinere si de control sau
retinere a bagajelor.Pentru asigurarea aplicarii mai adecvate institutiilor in
procesul penal prin care unele persoane nu pot participa in calitate de martor iar
altele sunt elibereate de obligatia de a depune marturii, e oportun de a folosi
imunitate si privelegiu anume cu aceasta semnificatie, ca si in Conventie. In
doctrina procesual penala s-au conturat citeva conditii de exsitenta a privilegiilor
si anume:1 procesul penal trebuie efectuat in conditiile sigurantei ca informatiile
transmise sunt confidentiale si ca ele nu vor fi date publicitatii:2
Confidentialitatea trebuie sa poarta un caracter esential in relatiile dintre parti.
Conform opinii unor autori imunitatea martorilor se manifesta ca o derogare de
la o anumita obligatie procesuala. Codul de procedura pen stabileste in art 90
alin 2 faptul ca nici o persoana nu poate fi contra intereselor sale sau a rudelor
sale apropiate. Acest drept este ridical la rang de principiu de Cod de proced pen
in art.21. Acest privilegiu de anu depune declaratii contra sa sau rudelor
apropiate se mentine pe tot parcursul procesului. Daca martorul ce e eliberat
prin lege de a face declaratii , nu acceptata sa depuna declaratii in sedinta de
judecata , declaratiile lui depuse in cadrul urmaririi penale nu pot fi citate in
sedinta. IN alin3 art 90 sunt indicate o serie de imunitati si anume categoriile de
persoane care nu pot fi atrase ca martori in proces , printre acestea se enumera:
aparatorii ,colaboratorii biroului de avocati; judecatorul procurorul grefierul cu
privire la anumite circumstante pe care le-au cunoscut in timpul exercitarii
atributiilor de serviciu; jurnalistul ; slujitorul cultelor; medicul de familie;

Imunitatiile si privilegiile au drept scop ocrotirea anumitor relatii recunoscute


de societate drept cele mai valoroase. Necesitate delimitarii imunitatile de
privilegiile e determinate de totalotate drepturilor ce survin in urma aplicarii
institutiei.In cazul imunitatiilor persoana nu poate participa la proces chiar daca
doreste acest lucru. Privilegiul acorda persoanei dreptul dicretional de
participare in probatoriu. Imunitatiile si privilegiile au anumite elemente comune
:caracterul relatiilor scopul comunicarii ,confidentialitatea . Imunitatile si
privilegiile apartin persoanei obisnuite care decide de a da sau nu publicitatii
continutul comunicarii deoarece secretul i-a apartinut initial.
207.Indicati conditiile si temeiurile aplicarii sechestrului
Conform codului de procedura pen : Punerea sub sechestru a bunurilor este o
msur procesual de constrngere, care const n inventarierea bunurilor i
interzicerea proprietarului sau posesorului de a dispune de ele, iar n caz de
necesitate, de a se folosi de aceste bunuri . Conform prevederilor legale
sechestrulpoate fi dispus in urmatoarele conditii ce urmeaza a fi intrunite
comulativ: a) sa fie inceputa urmarirea penal b) daca probele acumulate permit
de a presupune intemeiat ca banuitul inviuitul, sau alte persoane la care se afla
bunurile urmarite le pot tainui deteriora sau cheltui; c) daca s-a inaintat actiunea
civila, daca pentru daca pentru savirsirea actiunii incriminate banuitului ,
invinuitului inculpatului ii pot fi aplicata pedeapsa amenzii sau daca exista unul
din bunuri prevazute la alin2 art 106 CP.
208.Deducati particularitatile amendei judiciare in raport cu amenda
contraventionala
Coform cod proced pen Amenda judiciar este o sanciune bneasc aplicat de
ctre instana de judecat persoanei care a comis o abatere n cursul procesului
penal. Pe cind amenda contraventional reprezinta o sanctiune pecuniara care se
aplica in cazurile prevazute de Cod contraventional. Ambele tipuri de amenda
se exprima in unitati conventionale, unitatea conventionala de amenda fiind
egala cu 20 lei . Insa aceste tipuri de amenzi se deosebesc dupa cuantumul sau
astfel amenzii judiciare se aplica in marime de la 1 la 25 unitati conventionale,
pecind amenda contraventionala se aplica pentru persoanele fizice in marime de
la 1 la 150 u.c. iar pentru persoane juridice in marimea de la 10 la 500 u.c. De
aici rezulta o alta delimitare si anume ca amenda judiciara se aplica doar
persoanelor fizice pe cind cea contraventionala atit persoanelor fizice cit si
juridice. Fiecare tip de amenda se aplica pentru anumite tipuri de abateri ce sunt
prevazute in cazul amenzii juridice in art 201(alin4) iar in cazul amenzii
contraventionale in partea speciala a codului contraventional. Alte delimetare
este ca amnda judiciara se aplica de catre judecatori cind abaterea are loc in
cursul judecarii cauzei ,si de judecatorul de instructie cind abaterea are loc in

cursul urmaririi penale, iar amenda contraventionala sa aplica de regula de catre


agentul constatator la locul constatarii faptei contraventionale, astfel amenda
contraventional aplicinduse pe o cale extrajudiciara.Aplicarea amenzii judiciare
nu inlatura raspunderea penala in cazul in care fapta constitue o infractiune pe
cind amenda contraventionala apare de regula ca sanctiunea principala pentru
fapta comisa.
209.Proiectati o situatie de revocare a masurii sechestrului
Conform CPP punerea bunurilor sub sechestru poate fi contestat n modul
stabilit de prezentul cod, ns plngerea sau recursul naintat nu suspend
executarea acestei aciuni. Alte persoane dect bnuitul, nvinuitul, inculpatul
care consider c punerea sub sechestru a bunurilor lor este efectuat ilegal sau
nentemeiat snt n drept s cear organului de urmrire penal sau instanei s
scoat bunurile de sub sechestru. n cazul n care acestea refuz s satisfac
rugmintea sau nu au comunicat persoanei respective despre soluionarea cererii
timp de 10 zile din momentul primirii ei, persoana este n drept s solicite
scoaterea bunurilor de sub sechestru n ordinea procedurii civile. Hotrrea
instanei de judecat n privina aciunii civile privind scoaterea bunurilor de sub
sechestru poate fi atacat de ctre procuror n instana ierarhic superioar cu
recurs n termen de 10 zile, ns, dup intrarea ei n vigoare, este obligatorie
pentru organele de urmrire penal i pentru instana de judecat care judec
cauza penal n cadrul soluionrii chestiunii ale cui bunuri trebuie s fie
confiscate sau, dup caz, urmrite. Un exemplu de revocare a punerii bunurilor
sub sechestru este situatia cind persoana a fost achitata sau a fost incetata
urmarirea penala. Instanta de judecata judecatorul de instructie sau procurorul in
limitele kompetentei lor ridicasechestrul asupra bunurilor si in cazurile cind
constata ilegalitatea puneri acestora subsechestru de catre organul de urmarire
penala fara autorizatie.
210.Definiti notiunea de expert si specialist
Expertul este persoana care poseda cunostinte temeinice speciale intr-un anumit
domeniu si este abilitata de lege sa faca o expertiza. Specialistul este persoana
care cunoaste temeinic o disciplina sau o anumita problema si e antrenata in
procesul penal,inmodul prevazut delege, pentru a contribui la stabilirea
adevarului.
211.Distingeti statutl expertului de cel al specialistului
Prin specialist in cadrul procesului penal se are in vedere persoana fizica: a)care
are cunostinte temeinice intr-un anumit domeniu de activitate umana(tehnica,
stiinta , arta) b) care a fost chemata la efectuarea actiunii procesuale in modul
prevazut de lege c)ce nu se afla in nici o situatie de incompatibilitate indicate in
art 86 C proc pen.. Expert judiciar conform Legei RM cu privire la expertiza

judiciara poate fi persoana care : a) are capacitatea de a actiona cu discernamint


b) are studii superioare universitare , intr-un anumit domeniu al expertizei si a
obtinut calificarea de expert judiciar c) poseda cunostinte speciale in cele mai
diverse domenii ale stiintei , tehnicii, artei ,alte domeniiale activitatii umane d)
este atestat in calitate de expert judiciar intr-un anumit domeniu e) nu are
antecedente penale f) se bucura de o buna reputatie profesionala. Calitatea de
expert e incompatibila cu orice alt statut in cauza concreta. Scopul pentru care
specialistul se atrage in procedura in cauza penala este acordarea ajutorului
necesar organului de urmarire penala sau a instantei , prin ajutor se are in vedere
: coribuirea prin sfaturi ,sugestii la descoperirea ridicarea obiectelor sau a
documentelor : contribuirea la aplicarea mijloacelor tehnice in cursul actiunii
procesuale: ajutorul la formarea intrebarilor pentru expert. Expertul fiind o
persoana ce nu are interese in rezultatele cauzei este atras in proces pentru
efectuarea unor investigatii si aplicindusi cunostintele din domeniul stiintei ,
tehnicei ,asrtei sau a altor domenii de activitate umana prezinta rapoarte care sa
contina raspunsuri obiective si intemeiate la intrebarile ce li se pun. Astfel am
putea spune ca specialistul este implicat in anumite activitati prosesuale pentru
acordarea de ajutor organului de urmarire penala in scopul aflarii adevarului. Pe
cind Expertul e o persoana cu studii vaste care e atras in proces pentru a
confirma anumite circumstante ce au relevanta in proces (ex: verificarea
autencitatii unui obiect ) .
212.In ce masura normele nationale privind incompatibilitatea expertului si
a specialistului se conformeaza cu standardele internationale
Conform CPP Persoana nu poate lua parte la proces n calitate de expert:
1) dac el personal, soul su, ascendenii ori descendenii lor, fraii sau
surorile i copiii acestora, afinii i persoanele devenite prin nfiere, potrivit legii,
astfel de rude, precum i alte rude ale lui, snt direct sau indirect interesate n
proces;
2) dac el este parte vtmat sau reprezentant al ei, parte civil, parte
civilmente responsabil, so sau rud cu vreuna din aceste persoane ori cu
reprezentantul lor, so sau rud cu nvinuitul, inculpatul n proces ori cu
aprtorul acestuia;
3) dac a participat n acest proces n calitate de martor, , interpret, traductor,
grefier, persoan care a efectuat urmrirea penal, procuror, judector de
instrucie, aprtor, reprezentant legal al nvinuitului, nculpatului, reprezentant al
prii vtmate, prii civile sau prii civilmente responsabile;
4) dac a efectuat o cercetare sau un control administrativ al circumstanelor
cauzei sau a participat la adoptarea unei hotrri referitoare la aceast cauz n
orice organ obtesc sau de stat;
5) dac el a luat n aceast cauz hotrri anterioare judecii n care i-a expus
opinia asupra vinoviei sau nevinoviei inculpatului;

6) dac exist alte circumstane care pun la ndoial rezonabil imparialitatea


judectorului. 2) dac se afl n relaii de rudenie sau n alte relaii de
dependen de persoana care efectueaz urmrirea penal, de judector sau de
vreuna din prile la proces ori, dup caz, de reprezentanii lor;
3) dac nu este n drept s fie n aceast calitate n baza legii sau a sentinei
judectoreti;
4) dac a efectuat n cauza respectiv o revizie sau alte aciuni de control,
rezultatele crora au servit temei pentru pornirea procesului penal;
5) dac a participat n calitate de specialist n acest proces, cu excepia
cazurilor de participare a medicului legist la examinarea exterioar a cadavrului
i a cazurilor de participare a specialitilor n materie la cercetarea exploziilor i
la demontarea dispozitivelor explozive;
6) dac se constat incompetena ei.
(2) Participarea anterioar a persoanei n calitate de expert nu este un obstacol
care exclude participarea ei ulterioar n aceeai calitate n procedura dat, cu
excepia cazurilor n care expertiza se efectueaz repetat n legtur cu apariia
ndoielilor n privina veridicitii concluziilor din raport.
(3) Recuzarea expertului se soluioneaz de organul de urmrire penal sau de
instan i hotrrea asupra acestei chestiuni nu este susceptibil de a fi atacat.
213.Definiti scopul si limitele confidentialitatii urmaririi penale
Conform CPP Materialele urmririi penale nu pot fi date publicitii dect cu
autorizaia persoanei care efectueaz urmrirea penal i numai n msura n
care ea consider c aceasta este posibil, cu respectarea prezumiei de
nevinovie, i ca s nu fie afectate interesele altor persoane i ale desfurrii
urmririi penale.
Dac este necesar a se pstra confidenialitatea, persoana care efectueaz
urmrirea penal previne martorii, partea vtmat, partea civil, partea
civilmente responsabil sau reprezentanii lor, aprtorul, expertul, specialistul,
interpretul, traductorul i alte persoane care asist la efectuarea aciunilor de
urmrire penal despre faptul c nu au voie s divulge informaia privind
urmrirea penal. Aceste persoane vor da o declaraie n scris c au fost
prevenite despre rspunderea pe care o vor purta conform art.315 din Codul
penal.
Divulgarea datelor urmririi penale de ctre persoana care efectueaz
urmrirea penal sau de ctre persoana abilitat cu controlul asupra activitii de
urmrire penal, dac aceast aciune a cauzat daune morale sau materiale
martorului, prii vtmate i reprezentanilor acestora sau a prejudiciat procesul
de urmrire penal, are ca urmare rspunderea penal prevzut n art.315 din
Codul penal.

214.Distingeti masurile de pastrare a confidentialitatii urmaririi penale de


masurile pastrarii secretului de stat si altui secret ocrotit delege
Confidentialitatea urmaririi penale se efectueaza prin prevenirea personalor care
au luat cunostinta cu datele urmaririi penale de a pastra informatiile respective
pina la terminarea urmaririi penale, luinduse de la acestia o declaratie in scris
despre faptul ca au fost prevenite in legatura cu survenirea raspunderii penale in
urma divulgarii acestei informatii conform art 315 CP. Spre deosebire de
confidentialitatea umraririi penale, pastrarea secretulului de stat se garanteaza
prin faptul ca persoanele crora organul de urmrire penal sau instana le
solicit s comunice sau s prezinte date care constituie secret de stat au dreptul
s se conving de faptul c aceste date se colecteaz pentru procesul penal
respectiv, iar n caz contrar s refuze de a comunica sau de a prezenta date.
Persoanele crora organul de urmrire penal sau instana le solicit s comunice
sau s prezinte date ce constituie secret de stat nu pot refuza ndeplinirea acestei
cerine, motivnd prin necesitatea pstrrii secretului de stat, ns au dreptul s
primeasc n prealabil de la persoana care efectueaz urmrirea penal sau de la
instan o explicaie care ar confirma necesitatea furnizrii datelor menionate,
cu includerea acestei explicaii n procesul-verbal al aciunii procesuale
respective. Persoanele crora organul de urmrire penal sau instana le solicit
s comunice sau s prezinte date care constituie secret comercial sau alt
informaie oficial cu accesibilitate limitat au dreptul s se conving de faptul
c aceste date se colecteaz pentru procesul penal respectiv, iar n caz contrar s
refuze de a comunica sau de a prezenta date. Persoanele crora organul de
urmrire penal sau instana le solicit s comunice sau s prezinte date ce
constituie secret comercial sau un alt secret ocrotit prin lege nu pot refuza
ndeplinirea acestei cerine, motivnd prin necesitatea pstrrii secretului, ns au
dreptul s primeasc n prealabil de la persoana care solicit informaii o
explicaie n scris care ar confirma necesitatea furnizrii datelor menionate.
215.Redactati o plingere catre judecatorul de instructie determinata de
incalcarea secretului comercial
Judecatoria
sectorului centru mun. Chisinau
Ctre Judecatorul de instructie a judecatoriei sectorului centrul din partea
ceteanului Ghita Bomba domiciliat n: __mun. chisinau str. Florilor 4/2
Plngere (n temeiul art. 214 Cod de Procedur Penal a RM)
La data de 27.08.09 eu subsemnatul Ghita Bomba amfost citat da ma prezint la
organul de urmarire penala din mun. chisinau sectorul centru pentru a depune
dclaratii intro cauzapenala. Ofiterul de urmarire penala in mod abuziv fiind

coenteresat sa afle secretul comercial al intreprinderii in care activez fara a imi fi


explicat scopul divulgarii acestor informatii fara a imi acorda dr de a ma
konvinge ca aceste datesint colectate pentru procesul penal ma impus sub
pretextul refuzului de a face declaratii sa divulg aceasta informatie. In urma
divulgarii secretului comercial intreprinderii in care activez i sa cauzat prejudicii
considerabile datorita faptului ca aceasta informatii a fost accesibila publicului.
Data
Semnatura
216.Definiti notiunea de martor
Martorul este persoana citat n aceast calitate de organul de urmrire penal
sau de instan, precum i persoana care face declaraii, n modul prevzut de
prezentul cod, n calitate de martor. Ca martori pot fi citate persoane care posed
informaii cu privire la vreo circumstan care urmeaz s fie constatat n
cauz. Calitatea de martor se dobindeste numai in prezenta anumitor conditii , si
anume: 1 existenta unui proces penal in curs de desfasurare in fata organuluii de
urmarire penala sau in instanta;2persoana trebuie sa cunoasca informatii cu
privire la circumstantele ce urmeaza a fi constatate in cauza, 3citarea persoanei
in calitate de martor de catre organul de urmarire penala sau instanta de judecata
sau audierea decatre organele urmaririi pen. cu privire la faptele si imprejurarile
pe care le cunoaste. Formal calitatea de martor se dobindeste prin chemarea unei
persoane ca martor in procesul penal.
217.Distingeti statutul avocatului martorului de statutul aparatorului
banuitului
Potrivit prevederilor CPP Persoana, fiind citat n calitate de martor, are dreptul
s invite un avocat care i va reprezenta interesele n organul de urmrire penal
i o va nsoi la aciunile procesuale efectuate cu participarea sa. Avocatul invitat
de ctre martor n calitate de reprezentant al su la organul de urmrire penal,
dup ce i-a confirmat calitatea i mputernicirile, are dreptul: s tie n care
cauz penal este citat persoana pe care o reprezint; s asiste pe tot parcursul
desfurrii aciunii procesuale la care particip persoana pe care o reprezint; s
cear, n condiiile prevzute de lege, recuzarea interpretului, traductorului care
particip la audierea martorului respectiv; s nainteze cereri; s-i explice
martorului drepturile lui i s atenioneze persoana care efectueaz aciunea
procesual asupra nclcrilor legii comise de ea; s se adreseze, cu permisiunea
organului de urmrire penal, persoanei interesele creia le reprezint cu
ntrebri, observaii, ndrumri; s fac obiecii mpotriva aciunilor organului
de urmrire penal i s cear includerea obieciilor sale n procesul-verbal

respectiv; s ia cunotin de procesele-verbale ale aciunilor procesuale la care


el mpreun cu persoana interesele creia le reprezint au participat i s cear
completarea lor sau includerea obieciilor sale n procesul-verbal respectiv.
Avocatul martorului, lund parte la aciunile procesuale, este obligat s se supun
dispoziiilor legale ale reprezentantului organului de urmrire penal.
Aprtorul este persoana care, pe parcursul procesului penal, reprezint
interesele bnuitului, nvinuitului, inculpatului, i acord asisten juridic prin
toate mijloacele i metodele neinterzise de lege. Aprtorul nu poate fi asimilat
de ctre organele de stat i persoanele cu funcie de rspundere cu persoana
interesele creia le apr i cu caracterul cauzei penale care se examineaz cu
participarea lui.Persoanele capt calitatea de aprtor din momentul n care iau asumat angajamentul de a apra interesele persoanei n cauz cu
consimmntul acesteia. Aprtorul, dup ce i-a asumat angajamentul de a
apra, trebuie s anune despre aceasta organul de urmrire penal sau
instana. Avocatul care acord asisten juridic garantat de stat dobndete
calitatea de aprtor n momentul n care coordonatorul oficiului teritorial al
Consiliului Naional pentru Asisten Juridic Garantat de Stat emite decizie
privind acordarea asistenei juridice calificate. Avocatul care acord asisten
juridic bnuitului sau nvinuitului la reinere sau arestare se consider
aprtorul lor pe aceast perioad de timp i cu consimmntul lor el poate
continua participarea n calitate de aprtor pn la terminarea procesului n
cauza respectiv sau pn la includerea n proces a unei alte personae.Aparatorul
banuitului are dreptul: s cunoasc esena bnuielii sau nvinuirii; s explice
persoanei pe care o apr drepturile i s atenioneze persoana care efectueaz
aciunea procesual asupra nclcrilor legii comise de ea; s prezinte
documente sau alte mijloace de prob pentru a fi anexate la dosarul penal i
cercetate n edina de judecat; s cear recuzarea persoanei care efectueaz
urmrirea penal, a judectorului, procurorului, expertului, interpretului,
traductorului, grefierului; s ia cunotin de materialele cauzei penale din
momentul terminrii urmririi penale i s noteze orice date din dosar, s fac
copii; s participe la edinele de judecat n prim instan, n apel, n recurs,
precum i la judecarea cauzei pe cale extraordinar de atac; s participe la
mpcarea cu partea oponent dac persoana pe care el o apr particip la
mpcare; s fac obiecii mpotriva aciunilor preedintelui edinei de
judecat; s i se repare prejudiciul cauzat de aciunile nelegitime ale organului
de urmrire penal sau ale instanei. Aprtorul nu este n drept s ntreprind
careva aciuni mpotriva intereselor persoanei pe care o apr i s o mpiedice
s-i realizeze drepturile. Aprtorul nu poate, contrar poziiei persoanei pe care
o apr, s recunoasc participarea ei la infraciune i vinovia de svrirea
infraciunii. Aprtorul nu este n drept s destinuiasc informaiile care i-au
fost comunicate n legtur cu exercitarea aprrii dac aceste informaii pot fi
utilizate n detrimentul persoanei pe care o apr.

Avocatul nu este n drept s renune nemotivat la aprare.Aparatorul este


obligat sa participle daca banuitul cere acest lucur,banuitul este minor sau militar
in termen sau I se incrimineaza o infractiune grav, deosebit de grav sau
excepional de grava.
218.Redactati o hotatire privind inlaturarea din process a avocatului
martorului
Avocatul nu are dreptul s participe la procesul penal:dac el se afl n relaii de
rudenie sau n relaii de dependen personal cu persoana care a participat la
urmrirea penal sau la judecarea cauzei; dac a participat n aceast cauz n
calitate de: persoan care a efectuat urmrirea penal; procuror care a luat parte
la desfurarea procesului penal; judector care a judecat cauza; grefier,
interpret, traductor, specialist, expert sau martor;
3) dac nu poate fi aprtor n baza legii sau sentinei instanei judectoreti.
Avocatul care acord asisten juridic garantat de stat va fi nlturat din
procesul penal dac persoana pe care o apr are temeiuri reale de a pune la
ndoial competena sau buna-credin a avocatului i va depune o cerere pentru
nlturarea acestui aprtor din proces.
Avocatul nu poate participa n procesul penal dac a acordat anterior sau
acord n prezent asisten juridic unei persoane ale crei interese vin n
contradicie cu interesele persoanei pe care o apr, precum i dac se afl n
relaii de rudenie sau n relaii de dependen personal de prima.
219.Definiti notiunea de masuri de protectie
conform legii cu privire La protecia martorilor i altor participani la procesul
penal prin
msuri de protecie se subinteleg acele msurile prevzute la art.13 aceleeasi
legi , aplicate n cadrul programului de protecie exclusiv de ctre organul
abilitat cu protecia martorilor. Organul abilitat cu protecia martorilor i altor
participani la procesul penal funcioneaz ca subdiviziune a Ministerului
Afacerilor Interne. Msurile de protecie: n cadrul procesului penal pot fi
aplicate, n privina persoanei protejate, urmtoarele msuri de protecie:
a) protecia datelor de identitate;
b) audierea cu aplicarea unor modaliti speciale;
c) schimbarea domiciliului sau locului de munc ori de studii;
d) schimbarea identitii, schimbarea nfirii;
e) instalarea unui sistem de alarm la locuin sau reedin;
f) schimbarea numrului de telefon;
g) asigurarea proteciei bunurilor.
220.Clasificati masurile de asigurare asecuritatii participantilor la proces
Dupa natura juridical si modul de reglementare deosebim trei categorii de
masuri de asigurare a securitatii participantilor la process : 1)masuri

procedurale penale 2) masuri urgente, masuri de protectie ,masuri asiguratorii 3)


Masuri te protectie prin actiuni de investigatie operative
Masuri procesual penale sunt :a)examinarea cauzei in sedinta ; b)audierea
martorului c)prezentarea persoanei spre recunoastere; d)interceptarea
comunicarilor
Masuri urgente aplicate fata de persoana protejata sunt : asigurarea pazei
personale, pazei domiciliului, ori a bunurilor; interceptarea comunicarilor;
supravegherea prin intermediul mijloacelor audio video; deplasarea temporara
intr-un loc sigur; instalarea tehnici speciale de semnalizare in locul de aflare.
Masuri de protectie: protectiea datelor de identitate; audierea cu aplicarea
mijloacelor speciale; schimbarea domiciliului a locului de muncasau studii;
schimbarea identitatii / infatisarii; schimbarea nr de telefon; asigurarea protectiei
bunurilor;
Masurile de asistenta sunt: integrarea in alt mediu social,recalificarea
profesionala;asigurarea unui venit care ii va asigura un trai decent pina la gasirea
unui loc de munca; asistenta medicala;asistenta juridica; asistenta psihologica
sisociala.
221.Proiectati o situatie cind persoana poate fi inclusa in programul de
protectie
Situatie similara ar fi cazul cind un persoana fiind martor ocular al unei
infractiuni exceptional de grave, la organul de urmarire penala depune declaratii
despre cele care a luat cunostinta. Persoana avind o informatie valoroasa
pentru,la cererea scrisa a persoanei date si luainduse in consideratie informatia
pe care o detine, prin o hotarire motivate a procurorului sau a instantei persoana
data poate fi inclusa in programul de protectie si daca aceasta este afla in
pericol,pentru a o proteja, si pentru ca informatia detinuta sa fie folo pentru
pedepsirea faptuitorului.
222.Definiti notiunea de citare
Citarea n procesul penal constituie aciunea procedural prin care organul de
urmrire penal, judectorul de instrucie sau instana de judecat asigur
prezentarea unei persoane n faa sa pentru desfurarea normal a procesului
penal.Actul procedural prin care se relizeaza citarea se numeste citatie.
223.Ziliberberg contra Moldova
Contravenie Materie penal Aplicabilitatea art 6
CEDO, secia IV, hotrrea Ziliberberg contra Moldova, 1 februarie 2005,
61821/00
Caracterul penal al faptei este subliniat i de intervenia poliiei n procedur.

Reclamantul a participat la o demonstraie neautorizat n faa primriei din


Chiinu contra reducerii privilegiilor de transport pentru studeni. Dup ce mai
muli demonstrani au aruncat cu ou i roii n cldirea primriei, poliia a
intervenit i a reinut mai muli demonstrai, ntre care i reclamantul. La sediul
poliiei a fost amendat pentru contravenia de tulburarea ordinii publice cu o
amend care, n caz de neplat, se putea transforma ntr-o sanciune privativ de
libertate. Reclamantul a contestat n instan amenda, ns cererea sa a fost
respins, fr ca reclamantul s fie prezent la judecat i audiat din cauza
greitei citri a sale.
Art. 6 1. Domeniul de aplicabilitate. Curtea a constatat c, n dreptul intern,
fapta comis de ctre reclamant constituie contravenie i nu intr n materie
penal. Curtea a amintit totui c ea nu este inut de calificarea din dreptul
intern. Lund n calcul criterii stabilite anterior pentru a determina caracterul
penal al unei acuzaii: natura faptei, scopul i duritatea sanciunii, Curtea a
constatat c fapta viza ordinea public, scopul sanciunii nu era unul reparator al
unei prejudiciu, iar duritatea sanciunii era ridicat, dat fiind c se putea
transforma n nchisoare. n plus, caracterul penal al faptei este subliniat i de
intervenia poliiei n procedur. De aceea, art. 6 este aplicabil. Echitabilitatea
procedurii. Curtea a amintit faptul c audierea persoanei acuzate n materie
penal de ctre instan este una dintre garaniile fundamentale ale unui proces
penal echitabil. De aceea, n spe, exist o violare a art. 6. DIN ACESTE
MOTIVE, CURTEA UNANIM:
1. Declara faptul ca articolul 6 1 al Conventiei este aplicabil prezentului caz;
2. Sustine faptul ca a existat o incalcare a articolului 6 paragraf 1 al Conventiei;
3. Sustine faptul ca,
(a) statul reclamat trebuie sa achite reclamantului, in decurs de trei luni de la
data la care hotararea devine definitiva in conformitate cu prevederile articolul
44 2 al Conventiei, 1000 EURO in calitate de costuri si cheltuieli care sa fie
convertite in valuta nationala a statului reclamat la rata aplicabila la data
executarii hotararii, plus orice taxa care poate fi incasata,
(b) ca incepand cu data expirarii celor trei luni sus mentionate pana la
executarea hotararii va trebui achitata o rata simpla a dobanzii la sumele de mai
sus egala cu rata minima a dobanzii a Bancii Centrale Europene pe parcursul
perioadei de penalizare plus trei procente.
4. Respinge restul revendicarilor reclamantului de satisfactie echitabila.
Intocmita in limba engleza si notificata in scris la 1 februarie 2005, conform
Regulii 77 2 si 3 a Regulamentului Curtii.
224.Evaluati modalitatile de citare in procedura penala nationala
propunind noi modalitati

Potrivit CPP chemarea unei persoane n faa organului de urmrire penal sau a
instanei de judecat se face prin citaie scris. Citarea se poate face i prin not
telefonic sau telegrafic ori prin mijloace electronice.
Citarea se va face n aa fel ca persoanei chemate s i se nmneze citaia cu
cel puin 5 zile nainte de data cnd ea trebuie s se prezinte conform citaiei n
faa organului respectiv. Aceast regul nu se aplic la citarea bnuitului,
nvinuitului, inculpatului, a altor participani la proces pentru efectuarea unor
aciuni procesuale de urgen n cadrul desfurrii urmririi penale sau al
judecrii cauzei. Citaia se nmneaz de ctre agentul mputernicit cu nmnarea
citaiei (denumit n continuare agent) sau prin serviciul potal.

106,Indicati temeiurile pentru efectuarea perchizitiei.


Temei pentru efectuarea perchizitiei poate constitui presupunearea organului de
urmarere penala bazata pe probe administrate in cauza penala respectiva sau
materiale de investigatie operativa.Probele care reprezinta temei de efectuare a
perchizitiei trebuie, deasemenea ,administrate cu respectarea legii procesua l
penale, iar materile de investigatie operative trebuie tranmise cu respectarea
prevederilor legislatiei procesual penale.Perchizitia poate fi efectuata la orce
etapa a urmariri, in functie de prezenta temeiurilor.
107Analizati normele procedurale cu referinta la perchizitie.
Pn la nceperea percheziiei sau ridicrii de obiectei documente,
reprezentantul organului de urmrire penal este obligat s nmneze, sub
semntur, persoanei la care se face percheziia sau ridicarea copia de pe
ordonana respectiv. La ridicarea deobiecte i documente, dup prezentarea
ordonanei, reprezentantul organului de urmrire penalcere s i se predea
obiectele sau documentele care urmeaz a fi ridicate, iar n caz de refuz
purcedela ridicarea lor forat. Dac obiectele sau documentele ce urmeaz a fi
ridicate lipsesc la loculindicat n ordonan, persoana care efectueaz urmrirea
penal este n drept s fac percheziie,motivnd necesitatea efecturii
acesteia.Dup prezentarea ordonanei, reprezentantul organului de urmrire
penal cere s i se predea obiectele i documentele menionate n ordonan.
Dac obiectele i documentele cutate se predau benevol, persoana care
efectueaz urmrirea penal se limiteaz la ridicarea acestora, fr amai efectua
alte msuri de investigaii. Toate obiectele i documentele ridicate, snt
prezentatetuturor persoanelor care particip la percheziie sau ridicrii. Obiectele
i documentele descoperiten timpul percheziiei sau ridicrii, a cror circulaie
este interzis de lege, trebuie ridicate,indiferent de faptul dac au sau nu legtur
cu cauza penal.n cadrul percheziiei sau ridicrii de obiecte i documente,
persoana care efectueazurmrirea penal, are dreptul s deschid ncperile i
depozitele ncuiate dac proprietarul refuzs le deschid benevol, evitndu-se

deteriorarea nejustificat a bunurilor. Pe parcursul percheziiei pot fi utilizate


mijloace tehnice, fapt ce va fi menionat n procesul-verbal.Organul de urmrire
penal este obligat s ia msuri pentru a nu da publicitiicircumstanele privitor
la viaa intim a persoanei, constatate n legtur cu efectuarea percheziieisau
ridicrii. Persoana care efectueaz urmrirea penal are dreptul s interzic
persoanelor aflate nncpere sau la locul unde este efectuat percheziia, precum
i persoanelor care au intrat n aceastncpere sau au venit n acest loc, s plece
ori s comunice ntre ele sau cu alte persoane pn laterminarea percheziiei.
Reprezentantul organului de urmrire penal care efectueaz percheziia sau
ridicarea deobiecte i documente ntocmete un proces-verbal potrivit
dispoziiilor art. 260 i 261 C.pr.pen.Dac, o dat cu procesul-verbal, este
ntocmit o list special a obiectelor idocumentelor ridicate, acestea snt
anexate la procesul-verbal. Procesul-verbal al percheziiei sauridicrii trebuie s
conin meniunea c celor prezeni le-au fost explicate drepturile i
obligaiilelor prevzute de CPP, precum i declaraiile fcute de aceste
persoane.n privina obiectelor i documentelor care urmeaz a fi ridicate trebuie
s se menionezedac au fost predate benevol sau ridicate forat, precum i n ce
loc i n ce mprejurri ele au fostdescoperite. Toate obiectele i documentele
ridicate trebuie s fie enumerate n procesul-verbal saun lista anexat,
indicndu-se exact numrul, msura, cantitatea, elementele lor caracteristice i,
pect e posibil, valoarea lor.Dac, n timpul percheziiei sau ridicrii, s-au comis
aciuni de nclcare a ordinii de ctre persoanele la care se efectua percheziia
sau ridicarea sau de ctre alte persoane, ori s-au fcutncercri de a distruge sau
a ascunde obiectele sau documentele cutate, reprezentantul organului
deurmrire penal va consemna n procesul-verbal aceste aciuni, indicnd
totodat i msurile ntreprinse de el. Procesul-verbal de percheziie sau
ridicare este adus la cunotin tuturor persoanelor care particip la efectuarea
acestor aciuni procesuale i snt prezente la efectuarea lor, fapt care
esteconfirmat prin semntura fiecreia dintre ele.Obiectele i documentele
ridicate trebuie, pe ct e posibil, s fie mpachetate i sigilatechiar la locul
percheziiei sau ridicrii, despre ce se face meniune n procesul-verbal
respectiv.Pachetele sigilate snt semnate de persoana care a efectuat percheziia
sau ridicarea. Copia de pe procesul-verbal al percheziiei sau ridicrii este
nmnat, contra semntur, persoanelor la care aufost efectuate aceste aciuni
procesuale sau unui membru adult al familiei lor, iar n cazul abseneilor reprezentantului autoritii executive a administraiei publice locale i li se
explic dreptul imodul de contestare a acestor aciuni procesuale.Dac
percheziia sau ridicarea s-a efectuat n sediul unei ntreprinderi,
instituii,organizaii sau uniti militare, copia de pe procesul-verbal se
nmneaz reprezentantului acestora

S-ar putea să vă placă și