Curs1:

Proteza unidentara (coroana dentara ) este o piese protetica de mici dimensiuni

care se aplica pe un singur dinte si asigura refacerea morfologica si functionala a
dintelui respectiv.
Este alcatuita din:
-inel(ce acopera fetele laterale ale dintelui)
-capac(ce acopera fata ocluzala a dintelui)
Clasificare:
1: In functie de intinderea coroanei:
+coroane de invelis-ce acopera in totalitate dintele preparat
+coroane de substitutie- ce se aplica pe dinte care au pierdut intreaga portiune
coronara .Se fixeaza la radacina dintelui prin intermediul unui pivot radicular.
+incrustatiile-ce se fixeaza in interiorul unei cavitati preparate in profunzimea
tesuturilor dentare.
2:In functie de elementele componente:
-coroane integral metalice-prezinta o singura componenta metalica
-coroane mixte-prezinta o componenta metalica si o componenta nemetalica
(formata din rasini acrilice,mese compozite , masa ceramica)
-Coroane fizionomice (fara structura metalica)-pot fi realizate din mese ceramice ,
mase compozite , rasini acriliice)
3:In functie de gradul de refacere al functiei fizionomice
-coroane nefizionomice coroane total metalice
-coroane semifizionomice coroane mixte
-coroane fizionomice coroanele mixte atunci cand componenta metalica acopera
in intregime scheletul metalic/coroanele realizate din mase ceramice , compozite
sau rasini acrilice
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o coroane:
-sa refaca in totalitate morfologia coronara(modelarea conexitatilor maxime de pe
fetele vestubulara si orala amplasate de 1/3 cervicala care are rol parodontoprotectiv si modelarea conexitatilor maxime de pe fetele meziala si distala din 1/3
incizala , respectiv 1/3 vestibulara, protejand papila interdentara si transmitand
fortele masticatorii la nivelul mai multor dinti.
-sa prezinte o buna adaptare cervicala:
+in sens transversal trebuie sa realizeze un contact intim la nivel cervical intre
fata interna a coroanei si fata cervicala a dintelui preparat

+in sens axial presupune patrunderea marginilor coroanei in santul /sulcusul

gingival pe 1,5mm
-sa refaca functiile dintelui pe care se aplica
+functia masticatorie se reface prin modelajul fetei ocluzale care se realizeaza in
mod individualizat si in raport de ocluzia centrica fata de arcada antagonista
+participa la realizarea unitatilor masticatorii
+refacerea functiei fizionomice se realizeaza prin redarea culorii a dimensiunilor
a elementelor de relief si redarea axulu de implantare si a simetriei cu dintii ........
Algoritmul clinico tehnologic de realizare a protezelor unidentare.
Etape clinice:
-examenul clinic
-indicatia de tratament si stabilirea planului terapeutic
-prepararea substructurilor organice se urmareste redarea dimensiunilor dintelui pe
care se va aplica coroana.Tesutul indepartat trebuie sa fie egal cu grosimea vatoarei
coroane. Acest spatiu se apreciaza in raport cu dintii vecini si cu planul de ocluzie.
-amprentarea campului protetic.Amprentarea este marginea negativa a elementelor
campului protetic.
Campul protetic este alcatuit din dinti preparati , dinti vecini, dinti antagonisti si
dintii analogi.
Pentru inregistrarea amprentelor se foloseste o portamprenta standard si un
material de amprenta(ex:silicon)
-protectia provizorie a bontului preparat.l
-verificarea adaptarii protezei pe campul protetic-atat pe modelul de lucru cat si in
cabinet.
--fixarea protezei unidentare prin cimentarea provizorie si cimentarea definitiva
Etape de laborator:
-turnarea modelelor de lucru.Este important ca in aceasta etapa sa se faca
verificarea amprentei cand se urmareste daca s-au inregistrat toate detaliile
campului protetic.De asemenea se urmareste daca s-au inregistrat cu fidelitate
limita cervicala a dintilor preparati si daca materialul de amprenta este sustinut de
baza portamprentei.
Modelul reprezinta imaginea pozitiva a compului protetic.Se pot folosi modele
de studiu care sa toarna in aprenta campului protetic in vederea obtinerii unui
model care reprezinta un document medico-legal , este un model care se poate
stabili planul de tratament si este un model pe care i se poate explica pacientulu
viitoarea solutie protetica.
Modelul de lucru este suportul pe care se va realiza lucrarea protetica propriuzisa . Se toarna 2 modele care include arcada cu preparatiile si modelul arcadei
antagoniste

-montarea modelelor de lucru in simulator

Simulatoarele sunt dispozitive care reprodu pozitiile mandibulo-craniene si care
reproduc partial sau total miscarile mandibulare .Exista 2 tipuri de simulatoare
ocuzoarele si articulatoarele .
-modelarea machetei comonentei metalice a viitoarei coroane macheta este
marginea pozitiva a viitoarei lucrari protetice si se realizeaza din ceara de modelat
sau din rasini acrilice calcinabile(care se pot arde).
-transformarea machetei in componenta metalica finita se realizeaza prin
ambalarea machetei , astfel obtinem tiparul prin topirea si turnarea aliajului in
tipar, urmat de dezambalarea piesei metalice.
-realizarea componentei nemetalice (fizionimice) a coroanei . Aceasta etapa este
diferita in functie de materialul din care este realizata componenta nemetalica.
-in cazul coroanei mixte metalo-acrilice se folosesc retentiile macro-mecanice.
-in cazul coroanei mixte matalo ceramice si metalo compozite se folosesc tehnici
de conditionare.
Realizarea componentei fizionomice se face prin:
-termopolimerizarea in cazul rasinilor acrilice clasice
-fotopolimerizare pentru masele compozite
-ardere sau sinterizare pentru masele ceramice
-verificarea protezei unidentare
Curs 2:

Tehnici de realizare a modelelor

Modelul este marginea pozitiva a campului protetic si sa obtine dupa turnarea unei
paste de ghips in amprenta.Modelul prezinta 2 elemente componente:
-soclul modelului
-modelul propriu zis
Soclul modelului reprezinta importul acestuia,servind la manipularea si la
montarea lui in simulator.
Modelele pot fi clasificate:
1. In functie de materialul in care este turnat:
-se pot obtine modele din gipsuri dure si gipsuri obisnuite.
-se pot turna modele din masa de ambalat (modele duplicat)
-se pot turna modele din rasini epoxidice
-se pot turna modele din aliaje metalice
2.In functie de tehnica de realizare . Se pot obtine modele prin :
-turnarea unei paste de gips in amprenta

-electrodepunere
-fularea unui amalgam in amprenta
3. In functie de raportul dintre soclul modelului si modelele unitare
-cu bonturi fixe
-cu bonturi mobilizabile
Realizarea modelelor cu bonturi fixe
-verificarea amprentei care urmareste daca s-au inregistrat toate detaliile campului
protetic , daca materialul de amprenta este sustinut de portamprenta si daca
marginile amprentei au o grosime uniforma.
-igienizarea amprentei care are ca scop protectia personalului care va lura cu
amprenta respectiva.Se realizeaza prin idepartarea urmelor de saliva sau sange de
pe amprenta. Persistenta lor pe amprenta poate influienta negativ suprafata
modelului prin inglobarea lor in pasta de ghips.
-prepararea gipsului se poate realiza prin spatulare manuala sau la vacummaloxor
-turnarea modelului se face prin introducerea pastei de gips prin vibrare in
amprenta. Vibrarea poate fi realizata manual sau asezand amprenta pe masuta
vibratorie. Depunerea pastei de gips se face dinspre portiunea cea mai
proeminenta (bolta palatina) catre periferie .Se lasa pasta de gips sa faca priza
realizandu-se retentii peste pasta de gips din care se va turna soclul
modelului.Soclul poate fi turnat din gips obisnuit.
-prelucrarea soclului modelului poate fi realizata manual sau cu ajutorul
soclatorului.
Realizarea modelelor cu bonturi mobilizabile.
Bonturile unitare pot fi indepartate din soclul modelului . In acest fel se poate
realiza o modelare mai usoara a machetei la nivel cervical si la nivelul fetelor
proximale. Se poate realiza un control atent al adoptarii cervicale si al refacerii
punctelor de contact de la nivelul fetelor proximale.
Pentru turnarea modelelor cu bonturi mobilizabile se folosesc pinuri metalice
pinuri dower. Aceastea preazinta o prelungire radiculara de aspect tronconic care
prezinta una din fete plana , aceasta corespunzand fetei vestibulare a dintelui
respectiv . Ne permite sa repozitionam corect in aceeasi pozitie.Aceste pinuri
prezinta si o portiune coronara care se va introduce in pasta de gips
corespunzatoare amprenteii dintelui preparat.
?
+Metoda PINDEX foloseste:
-pasta de gips extradur (clasa a iv-a) care se introduce prin vibrarea in amprenta .
Se lasa pasta de ghips sa faca priza , se desprinde modelul propriu-zis din amprenta
dupa care se planeaza suprafata modelului.,

- se aseaza modelul pe masuta aparatului pindex cu ajutorul caruia vor fi

pozitionate pinurile pentru fiecare dinte preparat se proiecteaza asupra modelului
un fascicul luminos care corespunde centrului modelului dintelui preparat. Pe
partea inferioara se realizeaza un orificiu in care se va introduce pinul dower.
Fixarea pinurilor se realizeaza cu ajutorul unui adeziv .
-daca pe model exista mai multe preparatii acestea trebuie sa fie paralele intre ele ,
iar pinurile tot paralele intre ele
-pentru realizarea soclului modelului se poate utiliza un conformat in care se
introduce pasta de gips dur sau obisnuit , deasupra pozitionandu-se modelul
propriu-zis .Utilizarea conformatorului are avantajul ca se va obtine un soclu de
grosime uniforma si se elimina etapa de prelucrare a soclului modelului.
-dupa turnarea soclului se realizeaza desprinderea modelului din conformator si
sactionarea modelelor unitare.Aceasta poate fi realizata manual cu ajutorul unei
panze de ferastrau sau cu ajutorul unui dispozitiv model Out
-in final se realizeaza verificarea fiecarui model unitar , acordandu-se o atentie
speciala limitei cervicale.Limita cervicala va fi evidentiata pe model prin trasarea
acesteia cu ajutorul unui erciou special de tehnica dentara.
+++Metoda Zeiser prezinta 3 elemente componente:
-soclul modelulu(infrastructura)
-modelul bonturilor(suprastructura)
-pinurile metalice (elemente de legatura)
Ca si materiale , aceste modele pot fi turnate din gipsuri dure extradure , si rasini
epoxidice
Pozitionarea pinurilor in amprenta se realizeaza cu ajutorul unei placute de ghidaj
transparent ,din plaxiglas.
Amprenta se pozitoneaza pe suportul unei masini de gaurit . Deasupra amprentei se
aseaza placuta de ghidaj si se determina pozitia pinurilor
Se prepara pasta de gips se introduce in amprenta iar cu ajutorul placutei de ghidaj
se vor introduce pinurile metalice corespunzatoare fiecarei preparatii.
In final se toarna soclul modelului si se planeaza dupa priza gipsului
++Metoda Acu-Trac (fara pinuri) foloseste un conformator cu un aspect de
potcoava care prezinta 2 brate laterale mobile iar in interior prezinta un jgheab care
are in interior niste proemintente lamelare acestea fiind notate cu cifre de la 1 la
59.
-se prepara pasta de ghips dur , se introduce prin vibrare in amprenta iar amprenta
se rastoarna peste suportul ATI (trebuie sa avem in vedere centrarea corecta a
amprentei in suport.)

- se lasa pasta de gips sa faca priza dupa care se sectioneaza modelele unitare cu
ajutorul unei panza de ferastrau sau cu model-out-ul
++ Metoda Clasica In acest caz introducerea pinurilor Dower in masa de
ghips se face inainte ca sa faca priza.
-se prepara pasta de gips dur se introduce prin vibrare in amprenta , apoi se
introduce cate pinuri corespunzator fiecarei preparatii.
-trebuie sa avem grija ca fata plana a pinului sa corespuspunda fetei vestibulare ,iar
capatul pinului sa nu atinga suprafata amprentei (trebuie sa se gaseasca la 5-6 mm
de amprenta)
-pentru a repera pozitia pinului , la marginea libera se poate aplica o bobita de
ceara . in acest fel modelele unitare vor putea fi mult mai usor mobilizate in soclul
modelului.
+Modelul cu falsa gingie (/masca gingivala este un model pe care este
reprodusa culoarea si aspectul tesuturilor parodontal) gingival marginal. Folosirea
acestui model permite modelarea corecta a profilului de emergenta sau a
convexitatilor maxime de pe fetele vestibulare si orale, permite o foarte buna
adoptare cervicala a lucrarilor protetice si permite realizarea unui control privind
refacerea culorii si a morfologiei urmatoarei lucrari inca din etapa de macheta.
Se folosesc modele de lucru din gips . Aceasta este amprentat cu un material
uliconic chitos in zona in care vreau sa realizam fata gingiei.
Se indeparteaza cheia uliconica de pe model si se realizeaza modelajul vestibular si
oral corespunzator parodontiului marginal
Se repozitioneaza cheia siliconica pe model , se realizeaza niste orificii in grosimea
acesteia si se introduce prin aceste orificii un material siliconic fluid (gi-mask de 6
firma coltene)
Se lasa materialul siliconic sa faca priza

Montarea modelelor in simulator

Simulatoare- dispozitve care reproduc pozitiile medibulo-craniene si miscarile
mandibulare . Simulatoarele sunt de 2 tipuri: oculoare si articulatoare.
Ocluzoarele realizeaza numai miscari de inchidere-deschidere .Arculatoarele
reproduc toate miscarile mandibulare:inchidere-deschidere , propulsie-retropulsie ,
lateralitate dreapta-stanga
Ele pot sa fie :
-articulatoare medii.prezinta o inclinare a pantei articulare corespunzatoare unui
unghi de 33grade
-articulatoare individuale : care panta articulara poate sa fie reglata in functie de
panta articulara inregistrata la pacientul respectiv
Transferul datelor de la pacient pentru montarea in articulator se realizeaza cu
ajutorul arcului facial.
Montarea in ocluzor incepe cu fixarea modelului inferior si se continua cu fixarea
modelulu maxilar.
In cazul montarii in articulator se incepe cu montarea modelului maxilar si se
continu cu montarea modelului mandibular
La montarea in ocluzor trebuie respectate 3 reguli de montare :
-linia mediana a celor 2 modele trebuie sa corespunda cu linia mediana a
ocluzorului
-distanta de la un punct interincisiv situat pe linia mediana a arcadei pana la axa
balama a ocluzorului trebuie sa fie de la 9 pana la 10 cm
-planul ocluzal al modelelor trebuie sa fie paralel cuun plan orizontal reprezentat
de planul mesei.
Din punct de vedere structural articulatoarele pot fi de 2 tipuri
-articulator arcon
-articulator monarcon
La articulatorul arcon bratul inferior se termina cu o bila metalica ce reprezinta
condilul mandibular care va aluneca pe panta articulara fixata la bratul superior al
articulatorului .La articulatorul monarcon condilul mandibulei este atasat la bratul
superior al articulatorului , iar panta articulara la bratul inferior al articulatorului.

Posibilitati de transformare a machetei coroanei turnate in coroana finita :

Transformarea machetei in coroana finita se realizeaza prin ambalarea machetei si
obtinerea tiparului, urmat de topirea aliajului dentar si introducerea aliajului prin
turnarea in tipar.
Ambalarea- pregatirea pentru ambalare, ambalarea propriu-zisa
Ambalarea propriu-zisa a machetei se realizeaza in conformator metalic cilindric
(mufa de turnare). Capacul conformatorului prezinta o forma de con al carui varf
corespunde cu varful machetei canalului de turnare. Suprafata interna a
conformatorului se captuseste cu o folie care va permite dilatarea masei de
ambalat. Folia nu trebuie sa contina azbest (potential cancerigen). Aceste folii au
dimensiuni variabile ce se aleg in functie de inaltimea conformatorului 30-79
mmm.
Dilatarea masei de ambalat: se poate realiza prin:
-dilatarea de priza repr. 0,5% din variatia volumetrica si se intalneste la masa de
ambalat pe baza de fosfati;
-dilatarea termica are cea mai importanta valoare: 1,2-2,6%. Incalzirea masei de
ambalat se face de la 670grade pentru masa de ambalat pe baza de sulfati pana la
900-1000grade pentru masa de ambalat pe baza de fosfati si peste 1000 grade
pentru masa de ambalat pe baza de silicati
-dilatarea higroscopica are loc la amestecarea masei de ambalat cu apa. Are valoare
0,1-0,2% din volum.
Pozitionarea machetei in conformatorul de turnare se face in asa fel incat macheta
rezervorului de aliaj sa corespunda centrului termic al tiparului.
Tehnica Termofix 2000(tehnica de ambalare) foloseste un conformator format
dintr-o folie de plastic. Folia prezinta la o extremitate o banda indicatoare cu cifre
de la 1-3. Culoarea cifrelor variaza de la negru la albastru in momentul in care se
produce dilatarea masei de ambalat. In momentul in care 3 se coloreaza in albastru,
conformatorul se desface si in acest fel poate sa aiba loc o dilatare tridimensionala
a masei de ambalat.
Realizarea tiparului
Def:-imaginea negativa a machetei. Este reprezentat din o cavitate delimitata de
pereti grosi formati din masa de ambalat specifica .Se obtine prin 2 etape:
preincalzirea si incalzirea propriu-zisa.
Preincalzirea se realizeaza prin introducerea machetei ambalate intr-un cuptor de
preincalzire intr-un interval de 30 min crescandu-se temperatura pana la 350-400
grade. Prin aceasta operatie se realizeaza plastifierea cerii machetei si eliminarea ei
partiala, uscarea peretilor tiparului si incepe dilatarea termica a masei de ambalat.

Incalzirea propriu-zisa continua incalzirea conformatorului de turnare. Procesul are

loc intr-un interval de 45 minute, iar temperatura este de 760-800 grade.
Temperatura maxima depinde de natura aliajului din care se va turna coroana.
Obiective:
-eliminarea totala a urmelor de cara din tipar
-uscarea perfecta a peretilor tiparului
-conferirea unei temp care sa permita curgerea aliajului in toate detaliile tiparului.
Topirea aliajelor:
-topirea presupune aducerea aliajelor din stare solida in stare fluida pentru a putea
fi turnat in tipar. Se realizeaza utilizand mai multe sursede caldura:
-surse electrice: -arcul voltaic se formeaza intre2 electrozi de carbon pusi sub
presiune. Metoda este mai putin folosita pt ca exista riscul aparitiei unor atomi de
carbon inclusi in aliaj si care il pot influenta negativ
-cuptoarele electrice cu rezistenta de platina: topirea aliajului se
realizeaza in creuzete de ceramica ce sunt adaptate la cuptoarele respective.
-cuptoare electrice care folosesc curenti de inalta frecventa/inductie:
se rea;izeaza dupa programe urmarite automat
-surse gazoase: -flacara oxiacetilenica genereaza temp de 3000 grade. Poate fi
utilizata pentru topirea oricarei clasa de aliaj
-flacara oxihidrica (O+H) temp de 4000 grade
-flacarea oxigaz (O2+gaze naturale:butan, propan)-temp de 11001300 grade.
Turnarea aliajelor dentare topite:
Turnarea are ca scop introducerea aliajului in tipar si se face sub actiunea mai
multor forte:
-forta centrifuga poate fi generata manual: Rotax, semiautomat sau automat
-forta de compresiune generata prin impingerea aliajului in tipar
-vacuumul/presiunea negativa generata prin umplerea tiparului prin aspiratie
-combinat:compresiune si aspiratie.
Prelucrarea finala a coroanei se realizeaza dupa dezambalarea piesei protetice care
consta in indepartarea coroanei din masa de ambalat. Prelucrarea se adreseaza
numai supr. externe si are ca sop obtinerea unei supr. netede, lucioase care sa
permita protectia partilor moi si realizarea igienizarii coroanei. In aceasta etapa se
realizeaza;
-sectionarea tijelor de turnare
-planarea si netezirea supr externe cu instrumentar abraziv cu paste de lustruit.

Coroana mixta
Clasificare-dupa tehnologia de realizare a comp. metalice:
-turnate
-ambutisate
-sinterizate
-galvanizate
-ambutisate si sinterizate.
Dupa tehnologia de realizare a comp. metalice:
-sinterizate: prelucrarea maselor ceramice
-polimerizate: prelucrarea rasinilor acrilice/rasinilor DC
Dupa tipul de legatura dintre comp. metalica si cea nemetalica:
-in cazul coroanei mixte metalo-polimerice legatura este asigurata de macroretentii
mecanice.
-in cazul coroanei mixte metalo-compozite legatura este asigurata atat prin
macroretentii mecanice cat si prin tehnici de conditionare
-in cazul coroanei mixte metalo-ceramice legatura este asigurata de adeziunea
fizico-chimica care se obtine prin tehnici de conditionare a comp metalice: sablare,
gravaj electro-chimic, tehnici de oxidare, silanizare, ceramizare.
Sisteme de retentie mecanica a comp. fizionomice pt. coroanele mixte:
Perle:
-diametru 0,2-0,8 mm
-aspect sferic
-prezinta 2 zone: -subecuatoriala retentiva
-supraecuatoriala neretentiva
Zona supraecuatoriala va fi indepartata prin prelucrare mecanica dupa turnarea
scheletului metalic
Pot fi realizate manual prin picurare de ceara
-prin elemente pe fabricate
2:Anse
-pot fi realizate manual prin picurare de ceara sau elemente pefabricate
3: Solzi de peste
-se realizeaza cu varful bisturiului cu care se fac niste micro-incizii in grosimea
machetei componentei metalice, acestea au o directie dinspre incizal spre cervical
4:Plase
-pot fi realizate manual sau cu ajutorul elementelor pefabricate
-pot fi din ceara sau mase plastice

5:Cristale solubile si insolubile

-au forma sferica
-diametru de 0,2 , 0,5 sau 0,8 mm
-se lipesc cu un adeziv pe macheta componentei metalice
-cristale solubile de clorura de sodiu
6: Cavitati retentive:
-sub forma unei casete realizate la nivelul fetei vestibulare si a jumatatii vestibulare
a fetelor proximale
-dezavantaj se vede marginea casetei retentive la nivelul marginii incizale

Tehnicile de conditionare se folosesc pentru a asigura lagatura metalo-compozita si

legatura metalo-ceramica
Sablarea consta in proiectarea unui jet de particule de trioxid de aluminiu /corindon
sub o presiune de 4-6 bari si cu o viteza de 130,/s. In acest fel se asigura curatirea
componentei metalice , eliminarea urmelor de masa de ambalat de pe subrafata
metalului si se creaza micro-cavitati in grosimea componentei metalice.
Gravajul electrolitic se foloseste cand componenta metalica este turnata din aliaje
mobile.
-asigura crearea unui relief tridimensional pe componenta metalica si crearea unor
micro-cavitati.
-se foloseste cu baie electrolitica
-inainte de gravaj componenta metalica este sablata (cu pulbere de corindon)
-se acopera cu ceara zonele din componenta metalica care nu vor fi acoperite de
material compozit sau ceramic , apoi componenta metalica se introduce intr-o baie
electrolitica
Oxidarea urmareste realizarea unei legaturi chimice de tip metal O2-siliciu; se
foloseste pentru conditionarea comp. metalice la care placarea se va face cu rasini
DC.
Silanizarea repr. crearea unei legaturi intre un substrat organic (repr. de comp.
metalica) si un polimer organic (repr. de rasina compozita); foloseste sb. chimice
silani sub forma de solutie sau spray care se aplica in strat subtire si omogen pe
componenta metalica. Crearea legaturii chimice se face prin intermediul gruparilor
OH.

Ceramizarea se creaza prin arderea unui strat de masa ceramica la temp. De 8001000grade si are ca scop crearea unui strat de oxizi si asigura difuziunea ionilor
metalici in stratul de masa ceramica.
Depunerea unui strat de SiO2: pulverizarea stratului pe scheletul metalic prin
folosirea curentilor de inalta frecventa.

Realizarea comp. fizionomice din rasini acrilice termopolimerizabile

Pe modelul de lucru se realizeaza macheta comp. metalice :macheta care tb sa
prezinte elemente de retentie pt comp. fizionomica
Transformarea machetei in comp. metalica finita
Urmeaza realizarea comp. fizionomice: Macheta comp. fizionomice se modeleaza
folosindu-se ceara alba sau ivoire pentru a nu influenta negativ culoarea tiparului si
ulterior culoarea rasinii acrilice.
Macheta va fi ambalata impreuna cu infrastructura metalica prin ambalare vericala
sau orizontala. Se prefera realizarea ambalarii orizontale pt. ca permite realizarea
unei coroane cu o estetica superioara.
Realizarea tiparului
Prepararea, introducera si polimerizarea rasinii acrilice in tipar
Dezambalarea coroanei si prelucrarea mecanica a supr. externe
Realizarea componentei fizionomice din RDC
Rasinilie DC se prelucreaza prin fotopolimerizare sau dubla polimerizare. Ele se
prezinta sub forma de paste depozitate in seringi de culoare inchisa pt a nu fi
afectate de razele luminoase. Au diferite nuante de culori, care se aleg cu ajutorul
unei chei de culori pentru fiecare categorie de material existan o cheie de culori
proprie.
Etape:
1.Pe modelul de lucru se modeleaza macheta comp. metalice
2.Comp. fizionomica se face prin tehnica stratificarii, aplicandu-se strat cu strat
cate o pasta corespunzatoare stratului de dentina, smalt si in final se aplica stratul
de glazura. Aplicarea fiecarui strat este urmata de fotopolimerizare. Pentru a
impiedica transparenta stratului de metal, acesta va fi acoperit de un strat opac. Nu
mai este neceasara realizarea unei machete.
-Tehnica Probond, Inzoma, conturului anatomic, din elemente prefabricate

Coroana mixta metalo-ceramica

Metode de realizare a comp. metalice:
1 -Obtinerea capei metalice prin galvanizare/electrodepunere. Metoda consta in
utilizarea de aliaje nobile.
Avantaje:
-se obtine o capa subtine de 0,3mm
-capa prezinta o foarte buna adaptare cervicala
-structura omogena
-rezistenta crescuta
-duritate buna
-nu determina produsi de coroziune
Se foloseste o baie galvanica in care se introduce un amestec special de electroliti.
Exista mai multe tehnici in functie de forma producatoare:
-tehnica helioform
-tehnica galvano-speed
In solutia de electroliti pentru AGG se introduce Na-sulfid aurat si Na thiosulfat
aurat. Concentratia este de 10g aur pur la 1000 ml de electrolit. Temperaturia este
de 45-60grade celsius . Modelul se acopera cu un strat de argint care favorizeaza
actiunea curentului electric.
Grosimea capei 0,2 0,3 mm
2.Tehnica turnarii presupune modelarea mochetei de ceara si transformarea in
componenta metalica turnata.
3.Obtinerea capei prin tehnici computerizate presupune utilizarea unor blocuri
metalice din titan si folosirea unui sistem de tip cad-cam(sistem de obtinere a
apelor metalice)
-componenata cad periute inregistrarea amprentei si stabilirea desig-nului vitoarei
capei metalice. Inregistrarea amprentei poate sa faca in sistemul clasic sau prin
amprentare optica (datele sunt trimise unui computer . Aceasta prezinta o baza de
date referitoare la morfologia dintilor pe care se vor aplica urmatoarele coroane).
4.Tehnica de ambutizare presupune modelarea unei cape metalice intre un pozitiv
si un negativ. Modelarea se realizeaza prin presare la rece.
5.Tehnica de sinterizare.
-aliajul se prezinta sub forma de pulbere metalica
-sinterizarea presupune topirea pulberii metalice urmata de unirea particulelor si
solidificarea aliajului.
6.Tehnica ambutizarii +sinterizarii

Tehnica de sablare(curs5)-conditionarea comp. metalice

-dupa sablare componenta metalica este spalata cu un jet de vapori sub presiune
-se poate realiza decaparea componentei metalice prin introducerea intr-o solutie
de Hcl 20% timp de 10 minute
Tehnica de oxidare termica presupune introducerea capei metalice intr-un cuptor
unde temperatura este crescuta pana la 980grade C pentru aliajele mobile si
1000grade C pentru aliajele nemobile. Se mentine componenta metalica timp de 10
minute ca urmare a acestei tehnici pe suprafata componentei metalice se formeaza
un strat de oxizi metalici. Ei vor difuza in stratul ceramic si vor asigura legatura
metalo-ceramica+ tehnicile de la cursul 5
Realizareacomponentei ceramice se face prin aplicar succesiva a mai multor
straturi: opac/mase dentinare/smalt/glazura,transparent.plicarea fiecarui strat este
urmata de sinterizarea masei ceramice. Sinterizarea se realizeaza in cuptoare
speciale fiecare prezentand un program propriu:
-preincalzirea:asigura uscarea capei metalice
-incalzirea-980 grade : prin care se realizeaza arderea.
Depunerea masei ceramice se face cu pensoane de dimensiuni diferite.
Depunerea stratului opac se poate face prin aplicarea unei paste in strat uniform pe
suprafata capei metalice. Grosimea stratului tb sa fie de aprox. 0,2 mm.
Sinterizarea se realizeaza la 970-980 grade, timp de 6 min, in vid. Aplicarea acestui
strat are rolul de a impiedica transparenta metalului prin grosimea stratului
ceramic. In tehnicile noi se pot utiliza 2 straturi de opac cu coloratie diferita,
asigurand o influenta pozitiva asupra esteticii coroanei finale.
Stratul de dentina se depune supradimensional cu aprox. 25% fata de dimensiunea
normala. Aceasta supradimensionare dispare prin sinterizare cand se produce
evaporarea lichidului din masa ceramica si condensarea partial ceramica.
Sinterizarea se face la 980 grade, 6-7minute in vid.
Aplicarea stratului de glazura asigura refacerea transluciditatii. Astfel se obtine un
comportament identic cu cel pe care il prezinta smaltul dintilor naturali fata de
radiatiile luminoase. Sinterizarea se realizeaza la 930 grade, 3 minute in conditii
atmosferice normale.
In final se realizeaza prelucrarea.

Inlay mixte:
-o comp. metalica care vine in contact cu marginea cavitatii si care asigura o
inchidere marginala foarte buna
-o a doua componenta : ceramica care acopera comp. metalica si asigura refacerea
morfologica. Comp. metalica este realizata din aliaj nobil prin electrodepunere.
Realizarea inlay-ului prin turnare
-se folesesc medele de benturi mobilizabile
-pentru modelarea mochetei se pot utiliza 3 tipuri de cazuri:
+tip A ceara tare fluiditate redusa (pentru machetare prin metoda indirecta)
+tip B ceara medie , fluiditatea scazuta la temperatua de 37gradeC(pentru
realizarea machetei prin metoda indirecta)
+tip C-ceara moale fluditate mare la temperaturi de pana la 37grade C(pentru
tehnici de modelare indirecta)
-se realizeaza modelul cavitatii se plastifiaza ceara pentru realizarea machetei si se
picura ceara in cavitati pana la umplerea ei; se modeleaza elementele morfologice
in raport cu modelul dintilor vecini si antagonisti.
-transformarea machetei in piesa protetica finita se realizeaza prin prepararea
pentru ambalare.
Macheta tijei de turnare are o lungime de 30 mm si u diametru de 25mm.
-se realizeaza macheta rezervorului de aliaj , machetele canalelor de eliminare a
gazelor degresarea si detensionarea.
-urmeaza ambalarea propriu-zisa , topirea si turnarea aliajului de tipar
-dezasamblarea este urmata de sectionarea tijei de turnare planare,netezirea
,lustruirea
Realizarea inlay-ului din compozit necesita prepararea unei cavitati cu o adamcime
de 1,5mm. Realizarea inlay-ului se face prin tehnica stratificarii de modelul de
lucru cu bont imobilizabil.
-se izoleaza cavitatea de pe model aplicandu-se in loc cu o grosime de aproximativ
20 de microni. Acest spatiu asigura grosimea pentru stratul de ciment cu care se va
fixa inlay-ul.
-urmeaza aplicarea straturilor de compozit.
+strat 1-opac dentina(fotopolimerizare 10 sec)
+strat 2 pigmenti care permit individualizarea cromatica pentru diferite
elemente de relief de pe fata ocluzala (fotopolimerizare 10 sec)
+strat 3 dentina translucida (fotopolimerizare 10 sec)
-inlay-ul se indeparteaza de pe model si se realizeaza fotopolimerizarea 10 sec la o
temperatura de 140gC
-in final se realizeaza prelucrarea suprafetei externe a piesei protetice.

Inlay-urile ceramice se pot realiza prin tehnici aditive care presupune depunerea
strat cu strat a masei ceramice.
TEHNICA EMPRESS
-presupune modelarea unei machete
-macheta este pregatita pentru injectie prin aplicarea unei tije de injectie
-macheta pregatita se fixeaza pe capacul conformatorului de injectie si acesta se
umple cu o masa de ambalat specifica pentru ceramica
-se obtine tiparul prin incalzirea cerii si eliminarea din tipar
-se aleg lingourile ceramice care corespund din punct de vedere al culorii, acestea
se topesc si se introduc sub presiune in tipar.
-in final se realizeaza aplicarea unui strat de glazura care se arde intr-un cuptor
clasic de prelucrare a maselor ceramice.
Tehnicile computerizate permit realizarea de incrustatii prin frezajul unui bloc
ceramic.
Sistemul are 2 componente:
-componenta cam:permite frezajul
-componenta cad:permite stabilirea formei viitoarei incrustatii .Amprentarea
cavitatii poate fi realizata in 2 moduri: amprentare clasica si amprentare optica.
Sistemul Silay presupune modelarea unei machete din ceara albastra.
Realizarea inlay-ului se obtine prin frezajul intr-un bloc ceramic, urmarind
concomitent conturul machetei.

Coroanele din mase compozite

-au o rezistenta superioara coroanelor din acrilat.
-au stabilitate cromatica mai buna
-nu necesita realizarea unei machete
Coroana este realizata direct pe modelul de lucru prin aplicarea succesiva a cate
unui strat de masa compozita . Aplicarea fiecarui strat este urmata de
fotopolimerizare.
Exista mase compozite ce necesita dubla polimerizare,termopolimerizare si
fotopolimerizare.

Coroanele din ceromeri

Coroanele realizate folosesc sistemul targis-vectus
Ceromerii fac legatura dintre masele compozite si cele ceramice
sistemul targis-vectus are 2 componente:- vectris-infrastructura
si targismaterial de placare
Componenta targis .Avantaje
-aspect estetic optim
-nu necesita slefuirea accentuata a bontului dentar
-se poate folosi la pacientii tineri
-legatura dintre cele 2 elemente este foarte buna pentru ca ele sunt asemanatoare
din punct de vedere al structurii chimice
-au o buna rezistenta mecanica
-nu determina abrazia antagonistilor
-utilizate pentru realizarea de incrustratii , coroane de invelis
-se prelucreaza prin fotopolimerizare
Componenta Vectris:
-se gaseste sub 3 forme:
-rondele (grila-plasa)pentru realizarea coroanelor
-batoane- pentru realizarea infrastructurii corpului de ................
-plasa dreptunghiulara pentru realizarea elementelor de agregare intr.o punte
dentara
Materialul targis are forma de pasta, este depozitat in seringi de culoare
inchisa (material fotopolimerizabil) . Se prezinta in diferita nuante de culori si
exista pasta diferita pentru masele dentinare, pentru stratul de smalt , zona de colet
si pentru refacerea morfologiei de pe fata ocluzala.

Prepararea dintilor este cu prog(semi-prisma) acest lucru asigura o grosime

suficienta la nivelul cervical , o inchidere marginala optima si o protectie
corespunzatoare a dintelui preparat.
Tehnica de preparare:
-coroana este realizata direct pe modelul de lucru
-nu necesita macheta
-se realizeaza prin tehnica stratificarii.Aplicarea fiecarei strat este urmata de
fotopolimerizare cu ajutorul de 2 aparate:
- compa quick
si
-cuptor
de fotopolimerizare

Coroane integral ceramice

Se realizeaza prin 2 categorii de tehnici substractive si aditive
Tehnici substractive computerizate
Tehnologii cad-cam
Componenta cad:
-asigura stabilirea design-ului viitoarei coroane
-presupune inregistrarea unei amprente optice direct in cavitatea orala sau clasic(se
toarna modelul de lucru , apoi se amprenteaza optic modelul de lucru)
-se transmit date la un calculator unde se stabileste forma viitoarei coroane in
functie de topografia dintelui , dimensiunea dintelui si raportul cu arcada
antagonista
Componenta cam:
Realizeaza frezajul computerizat al unui bloc ceramic , obtinandu-se
capa/infrastructura integral ceramica
Refacerea transluciditatii coroanei se realizeaza prin aplicarea pe suprafata capei a
unui strat de masa de smalt care va fi ulterior sinterizat
Tehnica aditiva , presupune realizarea unei coroane integral ceramice prin
depunerea succesiva a straturilor de masa ceramica.
Tehnica Empress
-presupune modelarea unei machete . Macheta se realizeaza din ceruri albe sau fara
coloranti.
-machetele sunt pregatite pentru injectii prin aplicarea canalolor de injectie.

-macheta se introduce intr-un conformator de injectie, capetele canalelor de injectie

se pun pe capacul conformatorului
-se umple cu o masa de ambalat specifica
-se introduce intr-un cuptor (1100gC pentru a plastifia blocurile de masa ceramica)
-masa ceramica este impinsa sub presiune in tipar(1,6mega )
-refacerea morfologica si estetica se face prin aplicarea de masa dentinara si masa
transparente si se sinterizeaza in conditii de vid , pentru dentina si la presiune
atmosferica normala pentru celelalte