Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
unui proces penal echitabil. Functia acuzarii este realizatade catre procuror, insa
laacest proces mai contribuie si organele de urmarire penala. Procurorul conduce
urmarirea penala, fiind acuzator de stat si reprezinta acuzarea in numele statului.
Functia judecatii este reazlizatanumai de catre instantele judecatoresti, organe
de stat care datorita organizarii si functionarii realizeaza o activitate
desolutionare a unui konflict generat de o fapta prevazuta de CP.
8.Divizati functiile procesuale in dependenta de fazele procesului penal
Procesul penal este divizat in urmatoarele faze: urmarirea penala, judecarea
cauzei in prima instanta , executarea sentintei. In fiecare din aceste faze
obligatorii ale procesului penal se desfasoara functiile procesual penale. Astfel
in faza urmarii penale functia acuzarii este realizata de catre procuror care este
acuzatorul de stat si reprezinta interesele acestuia. El conduce urmarirea penala,
este responsabil de administrarea si verificarea probelor, recunoaste persoana in
calitate de banuit, pune sub invinuire peersoana, transmite cauza instantei de
judecata sustinind acuzarea. Functia apararii in faza urmarii penale se realizeaza
prin faptul ca banuitului sau invinuitului i se garanteaza dreptul la un aparator
numit din oficiu sau ales la propria dorinta, care va participa la audierea
banuitului, invinuitului, s fac obiecii mpotriva aciunilor organului de
urmrire penal i s cear includerea obieciilor sale n procesul-verbal
respectiv, s cear recuzarea persoanei care efectueaz urmrirea penal etc. La
urmarirea penala functia judecarii este realizata de catre judecatorul de instructie
cu acordul caruia se efectueaz aciunile de urmrire penal legate de limitarea
inviolabilitii persoanei, domiciliului, limitarea secretului corespondenei,
convorbirilor telefonice, comunicrilor telegrafice i a altor comunicri, precum
i alte aciuni prevzute de lege. Cu autorizarea judectorului de instrucie pot fi
aplicate msuri procesuale de constrngere, i anume: amnarea ntiinrii
rudelor despre reinerea persoanei pn la 12 ore; aplicarea amenzii
judiciare;punerea bunurilor sub sechestru;. In fazajudecarii cauzei functia
acuzarii si apararii se realizeaza de catre procuror si respectiv aparator care
actioneaza in proces pe baza principiului contradictorialitatii. Astfel ambele parti
au dreptul de a prezenta probe, de a face obiectii, de a adresa intrebari
martorilor, partii vatamate, inculpatului, specialistului, expertului si altor
persoane participante laprocess. In faza judecarii cauzei functia judecarii este
realizatade catre judecator sau judecatori in functie de cauza examinata.
Judecatorul este independent, impartial si inamovabil si are sarcina de a
solutiona
cauza
penala.
In
faza
executarii
sentintei
instanta
solutioneazachestiunea privind aminarea executarii sentintei, eliberarea
depedeapsa din kauza bolii, executarea sentintei kind existe si alte sentinte
neexecutate, solutionarea cererilor de stingere si reabilitare inainte de termen.
Aparatorul la rindul are dreptul sa ceara liberarea condiionat de pedeaps
nainte de termen, nlocuirea prii neexecutate din pedeaps cu o pedeaps mai
i alte documente din diverse organe i instituii care pot s le elibereze n modul
stabilit; n interesul asistenei juridice, s solicite, cu consimmntul persoanei
pe care o apr, opinia specialistului pentru explicarea chestiunilor care necesit
cunotine speciale. Bnuitul, nvinuitul, inculpatul, aprtorul, acuzatorul,
partea vtmat, partea civil, partea civilmente responsabil i reprezentanii
lor, precum i alte persoane fizice sau juridice, snt n drept s prezinte
informaii orale i scrise, obiecte i documente care pot fi utilizate ca mijloace
de prob. Instnta de judecata este limitata in activitatea de stringere a probelor,
iar aceasta activitate este posibila de executata doar la cererea partilor. Instanta
are obligatia de a verifica probele propuse de catre parti pntru a constata
admisibilitatea, pertinenta si concludenta lorFiecare prob urmeaz s fie
apreciat din punct de vedere al pertinenei, concludenei, utilitii i veridicitii
ei, iar toate probele n ansamblu din punct de vedere al coroborrii lor.
Reprezentantul organului de urmrire penal sau judectorul apreciaz probele
conform propriei convingeri, formate n urma examinrii lor n ansamblu, sub
toate aspectele i n mod obiectiv, cluzindu-se de lege. Nici o prob nu are o
valoare dinainte stabilit pentru organul de urmrire penal sau instana de
judecat.Instana pune la baza hotrrii sale numai acele probe la cercetarea
crora au avut acces toate prile n egal msur.
24.Redactati o cerere o cerere la CEDO kind un sibiect a
incalcat atributiile saleI. Prile Reclamantul/Reclamanta
1. Gheorghita Vasile, sex masculin, cetatean al RM, profesia
inginer in constructie, nascut la data de 04.09.1970 in satul Cruzesti
raionul Taraclia, cu domiciliul in municipiul Chisinau, stradaFlorilor
4/2, ap 45 tel 022368433
II. Expunerea faptelor
La data de 12.06.2009 Eu Gheorghita Vasile am fost supus t torturii si am
fost detinut in conditii inume si degradante in timpul arestului preventiv in
Procuratura sectorului Centru. Timp de 8 zile am fost detinut intr-o celula care in
conditii de umezeala inalta si am fost hranit in decurs de 8 zile doar kite o bukata de
piine pe zi. Aceste actiuni indreptate impotriva mea au fost cu scopul de a obitne de
la mine recunoasterea vinovatiei asupra unei fapte care in realitate nu am savirsito.
III. Expunerea pretinsei sau pretinselor violri ale Conveniei
i/sau a Protocoalelor, precum i a argumentele n sprijinul acestor
afirmaii
In virtutea celor mentionate conform art. 3 din Conventie a fost incalcat
principiul interzicerii torturii potrivit caruia Nimeni nu poate fi supus torturii,
nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradanteIV.
Expunerea n legtur cu prevederile art. 35/ din convenie
buletinul de identitate
b)
sentinta de condamnare
c)
raportul de expertiza
persoane fizice sau juridice, snt n drept s prezinte informaii orale i scrise,
obiecte i documente care pot fi utilizate ca mijloace de prob.
Aparatorul este in drept s prezinte documente sau alte mijloace de prob pentru
a fi anexate la dosarul penal i cercetate n edina de judecat;
30.Estimati in ce masura atributiile aparatorului in cadrul probatoriului se
conformeaza cu principiul egalitatii armelor
In jurisprudenta europeana, principiul egalitatii armelor semnifica tratarea egala
a partilor pet o a t a d u r a t a d e s f a s u r a r i i p r o c e d u r i i i n f a t a u n u i
t r i b u n a l , f a r a c a u n a d i n t r e e l e s a f i e avantajata in raport cu cealalta
parte sau celelalte parti in proces. Acest principiu decurge inmod direct din
faptul ca orice persoana are dreptul la ascultarea cauzei sale in mod
echitabil.P r i n c i p i u l e s t e u n e l e me n t e s e n t i a l a l dr e p t u l u i l a u n
pr o c e s e c h i t a b i l . A c e s t p r i n c i p i u impune fiecarei parti sa i se ofere
posibilitatea rezonabila de a-si sustine cauza sa in conditiicare sa nu plaseze intro situatie de net dezavantaj in raport cu adversarul ei si ca exigentaegalitatii
armelor in sensul unui just echilibru intre parti are, in principiu acelasi rol atat
in procesel civile, cat si in cele penale.Astfel, o diferenta de tratament in
ascultarea martorilor poate incalca principiul egalitatiiarmelor. Orice
inegalitate in comunicarea documentelor poate fi sanctionata in
numeleacestui principiu. Partile trebuie sa aiba posibilitatea de a prezenta in
mod egal mijloacele de proba de care dispun. De asemenea, principiul egalitatii
armelor trebuie sa fie respectat intimpul exercitarii cailor de atac. Acuzatul
conform art 6 al Conventiei are dr s se apere el nsui sau s fie asistat de un
aprtor ales de el i, dac nu dispune de mijloacele necesare remunerrii unui
aprtor, s poat fi asistat gratuit de un avocat din oficiu, atunci cnd interesele
justiiei
31.Stabiliti esenta principiului prezumtiei de nevnovatie
Persoana acuzat de svrirea unei infraciuni este prezumat nevinovat atta
timp ct vinovia sa nu-i va fi dovedit, n modul prevzut de prezentul cod,
ntr-un proces judiciar public, n cadrul cruia i vor fi asigurate toate garaniile
necesare aprrii sale, i nu va fi constatat printr-o hotrre judectoreasc de
condamnare definitiv. Prezumtia de nevinovatie cuprinde si lipsa obligatieiunei
persoane de asi demonstra nevinovatia. Legea procesual penala stabileste ca
rasturnarea prezumtiei nevinovatiti sau concluziile despre vinovatia persoanei nu
pot fi intemeiate pe presupuneri. Toate dubiile n probarea nvinuirii care nu pot
fi nlturate, n condiiile prezentului cod, se interpreteaz n favoarea
bnuitului, nvinuitului, inculpatului.
ofera interpret. Exceptiile care fac parte de la regulile generale pentru anumite
persoane nu inkalka principiul egalitatii deorece nu au scopul prioritar de
astabili privelegii pentru acestea insa urmaresk de a garanta infaptuirea
activitatii profesionale a acesteia si a garanta buna infaptuire a justitiei. CPP
mentioneaza ca condiiile speciale de urmrire penal i judecare fa de
anumite categorii de persoane care beneficiaz, conform legii, de un anumit grad
de imunitate se asigur n baza prevederilor Constituiei, tratatelor
internaionale, prezentului cod i altor legi. Dupa parerea mea sint justificate
aceste exceptii dat fiind faptul ca anumite persoane care dispun de o anumita
functie in stat, respectiv pentru acestia lise ofera o imunitate pentru aproteja
informatiile pe care acestia le detin si in acelasi timp de a proteja si statul.
40.Descrieti procedura de audiere a banuitului, invinuitului si inculpatului
Audierea bnuitului, nvinuitului, inculpatului se face numai n prezena unui
aprtor ales sau a unui avocat care acord asisten juridic garantat de stat,
imediat dup reinerea bnuitului sau, dup caz, dup punerea sub nvinuire,
dac acesta accept s fie audiat. Persoana care efectueaz urmrirea penal,
nainte de a-l audia pe bnuit, nvinuit, l ntreab numele, prenumele, data, luna,
anul i locul naterii, precizeaz cetenia, studiile, situaia militar, situaia
familial i persoanele pe care le ntreine, ocupaia, domiciliul i alt informaie
necesar pentru identificarea persoanei lui n cauza respectiv, dup aceea l
ntreab dac el accept s fac declaraii asupra bnuielii sau nvinuirii care i se
incrimineaz. n cazul n care bnuitul, nvinuitul refuz s fac declaraii,
aceasta se menioneaz n procesul-verbal al audierii. Dac bnuitul, nvinuitul
accept s fac declaraii, persoana care efectueaz audierea l ntreab dac
recunoate bnuiala sau nvinuirea ce i se imput i i propune s fac n scris
explicaii asupra acesteia, iar dac bnuitul, nvinuitul nu poate scrie sau refuz
s scrie personal declaraia, aceasta se consemneaz n procesul-verbal de ctre
persoana care efectueaz audierea.
Declaraiile bnuitului, nvinuitului se consemneaz n procesul-verbal al
audierii, ntocmit n conformitate cu prevederile.
41.Analizati constatarile CEDO in cauza Valeriu si Nicolae Rosca vs RM
Reclamanii Valeriu si Nicolae Rosca s-au plns sub aspectul Articolului 3 din
Convenie despre rele tratamente aplicate de poliie i anchetatori la 11 mai 2001
n Comisariatul de poliie a sectorului Centru, precum i despre refuzul
procurorilor de a iniia o investigaie penal cu privire la pretinse rele tratamente
din acea zi. La fel, reclamanii s-au plns, conform aceluiai Articol, despre rele
tratamente din 13 iunie 2001 n Comisariatul de poliie raionului Ialoveni i
despre tergiversarea procedurilor referitoare la plngerile acestora despre
maltratri din acea dat. Articolul 3 din Convenie declar:
Tortura este un tratament inuman care are ca scop obtinerea informatiei sau a
unor marturisiri sau aplicarea unei pedepse. Tratamentul inuman este acel
tratament de asha natura incit poate provoca fara a fi evitate grave suferinte
mintale sau fizice. Tratamentul degradant este un tratament care umileste grav
pe un indivit in fata altora sau care il determina sa actioneze impotriva vointei
sale.
44.Corsacov vs Moldova
Reclamantul s-a plins de incalcarea articolului 3 al Conventiei, care
reglementeaza urmatoarele:Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor
sau tratamentelor inumane ori degradante..
(a) Constatarile Curtii cu privire la faptele cauzei
56. Nu poate fi disputat faptul ca in perioada intre arestul reclamantul s-a aflat
sub controlul politiei. De asemenea, nu poate fi disputat si faptul ca reclamantul
a sustinut ca pe parcursul acelei perioade lui i-au fost cauzate leziuni corporale.
57. Esenta declaratiilor Guvernului este ca leziunile corporale au fost cauzate
reclamantului cind el a fost aruncat la pamint in drum spre sectia de politie
58. Curtea nu este convinsa de argumentele prezentate de catre Guvern si
considera ca acesta a omis sa prezinte o explicatie plauzibila despre modul cum
reclamantului i-au fost cauzate leziuni corporale. Ea noteaza ca expertiza
medicala, intocmita de catre o comisie independenta constituita din 4 medici
legisti cu experienta, numita de catre procuratura, in mod clar precede faptul ca
leziunile corporale ale reclamantului nu puteau fi cauzate printr-o cadere a
acestuia, dar prin lovituri cu un obiect contodent. Ea mai noteaza de asemenea
ca, constatarile comisiei medicale nu au fost puse la indoiala in procedura
nationala si ca Guvernul nu a prezentat nici o proba Curtii, care sa puna la
indoiala concluziile clare ale comisiei medicale. Prin urmare, Curtea considera
ca acest raport are o valoare probatorie puternica in ceea ce priveste modul in
care reclamantului i-au fost cauzate leziunile corporale.
60. In baza tuturor materialelor prezentate, Curtea conchide ca Guvernul nu a
reusit sa prezinte probe care sa dovedeasca faptul ca leziunile corporale au fost
cauzate reclamantului intr-un alt mod decit aplicarea unui tratament rau pe
parcursul aflarii sale in arest.
61. Expertiza medicala arata ca reclamantul a fost batut cu obiecte contodente in
cap si la talpa piciorului sau sting. Se pare ca in rezultatul acestor batai
reclamantul a suferit o trauma acuta la cap si o contuzie; el avea numeroase
vinatai pe fata, in jurul urechii drepte si pe talpa piciorului sau sting; el a avut o
perforare a membranei timpanului ca rezultat al leziunilor corporale aplicate
care i-au cauzat surzenie brusc instalata si care a avut drept rezultat scaderea
capacitatii de auz Se pare ca, leziunile cauzate reclamantului s-au deteriorat pina
la invaliditate de gradul II.
50.Stepuleac vs Moldova
n cauza Stepuleac c. Moldovei, reclamantul, Gheorghe STEPULEAC, este
directorul Tantal SRL, o companie ce ofer servicii de securitate. Reclamantul a
fost arestat, arestul fiind motivat prin faptul c reclamantul a fost identificat de
ctre o victim i c el putea influena martorii sau victima. Dup eliberarea sa,
reclamantul a dat un interviu n care a menionat c arestul i detenia sa au
constituit rezultatul eforturilor Ministerului Afacerilor Interne de a monopoliza
piaa serviciilor de securitate.Reclamantul a fost arestat din nou i deinut pn
la 23 mai 2006.Curtea a constatat, n unanimitate, violarea art. 3 CEDO n
privina condiiilor de detenie n IDP al Direciei Generale de Combatere a
Crimei Organizate i Corupiei al MAI, a insuficienei asistenei medicale
acordate reclamantului n acest centru de detenie i a lipsei unei anchete
adecvate din partea autoritilor privind pretinsa intimidare a reclamantului n
celul; i violarea art. 5 1 CEDO (legalitatea deteniei) deoarece cele dou
arestri ale reclamantului au avut loc fr a exista motive verosimile c el ar fi
comis o infraciune. Curtea a acordat reclamantului EUR 12,000 cu titlu de
daune morale i EUR 3,000 cu titlu de costuri i cheltuieli.
52.Definiti declaratia partii vatamate ca mijlocdeproba
Decl partiivatamate sunt date orale sauscrise depuse deacesta in cadrul audierii
in conditiile cpp asupra oricarei circumst care urmeaza a fi constatate inclusiv
asupra pers banuitului inv inculpatului si relatiei cu acestea. In declaratiile partii
vatamate sunt iclusenudoar imprejurarile faptei ca si incele ale unui martor dar si
diferite opinii, pozitii alesale. La determinarea continutului declaratiilor parti
vatamate este necesar de luat in consideratie si faptul ca legea octorteste viata
privata a persoanei.
53.Distingeti declaratiile partii vatamate de cele ale martorului
Spre deosebire de martor partea vatamataare unstatut special determinatde faptul
ca este o persoana careia i sa cauzat un prejudiciu si are uninteres in cauza. La
audiere partea vatamata in instanta de judecata in general kunoaste toate
materialele cauzei in komparatie ku martorul avind dr sa ia kunostinta de
materiale la finisarea urmaririi. Spre deosebire demartor partea vatamata este
obligata si are dr sa depuna declaratii dat fiind faptul ca prin aceasta isi
promoveaza interesele sale si isi ocroteste un interes legitim al sau. Daca victima
infractiunii renunta la contituirea partii vatamate aceasta nu va fi obligata sa
depuna obligatii. La audierea partii vatamate se aplica dispozitiile ku privire la
declaratiile si audiereamartorilor. Audierea partii civile si a partii civilmente
responsabile se efectueza conform dispozitilor referito la audierea invinuitului.
Aceasta inseamna ca numai partea vatamata este obligata sa depuna declaratii
veridice inclusiv juramintul. Partea civila si cea civilmente responsabila nu sint
sens,
ntocmete
un
proces-verbal.
Verificarea
nregistrrii
interceptrilor
Mijloacele de prob, dobndite n condiiile art.135 i 137, pot fi verificate prin
expertiz tehnic dispus de ctre instana de judecat la cererea prilor sau din
oficiu. Conform articolului 15 alin.(5) a Legii cu privire la avocatur din 13
mai 1999, corespondena de serviciu a avocatului poate fi interceptat doar n
condiiile prevzute de lege. Articolul 15 alin.(13) prevede precum
confidenialitatea corespondenei avocatului cu clientul su este garantat prin
lege i aceast coresponden nu poate fi interceptat.
125. Cazul Iordache
. Reclamanii au pretins n particular, n conformitate cu Articolul 8 din
Convenie, precum c dreptul lor la libera coresponden nu a fost respectat din
momentul n care legea domestic, care reglementeaz nregistrarea
convorbirilor telefonice, nu conine suficiente garanii mpotriva abuzurilor din
partea autoritilor naionale.
Reclamanii s-au plns conform Articolului 8 din Convenie precum c dreptul
lor la coresponden nu a fost respectat din momentul n care legea care
guverneaz nregistrarea i interceptarea convorbirilor telefonice nu conine
suficiente garanii mpotriva abuzurilor din partea autoritilor naionale.
Dumnealor nu au reclamant n mod special precum c au fost victimele unei
interceptri concrete a convorbirilor sale telefonice. Articolul 8 din Convenie
stipuleaz urmtoarele:
1. Orice persoan are dreptul la respectarea vieii sale private i de familie, a
domiciliului su i a corespondenei sale.
2. Nu este admis amestecul unei autoriti publice n exercitarea acestui drept
dect n msura n care acest amestec este prevzut de lege i dac constituie o
msur care, ntr-o societate democratic, este necesar pentru securitatea
naional, sigurana public, bunstarea economic a rii, aprarea ordinii i
prevenirea faptelor penale, protejarea sntii sau a moralei, ori protejarea
drepturilor i libertilor altora.
Reclamanii au declarat c au avut statutul de victimi respectiv a avut loc
ingerina n drepturile sale garantate de Articolul 8 din Convenie. Chiar dac nu
toi din reclamani posed licene pentru practicarea profesiei de avocat oferite
de Ministerul Justiiei, totui toi reprezint interesele altor reclamani la Curtea
European a Drepturilor Omului
Curtea reitereaz, convorbirile telefonice sunt parte integrant a noiunilor de
via privat i coresponden n sensul Articolului 8 din
Convenie (a se vedea Weber and Saravia v. Germany (Dec.), no. 54934/00,
77, 29 iunie 2006, i cauzele citate n spe).
30. La fel, Curtea accentueaz c n Klass v. Germany (citat mai sus, 34 i
35) s-a procedat deja la examinarea ntrebrii dac un reclamant poate s
primi ordine, instruciuni sau sugestii de nici un fel cu privire la activitatea lor
judiciar, nici din interiorul, nici din afara sistemului judiciar
Unui judector i se sugereaz de ctre preedintele instanei o anumit
soluie care ar trebui pronunat ntr-o cauz aflat pe rol. Dei judectorul
cauzei nu este sigur c aceasta ar fi soluia corect i tie c intervenia
preedintelui instanei este nelegal, el d curs sugestiei care i se face
deoarece nu este sigur cu privire la modul n care trebuie interpretate i
aplicate dispoziiile legii n acel dosar.
136. Notiunea de constatare tehnico stiintifica si medico-legala
Constatarea tehnico-tiinific i medico-legal este o activitate efectuat de
ctre specialist n cadrul aciunii procesuale, sau de sine stttor, pentru
explicarea unor fapte sau circumstane ale cauzei cercetate. Constatarea
tehnico-tiinific i medico-legal se efectueaz la ordonarea organului de
urmrire penal, a instanei judectoreti, a organului mputernicit s examineze
cazurile cu privire la contraveniile administrative, precum i la cererea
persoanei fizice i juridice.
137 Distingeti constatarile tehnico-stiintifice si medico legale de expertize
Expertiza judiciar este o activitate tiinifico-practic i const n efectuarea de
ctre expert, n scopul aflrii adevrului, a unor cercetri privind obiectele
materiale, organismul uman, fenomenele i procesele ce ar putea conine
informaii importante despre circumstanele cauzelor examinate de organele de
urmrire penal i de instana judectoreasc.
Constatarea tehnico-tiinific i medico-legal este o activitate efectuat de
ctre specialist n cadrul aciunii procesuale, sau de sine stttor, pentru
explicarea unor fapte sau circumstane ale cauzei cercetate. Constatarea
tehnico-tiinific i medico-legal se efectueaz la ordonarea organului de
urmrire penal, a instanei judectoreti, a organului mputernicit s examineze
cazurile cu privire la contraveniile administrative, precum i la cererea
persoanei fizice i juridice.Constatarea tehnico-stiintifica are un caracter de
urgenta, fiind impusa de existenta unui pericol de disparitie a unor mijloace de
proba sau de schimbare a unor situatii de fapt Constatarea tehnico-stiintifica si
constatarea medico-legala, desi enumerate ca mijloace de proba n cuprinsul.,
sunt mai degraba procedee de probatiune, adica, "moduri de a opera asupra
anumitor mijloace de proba", n vederea stabilirii exacte a valorii lor probatorii"
constatarea medico-legala se dispune n caz de moarte violenta, de moarte a
carei cauza nu se cunoaste ori este suspecta, sau cnd este necesara o examinare
corporala nvinuitului ori persoanei vatamate pentru a constata pe corpul
acestora existenta urmelor infractiunii. Constatarea tehnico-stiintifica si
constatarea medico-legala se pot dispune daca: s-a nceput urmarirea penala n
cauza; organul de cercetare penala a ridicat si asigurat mijloacele materiale de
fapt care sunt de natur, fie s susin nvinuirea, fie aprarea, existena sau
inexistena daunelor materiale i morale, precum i ntinderea lor.
Constatarea acestor fapte i mprejurri de fapt se realizeaz prin
activitatea de probaiune, n cursul creia autoritile judiciare, dar i prile din
proces se servesc de probe, obinute prin mijloacele de prob.
diferite domenii, cum ar fi: criminalistic,tehnic, medical, contabil, art, etc., care
s formuleze concluzi n cadrul raportului de expertiz.
Expertizei suplimentare icontraexpertizei. Dac organul de urmrire penal
care a dispus expertiza sau instana de judecatconsider c raportul expertului
nu este suficient de clar sau complet, poate fi dispus efectuareaunei expertise
suplimentare de ctre acelai expert sau de ctre un alt expert.n cazul n care
concluziile expertului nu snt ntemeiate, exist ndoieli n privina lor saua fost
nclcat ordinea procesual de efectuare a expertizei, poate fi dispus
efectuarea unei Contraexpertize de ctre un alt expert sau ali experi.
149.Analizati situatile de efectuare a expertizei suplimentare.
Se exectiaza cind organul de urmarire sau instanta de judecata considera ca
raportul de expertiza nu este suficient de clar sau complect.Expertiza
suplimentara se efectuiaza de acelas expert sau de alti experti.Expertiza
suplimentara se dispune in cazul in care sunt necesare anumite lamuriri sau
completari.Spre ex.Nu s-au examinat toate obiectele, nu s-a dat raspuns la toate
intrebarile adresate expertului etc.Este necesar de a deosebii neclaritatea sau
insuficienta unor date in raport de expertiza, ceea ce determina efectuarea unor
expertize suplimentare cu insuficienta investigatilor si ccercetarilor, refuzul de
aplica anumiite metode etc.Expertiza suplimentara se dispune nu numai atunci
kind datele din raportul expertului nu sunt insuficiente sau neclare, dar in cazul
cond in cadrul urmariri apar alte chestiuni generate de limitarea a obiectului de
cercetare.Expertiza suplimentara se efectuaiza in cazurile cind viciile care le
manifesta raportul de expertiza nu pot fi inlaturate prin audierea
expertului.Expertiza suplimentara poate fi realizata de acelas expert care a
efectuat expertiza initiala sau conducatorul institutiei de xepertiza poate numi alt
expert.
150.Proectati o situatie in care este necesara efectuarea contraprestatiei.
O contraexpertiza se poate face si atunci cand una dintre parti nu crede in
expertiza initiala si convinge si instanta ca are motive sa se indoiasca de acea
prima expertiza. In acest caz, contraexpertiza ori confirma ori infirma. Rareori
gasim nuantari, din pacate.
judectorul este parte vtmata sau reprezentant al ei, parte civila, parte
civilmente
responsabila, so sau ruda cu vreuna din aceste persoane ori cu reprezentantul
lor, so sau
ruda cu nvinuitul, inculpatul in proces ori cu aprtorul acestuia;
daca
judecata, fiind suficient sa fi fost angajat sau desemnat ca aprtor (nu are
importanta
durata acestei caliti). Raiunea acestei incompatibiliti se bazeaz pe realitatea
c cele
doua poziii, de judector i aprtor, sunt inconciliabile. Cazul respectiv de
incompatibilitate se bazeaz pe ideea ca judectorul care trebuie sa efectueze
operaiunea
de apreciere a probelor, nu poate fi persoana care a procurat vreo proba (n
calitate de
expert) sau a servit ca mijloc de proba (declaraia n calitate de martor). Pentru
existenta
acestui caz de incompatibilitate nu intereseaz coninutul declaraiilor fcute de
martor
sau al concluziilor prezentate de expert;
daca
judectorul a luat in aceasta cauza hotrri anterioare judecaii in care sia expus
opinia asupra vinoviei sau nevinoviei inculpatului. Prerea exprimat
anterior
urmeaz s se refere la soluia care ar putea fi data n cauza, adic la fondul
acesteia (cu
privire la vinovia inculpatului sau existena infraciunii), iar nu simple aspecte
procesuale ale acesteia (de ex., luarea unor masuri asigurtorii; constatarea unei
infraciuni de audien). S-a apreciat n literatura de specialitate c exist o
soluionare
anterioar i, deci, incompatibilitate de a judeca cauza, daca judectorul a
dispus
anterior, n aceeai cauza, arestarea preventiv, iar, in motivarea ncheierii, a
reinut sau a
lsat sa se neleag ca nvinuitul sau inculpatul arestat este autorul faptei
imputate.
Exprimarea prerii poate avea loc n cursul desfurrii procesului (de ex.
respingnd o
cerere sau demers, judectorul i exprima prerea indirect, si cu privire la
vinovia
realizat pe parcursul unei detenii autorizate de articolul 5 (1) (c) este doar de a
confi rma sau de a infi rma bnuielile existente asupra persoanei arestate,
bnuieli care la aceast etap timpurie a procesului nu pot in mod normal servi
ca dovezi. Cu toate acestea, bnuiala trebuie s fi e intr-un anumit mod
intemeiat. Simplul fapt c persoana a comis o infraciune sau ceva
asemntor in trecut nu este sufi cient pentru a oferi un character rezonabil
unei bnuieli, fapt indicat elocvent de judectorii de la Strasbourg in hotrarea
Fox, Campbell i Hartley v. Regatul Unit48. Aceast hotrare se refer la
petiionari care deja fusese condamnai anterior pentru acte de terorism, dar
judectorii de la Strasbourg, chiar dac admiteau c acest trecut putea intr-o
anumit msur s consolideze bnuielile asociindu-le infraciunilor cu character
terorist, au stabilit c el constituise o baz exclusiv a bnuielilor ce justifi cau
privarea lor de libertate. Or, este esenial ca bnuielile s se bazeze pe
comportamentul actual al persoanei vizate. Simpla afi rmaie a autoritilor
conform creia ar fi existat o informaie sigur, dar confi denial in acest sens
argument prezentat de guvernul parat in cauza Fox nu constituise o baz sufi
cient pentru a admite c bnuiala era rezonabil, din moment ce aceast
informaie nu fusese comunicat instanei judectoreti, imputernicit cu
examinarea legalitii contestate a msurii privative de libertate. Judectorii de
la Strasbourg au considerat
c bnuiala fusese rezonabil in cazul K.-F v. Germania, care se referea la.
petiionari reinui pentru escrocherie prin inchiriere, dup ce proprietarul
incperii anunase la poliie c ei intenionau s nu-i onoreze obligaiile de
locatari i c ancheta a descoperit c adresa indicat de cei vizai nu era decat o
cutie potal i c unul din petiionari deja constituise obiectul urmririlor pentru
escrocherie. In cazul Punzelt v.
Republica Ceh49, Curtea a considerat rezonabile bnuielile fa de petiionar:
acesta a
emis dou cecuri fr acoperire, in calitate de garanie, in cadrul negocierilor
referitoare la procurarea a dou mari magazine. In hotrarea Lukanov v.
Bulgaria, judectorii de la Strasbourg au subliniat c nici
un fapt sau o informaie nu s-a afl at la baza tezei, conform creia petiionarul
fusese tentat s obin avantaje pentru sine sau pentru teri din participarea sa la
atribuirea forndurilor publice altor ri; o referire vag la anumite tranzacii
fusese in mod evident considerat de Comisie ca fi ind insufi cient
pentru existena unor bnuieli relative la un scop atat de ilicit. Totui, principal
problem vizeaz faptul c majoritatea acuzaiilor formulate impotriva
petiionarului nu constituiau o infraciune penal conform
legislaiei bulgare. In cazul de fa, absena interdiciei penale era evident, dar
Curtea a considerat util s precizeze c in anumite circumstane uneori este difi
cil s se stabileasc cu certitudine dac faptele cunoscute pot in mod rezonabil
sau nu s fi e considerate ca nimerind sub incidena unei dispoziii specifi ce din
dreptul penal, care interzice comportamentul incriminat.Este deci necesar de a
nvinuitul n privina cruia cauza a fost trimis n judecat se numete in culpat. Trimiterea in judecat (art. 297 din CPP) a cauzei se efectueaz de
ctre procurorul care a ntocmit rechizitoriul, dar nu nainte de a-i
prezenta nvinui tului i aprtorului lui materialele de urmrire penal
(art. 293 din CPP) t de a soluiona cererile in legtur cu terminarea
urmririi penale (art. 295 din CPP).
Sentina de condamnare (art. 389 din CPP) se adopt numai n condiia
c
n urma cercetrii judectoreti vinovia inculpatului n svrirea
infraciunii a fost confirmat prin ansamblul de probe cercetate de
instana de judecat.
Sentina poate fi de condamnare pentru unele infraciuni i de achitare
pentru altele.
Sentina integral de condamnare se adopt n cazul n care fapta
(faptele) imputat inculpatului prin rechizitoriu a fost pe deplin dovedit.
2) achitat, dac sentina este integral de achitare.
Sentina de achitare duce la reabilitarea deplin a inculpatului.
Persoana pierde calitatea de nvinuit, potrivit alin. (4) al art. 65, din
momentul dispunerii ncetrii procesului penal sau a scoaterii de sub
urmrire penal (a se vedea comentariul la art. 285, 286 din CPP).
Pe parcursul procesului penal, nvinuitul (inculpatul) n calitatea sa de
subiect al prii aprrii are numeroase drepturi.
Printre cele mai importante se nscrie dreptul de a ti pentru ce fapt
este nvinuit. Procurorul este obligat n decurs de 48 de ore din momentul
emiterii ordonanei de punere sub nvinuire, dar nu mai trziu de.ziua n
care nvinuitul s-a prezentat sau a fost adus n mod silit, s-i aduc la
cunotin nvinuirea i s-i explice coninutul ei.
Acest drept rezult n mod expres din coninutul art. 6, paragraful 3 lit.
a) a Conveniei Europene pentru aprarea drepturilor omului i a
libertilor fundamentale, unde se prevede; "Orice acuzat are, n special,
dreptul; a) s fie informat, n termenul cel mai scurt, ntr-o limb pe care
o nelege i n4 mod amnunit, asupra naturii i cauzei acuzaiei aduse
mpotriva sa"* .
dactiloscopia, fotografierea; s accepte s dea posibilitate s i se ia mostre
de snge, de eliminri ale corpului; 4) s fie supus, ia cererea organului de
urmrire penal sau a instanei, expertizei judiciare; 5) s se supun
dispoziiilor legitime ale reprezentantului organului de urmrire penal i
ale preedintelui edinei de judecat; 6) s respecte ordinea stabilit n
edina de judecat i s nu prseasc sala de edine fr nvoirea
preedintelui edinei.nvinuitul (inculpatul) trebuie s fie prezent la
desfurarea procesului penal.
In cadrul urmririi penale participarea nvinuitului" la aciunile procesuale este lsat la latitudinea organului de urmrire penal" 6 . Excepie fac
cazurile de contact obligatoriu prevzute de lege, adic aciunile
procesuale la care prezena nvinuitului este necesar (de exemplu,
audierea, confruntarea, prezentarea spre recunoatere .a.).
Drepturile nvinuitului i inculpatului minor se exercit conform art. 77-78
din CPP de ctre reprezentantul legal.
177.Stabilii condiiile aplicrii garaniei personale i garaniei unei organizaii.
Garania personal este o msur preventiv de influen psihologic din
partea garaniilor asupra bnuitului, nvinuitului sau inculpatului c acesta va
respecta urmtoarele obligaii: 1) nu se va sustrage de la urmrirea penal sau
judecat; 2) se va prezenta la orice citaie; 3) nu va mpiedica aflarea adevrului;
a) reinerea sau arestarea poate avea loc doar n cazul svririi unor infraciuni
grave, deosebit de grave sau excepional de grave.
b) Existena unei infraciuni grave , deosebit de grave sau excepional de grave,
nu determin n mod automat aplicarea reinerii sau arestrii. Este necesar ca
persoana care efectueaz reinerea sau judectorul de instrucie care determin
arestarea s constate c o asemenea situaie poate fi recunoscut ca situaie
excepional i lsarea n libertate a minorului poate determina comiterea altor
infraciuni, ascunderea persoanei, influenarea asupra stabilirii adevrului etc.
c) Despre reinerea sau arestarea preventiv a minorului se ntiineaz imediat
prinii sau ali reprezentani legali.
d) La soluionarea chestiunii privind aplicarea msurii preventive n primul rnd
se pune n discuie posibilitatea transmiterii minorului sub supraveghere. Doar n
cazuri cnd este imposibil aplicarea unor asemenea msuri preventive se
examineaz chestiunea privind aplicarea unei altei msuri non - privative de
libertate. Doar n cazuri excepional cnd o msur neprivativ de libertate este
imposibil de aplicat se nainteaz demers judectorului de instrucie. n demers
trebuie s fie menionat faptul c aplicarea unei msuri neprivative de libertate
este imposibil, aducndu-se argumente incontestabile referitor la necesitatea
aplicrii arestului.
e) La soluionarea chestiunii privind aplicarea msurii preventive sunt luate n
considerare i aa mprejurri ca vrsta persoanei, starea sntii, starea
familial, activitatea, date privind personalitatea i alte mprejurri. Reinerea i
arestarea poate avea loc dup regulile generale aplicate fa de majori.
1.
n ncheierea judectorului de instrucie sau a instanei privind arestarea
persoanei minore este necesar de menionat c detenia acestei persoane trebuie
s fie n ncperi separate de a majorilor ct i de minorii condamnai. Reinerea
i arestul minorului, de regul se efectueaz n timp de zi. Doar n cazuri care nu
sufer amnare reinerea poate fi efectuat n timp de noapte. La soluionarea
chestiunii privind naintarea unui demers referitor la aplicarea arestului
procurorul este obligat personal s audieze minorul.
2.
Judectorii de instrucie i instanele trebuie s acorde o deosebit atenie
la legalitatea i oportunitatea aplicrii fa de minor a arestului preventiv n
calitate de msur preventiv.
179.Redactai o cerere de contestare a msurii obligatorii de a nu prsi
localitatea.
Cerere
Rog instanta sa revoce interdictia de a nu parasi localitea ,din considerentele
ca aceasta masura imi complica situtia financiara de care depinde toata familia
mea :sotia si 2 copii minori,si anume prin faptul ca locul meu de munca se afla
in localitatea vecina ,respectiv prin masura obligatorie aplicata nu pot parasi
localitatea in care imi am domiciliul p/ru a-mi onora obligatiunile contractuale
de munca.
Potrivit CPP chemarea unei persoane n faa organului de urmrire penal sau a
instanei de judecat se face prin citaie scris. Citarea se poate face i prin not
telefonic sau telegrafic ori prin mijloace electronice.
Citarea se va face n aa fel ca persoanei chemate s i se nmneze citaia cu
cel puin 5 zile nainte de data cnd ea trebuie s se prezinte conform citaiei n
faa organului respectiv. Aceast regul nu se aplic la citarea bnuitului,
nvinuitului, inculpatului, a altor participani la proces pentru efectuarea unor
aciuni procesuale de urgen n cadrul desfurrii urmririi penale sau al
judecrii cauzei. Citaia se nmneaz de ctre agentul mputernicit cu nmnarea
citaiei (denumit n continuare agent) sau prin serviciul potal.