ACADEMIA SCIENTIARUM SOCIALIVM ET POLITICARVM DACOROMANA INSCRIPTIONES DACIAE ET SCYTHIAE MINORIS ANTIQVAE edendas curaverunt D. M, PIPPIDI et I. I. RUSSU SERIES PRIOR INSCRIPTIONES DACIAE ROMANAE Volumen I PROLEGOMENA HISTORICA ET EPIGRAPHICA DIPLOMATA MILITARIA e TABVLAE CERATAE Collegit, commentariis indicibusque instruxit, Dacoromanice vertit IOANNES I. RUSSU Praefationem scripsit STEPHANUS PASCU Academiae Reipublicae Socialistae Romaniae sodalis Seetionis Scfentiarum Historicarum praeses Iv AEDIBVS ACADEMIAE REIPVBLICAE SOCIALISTAE ROMANIAE BVCVRESTID @ MCMLXXV ACADEMIA DE $TINJE SOCIALE $I POLITICE INSCRIPTILE ANTICE DIN DACIA SI SCYTHIA MINOR f Bibtieteca Marea ac Colectie ingrijita de D. M, PIPPIDI si I. I. RUSS! qi TRANSILVANTE INV. P9903 SERIA PRIMA HD? INSCRIPTIILE DACIEI] ROMANE Volumul I INTRODUCERE ISTORICA $I EPIGRAFICA DIPLOMELE MILITARE e TABLITELE CERATE Adunate, insofite de comentarii si indice, traduse in romanegte de JOAN I. RUSSU Prefata de Acad. prof. STEFAN PASCU Presediniele sectiel de stiinte istorice BMITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA @ BUCURESTI 1975SPECTVS VOLVMINIS CUPRINS Praefatio, scripsit Stephanus Pascu . Precuvintare de acad. prof. St. Paseu Notula explanatoria . Nota preliminara 8 DACIA CAPTA. ORDINATIO PT INCREMENTA PROVINCIAE TocuPARBA DACLEI. ORGANIZAREA $I DEZVOLTAREA PROVINCIE| 9 MOMENTVM ET PONDVS, INCREMENTA EPIGRAPHICES DACIAE gg TL ysemNATATEA $I DEZVOLTAREA EPIGRAFIEI IN DACIA DIPLOMATA MILITARIA DACIAE DACIARVMQUE TRIVM —. gg 41] piptomeLe MILITARE ALE DACIEI (CELOR TREI DACID _TABVLA® CERATA DACICAS ; 4 Iv TABLITELE CERATE DACICE rs Abreviationes et literatura epigraphica i Abrevieri gi bibliogratic . Indices Res, voeabula, nomina propria aevi antiqui Materii, cuvinte, nume proprii antice 265 zr Nomina propria medit aevi et recentioris aetatis 280 Nume proprii medievale si modeme Urbes, pagi, regiones, flumins : A Localitati, finuturi, ari, ape 230 ip. Atetores, vir doc, antiquitatum eultores ‘Autor, cereetatori, antieari DoloD 1 ap PRECUVINTARE Din vremea cind romantismut a fost tnlocuit cu pozitivismul, istoricti au pledat si s-au striduit si aseze ta temelia studiilor lor izvoarele; fzvoarele de toate categoriile, interne si externe, singurele care conferd acoperire afirmatiitor. Deductiile logice, orictt de inteligent formulate — lipsite de datele si faptele esentiale — pot fi crezute si de asemenea contestate. De aceea istoricii sau strdduit sa adune, in colectii valo- Toase, arguinentele izvoarelor. Arkeografia a devenit o disciplina de ca- pitala importanta pentru studierea tuturor problemelor istorice $i mai cut seamd a celor de insemnéitate primordiala. Intre acestea este si romanizarea Daciei si, implicit, continuitatea Gaco-romana si formarea poporului roman sia limbii romdne. Pro- bleme de ctipittt fard a caror lamurire stitntificd multe din epocile ur- mitoare nu se sprijing pe fundamente trainice. Dovezi cu privire la romanizarea Daciei si a dacilor s-au adunat si pind acum prin striida- niile arheologitor. Fiecare din acestea si mai ales toate la un loc consti tuie argumente pretioase. Printre cele mai importante, dact nu chiar cele mai importante sint inseriptiile antice de pe teritortul Romdniei des- coperite pind acum, care au fost folosite inst numai parfial sau prea pu- fin, fiind dispersate in diferite muzee sau in diferite publicatit. Pentru ‘importanta lor am socotit_ci_adunarea intr-un_corpus este 0 datorie stiinfificd si patriotic in acelasi timp; o datorie fafa de poporul roman care a infruntat vitreoiile vremurilor, dar nu sina piivisit pamintul strdimosesc, Sigiliul Romei a fost atit de puternic inrddacinat, inctt va- lurite im migratie nu L-au putut inlocul, Corpus-ul de inscripfii va con- stitui confirmarea cea mai temeinici a acestei afirmatii Ca un vechi desiderat si obiectiv de seama al studiilor privind teri- toriul de sub stdipinirea romani, corpus-ul va fi o publicatie omogenti care Srupeazit intr-un ansamblu unitar, dupa principii verificate, ilustrind cu nuljloace tehnice moderne, toate inseripfiile lésate de stapinirea si Pypulatia provincial in decursul ceélor aproape 17 decenii de putere mili tcr-politica efectiva: si de mai multe secole de culturdé romani intenst in teritortile din stinga Dundrii de Jos si din Dobrogea. Precum este stiut si Indeobste recunoscut, epigrafele reprezintii cele mai elocvente, explicite M objective documente (ataturi de textele literare-istorice, sau. chiar mai6 PRECUVINTARE mult dectt ele, cu deosebire atunci si acolo unde acestea din urmé apar lacunoase ori total deficiente), nu numai prin faptul cd relativ numeroa- sele inscripfii variate constituie unicate, piese exclusive, singulare, de ouracter general sau local; dar si fiinded inserisurile (orictt de scurte si jlaconice* ar fi sau ar prea si fie) ,worbesc* despre autorit $i mediul lor social-economic intr-un mod mult mai circumstantiat, explicit, direct Uectt alte izvoare, evident moi mult dectt cele nescrise, ori chiar decit monedele si medaliile (oricit de numeroase in ,tezaure sau ca plese izo- late larg raspindite ar fi fost acestea). Dupi o muncéi intenst de citiva ani, cu sprifinul constant al Aca- demiei Republicii Socialiste Romania si al Academiei de $tiinfe Sociale si Politice si prin inmanunchierea forjelor de specialisti, se incepe edi- tarea — cu mijloace adecvate @ corpus-ului Inseriptiile antice din Romania. Prezentul volum I este precedat de dowd studii, necesare in prealabil, elaborate de prof. I. I. Russu (recunoscut spe- cialist al problemelor), unul infatisind pe scurt organizarea, structura si storia dezvoltarii viefii romane tn Dacia; al doilea importanta si istoricul epigrafiei in aceastii zond perifericd dundreand si carpaticd a lumii greco-romane; dupa care urmeazti materialul epigrafic in totali- tatea lui, mai inti diplomele militare privind direct in ansamblu sau indirect provincia carpato-danubiand, apoi tablifele cerate. Volumul al I1-lea va cuprinde materialut litic, tegular, ceramic, metalic (intregul nstrunentum*) din Dacia romani, incepind cu zona ei de sud-vest (Banatul) si continuind spre est si nord-est, cu teritoriul contingent al judetului Hunedoara si restul Daciei Superior; deosebit va fi prezentat tetitoriul Daciei Porolissensis, ea si cel din limitele Daciei In- Jerior (Malvensis) extracarpaticd din Oltenia si Muntenia, teritoriu care (cu toate cit fusese 0 tmportanta parte a Daciei libere a regelui Deceba- lus) la inceput, timp de peste tim deceniu, pind prin a. 119/120, aparti- nea nu provineici romane Dacia, cf Moesiei Inferior, Seria a II-a va cuprinde inscriptiile din Scythia Minor (Dobrogea): deosebit vor fi gru- pate inscripfiile ,tirzii® din sec. IV XIII. Metoda si criteriite de prezentare a materialului epigrafic, oa si pro~ gramaul de elaborare a corpus-ului de inscriptii antice din Romdnia se afld indicate pe scurt mai jos (la sfirsitul cap. 11) Astfet grupat si ilustrat, insofit de note, comentarii, intregiriperti- nente sau cele mai probabile, cu traducerea in limba romani si indices, ‘materialut epigrafie se va tnfutisa intr-o publicafie unitard si omogend ca cel mai valores si autentic rezervor documentar pentru munca difi cil si complex, de mare raspundere, a reconstituirii structurilor st evolutied societatii. si a culturit romane in Dacia veacurilor I si II, pen- PRECUVINTARE 7 tru cunoasterea si infelegerea mai corect si concretti a romanitafit pu- ternic inradicinte pe meleagurile provinciilor carpato-dundrene. Dintre membrii Sectorului de istorie veche si arheologie al institutului (care au colaborat la adunarea si redactarea, in primi fazd, a materia lului din teritoriul Daciei Superior, intracarpaticd), pentru prezentul vo- lum au contribuit — cu material documentar, bibliografie, ilustratie — in primut rind prof. 1. I. Russu, ajutat de prof. N. Lascu si de cercetatorii V. Gudea si V. Wollman, Hartile (Imperiul roman, Dacia provincie) au fost tntocmite de car- tograful etujean St. Poenaru, dupii indicafiile sttingifice ale membrilor colectivului de redacfie, Desenele pieselor epigrafice (diplome militare si tablite cerate) au fost facute, majoritatea si cele mai bune, de C. Sma- randache; pentru diplomele militare si tdblifele cerate existente in co- lecttile Muzeului national maghiar (Magyar Nemaeti Miizeum) la Buda- pesta, fotografiile (execuiate de Zs. D. Erddktirti) ne-au fost puse la Aispozitie cu dirnicie si promptitudine de conducerea muzeului, prin dr, L, Kovrig Mona (sef de sectie). Pentru aceste prefioase ajutoare le adresiim mulfumirile colectivului nostru de mune. Cluj-Napoca, 1 decembrie 1974 Acad. prof. $T. PASCU Presedintete sectiet de ytiinse istorice a Academici Republicit ‘Socialisie Romania