Sunteți pe pagina 1din 10

DESPRE DROGURI

Tentatia de a ajunge la stari de euforie isi are radacina in timpuri de mult apuse, chiar pe vremea dacilor si a
romanilor se fumau anumite ierburi cu efecte afrodisiace si
halucinogene (canepa indiana).
Drogurile sunt substante artificiale create de oamenii de stiinta in
anumite situatii limita. Cauzele au fost de regula razboaiele. Efectele
drogurilor erau "benefice"pentru
"benefice"pentru armatele diverselor popoare care
trebuiau sa reziste in regim de razboi, de multe ori fara hrana si fara
apa. Asa au luat nastere substantele excitante - droguri in forma
primara. Tot razboaiele au dus la dezastre umane. Astfel, in secolul al
XVII-lea s-a descoperit morfina, un medicament care calma durerile
provocate de rani. Cu timpul s-a realizat ca morfina administrata in
mod repetat duce foarte repede la dependenta fizica si psihica.
S-a cautat un inlocuitor si prin derivarea morfinei cu opium-ul s-a descoperit heroina, care intial se credea ca nu da
dependenta asa de mare ca morfina. In realitate, dependenta de heroina este de sapte ori mai mare decat cea de
morfina. Dupa primul razboi mondial, aceste substante au inceput sa fie consumate in toata lumea. Pana la sfarsitul
anilor '30, ele erau legale. Comercializarea lor, in timp, a dus la profituri enorme scoase in afara legii, drogurile au
devenit o sursa inestimabila pentru piata neagra. Flagelul comertului ilicit de stupefiante pornit din America de Sud si
Orientul Mijlociu a cuprins intreaga planeta.Traficul de stupefiante a devenit cea mai rentabila afacere din Romania,
castigandu-se astfel sume fabuloase.
Impactul a fost foarte mare in randul tinerilor care din curiozitate, teribilism sau solidaritate fata de anturaj, au
inceput sa consume. Fenomenul toxicomaniei ia amploare pe zi ce trece. Desi dependentii de droguri sunt considerati
niste delicventi, ei sunt in realitate oameni bolnavi, ajunsi in stare de iresponsabilitate pentru faptele lor. Incorsetati
de suferinta, dispretuiti si marginalizati, se topesc incet, dar sigur. Se sting neintelesi de nimeni, sufletele lor zdrobite
de durere, se zbat intre minciuna si adevar, intre zi si noapte. Pe ei nu-i poate ajuta nimeni. Nimeni in afara de
Dumnezeu.

TIPURI DE DROGURI
Droguri droguri cu efect inhibitor al SNC:
1. OPIUL SI DERIVATII SAI (opiaceele)

Opiaceele

includ opiaceele naturale (morfina, codeina), semisintetice


(heroina, buprenorfina) si sintetice (mialgin, fortral).
Opiaceele sunt prescrise ca analgezice, anestezice, agenti antidiareici sau ca
antitusive.
Opiul este un exudat obtinut din incizia capsulelor nca verzi ale macului alb
(Papaver somniferum album) si contine un amestec de 15 (dupa altii 20) de
alcaloizi care formeaza familia opiaceelor. Latexul din capsula se solidifica
pna a doua zi, se culege, se usuca cteva zile si apoi se aglomereaza n
bucati, turte, chifle, batoane cunoscute sub aproape 100 denumiri n lume: este
opiul brut cu aspect si miros specific.
Toxicomania la opiacee cunoaste mai multe cai de acces:
injectare subcutanata sau intravenoasa
absorbtie orala
respiratorie (fumat, inhalat)

nazala
chiar rectala (rara)
Morfina - primele cazuri de intoxicatie par sa fi fost observate n Germania catre 1875, iar ravagiile sale au fost
mai accentuate n special la sfrsitul secolului al XIX-lea. Morfina Lady M este forma cea mai pura si mai
scumpa.
Codeina - derivat din opiul brut, este utilizat in medincina ca antitusiv. Heroinomanii n stare de sevraj fura mai
multe flacoane din farmacii si le absorb continutul n cantitati masive.

Heroina

- i revine astazi primul loc printre intoxicatiile cu opiacee.


Heroinei injectate pe cale venoasa i se datoreaza cel mai adesea moartea prin
supradoza ("overdose) a drogatilor care au ignorat riscurile pe care si le
asumau sau se resemnau sub presiunea nevoii de a creste fara ncetare dozele
pentru un rezultat identic.
Calea de administrare: injectabila si prin inhalare sau fumat. Deoarece heroina
de strada este insolubila in apa, este necesara transformarea ei intr-o sare
solubila. Pentru aceasta drogatii folosesc de regula acidul citric (sarea sau
zeama de lamiie) Dependenta de opiacee poate ncepe la orice etate, dar problemele asociate cu uzul de opiacee
sunt observate cel mai frecvent n ultima parte a adolescentei sau la nceputul celei de-a treia decade. Odata
aparuta, dependenta se continua o perioada de multi ani, chiar daca sunt frecvente scurte perioade de abstinenta.
Recaderea dupa abstinenta este frecventa, chiar si dupa ani de nchisoare.
Efecte negative:
1. Pe termen scurt
1.1. Efectele psihologice sunt variabile. Pentru multi indivizi, efectul luarii pentru prima data a unui opiaceu este
mai curnd disforic dect euforic, putnd apare greata si voma. Toxicomanii cauta n special prin injectarea
intravenoasa senzatia de flash: o reactie brutala, intensa si scurta de placere, de caldura, de euforie. Subiectul
ncearca o stare de bine, o linistire o tuturor angoaselor, o incapacitate de a se concentra, o senzatie de plutire.
Cteodata se descriu anxietate, greturi, stari de ameteala care fac experienta traita dezagreabila. Unii, putini la
numar, nu ncearca nici un fel de placere, ceea ce, de regula, i face sa nu mai ncerce repetarea experientei.
1.2. Efectele fiziologice sunt numeroase: ncalzire cutanata si prurit, bradicardie, hipotensiune arteriala,
hiperglicemie, cteodata greturi si varsaturi. Proprietatile notabile sunt o analgesie puternica si o depresie a
centrilor respiratori superiori precum si a centrilor tusei.
Supradoza (overdose) apare ca urmare a administrarii unei cantitati mai mari de drog sau a unei cantitati similare
de substanta, cu o concentratie mai mare ce depaseste capacitatea de metabolizare a organismului. Coma prin
supradozare este caracterizata prin: stupor, citeodata prin agitatie, bradipnee marcata care apare in prim plan,
mioza strinsa punctiforma, sau midriaza. Temperatura este normala, tensiunea arteriala coborita. Efectul unei
supradoze conduce, de obicei, la pierderea vietii
2. Pe termen lung
1. Indivizii cu dependenta de opiacee sunt expu si n special riscului de a dezvolta simptome depresive. Suicidul n
rndul toxicomanilor este semnificativ mai crescut dect printre persoanele neconsumatoare.
2. Dependenta de opiacee este asociata frecvent cu un istoric de infractiuni n legatura cu drogul (posedarea sau
distribuirea de droguri, fals, furt prin efractie, banditism, furt sau primirea de bunuri furate). Divortul, somajul sau
angajarea temporara sunt adesea asociate cu dependenta de opiacee la toate nivelele socio-economice.
3. Alterarea starii generale este globala si caracterizata prin denutritie. Cariile si abcesele dentare frecvente sunt
cauze a starilor subfebrile adesea inexplicate.
4. De asemenea, pot surveni infectii localizate sau septicemice, incluznd endocardita,
hepatita si infectia cu virusul imunodeficientei umane (HIV). Tuberculoza este o problema extrem de serioasa
printre indivizii care utilizeaza droguri pe cale intravenoasa, n special la cei dependenti de heroina. Endocardita
este o complicatie relativ frecventa (10%), severa (datorita germenilor implicati) si cu recidive frecvente.
Hepatitele sunt foarte frecvente. O splenomegalie poate fi deceleta uneori, consecutiv unor complicatii septice
cronice.
Dar poate unul dintre cele mai mari riscuri ale consumului de droguri injectabile este transmiterea infectiei HIV.
Utilizarea acelor si seringilor folosite de mai multe persoane implica un risc potential de.tul de mare privi.d

transmiterea virusului HIV datorita prezentei sngelui n acul sau n tubul seringii folosite. Chiar daca este vizibil
sau nu, sngele va fi aproape cu siguranta ntr-un ac sau o seringa n cantitati suficiente pentru transmiterea
infectiei. Virusul poate ramne prezent n sngele dintr-un ac sau dintr-o seringa folosita aproape 24 de ore. Prin
utilizarea acelor si seringilor de catre mai multe persoane se poate
transmite si alti virusi, cum ar hepatita B si C. Acestea sunt problemele specifice ale persoanelor care sunt
infectate HIV.
5. Dificultatile n functionarea sexuala sunt frecvente. Barbatii prezinta adesea o disfunctie erectila n cursul
intoxicatiei sau uzului cronic. Femeile au n mod frecvent perturbari ale functiei de reproducere si menstruatii
neregulate. Dependenta la opiacee poate surveni la aproape jumatate din sugarii nascuti din femeile cu dependenta
de opiacee. Greutatea scazuta la nastere este, de asemenea, observata la copiii mamelor cu dependenta de opiacee.

INHALANTII
Date generale. Inhalantii sunt substante volatile care produc vapori chimici ce pot fi
inhalati pentru a produce un efect psihoactiv sau de alterare a starii de constiinta.
Termenul de inhalanti este utilizat pentru a descrie acele substante al caror numitor
comun este acela ca sunt administrate pe cale inhalatorie.
Clasificare:
1. Solventii volatili - lichide care se evapora la temperatura camerei si care se regasesc
ntr-o multitudine de produse usor de procurat, de uz comun sau casnic (vopsele, lichide
de curatare, cleiuri, lichide de corectie, markeri colorati, gazolina, benzina etc.)
2. Aerosolii - sunt spray-uri ce contin propulsori si solventi. Aici se includ spray-uri de pictura, deodoranti, sprayuri alimentare, lacuri de protectie etc.
3. Gazele - includ anestezicele medicale, precum si o serie de produse de uz casnic si industrial. Aici sunt inclusi
cloroformul, eterul, halotanul, protoxidul de azot, dar si butanul pentru brichete, refrigeranti diversi etc.
4. Nitritii reprezinta o clasa speciala de inhalanti.
Inhalantii, n special solventii volatili, gazele si aerosolii sunt adesea primele droguri utilizate de copii si
adolescenti. Cu toate acestea, abuzul de inhalanti poate deveni cronic si se poate prelungi si la vrsta adulta.
Simptome somatice Simptome psihice
tulburari gastrice;
diminuarea reflexelor;
vedere dubla;
Nitritii - pot cauza morti subite, scaderea imunitatii organismului, alterari ale hematiilor;
Butanul, propanul - morti subite prin efect cardiac, risc de arsuri (din cauza inflamabilitatii lor);
Freonul - morti subite, obstructii
apatie;
diminuarea functiilor cognitive;
cresterea impulsivitatii si agresivitatii;
tabloul clinic poate alterna de la dezinhibitie cu euforie si o senzatie placuta de plutire, pna la
agravari psihotice cu halucinatii si tulburari de schema corporala. respiratorii (prin racirea subita si nghetarea
cailor respiratorii), leziuni hepatice;

BARBITURICE SI BENZODIAZEPINE

Date generale. Reprezinta o clasa foarte vasta de medicamente larg utilizate, att n
medicina generala ct si n psihiatrie, ele fiind considerate, prin proprietatile lor
terapeutice, "tranchilizante minore", n comparatie cu substantele antidepresive sau cele
neuroleptice "tranchilizante majore".
Barbituricele sunt substante putin folosite n prezent, datorita usurintei instalarii
dependentei, inducerii episoadelor confuzive la vrstnici si favorizarii trecerii la actul
suicidar la depresivi. Sunt absorbite rapid pe cale rectala sau orala, metabolizarea avnd
loc la nivel hepatic cu stimularea enzimelor din ficat.
Benzodiazepinele (BZD) au o larga utilizare terapeutica. Totusi, folosirea lor fara
discernamnt, poate determina dependenta.
Barbituricele si anxioliticele, n afara dependentei fizice si psihice pe care o induc, prezinta si alte efecte secundare
majore, dintre care mentionam:
somnolenta diurna;
confuzie la vrstnici, excitatie paradoxala la copii;
anemie prin carenta de acid folic;
reactii cutanate alergice.

ALCOOLUL

Studii n lumea ntreaga subliniaza cresterea aparenta a conduitelor alcoolice n rndul tinerilor. Sunt de subliniat o
serie de aspecte:
- Cresterea consumului de alcool odata cu vrsta: practic ea se dubleaza ntre 13 si 18 ani;
- Diferente constatate ntre cele doua sexe: baietii (31%) consuma mai multe dect fetele (15%); este vorba de un
consum cotidian de bere sau alcooluri tari cel putin o data /saptamana, un baiat din zece si o fata din douazeci au
fost cel putin de 3 ori ntr-o stare de intoxicatie acuta severa;
- Asocierea preferentiala tabac - alcool pentru baieti (circa 25-30% dintre liceeni au un consum semnificativ de
tutun la care se asociaza alcool n diferite niveluri). Si n ultima perioada se constata o deplasare a interesului spre
amestecuri gen benzodiazepine-alcool sau alte medicamente psihotrope-alcool;
- Cresterea consumului conform a o serie de anchete n rndul populatiei de liceeni, studenti sau tineri militari
incorporati.
Efecte psihologice
dezinhibitie
euforie
relaxare
cresterea sociabilitatii
dificultati de exprimare
dificultati n asocierea ideilor n mod coerent
Efecte somatice
gastro duodenita
ulcer
ciroza hepatica
afectiuni cardio vasculare

impotenta
toleranta si dependenta fizica
degenerescenta cerebrala
Droguri cu efect stimulant al SNC :
COCAINA
Date generale. Cocaina este un drog stimulant puternic, avnd o mare capacitate
de a crea
dependenta si care actioneaza direct asupra structurilor cerebrale. Multa vreme
utilizata drept panaceu n compozitia multor potiuni sau preparate tonice la
sfrsitul sec. XIX, cercetata si de Freud n 1884, cocaina a fost etichetata ca drog
cu mare potential adictiv in anii 1980 1990 odata cu extinderea necontrolata a
consumului sau n USA n special, unde a nlocuit tot mai mult heroina.
Cocaina pura a fost initial extrasa din frunzele arbustului Erytroxylon Coca care
creste n Peru si Bolivia.
Denumiri argotice. Cocaina este n genere comercializata pe strada sub denumiri diverse:
"zapada", "coke", C, fulg, blow etc. n general, vnzatorii o dilueaza cu pudra de talc, zahar sau alte
substante active, cum ar fi procaina sau amfetaminele. Crack-ul este denumirea argotica pentru cocaina baza care
se fumeaza dupa ce a fost procesata cu amoniac sau bicarbonat de sodiu.
Cai de administrare. n functie si de varietate si mod de prelucrare, cocaina poate fi ingerata oral, inhalata, fumata
sau injectata intravenos.
Simptome pe termen scurt Simptome pe termen lung
greturi, varsaturi, tremor (ex. secuse ale muschilor mici ai fetei sau degetelor), ticuri, miscari pre-convulsive si
halucinatii (ex. plosnite cocainice);
crestere a tensiunii arteriale, bradi sau tahicardie, paloare;
iritabilitate, tulburari de dispozitie, uneori depresie;
insomnii, status de agitatie continua;
psihoza de tip paranoid cu pierderea contactului cu realitatea, idei de referinta;
halucinatii auditive;
datorita vasoconstrictiei nazale, apar tulburari
simptome psihice printre care: senzatia de energie si forta crescuta, apetit
diminuat pna la inapetenta cu disparitia senzatiei de foame, stare de hipervigilenta, insomnie, euforie, agitatie
psihomotorie, logoree, iritabilitate, uneori agresivitate;
n cazurile mai severe se descrie o stare de confuzie mentala acompaniata de agitatie extrema asa numitul
delirium cocainic ce se traduce prin: dezorientare marcata, anxietate extrema pna la stari de panica, idei si delir
de tip paranoid, halucinatii complexe, comportament stereotip.
- ulcerarea mucoasei nazale si perforarea septului nazal;
hemoragii cerebrale;
crize, de la cea simpla asemanatoare crizei epileptice pna la statusul epileptic;
efecte cardiace: infarctul miocardic etc.
AMFETAMINE SI METAMFETAMINE
Date generale. Principalele substante amfetaminice si derivati ca efedrina si
propanolamina, sau dextroamfetamina, metamfetamina si metilfenidatul sunt un
grup de compusi nruditi structural avnd la baza nucleul feniletilaminic,
asemanator unor substante naturale din SNC.

Caile de administrare pot fi: oral (ingestie), inhalare (fumat) sau intravenos. Efectele la administrarea pe cale orala
ncep dupa aproximativ 50-60 min. si n cteva minute n cazul inhalarii sau injectarii.
Denumiri argotice. Amfetamina si metamfetamina, cunoscute sub diferite denumiri argotice: speed, meth,
ice, cristal, glass, crank, chalk, se prezinta sub forma de pulbere alba, inodora, amaruie, usor solubila n
apa sau alcool, ce poate fi fumata, ingerata oral, prizata sau injectata.
Pilulele de slabit sau anorexigenele sunt forme usoare ale amfetaminelor si reprezinta si ele un subiect important
cnd e vorba de abuz, n special la adolescente.
Simptome clinice. Toate substantele din aceasta clasa induc prin folosire cronica o suita de efecte grave inclusiv
dependenta. Dependenta duce la diminuarea treptata a capacitatilor de insertie socio-profesionala, obtinerea starii
de euforizare necesitnd cresterea progresiva a dozelor.
Dozele mari, consumate sustinut o perioada ndelungata, pot induce stari psihotice incluznd elemente paranoide,
halucinatii auditive, tactile, tulburari de dispozitie, comportament agresiv omucidal sau suicidal.
Intoxicatia acuta.
La nivelul SNC: schimbarea starii psihice, dezorientare, cefalee, miscari anormale, agitatie, furnicaturi, convulsii,
coma.
Cardiovascular: dureri precordiale; palpitatii.
Gastrointestinal: uscaciunea gurii, greturi si varsaturi, diaree.
Genitourinar: dificultati de urinare.
Cutanat: eruptii eritematoase, dureroase, semne de ntepaturi, ulceratii suprainfectate.
O intoxicatie masiva provoaca un delir paranoid cu tematica persecutorie, ostilitate, anxietate, stare confuzoonirica.
Intoxicatia cronica. Utilizarea ndelungata a amfetaminelor si derivatilor lor, se traduce prin: scadere ponderala,
hiperactivitate, confuzii, stare de agitatie, anorexie (lipsa poftei de mncare), hipertensiune arteriala, accidente
vasculare cerebrale, tulburari respiratorii, uforie tmpa.
NICOTINA
Nicotina a fost descoperita la nceputul secolului al XIX- lea si este un lcaloid extras din frunzele plantei Nicotina
Tabacum. Nicotina, considerata una dintre cele mai folosite substante ce dau dependenta, este un lichid natural
incolor, care prin ardere devine maro, iar n prezenta aerului emana mirosul specific de tutun.
Nicotina poate patrunde n organism prin piele, mucoasa nazala si bucala sau prin plamni n situatia n care este
inhalata. Ea intra n snge si ajunge la creier n cteva secunde, aceasta depinznd de calea de administrare
(maniera n care este folosit tutunul). Nicotina provenita n urma fumatului tigarilor este preluata repede de
organism. La 10 secunde de la inhalarea fumului, ajunge n creier.
O tigara contine n mod obisnuit 6 8 mg nicotina, din care se absorb n organism 1 4 mg.
Efecte pe termen scurt Efecte nocive
- stimulare fizica si intelectuala, cresterea puterii de concentrare;
- calmare, relaxare, senzatia de bine si de placere;
- nicotina inhiba producerea de catre pancreas a insulinei si ca urmare fumatorii au ntotdeauna o valoare ridicata a
zaharului n snge.

cauzeaza producerea brusca de glucoza, urmata de cresterea ritmului inimii, palpitatii, cresterea tensiunii arteriale,
precum si accelerarea respiratiei si a batailor inimii;
iritarea mucoasei nazo faringiene, a laringelui, a ochilor, tuse;
greata, voma, diaree, salivatie, paloare;
slabiciune musculara, stare de rau general, convulsii, colaps, moarte prin paralizia respiratiei;
lezarea mucoaselor buzelor, limbii si palatinului, cu modificarea simtului gustativ si favorizarea aparitiei
infectiilor cavitatii bucale;
ngalbenirea dintilor, patarea degetelor , aparitia prematura a ridurilor faciale;
tuse specifica tabagica, dispnee (greutatea respiratiei), cefalee cronica;
rezistenta scazuta la infectiile respiratorii, bronho pneumonii, bronsite cronice, emfizem pulmonar;
gastrita, ulcer gastric si duodenal;
boli cardio vasculare, hipertensiune arteriala;
nicotina are efect inhibitor, aceasta depinznd de masura n care este influentat de sistemul nervos central al
fumatorului, precum si de cantitatea de nicotina ajunsa n organism;
antreneaza dependenta fizica si psihica mare.
Halucinogene si disociative:
CANABISUL
Date generale. Cnepa (din gr. Cannabis) este o planta anuala cu inflorescenta
palmata, apartinnd familiei cannabiacee avnd o serie de subvarietati cum ar fi:
Cannabis Indica au Sativa, doua varietati ale cnepei ce nu se disting usor una de
alta.
Clasificare si denumiri argotice. n raport cu tara si partea din planta consumata:
hasis (rasina pura culeasa din partea superioara a plantei femele), charas, ganja
(eflorescentele florale ale plantei femele), bhang (frunzele mature ale plantei),
marijuana, kif, grifa, mari, etc.
Simptome fizice
Cardiovasculare: tahicardie, usoara crestere a tensiunii arteriale, acuze sau
semne de tip anginos, stari sincopale (lesin), hiperemie (nrosire) faciala, conjunctivala, uneori inclusiv
pleoapelor.
Respiratorii: traheo-bronsite de tip iritativ; tuse iritativa; crize astmatiforme; inhibitie respiratorie; risc mult mai
mare de cancer pulmonar.
Digestive: uscaciune bucala si faringiana sau dimpotriva, hipersalivatie; dureri sau crampe gastrice; greturi,
varsaturi, diaree; cresterea apetitului pentru dulciuri, si/sau cresterea apetitului pentru mncarurile sarate (junk
food).
Sistemului Nervos Central (SNC): cefalee; ameteli; senzatii sau crize vertiginoase; dilatare pupilara (mioza) cu
reflexe lenese, ntrziate la stimularea luminoasa a pupilei; tulburari de acomodare, tremuraturi de intensitate
variabila ale minilor, buzelor, limbii, pleoapelor; tulburari de coordonare neuro-motorie, aparitia fenomenelor
subiective de levitatie (plutire); euforie; senzatie de ncetinire a curgerii timpului.
Alte efecte: alterarea imunitatii, fetotoxicitate, scaderea productiei de sperma, tulburari de ciclu.
HALUCINOGENE SI DISOCIATIVE
Date generale. Termenul de halucinogene denumeste generic mii de substante care genereaza sau induc fenomene
halucinatorii distorsiuni profunde n perceperea realitatii. Aceste induc perturbari importante ale activitatii
mentale, att ideative, ct si afective, tulburari asemanatoare psihozelor , duc la crearea unei lumi imaginare si, prin
urmare, determina "distorsiuni ale valorilor realitatii" si ruperea contactului cu realitatea.

LSD-ul
(Dietilamida acidului lisergic) eessttee o substanta extrasa din cornul de secara, ciuperca Claviceps purpurea. Este
solubil in apa si alti solventi, dar de regula LSD-ul lichid este bazat pe o solutie apoasa. Solutia de LSD este
utilizata pentru crearea timbrelor de sugativa, forma sub care e comercializat, fiind cunoscut pe strada sub diferite
denumiri: acid, sugativa, tampon-acid, picatura, zahar, voiaj, zahar-cristal,
ochi de geam etc.

PCP (phenciclidina)

PCP (phenciclidina: nger, praf de nger, praf pentru prosti, combustibil de racheta, ozon,
lichid de mbalsamare, pace, barca, barca-dragostei, super iarba s.a.m.d. ) si compusii
inruditi: Ketamina, ciclohexamina

Mescalina- din butonii cactusului Peyotl


Se extrage dintr-un mic cactus, care creste in stare salbatica in Mexic. Consumul creeaza o stare de buna dispozitie,
urmata de ameteli, varsaturi, transpiratie, tahicardie, cosmaruri si psihoze.

Amfetaminele substituite
Amfetaminele
substituite
MDA(metilendioxietilamfetamin),
MDMA
(metilendioximetam- fetamin - ECSATSY), apar de obicei, sub forma de tablete sau
capsule care produc stari similare amfetaminelor.La scurt timp dupa consumarea lor
creste perceptia vizuala si auditiva, starea de bine. Consumul este des asociat cu
petrecerile rave. Numeroase cauze de crize cardiace, convulsii si/sau moarte au fost
raportate n urma consumului de ecstasy.
Simptome fizice Simptome psihice
midriaza (dilatare pupilara);
vedere tulbure;
hipertermie; transpiratii; frisoane;
roseata accentuata a fetei;
hipertensiune; tahicardie;
reflexe vii, exagerate;
greturi, cefalee, vertije;
tremur fin, lacrimare, uneori
usoara piloerectie.
inclestarea gurii
hipersudoratie
POZITIVE
senzatie de energie sporita (stimulare)
sporirea gindirii asociative & creative
dispozitie exaltata
sporirea vigilitatii & aprecierii muzicale
sporirea vigilitatii simturilor (gust, miros, auz)
viziuni colorate
experiente spirituale de schimbare
NEGATIVE

anxietate, tensiune
ameteli, confuzii
megalomanie
hipervigilenta & hipersenzitivitate la sunete muzicale si
zgomote
sentimente nedorite si coplesitoare
distorsiune temporo-spatiala;
hiperestezie senzoriala caracteristica psihedelica;
halucinatii n special vizuale cteodata auditive si/sau tactile; tulburarile de perceptie care distorsioneaza sau
transforma formele si miscarile si pot da nastere la o perceptie n care timpul se misca foarte lent sau propriul corp
si schimba formele;
pierderea sentimentului propriei personalitati; ruperea contactului cu realitatea;
euforie sau anxietate brutala;
reactii paranoide;
perceptii anormale (de ex. vizualizarea sunetelor);
retrairi halucinatorii (flash-back) survenind n urmatoarele 24-48 de ore sau chiar la cteva saptamni distanta.

CAUZELE CONSUMULUI DE DROGURI


Cum poate ajunge un tanar sa consume droguri?
- Daca drogurile sunt usor accesibile (fie ca persoana cunoaste consumatori de droguri, fie pentru ca in jurul
locuintei sau scolii se gasesc distribuitori de droguri, fie pentru ca frecventeaza locuri in care se consuma droguri),
atunci tentatia de a consuma creste. Asocierea caracterului ilicit al drogurilor cu faptul de a fi la indemana
conduce la cresterea atractivitatii acestora. Fiinta umana are tendinta de a imita si de a fi la fel ca ceilalti.
Tendinta de a fi la fel cu ceilalti este foarte prezenta in adolescenta, adolescentul dorind sa arate si sa se poarte in
acelasi mod ca si prietenii lui. Se ajunge, astfel la asocierea drogului cu grupul de amici si chiar daca initial
consumul de droguri era privit ca fiind ceva rau, cu timpul acesta va capata atributul de firesc, normal si chiar
placut.
Situatia materiala deosebit de buna a familiei poate constitui un factor de risc, daca familia exagereaza in satisfacerea necesitatilor si dorintelor
copilului. Din punct de vedere educativ, satisfacerea tuturor necesitatilor si dorintelor copilului nu are un efect pozitiv asupra acestuia. Aceasta
poate conduce la formarea unor trasaturi umane nedorite: apatia, indiferenta, lenea, rasfatul. Sentimentul ca totul se cuvine fara prea mari
eforturi si senzatia ca tot ceea ce isi doreste este benefic pot sa apara. Sumele mari de bani puse la dispozitia copiilor fara a se cunoaste exact
cum vor fi cheltuite pot constitui o tentatie in a-si face rost de droguri. Aceasta, mai ales, daca in anturajul lor exista deja consumatori de droguri.
- Existenta intr-o familie a unui parinte alcoolic, dependent de tutun sau medicamente poate determina consumul de droguri, prin
comportamente ce se invata, prin imitatie. Mediul familial in care exista un alcoolic este caracterizat prin certuri frecvente, chiar vatamari
corporale grave si o atmosfera incarcata de tristete. Comportametul, ca modalitate de a reactiona la problemele vietii, se invata si prin imitatie si
in special prin imitarea parintilor ; uneori imitatia nu este constienta si, desi copilul respinge rational comportamentul parintelui alcoolic, el ajunge
sa-l preia fara sa constientizeze acest lucru. Desi exista o posibilitate mai mare de a deveni toxicodependent atunci cand unul dintre parinti este
alcoolic, nu inseamna ca intotdeauna se intampla asa. Uneori pot aparea si reactii de respingere totala a alcoolului si a tuturor substantelor care
pot crea dependenta, astfel incat respectivul copil sa nu consume niciodata alcool sau alte droguri.
- Exista o relatie cauzala intre stilul de educatie al parintilor si cosumul de droguri la copil. Daca educatia copilului a fost excesiv de
severa, a fost pedepsit drastic pentru orice greseala, indiferent de gravitatea acesteia. Sau educatia s-a caractrizat printr-o toleranta exagerata,
copilului permitandu-i-se totul fara a i se cere nimic in schimb. Daca educatia s-a caracteriat prin oscilatii permanente intre severitate si toleranta.
Educatia primita in familie are un rol deosebit in formarea personalitatii copilului. O educatie excesiv de severa poate dezvolta copilului
sentimentul ca nu este iubit, poate duce la instalarea complexului de inferioritate si unei indispozitii permanente. El va cauta sa evadeze din
mediul familial pentru a-si gasi un grup de prieteni care sa-l accepte si sa-l valorizeze. Nevoile lui fundamentale (de siguranta, de dragoste, de
acceptare) nesatisfacute in propria familie il vor face mai putin selectiv in alegerea prietenilor si va cadea mai usor in plasa intinsa de distribuitorii
de droguri. O educatie excesiv de toleranta poate induce copilului idea ca totul i se cuvine, ca totul ii este permis. In plus, o asfel o asfel de
educatie da nastere la o nevoie crescuta de satisfacere imediata a dorintelor, fara a lua in calcul consecintele acestora. Aceste caracteristici il fac
pe tanarul caruia i s-a permis orice sa fie mai vulnerabil in fata tentatiei drogurilor pentru ca i s-a spus foate rar NU si pentru ca el nu a invatat
sa-si spuna NU. Daca pentru aceeasi fapta uneori copilul este pedepsit iar alteori ignorat sau chiar laudat, aceasta nu face decat sa-l debusoleze si
sa-i creeze probleme ulterioare in a constientiza ceea ce este bine si ceea ce e rau. Aceasta debusolare poate vulnerabiliza copilul in fata
consumului de droguri, el va putea spune NU cand I se ofera un drog ilegal numai daca are certitudinea ca daca accepta nu este bine.
- O comunicare deficitara intre parinti si intre acestia si copii poate fi un factor de risc pentru consumul de droguri. Lipsa de comunicare in
familie, asociata cu violenta, constituie un mediu prielnic pentru dezvoltarea sentimentului ca nu este inteles si iubit. Numai buna comunicare in
familie poate ajuta copilul sa-si transmita starile. Buna comunicare dintre copil si parinti ii ofera copiluluii sentimental ca este iubit, inteles si
ajutat in situatiile dificile.
- Dificultatile scolare, problemele sociale aparute ca urmare a unei deficiente fizice, mentale sau unei tulburari de personalitate pot facilta
consumul de drog. Dificultatile scolare si problemele sociale ceeaza sentimente de neincredere in propria persoana, tristete, insingurare si uneori
complexe de inferioritate. Aceasta vulnerabilizeaza persoana in fata consumului de droguri, caci ea este receptiva fata de orice ar putea s-o
desprinda, macar putin, din realitatea personala dureroasa. In cazul tuburarilor de coportament, adolescentul se caracterizeaza prin existenta unei
structuri de personalitate impulsive, printr-o scazuta capactate de autocontrol. Acestea il pot impinge pe individ sa intreprinda diverse actiuni, fara
sa se gandeasca prea mult inainte.
- Existenta unui singur parinte ca urmare a divortului sau a decesului unuia dintre parinti are legatura cu consumul de droguri. Datorita
egocentrismului sau, adolescentul pune deseori aceste evenimente pe seama lui. El se simte vinovat pentru divortul parintilor, pentru decesul

acestora. De multe ori se intampla ca parintele cu care a ramas adolescentul sa nu fie cel mai apropiat de acesta sau sa-l considere vinovat
pentru evenimentele din familie. Intr-o astfel de familie, consumul de droguri poate aparea foarte usor.