Sunteți pe pagina 1din 17

Capitolul 4

Proiectarea burghiului elicoidal


4.1. Analiza constructiv funcional a piesei din desen

Pentru burghiul elicoidal se dau urmtoarele date iniiale:


d = 15 mm;
L = 100 mm;
Materialul piesei este OLC15. Dupa tratamentul termic de clire i
revenire are urmtoarele caracteristici mecanice:

limita de curgere, Rp0.2 = 500 N/mm2;

gtuirea la rupere, Z = 30% (minim);


duritatea Brinell, HBmax = 235.
rezistena la rupere, Rm = 700 850 N/mm2;

alungirea la rupere, A5 = 14%;


Compoziia chimic este urmtoarea:
C: 0.042 0.5%;
Mn: 0.50 0.80%;
S: max 0,045%;
P: max 0,040%.

4.2.Alegerea schemei de prelucrare


Prelucrarea alezajelor comport realizarea a dou suprafee: laterale i
frontale. Suprafeele laterale sunt, de regul, cilindrice sau conice, iar
suprafeele frontale pot fi plane, conice, profilate etc. Prelucrarea alezajelor
se poate face prin burghiere, lrgire-adncire, alezare i broare.

Burghierea este o prelucrare prin achiere de productivitate relativ mare la care


scula execut de obicei o micare de rotaie i o micare de avans pe o traiectorie
rectilinie, n plan vertical sau orizontal. Piesa rmne n general imobil atunci
cnd este amplasat pe maina de gurit, iar transformarea n achii a surplusului
de material se realizeaz la o singur trecere, la achiere participnd unul sau
mai muli dini achietori identici .
Pentru transformarea ntregului adaos de prelucrare n achii, procedeul
folosete o scul de gurire denumit burghiu sau lrgitor-adncitor,
concretizat printr-un corp de revoluie prevzut de regul cu doi sau mai
muli dini, avnd fiecare perechi de tiuri (principal i secundar) asemenea
unui cuit pentru strunjire interioar. Sculele pentru gurire sunt calibrate, adic
au diametrul prii active corespunztor diametrului final al gurii de prelucrat.

Burghierea n plin cu avansul burghiului elicoidal pe direcie


vertical (a) sau orizontal (b) i burghierea inelar (carotier) (c)

4.3.Alegerea materialului sculei i a tratamentului


termic
Burghiul va fi executat din oelul rapid Rp3, avnd compoziia chimic i
caracteristicile mecanice conform STAS 7382-80.
Compoziia chimic este urmtoarea: C: 0.70 0.80%; Mn: max. 0.45%;
Si: 0.2 0.4%; Cr: 3.60 4.40%; Mo: max. 0.6%; W: 17.5 19.5%; V: 1.0
1.4%; Ni: max. 0.4%; P: max. 0.025%; S: max. 0.02%.
Pentru oel rapid clit, caracteristicile mecanice sunt urmtoarele:

limita de rupere la compresiune: (3.5 4) * 103 Mpa;

limita de rupere la ncovoiere: (3.6 3.7) * 103 Mpa;

duritatea: 61 63 HRC.
Scula, din oel rapid Rp3, va fi supus unui tratament termic preliminar i
a unuia final.
Tratamentul termic preliminar este recoacere de nmuiere la
820 850C, n vederea prelucrrilor de degroare. Dup degroare se impune

recoacere de detensionare la temperaturi de 600 650C, pentru evitarea


deformrii ulterioare a sculei sub influena tensiunilor interne.
Dup prelucrarea de finisare (nainte de ascuirea final) se aplic sculei
tratamentul termic de clire, la temperaturi de 1250 1290C, cu rcire n baie
izoterm avnd temperatura de 500 550C. nclzirea n vederea clirii
trebuie efectuat n trepte, cu meninerea constant a temperaturii la
450 600C, 850C sau / i 1050C. nclzirea i rcirea se fac n bi de sruri:
pentru temperaturi de 450 600C se recomand folosirea eutecticului ternar
SrCl2 + NaCl + KCl, pentru meninerea la temperatura de 850C se folosete
amestecul de BaCl2 + NaCl, iar pentru nclzirea final se recomand ca mediu
BaCl2 n amestec cu dezoxidani. Rcirea se face n baie de sruri, n trepte.
Pentru scderea cantitii de austenit rezidual se recomand continuarea
tratamentului prin frig la temperaturi de pn la 80C, timp de 30 45 minute.
Apoi se vor efectua cel puin dou reveniri, succesive, timp de 60 75 minute
fiecare, n scopul durificrii secundare.
Dup prelucrrile de finisare, n scopul ameliorrii suplimentare a
proprietilor sculei (duritate i rezisten la uzur) se pot aplica tratamente
termochimice de suprafa, de tipul nitrurrii, sulfizrii sau cianurrii. Se va
aplica cianurare, n urma creia se ajunge la o duritate a sculei de 69 72 HRC,
iar durata de utilizare crete cu 150 200%.
Dup tratament, duritatea prii active trebuie s fie de 62 65 HRC (n
cazul cianurrii de 69 72 HRC).

4.4.Stabilirea parametrilor geometrici funcionali ai


sculei
Principalele elemente constructiv-geometrice ale unui burghiu elicoidal
sunt suprafeele (feele) de degajare i de aezare i muchia taietoare.
Parametrii geometrici ce caracterizeaz partea activ a dintelui
achietor sunt: unghiurile prii achietoare; forma feelor de aezare i de
degajare; forma faetelor i a tiurilor; razele de vrf i de rotunjire; forma
i dimensiunile canalelor de cuprindere i evacuare a achiilor.
Se disting mai multe categorii de unghiuri:
- unghiurile constructive definesc geometria dintelui achietor
considerat ca un corp geometric independent. Ele caracterizeaz strict
scula achietoare prin desenul de execuie al acesteia i rezult n
urma ascuirii sau reascuirii ei;
- unghiuri efective sunt determinate de geometria constructiv a
sculei i de poziia relativ scul - pies, n absena procesului de
achiere (fr a lua n considerare mrimile vitezelor de achiere).
La poziionarea corect a sculei n suport i n raport cu piesa semifabricat,
unghiurile efective sunt identice cu cele constructive;
- unghiurile funcionale caracterizeaz procesul de achiere
propriu-zis i au n vedere condiiile concrete n care se desfoar

procesul de achiere (geometria constructiv, poziia relativ scul semifabricat ct i cinematica procesului de achiere).

Parametrii geometrici ai burghiului elicoidal sunt:


- Unghiul de inclinare al elicei canalelor pentru evacuarea aschiilor
=250
- Unghiul de degajare =220
- Unghiul de atac la varf 2=1200
- Unghiul de asezare =100 , la periferia burghiului se mareste treptat spre
axa sa pana la 20..250;
- Unghiul de inclinare al taisului tranversal este pentru d=15mm ...=520;

4.5. Stabilirea prin calcul al regimului de achiere i


calculul consumului specific al sculei
4.5.1. Adncimea de achiere
Micarea principal prin care tiurile detaeaz achii este, de regul,
efectuat prin rotaia sculei i numai n anumite cazuri prin rotaia piesei (ca
de exemplu, la gurirea pe strung i unele maini de gurit adnc) sau
excepional prin rotirea simultan a sculei i a piesei. Micarea principal de
achiere se execut n plan orizontal sau vertical.
Cota diametral a gurii fiind reprodus prin diametrul corespunztor al
sculei, avansul de reglare radial ntlnit la strunjire i rabotare-mortezare
pentru realizarea adncimii de achiere nu mai este necesar.

Burghierea n plin cu un burghiu cu un singur


dinte
t

D 15

7,5mm
2
2

Avansul s este deplasarea axiala la o rotatie completa a sculei.


Avansul la burghiere se calculeaza cu relatia:
s C s D 0, 6 K s 0,047 15 0, 6 1 0,24mm / rot

Latimea aschiei b este data de relatia:


b

t
7,5

8,7mm
sin sin 60

Grosimea aschiei a este data de relatia:


a

4.5.2. Viteza de achiere

s
0,24
sin
sin 0,10mm
2
2

Viteza de aschiere se calculeaza cu relatia:


C v D zv K v
0,9 15 0, 4 1
v m xv y v

2,9m / min
T t s ( HB) nv 22 0, 2 7,5 0 0,24 0,5 (235) 0

4.5.3. Fora si momentul la prelucrarea gurilor


Forta axiala la gaurire se calculeaza cu relatia:
FA C F D Z s y ( HB) n 1,5 151 0,24 0,7 235 0,75 497,31daN
Momentul de rasucire la burghiere:
F

M t C M D Z M s yM ( HB) nM 0,80 15 2 0,24 0,8 235 0, 7 2625,36daNmm

4.5.4. Puterea efectiva si timpul de baza


Puterea efectiva la burghiere se calculeaza cu relatia:
Mt n
2625,36 61,54

0,17 kw
716200 1,36
716200 1,36
1000 v 1000 2,9
n

61,54rot / min
D
15

Pe

Timpul de baza se calculeaza cu relatia:


tb

L
65

4,4 min
n s 61,54 0,24

4.6.Calculul constructiv al sculei


Burghiele elicoidale sunt scule achietoare care servesc la executarea
gurilor. n acest scop sunt necesare o micare de rotaie relativ ntre scul i
semifabricat (micare principal) i o micare de avans n lungul axei burghiului.
Procesul de burghiere se desfoar prin aciunea simultan a celor
dou tiuri principale ale burghiului, unite prin tiul transversal, tiuri ghidate
de cele dou faete elicoidale. Eliminarea achiilor din gaura prelucrat se face
cu ajutorul canalelor elicoidale avnd rolul unor plane nclinate.
Prile componente ale burghiului, conform STAS 571-69 sunt:
l1 - partea achietoare, care particip nemijlocit la procesul de formare a
achiei,
l2 - partea util, prevzut cu canale elicoidale pentru cuprinderea i
evacuarea achiilor; Lungimea prii utile l2 a burghiului trebuie s fie mai
mare dect adncimea gurii prelucrate, pentru asigurarea evacurii complete a
achiilor, de regul cu de dou sau trei ori diametrul exterior.
l2=lgaura+3D=65+3*15=110mm;
l3 gtul burghiului,

l4 coada burghiului, cilindric sau conic, reprezentnd partea de


poziionare-fixare a cestuia,
l5 antrenorul burghiului sau captul de evacuare n cazul cozilor conice,
A canalul elicoidal pentru cuprinderea i evacuarea achiilor,
B dintele burghiului,
D faete elicoidale de ghidare,
dm diametrul miezului burghiului, de form tronconic, cu diametrul
cresctor spre coada burghiului n scopul mririi rigiditii i la care sunt
tangente canalele pentru cuprinderea i evacuarea achiilor.
Diametrul miezului burghiului, dm, se stabilete n funcie de diametrul
exterior, ca o cot parte din acesta, fiind mai mare la burghiele cu diametrul mai
mic, n scopul mririi rezistenei lor. Se recomand folosirea urmtoarelor
valori:
dm=(0,145...0,125)*D pentru 13 < D 80 mm.
Se adopta dm=0,145*15=2,18mm.

Diametrul exterior al burghiului se dimensioneaz la diametrul nominal al


gurii, prevznd o toleran n funcie de treapta de precizie aleas - D=15mm;
Diametrul spatelui dinilor D0 se stabilete n funcie de diametrul exterior
i nlimea faetelor elicoidale f: D0 = D 2f0.
nlimea faetelor se alege astfel:
f0 = (0,08 0,07)D, pentru 10 < D < 30 mm;
Deci f0=0,08*15=1,2mm
D0= D 2f0=15-1,2=13,8mm
Lungimea burghielor elicoidale normale este relativ mare, fapt ce
micoreaz rigiditatea lor static i dinamic. Aceast lungime este impus de
diferite condiii de lucru posibile, asigurnd sculei o utilizare universal. Pentru
cazuri de exploatare intensiv, n vederea eliminrii pericolului ruperii, se
folosesc burghie cu lungime redus, ceea ce mrete randamentul prelucrrii,
concomitent cu mrirea rigiditii lor statice i dinamice.

Faetele elicoidale, caracteristice burghielor cu canale elicoidale, confer


o bun ghidare a sculei n timpul achierii, stabilitate i o cretere a preciziei de
prelucrare. Limea faetei trebuie aleas astfel nct s se evite frecrile intense
cu materialul de prelucrat, fenomen ce poate apare la limi mari ale faetei, dar
i presiuni de contact exagerate, cu intensificarea procesului de uzur, n cazul
unei limi prea mici. Se recomand f = (0,16 2,5) mm, pentru 1 < D < 40 mm.
Pentru o cretere suplimentar a rezistenei mecanice a burghielor, miezul
se execut cu o conicitate spre coada sculei, egal cu 1,4 1,8 mm, la o lungime
de 100 mm.
Profilul canalelor pentru cuprinderea i evacuarea achiilor. Acestea
trebuie s asigure: rezisten mecanic i rigiditate suficient; s nu constituie un
concentrator de tensiune la operaiile de tratament termic; asigurarea unui volum
necesar pentru cuprinderea achiilor; asigurarea unei forme rectilinii a tiurilor
principale, pentru o valoare determinat a unghiului de atac.

Elementele prii achietoare a burghiului elicoidal sunt prezntate n figura de


mai jos, distingndu-se:

1 faete de aezare principale, reprezentate de suprafeele


frontale ale celor doi dini;
2 faetele de degajare principale, reprezentate de suprafeele
canalelor elicoidale din imediata apropiere a tiurilor;

4 tiurile principale, reprezentate de cele dou intersecii ale


feelor de aezare principale cu feele de degajare principale;
5 tiurile principale, reprezentate de intersecia faetelor cu
faa de degajare principal;
6 tiul transversal, definit geometric ca intersecia dintre
cele dou fee de aezare principale; funcional ns, se disting dou
tiuri transversale, simetric dispuse n raport cu axa burghiului i
deci, dou fee de aezare ale tiurilor transversale i dou fee de
degajare ale acestor tiuri;

7 feele de aezare ale celor dou tiuri transversale;


8 faete de degajare ale celor dou tiuri transversale,
9 vrfurile principale, definite ca intersecii ntre tiurile
principale i cele secundare;
10 - vrfurile secundare, definite ca intersecii ntre cele dou
tiuri principale i cele dou tiuri transversale.
Din tabelul 4.3. se alege tipul conului Morse (tipul cozii):

D=12,065mm, a=3,5mm; D1=12,2mm; d2=9mm; d3max=8,7mm; l3=62mm;


l4=65,5mm; b=5,2mm; c=8,5mm; emax=13,5mm; Rmax=5mm; r=1,2mm.
4.7.

Stabilirea tipului de poziionare-fixare al sculei


Prinderea i fixarea burghielor se realizeaz cu o serie de dispozitive.
Dispozitivele utilizate sunt:
a. mandrine;
b. buce de reducie.

4.8.Calculul de rezistenta si rigiditate


Verificarea se face tinand seama de solicitarile la care este supus
burghiul in timpul aschierii.
a. Verificarea la condiia de rezistenta la solicitri compuse:
0,02 D 3 z r
0,02 15 30,65 210
y
0,7
s

1,73 C M ( HB) nM c

1,73 0,8 (235) 0,7 2,5

b. Verificarea la conditia de flambaj

3,23mm / rot

yF

Pf
CF D

zF

( HB)

nF

cf

0, 70

266,29
1,42mm / rot
1,5 15 (235) 0,75 5
1

In care Pf este fora de flambaj :


Pf

E I min 2 2,1 10 4 1007,3

266,29daN
l 2f
28 2
2

4.9. Stabilirea schemei de ascuire


Ascuirea acestor burghie se face pe faa de aezare, modul de generare a
acestei suprafee ducnd la apariia unor procedee i maini specializate pentru
ascuire. n funcie de forma suprafeei de aezare vom avea urmtoarele
procedee:
4.9.1. Ascuirea conic
Este un procedeu foarte rspndit asigurnd, datorit feei de aezare
conice obinute, o mrire a unghiului de aezareconstructiv spre centrul
burghiului. Exist procedeul Bancroft, cu axa conului la 45 fa de axa
burghiului ( cel mai folosit) i procedeul Weisker cu acest unghi de 90.

4.9.2. Ascuirea cilindric (procedeul Blau)


La acest tip de ascuire suprafaa de aezare face parte din suprafaa
lateral a unui cilindru. Se remarc constana unghiului de aezare constructiv
de-a lungul muchiei, neasigurnd creterea lui spre ax, fapt ce duce la folosirea
acestui procedeu numai la burghie de diametru mic. Are avantajul unui numr
mic de micri.

4.9.3.Ascuirea plan
Suprafaa de aezare poate fi plan sau dublu plan fiind o metod simpl
datorit numrului mic de micri necesare. Nu asigur creterea unghiului de
aezare spre centru.

4.10. Condiii tehnice generale de calitate ale burghielor


Condiiile tehnice generale de calitate ale burghielor sunt date in STAS
6359-86.
4.10.1.Forme si dimensiuni

Forma si dimensiunile acestor scule trebuie sa fie conform standardelor


sau normelor dimensionale in vigoare, iar in lipsa acestora, conform desenelor
de execuie acceptate de comun acord de ctre beneficiar si productor.
4.10.2.Abateri limita
Abaterile limita ale diametrului parii achietoare, la varful taisului: h8;
Abaterile limita la dimensiunile conurilor Morse, conform STAS 248-77.
Abaterile limita la lungimea totala a partii active si a cozii cilindrice a
burghielor.
Abaterile limita la unghiul de vrf al burghiului 30.
Btaia radiala a faetelor, pe toata lungimea parii utile a sculei, fata de
axa cozii este pentru diametrele peste 10mm 0,12mm.
Toleranta btii radiale a taisurilor principale (ale conului de atac)
conform figurii de mai jos:

Bataia taisurilor burghiului nu trebuie sa depaseasca valorile indicate in


tabelul de mai jos.
Diametrul burghiului
Clasa de precizie A
Calasa de precizie B

Pana la 6
0,05
0,12

6-10
0,10
0,18

peste 10
0,20
0,30

Excentricitatea miezului pentru burghie din clasa de precizie A, nu trebuie


sa depaseasca valorile din tabelul de mai jos.
Diametrul
burghiului
Excentricitate
a

pana la
1

1-2

2-3

3-18

18-30

30-50

0,03

0,04

0,05

0,10

0,15

0,20

4.10.3. Rugozitatea suprafetelor


La burgie clasa de precizie A:
-pe fetele de asezare principale si pe suprafata cozii .....Ra 0,8;

peste
50
0,30

-pe fetele de asezare secundare si pe canalele pentru evacuarea


aschiilor ......Ra 1,6;
La burghie clasa de precizie B, calitatea suprafetei va scade cu o clasa.

4.10.4 Aspect
1. Suprafata sculelor nu trebuie sa prezinte abateri de forma vizibile cu
ochiul liber.
2. Pe suprafata partii aschietoare nu se admit fisuri, urme de coroziune si
de saruri, provenite din tratament termic si culori de revenire.
3. Taisurile principale si cele secundare nu trebuie sa fie rotunjite sau
stirbite.
4. La sculele cu coada sudata sau lipita, locul sudurii sau lipiturii trebuie sa
fie lipsit de sulfuri sau urme de sudare sau lipire incompleta.
4.10.5. Materiale
Burgiele cu d 8 mm se executa din doua bucati, sudate cap la cap sau
lipite. Materialul cozii: OLC 45, 40CR10 sau alte tipuri de oteluri aliate, avand
rezistenta la tractiune de minimum 65 daN/mm2. Se admite executarea dintr-o
singura bucata a burghielor in cazul folosirii materialului tras si rectificat sau
lustruit.
4.10.6 Duritate
La burghie duritatea partii active trebuie sa fie:
- otel rapid: 62.....65 HRC;
- din otel aliat sau carbon de scule 61....64 HRC:
Burghiele executate din dintr-o bucata, la cele lipite si la cele sudate avand
locul sudurii pe coada sculei, duritatea necesara trebuie sa fie obtinuta pe toata
lungimea canalelor, lungime redusa cu cel mult 1,5D. La sculele sudate ce au
locul sudurii situat pe partea utila ( partea cu fatete), duritatea necesara trebuie
sa fie obtinuta pe o lungime de la varf egala cu cel 2/3 din lungimea canalelor.
Duritatea capului de evacuare al cozilor Morse 30....45 HRC.
Duritatea patratului si antrenorului cozii cilindrice min. 30 HRC.

4.10.7 Executie
Burghiele elicoidale cu diametrul peste 1 mm se executa cu conicitate
inversa de 0,02....0,08 mm pe 100 mm lungime. Burghiele elicoidale cu
diametrul sub 1 mm inclusiv se executa fara conicitate inversa.

Burghiele elicoidale se executa cu grosimea variabila a miezului, crescand


spre cada burghiului. Cresterea miezului incepe de la varful burghiului sau dupa
o portiune pe care grosimea miezului este constanta. Ingrosarea miezului variaza
intre 0 si 2 mm/100 mm lungime si chiar ajunge la 3,4 mm/100 mm lungime la
burghie pentru conditii grele de lucru.

4.11.Msuri de protecia muncii la prelucrarea prin


achiere a sculelor achietoare
La gurire trebuie respectate urmtoarele reguli de protecia muncii:
- echipamentul de protecie (salopeta) trebuie s fie ncheiate,iar prul
strns;
- sculele i piesele trebuie s fie bine fixate n dispozitive;
- se va evita formarea achiilor lungi. Achiile se nltur cu crligul;
- la gurirea materialelor fragile(fonte,bronzuri) se vor utiliza ochelari;
- schimbarea poziiei curelei se va face cu maina oprit;
Folosirea lichidelor de achiere impune respectarea unor masuri generale
de igien, printre care :
utilizarea aprtorilor antistropi ale mainilor unelte ;
pstrarea cureniei la locul de munca;
golirea si curarea periodica a rezervoarelor de lichide ale
mainilor unelte;
folosirea crligelor pentru ndeprtarea achiilor (se evita rnirea
pielii) ;
purtarea hainelor de protecie si splarea lor regulata (la doua
sptmni) ;
splarea minilor si antebraelor cu apa calda si spun la pauza de
prnz;
splarea sub duuri calde la terminarea lucrului ;
schimbarea hainelor de protecie si a rufriei de corp la terminarea
lucrului;
nlocuirea lichidelor de achiere la termenele fixate;
controlul de laborator al lichidelor de achiere si nclzirea lor la
0
80 C .
Pentru ca lucru la mainile de ascuit scule sa decurg fr accidente, este
necesar s se respecte pe lng regulile de protecia muncii valabile la mainile
de rectificat, o serie de reguli suplimentare.
nainte de fixare n arborele principal al mainii de ascuit, corpul abraziv
trebuie ncercat pe o main special , la o vitez periferic superioar cu
30 75% vitezei nscrise pe corp ( conform STAS6177-60).
Se verifica daca corpul abraziv este fisurat, cu ajutorul unui ciocan de
lemn. Corpul abraziv se fixeaz pe un ax si se lovete uor cu ciocanul.
Corpurile abrazive cu liant de bachelita sau vulcanita , nefisurate , produc un

sunet surd, fr vibraii, iar corpurile cu liant ceramic produc un sunet clar, fr
variaia intensitii.
Mainile de ascuit trebuie nzestrate cu aprtori din otel sudat sau turnat.
Unghiul deschiderii aprtorii, grosimea pereilor, dimensiunile i forma
aprtorii trebuie s corespund prescripiilor de tehnica securitii de la
mainile de rectificat.
Mainile de ascuit scule, care lucreaz fr lichide de achiere
(majoritatea mainilor de ascuit scule), se vor nzestra cu instalaii de aspiraie a
prafului. Aspiratoarele de praf se fixeaz, de obicei, in jurul corpului abraziv,
avnd si rol de carcasa de protecie in acelai timp. Aspiraia prafului si a
achiilor se face de ctre un ventilator puternic aezat intr-o alta ncpere. Acest
ventilator poate fi folosit pentru toate mainile de rectificat si ascuit scule.
La mainile de ascuit cu avans mecanic , rotile de mana, care folosesc si
pentru deplasri manuale , nu au voie sa se roteasc ci trebuie prevzute cu un
sistem de decuplare de la arborele care se rotete mecanic.
Mecanismele si dispozitivele mainilor de ascuit manual trebuie astfel
dispuse, fata de corpul abraziv, ca sa evite posibilitatea prinderii minii
ascuitorului, in timpul lucrului .
La mainile de ascuit se va asigura o prindere si fixare sigure a sculei de
ascuit, astfel ca sa nu apar posibilitatea smulgerii accidentale din mna
ascuitorului sau din dispozitivul de fixare. Aceasta msur trebuie asigurat att
de proiectant ct i de ascuitor. n acest sens, ascuitorul trebuie s controleze
temeinic, nainte de nceperea lucrului, dac scula este fixat corect i strns
eficient, dac dispozitivul este bine fixat de masa mainii, daca maina este bine
reglata , daca direcia si sensul organelor in micare sunt corecte, etc.
La nceperea ascuirii unei scule , trebuie acordat o atenie deosebit
intrrii corpului abraziv in contact cu dinii sculei; corpul abraziv se poate
sparge sau scula se poate deteriora dac:
scula intra brusc in corpul abraziv;
adncimea de achiere este prea mare;
suprafaa activa a corpului abraziv nu se potrivete suficient pe
suprafaa de ascuit a sculei.
Folosirea metodelor electrice de ascuire a sculelor ( anodo-mecanic,
prin scntei electrice, prin contact electric etc.), pe lng avantajele legate de
calitatea operaiei si de evitarea fisurrii plcutelor de carburi metalice, prezint
si o securitate ridicata pentru viata ascuitorului. Astfel, se elimina praful abraziv
si deci necesitatea aspiratoarelor. Se reduce zgomotul care apare la ascuirea cu
corpuri abrazive, se nltura pericolul lovirii cu buci din corpul abraziv la
spargerea accidentala a acestuia etc.

Bibliografie
1)
2)

Belous V. : Sinteza sculelor achietoare, Ed. Junimea, Iai, 1991;


Ciocardia C. . a. : Aliaje dure sinterizate din carburi metalice, Editura
Tehnic, Bucureti, 1985;
3)
Cozmnc M. : Scule achietoare ndrumar de proiectare, I. P., Iai,
1972;
4)
Enache tefan i Belous, V.: Proiectarea sculelor achietoare, E. D. P.,
Bucureti, 1983;
5)
Enache tefan i Minciu C.: Proiectarea asistat a sculelor achietoare,
Editura Tehnic, Bucureti, 1983;
6)
Lzrescu Ion : Teoria i practica sculelor achietoare, 3 volume,
Editura Universitar din Sibiu, 1994;
7)
Minciu C., Enache tefan, . a.: Tehnologia sculelor achietoare,
Editura Tehnic, Bucureti, 1987;
8)
Rico C., . a.: Calculul adaosurilor de prelucrare i a regimurilor de
achiere, Chiinu, 1992;
9)
Sauer L. i Ionescu C.: Scule pentru frezare, Editura Tehnic, Bucureti,
1977;
10)
Sauer L.: Proiectarea sculelor, E. D. P., Bucureti, 1967;
11)
Secar Gheorghe: Proiectarea sculelor achietoare, E. D. P., Bucureti,
1979;
12)
ru Emil i Cpn Nicu: Proiectarea sculelor achietoare
ndrumar, Universitatea din Galai, 1982;
13)
ru Emil i Cpn Nicu: Scule achietoare i portscule pentru
prelucrarea metalelor, vol. I, II, Editura Tehnic, Bucureti, 1988.
14)
ru Emil: Achiere i scule achietoare, Universitatea din Galai, 1987;
15)
Constantin Minciu, Scule achietoare, Editura Tehnic, Bucureti, 1995