Sunteți pe pagina 1din 11

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA

LABORATOR DE MPT
GRUPA 111A
Anul IA

TEHNOLOGIA DE FABRICATIE
A MIEZULUI MAGNETIC AL
UNEI MASINI ELECTRICE
TEHNO 04

Lucrarea cuprinde:
1. Notiuni de baza
2. Comentarea standardului SR EN 10106:2001
3. Date nominale la o MU pentru procesarea
miezurilor magnetice
4. Procesul tehnologic de fabricatie a miezului
magnetic al unei masini asincrone
5. Activitate de laborator
6. Concluzii
7. Bibliografie

1. Notiuni de baza

MATERIALE MAGNETICE
MOI
Miezul magnetic - componenta principala a unei masini electrice.

Prin miezul magnetic se inchid majoritatea liniilor de camp magnetic ale


sistemelor electrice. Liniile de camp de dispersie se deschid partial prin miezul
magnetic.
Materialele magnetice moi sunt caracterizate prin ciclul histerezis ngust, ele
au permeabilitate magnetic mare, cmp coercitiv mic, se magnetizeaz
puternic n cmpuri magnetice de intensitate mic i ii pierd magnetismul la
incetarea aciunii cmpului exterior.

Fig. 1 Ciclul de histerezis al unui material magnetic moale.


Dac materialul magnetic moale este supus unui cmp magnetic exterior H
care variaz de la H la +H inducia magnetic variaz dup ciclul de histerezis
din figura 1.

n cmpuri alternative, materialele magnetice moi trebuie s asigure pierderi


minime de energie. Aceste pierderi se compun din:
pierderi prin histerezis
pierderi prin curenti turbionari,
pierderi reziduale.
Pierderile prin histerezis se datoreaz deformrilor reelei cristaline
cauzate de incluziunile nemagnetice (corpuri strine).
Pierderile prin cureni turbionari pot fi deduse din legea induciei.
Reducerea lor se obine prin micorarea grosimii materialului sau prin mrirea
rezistivitii lui prin aliere cu elemente corespunztoare scopului.
Pierderile reziduale apar la variaia temporar a induciei i sunt
proporionale cu frecvena i intensitatea curentului. Aceste pierderi se
datoreaz, ca i pierderile histerezis, deformarilor reelei cristaline prin
incluziuni nemagnetice; migrrile atomilor de carbon n soluie i prezena
azotului sunt factori importanti pentru apariia pierderilor reziduale. Cu
descreterea impuritilor scad pierderile reziduale i la un material pur
ele sunt practice inexistente.
Arborii sunt organe de maini cu micare de rotaie destinate s susin alte
organe de maini (roi dinate, roi de lan, roi de curea, semicuplaje etc.) n
micare de rotaie i s transmit momente de torsiune n lungul axei lor.
Arborii i osiile au i rolul de a prelua forele de la organele de maini montate
pe acestea i de a le transmite reazemelor (lagre cu rostogolire sau cu
alunecare).
Prile componente ale unui arbore sunt (fig. 2): corpul arborelui (a);
poriunile de calare (b); poriunile de reazem (c) numite i fusurile arborelui.

Fig. 2 Prile componente ale unui arbore

Poriunile de calare sunt zonele pe care se monteaz organele de maini


susinute de arbore. Acestea se pot executa cu suprafee cilindrice sau conice.

Cele mai utilizate sunt poriunile de calare cu suprafa cilindric, mai uor de
prelucrat. Suprafeele conice se utilizeaz pentru poriunile de calare pe care au
loc montri i demontri frecvente ale organele de maini susinute de arbore
(roi de schimb etc.) i cnd se impune o centrare foarte precis a acestora.
Poriunile de reazem sunt zonele de sprijin ale arborelui n lagrele cu
rostogolire sau cu alunecare. De regul, acestea sunt dispuse n apropierea
capetelor arborilor i pot fi executate cu suprafee cilindrice, conice sau sferice.
Pentru lagrele cu rostogolire, fusurile se execut cilindrice relativ scurte n
cazul montrii unui singur rulment cu corpurile de rostogolire dispuse pe un
rnd, sau mai lungi n cazul montrii a doi rulmeni sau a unui rulment avnd
corpurile de rostogolire dispuse pe dou sau mai multe rnduri. Diametrele
acestor fusuri se aleg dup diametrul interior al rulmentului. Uneori, fusurile
arborelui se execut conice avnd conicitatea egal cu cea a alezajului
rulmenilor oscilani cu bile sau cu role butoi, rumenilor cu role cilindrice de
mrime mare etc.
Pentru lagrele cu alunecare, fusurile se execut cilindrice, conice sau sferice,
cele mai utilizate fiind fusurile cilindrice care au diametrul mai mic dect al
treptei alturate, pentru simplificarea montajului i pentru obinerea de umeri
de sprijin pentru fixarea axial a lagrelor. Fusurile conice se folosesc pentru a
avea posibilitatea reglrii jocului din lagr prin deplasarea axial a arborelui
iar cele sferice doar n cazul unor arbori elastici, cu deformaii de ncovoiere
foarte mari.
Materialele din care se execut arborii drepi i osiile se aleg funcie de
condiiile de rezisten i rigiditate impuse, de natura organelor de maini
susinute i de tipul lagrelor (cu alunecare sau cu rostogolire).
Arborii drepi i osiile se execut, de regul, din oeluri carbon sau aliate, iar
n cazul unor dimensiuni foarte mari din font. Oelurile aliate se recomand n
cazul cnd pinionul este executat din astfel de oeluri i este corp comun cu
arborele, la turaii de funcionare foarte ridicate, n cazul arborilor puternic
solicitai i cu restricii de gabarit, la osiile autovehiculelor etc.
Semifabricatele pentru arbori i osii pot fi: bare laminate, pentru diametre
sub 140 mm; bare laminate cu forjare ulterioar; bare laminate cu matriare

ulterioar, n cazul produciei de de serie mare; semifabricate turnate, n cazul


arborilor i osiilor de dimensiuni foarte mari. Execuia arborilor din bare
laminate cu forjare sau matriare ulterioar conduce la obinerea unui
semifabricat apropiat de forma final a arborelui cu importante economii de
material, manoper i energie i la realizarea unui fibraj continuu care
urmrete forma arborelui, cu efect direct asupra mririi rezistenei acestuia.
Tehnologia de fabricaie a arborilor i osiilor const n: strunjirea suprafeelor
cilindrice sau conice i a filetelor, frezarea canalelor de pan sau a canelurilor
operaii executate nainte de tratamentul termic rectificarea fusurilor, a
poriunilor de calare, a suprafeelor canelurilor operaii executate dup
tratamentul termic.
Tratamentele termice sau termochimice aplicate depind de materialul din
care se execut arborii, putnd fi: mbuntire sau mbuntire i clire
superficial a fusurilor, canelurilor, poriunilor de calare etc.; cementare urmat
de clire a fusurilor, poriunilor de calare i a canelurilor; nitrurare etc.

3. Date nominale la o MU pentru


procesarea miezurilor magnetice.
Prelucrari prin taiere si deformare plasitica la rece
Aceste

prelucrari

au

pondere

insemnata,

deoarece

in

industria

electrotehnica mai mult de 50% din totalul pieselor care intra in componenta
echipamentelor electrice se fabrica din materiale sub forma de table, benzi sau
profile speciale.
Aceste piese se obtin cu detasarea unor parti din materialul ce se
prelucreaza prin taiere (stantare) sau prin deformare plastica (indoire,
ambutisare) efectuate de matite.
Deformarea plastica este procedeul prin care se schimba forma si
dimensiunea initiala a materialului de prelucrat sub actiunea fortelor exterioare.
Matritarea este procesul tehnologic de deformare realizata la cald prin
care matrerialul se deformeaza in intreg volulmul.
Procesele tehnice de stantare si matritare au urmatoarele avantaje:
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.

simplitatea in procesul de lucru;


durata redusa de prelucrare;
precizie mare a dimensiunilor obtinute;
calitate superioara a suprafetelor;
productivitate mare;
pierderi de material minime;
sculele au durata mare de functionare
procesele de productie pot fi mecanizate, automatizate sau chiar
robotizate.

Dezavantaje:
a. sculele folosite sunt destul de complicate;

b.
c.
d.
e.

sculele necesita o durata mare de executie;


sunt rentabile doar la productia de masa;
fabricate din oteluri scumpe;
cost ridicat.

Taierea este operatia prin care materialul este separate in mai multe parti
diferite, dupa un contur inchis sau deschis prin intermediul a doua conjugate.
Taierea se poate face prin doua procedee:
1) Stantarea
Este operatie de prelucrare mecanica prin care semifabricatul este taiat in
doua sau mai multe parti distincte cu ajutorul unei scule numite stanta.
Procesul de stantare este analog cu procesul de taiere prin forfecare ,
deoarece muchiile taietoare ale poansonului compotandu-se ca si muchiile de
cutit.
Principalele operatii de stantare folosite in electrotehnica sunt:
a. Retezarea;
b. Decuparea;
c. Perforarea;
d. Crestarea;
e. Slituirea;

2) Forfecarea
Este operatia de taiere prin care suprafata se realizeaza cu ajutorul a doua
taisuri associate. Utilajul tehnologic folosit pentru aceste operatii este foarecele
cu lame plane sau inclinate, ghilotina.
Prelucrarea prin deformarea plastica
Este insotita de o serie de fenomene care afecteaza materialul supus
prelucrarii modificandu-I in mod substantial comportarea in timpul silicitarilor
sau a prelucrarilor ulterioare. In timpul prelucrarii prin def plastica la rece se
constata o modif a propr mecanice ale mat in sensul cresterii rezistentei la

rupere.Cresterea

duritatii,

scaderea

platicitatea,alungirea,gatuirea,apar

modif

propr
in

ce

structura,se

oglindesc
modif

propr

fizice(conductibilitatea el si term)se modif propr magnetice,propr chimice(rez la


coroziune). Ansamblul acestor modif ce afecteaza mat deformat poarta denimirea
de ecruisare. O importanta deosebita o are fen de ecruisare asupra plasticitatii
mat prin faptul ca la un anumit grad de def plastica, plasticitatea acestuia scade
in asa masura incat este foarte greu sa mai poata fi prelucrat in continuare
deoarece apar fisuri iar fortele de actionare sunt foarte tari. Pt o revenire a propr
mat trebuie sa procedeze la un tratament de revenire. Forta taietoare este
proportionala cu perimetrul P, aceasta fort ape care trebuie sa o dezvolte presa
nu este suficienta pt desfasurarea proc de stantare; mai este necesara forta
exercitata de inelul de fixare si forta exercitata de aruncatorul piesei si astfel
Ft=1,15F
Tipuri de stante in functie de operatiile pe care le executa stantele
stantele pot fi: stante cu act simpla; cu actiune combinata;cu actiune succesiva.
Stantele cu actiune simpla: decupeaza printr-o singura lovitura o figura
pe un contur inchis cum este axul de la tola rotor sau o crestatura(stanta pas cu
pas)
Stantele cu actiune succesiva pot executa, in acelasi timp, mai multe
operatii de stantare prin deformare succesiva a semifabricatului de la o operatie
la alta in sensul avansului.
Stamtele ce actiune sccesiva au, de regula, poansoanele situate la o
distanta de inaltime (o diferenta de lungime unul fata de altu) de cel putin egala
cu grosimea materialului, ceea ce necesita o forta mai mica, respective o forta
corespunzatoare suprafetaei mai mari.
Debitarea mat prin stantare se face pe baza unui plan care urmareste
b.

utilizarea cat mai rationala a mat.Intre piese se lasa o punte si o margine in


scopul compensarii erorilor de avans si de a putea fixa mat in matrita eleminand
rebuturile prin decuparea incomplete a pieselor

Stantare cu actiune combinata: pot executa la o cursa a piesei mai multe


operatii:decupare,ambutisare,indoire. Aceste stante au o buna productivitate si
sunt utilizate cu precadere in aparate de serie mare.

Masina unealta pentru procesarea miezurilor magnetici:


Bernardo Ghilotina industriala cu motor MTS 1550 x 3 NCO

Lungime tiere: 1550 mm

Grosimea max. tabl de oel: 3 mm

Grosimea max. foaie de aluminiu: 5 mm

Grosimea max. tabl de oel inoxidabil: 2 mm

Unghiul de taiere a cutitelor: 2 20 '

Fregventa taiere/ minut: 35

nlimea de lucru: 850 mm

Limitator spate: 750 mm

Tensiune: 400 V

Putere motor: 3.0 kW

Lungime: 2000 mm

Latime: 1700 mm

nlimea: 1320 mm

Greutate: 990 kg

5. Activitate de laborator

In cadrul laboratorului nr. 4 am studiat Tehnologia de fabricatie a miezurilor


magnetice.
Referitor la aceasta lucrare noi ne-am axat pe:

Pierderi in miezuri magnetice;

Principalele materiale utilizate in contructia miezurilor magnetice;

Masini unelte utilizate pentru procesarea miezurilor magnetice;

Tehnologia de fabricatie a miezului magnetic al unei masini electrice.

Am studiat SR EN 10106 : 2001 Table magnetice cu graunti neorientati


laminate la rece si livrate in stare finita. Am vorbit despre STAS 10107:2001
Table si benzi de otel cu graunti orientate livrate in stare finita. STAS 1230585 Aliaje magnetic moi. Ne-a fost prezentata tola si ne-a fost prezentata
tehnologia de fabricatie a tolelor.

6. Concluzie
In urma acestei lucrari am invatat si analizat cum are loc procesarea unui
miez magnetic, in acest sens am inteles de cite componente se tine cont pentru a
crea un miez magnetic cu pierderi cit mai mici, acestea fiind determinante de o
multime de factori. Fiecare dintre acestia necesita un procedeu aparte pentru un
randament cit mai mare.
Analizind standardul SR EN 10106:2001, am observat importanta calitatii
otelului folosit in procesarea masinilor electrice, care se reflecta direct asupra
randamentului.
Majoritatea produselor in Ingineria Electrica sunt construite din table, benzi
sau profile speciale prelucrate cu ajutorul masinilor unelte universale si trec prin
procesele tehnologice aferente.Fluxul tehnologic este continuu, astfel tabla ce
intra pe banda de productie,trece prin procese tehnologice succesive(taiere,
stantare,debavurare, etc) pana ajunge la produsul final,de exemplu , tola.

7. Bibliografie
1. www.academia.edu/8198615/Proiectarea_masinilor_electrice
2. www.rasfoiesc.com/educatie/fizica/TEHNOLOGIA-DE-FABRICATIE-AMIE89.php
4. www.1001referateonline.blogspot.ro/2012/02/prelucrari-ale-metalelor-prindeformare.html
5. www.alphametal.be/ro/shop/product/59384-bernardo-hst-3200-x-10-mmelektro-hydraul
6. Standard SR EN 10106:2001