Sunteți pe pagina 1din 71

Exercitii de Analiza Matematica

January 10, 2016

1
1.1
1.1.1

S
iruri si serii de numere reale
S
a se stabileasc
a dac
a sirul cu termenul general
xn = . . . este sau nu fundamental
Pentru a ar
ata c
a sirul este fundamental:

Pentru a arata ca sirul este fundamental:


(1) Se determina sirul (yn )nN astfel ncat |xn+p xn | yn pentru orice
n, p N si lim yn = 0.
n

1.1.2

Pentru a ar
ata c
a sirul nu este fundamental:

(1) Se arata sirul nu este marginit, sau


(2) Pentru orice n N se setermina p(n) N astfel nct: lim |xn+p(n) xn | 6= 0.
n

1.2
1.2.1

S
a se studieze convergenta sirului cu termenul general xn = . . .
Pentru a ar
ata c
a sirul este convergent:

(1) Se arata ca sirul este monotan si marginit, sau


(2) Se arata ca este sir fundamental.

1.2.2

Pentru a ar
ata c
a sirul nu este convergent:

(1) Se arata ca exista subsiruri ale sale cu limite diferite, sau


(2) Se arata ca nu este marginit, sau
(3) Se arata ca nu este fundamental.

1.3

S
a se determine limitele extreme ale sirului cu termenul general xn = . . .

(1) Se determina multimea punctelor de acumulare ale sirului dat, deter ale subsirurilor componente;
minand limitele n R
(2) Se determina margineaa superioara si marginea inferioara a acestei
multimi.

1.4

S
a se studieze natura seriei

xn unde xn = . . . si

n0

s
a se calculeze suma sa n caz de convergent
a
In exercitiile din aceasta categorie, sumele partiale au o expresie analitica
simpla si se poate realiza efectiv studiul convergentei sirului (sn )nN . Pentru
rezolvare se procedeaza astfel:
(1) Se scrie sn
(2) Se prelucreaza sn , de exemplu prin descompunerea lui xn in fractii simple sau prin utilizarea unor formule cunoscute, obtinandu-se o expresie
analitica simpla;
(3) Se studiaza convergenta sirului (sn )nN , determinand, daca exista, limita
sa, care, daca este finita, reprezinta suma seriei.

1.5

S
a se studieze natura seriei generat
a de sirul xn =
. . . , n N.

In aceast tip de probleme sumele partial nu au expresii analitice simple, iar


studiul direct al sirului (sn )nN nu este posibil. De aceea, pentru studiul
seriei date, se `ncearca aplicarea unui criteriu de convergenta convenabil:
2

(1) Daca seria are toti termenii pozitivi, se ncearca aplicarea unui criteriu
adecvat pentru serii cu termeni pozitivi;
(2) Daca seria are termeni arbitrari, se studiaza convergenta absuluta;
(3) Daca seria este absolut convergenta, atunci este si convergenta, iar daca
nu este absolut convergenta, nu se poate spune nimic, `n general, despre
convergenta sa, `ncercandu-se n aces caz aplicarea criteriului lui Abel
sau Leibniz;
X
(3) Daca lim xn 6= 0, atunci seria
xn este divergenta.
n

n0

Exercitiul 1.1 Sse calculeze urmatoarele limite:

1
(1) xn = n4 + 2 n 3 ;

(2) xn = 2n2 3 n + 5;

(3) xn = n2 + 2n + 1 n2 2n + 1;
(4) xn = 5n 7n ;
(5) xn = 5n n4 ;

n+3 n+2

(6) xn =
;
n+5 n+4
(7) xn = 2n n5 ;
1 + 2 + ... + n n
;
n
2

(9) xn = n 2 n + 1 + n + 2;
(8) xn =

(10) xn =

2n + 3n
;
2n+2 + 3n+2

n+2
2n

;
3n + 1 8n 1

1
2
2
1
1 + + ... +
(12) xn = 1 + + . . . + n
;
5
5
3
3
1

(11) xn = (n + 1) n

(13) xn =

2n n + 5
;
2n+2 n + 3

(14) xn =

3n
;
n!

(15) xn =

n2
n2
n2
+
+
.
.
.
+
;
n3 + 1 n3 + 2
n3 + n

1 + 4 + 42 + . . . + 4 n
(16) xn =
;
n
13 + 23 + 33 + . . . + n3
;
n4 + 1

n
(18) xn = n ;
e
(17) xn =

Exercitiul 1.2 Stabiliti daca urmatoarele siruri sunt fundamentale:


(1) xn =

n+2
, n N;
3n + 5

1
1
1
(2) xn = 1 + + + . . . + , n N ;
n
2
3
(3) xn = 1 +

1
1
+ . . . + 2 , n N ;
2
2
n

n
X
cos(k!)
(4) xn =
, n N;
k(k + 1)
k=1

(5) xn =

n2
, n N;
n+1

Exercitiul 1.3 Stabiliti daca urmatoarele siruri sunt convergente:


(1) xn =

n+1
, n N;
n2 + 2

(2) xn =

n2
, n N;
n+1

Exercitiul 1.4 Determinati limitele extreme ale sirurilor:


4

(1) xn =

1 + (1)n
n
+ (1)n
, n N ;
2
2n + 1
n

n2(1)
(2) xn =
, n N ;
n
Exercitiul 1.5 Sa se studieze nature seriilor urmatoare si sa se calculeze
suma n caz de convergenta:
X 1
(1)
;
n
+
1
n1
(2)

ln

n1

n+1
;
n

Exercitiul 1.6 Sa se studieze nature seriilor urmatoare :

X
7n
(1)
;
2
n + 3n + 5
n1
(2)

X
n1

(3)

1
, a > 0;
n(1 + a + a2 + . . . + an )

X 1 3 5 . . . (2n 1)
2 4 6 . . . (2n)

n1

Exercitiul 1.7 Demonstrati ca urmatoarele siruri sunt fundamentale:


(1) xn =

n+3
, n N;
5n + 4

(2) xn = 1 +
(3)

n
X
cos(2k + 3)
k=1

(4)

k2

n
X
arctan(kx)
k=1

(5)

1
1
+ . . . + 3 , n N ;
3
2
n

n
X
k=1

k3

, n N ;

, n N ;

2k
, n N ;
(k + 2)k!
5

Exercitiul 1.8 Stabiliti daca urmatoarele siruri sunt convergente:


(1) xn =

n+3
, n N;
2n + 1

(2) xn =

n3 + 2
n N;
3n2 + 1

n
X
1
(3) xn =
n N ;
3
k
k=1

(4) xn =

n
X
cos(k!)
k=1

k2

n N ;

Exercitiul 1.9 Determinati limitele extreme ale sirurilor:



1 (1)n
(1) xn = n
+ sin n
, n N ;
n
2
(2) xn = n(1 + (1)n ), n N;
(3) xn =

(1)n 1 + (1)n
+
, n N ;
n
2

Exercitiul 1.10 Determinati limitele sirurilor:


n
n + 1 X 2k

, n N;
(1) xn =
2n
k
k=1

(2) xn =

n
X
1
1

, n N , n 2;
ln(n) k=1 k

(3) xn =

1
1
((n + 1)(n + 2) . . . (2n)) 1 , n N , n 2;
n

Exercitiul 1.11 Sa se studieze natura seriilor urmatoare si sa se calculeze


suma `n caz de convergenta:
X
1
(1)
, 0;
( + n)( + n + 1)
n1
(2)

X n
, || 1;
n
n1
6

(3)

n0

(4)

1
, 0;
n+1+ n

X 1
1
a n a n+1 , 0;
n2

(5)

X n2 + n + 1
n1

(n + 1)2

, 0;

Exercitiul 1.12 Folosind criteriul radacinii sa se studieze convergenta


urmatoarelor serii:

X
1
n
arctan
;
(1)
n
n1
(2)

n an , a > 0;

n1

1
(3)
;
tan 1 +
n
n1
X

(4)

sin

n1

(5)

X
n1

1
+
;
4 n

n
3n 1

2n1
;

Exercitiul 1.13 Folosind criteriul raportului, sa se studieze convergenta


urmatoarelor serii:
X an
;
(1)
n!
n1
X (n!)2
(2)
;
(2n)!
n1
(3)

X 2n 1

;
n
(
2)
n1
7

(4)

X n3
n1

(5)

X
n1

en

n!
;
2n + 1

Exercitiul 1.14 Sa se studieze convergenta urmatoarelor serii alternante.


In caz de convergenta, sa se precizeze daca seriile sunt semiconvergente:
(1)

X (1)n1
n1

(2)

(3)

2n 1

X (1)n1

;
n
n1
X (1)n1
n1

(4)

n2

X
2n + 1
(1)n1
;
n(n + 1)
n1

Exercitiul 1.15 Sa se determine suma seriei de termen general xn daca:


2n + 1
, n N ;
+ 1)2

2
(2) xn = ln 1 +
, n N ;
n(n + 3)
(1) xn =

n2 (n

Exercitiul 1.16 Sa se stabileasca natura seriilor urmatoare:


(1)

X cos(n)
n1

(2)

(3)

np

, p > 0, (0, );

X
2n + 1
(1)n+1
;
3n
n1
X 2n n!
n1

nn

(4)

n2 sin

2n

n1

Exercitiul 1.17 Sa se calculeze limitele urmatoarelor siruri (n N):


n1
n!
(1) an =
;
n
1

(n + 1) . . . 2n n
(2) an =
;
n

1
ln(n!) n
(3) an =
;
n
(4) an =

1p + 2p + . . . + np
n

;
n
p+1

1p + 2p + . . . + np
(5) an =
;
np+1
Exercitiul 1.18 Sa se determine natura seriilor urmatoare si sa se calculeze sumele n caz de convergenta:
(1)

X
n=1

(2)

X
n=1

(3)

(n + 1)!

X
n=1

(5)

;
(n + 1) n + n n + 1

X
n2 n 1
n=1

(4)

1
;
n(n + 1)

16n2

n=1

(6)

1
;
8n 3

X
2n 1

2n

n + a + 1 2 n + a + n + a 1;

n=1

(7)

ln

n=1

(8)

n2 + 2n
;
n2 + 2n + 1

X
(1)n ;
n=1

(9)

X
n=1

(10)

1
;
n+1+ n

X
n2 3n + 1
n=2

(11)

(n + 1)!

X
3n + 1
n=1

3n

Exercitiul 1.19 Sa se stabileasca natura seriilor urmatoare folosind criteriile pentru serii cu termeni pozitivi:
n

X
2n + 3
(1)
;
3n
+
2
n=1
(2)

n

X
4n + 3
n=1

(3)

3n + 2

n

X
2n + 1
n=1

2n + 3

n

X
n2 + n + 1
(4)
a
, a > 0;
n2
n=1
(5)


X
p

(n + 1)(n + 2) n

n=1

(6)

X
n!
;
n
n
n=1

10

(7)

X
an
n=1

(8)

X
an
n=1

(9)

np

X
n=1

n!

, a > 0, p R;

, a > 0;

n2
n ;
2 + n1

n2

X
n
(10)
;
n
+
1
n=1
(11)

X
n=1

np
, p R;
3n + 4n

X
(n!)2
(12)
;
(2n)!
n=1

Exercitiul 1.20 Folosind criteriul coparatiei, studiati natura seriilor:


(1)

(2)

X
n2 + n + 1
;
4 + 7n 3
2n
n=1

X
n n + 3n + 1
n=1

(3)

X
n=1

(4)

2n2 + 5n + 3
1

7n 3 + 1
;
2
n + 3n + 2

X
3n2 + 7n + 2
n=1

n3 + 5n + 1

Exercitiul 1.21 Folosind criteriul lui Cauchy, aratati ca urmatoarele serii


sunt convergente:
(1)

X
1
;
2
n
n=1

11

(2)

sin

n=1

(3)

X
cos(nx)

3n

n=1

(4)

1
;
2n

X
sin(nx)
n=1

n2

X
1
1
(5)
sin
;
n
n
n=1
Exercitiul 1.22 Folosind criteriul lui Cauchy, aratati ca urmatoarele serii
sunt convergente:
(1)

(2)

X
1
;
2
n
n=1

sin

n=1

(3)

X
cos(nx)
n=1

(4)

1
;
2n

3n

X
sin(nx)
n=1

n2

X
1
1
(5)
sin
;
n
n
n=1
Exercitiul 1.23 Sa se stabileasca natura seriilor urmatoare folosind criteriile pentru serii cu termeni pozitivi:

X
(2n)!
(1)
;
n (n!)2
4
n=1

(2)

X
n=1

n!
, x > 0;
(x + 1)(x + 2) (x + n)
12

(3)

a1+ 2 +...+ n , a > 0;

n=1

(4)

2

X
1 4 7 (3n 2)
2 5 8 (3n 1)

n=1

(5)

X
n=1

n!

;
(2 + 1)(2 + 1) (2 + n)

X
1
1
(6)
;
sin
n
n
n=1
(7)

X
n=1

ln

1
+1 ;
n2

Exercitiul 1.24 Sa se stabileasca natura urmatoarelor serii alternante:

X
1
(1)
(1)n+1 ;
n
n=1

X
2n + 1
n+1
(2)
(1)

;
3n
+
1
n=1

X
2n
n+1
(3)
(1)

;
2n
+
1
n=1

X
(1)n p
(4)
n=1

1
n(n + 1)

2n
n
X

n+1 2 sin (x)


, x ;
(5)
(1)
n
+
1
2, 2
n=1

X
2n + 1
(6)
(1)n+1
;
3n
n=1

Exercitiul 1.25 Sa se calculeze:


13

1x

x1 cot x
2

(1) lim

(2) lim x x ln
x

1+x
x

(3) lim x( 2 arctan(x))


x

(4) lim sin(x)tan(x)


x 2

x e x
(5) lim
x0 tan2 (x)

(6) lim

2
2.1

x2 + 1
x

2x1

Serii de puteri reale. Dezvolt


ari n serie
S
a se determineX
multimea de convergent
a si suma
n
seriei de puteri
an x
n0

(1) Se determina raza de convergenta r (cu formula Cauchy-Hadamard) si


(r, r) Ac ;
(2) Se studiaza separat x = r si x = r;
X
(3) Daca
an rn este convergenta, atunci r Ac ;
n0

(4) Daca

an (r)n este convergenta, atunci r Ac ;

n0

(5) Se stabileste multimea de convergenta;


X
(6) Daca
an rn e convergenta, atunci r Ac ;
n0

14

(7) Pentru calculul sumei se folosesc formule cunoscute, sau se deriveaza


(integreaza) seria termen cu termen. Din continuitatea sumei in r
sau r (daca acestea sunt puncte de convergenta), se decuce valoarea sa
n aceste puncte.

2.2

S
a se arate c
a f : I R, f (x) = . . . este dezvoltabil
a
n serie de puteri

(1) Se scrie Rn (x) si se arata ca Rn (x) 0 pentru orice x Ac sau


(2) Se arata ca exista M R astfel ncat |f (n) (x)| < M pentru orice x Ac
si orice n N.

2.3

S
a se dezvolte n serie de puteri functia f (x) = . . .

(1) Se determina multimea pe care f este dezvoltabila n serie de puteri;


(2) Se calculeaza f 0 (x), f 00 (x), . . . , f (n) (x) demonstrand prin inductie formula lui f (n) (x), si se scrie dezvoltarea, sau
(3) Se fac substitutii cunoscute (pentru

1
,
1x

ex , sin(x), cos(x), etc.

(4) Se scrie functia ca suma finita de functii a caror dezvoltare este cunoscuta si se nsumeaza termen cu termen dezvoltarile.
(5) Se dezvolta n serie de puteri f 0 (x) si se integreaza rezultatul, determinand constanta de integrare cu ajutorul valorii f (0).

2.4

S
a se calculeze f (a) cu k zecimale exacte

(1) Se arata ca f este dezvoltabila n serie de Taylor in jurul lui x0 pe o


multime care l contine pe a;
(2) Se scrie dezvoltarea n serie de Taylor
(3) Se considera seria numerica

X f (n) (x0 )
n!

n0

(a x0 )n si se evalueaza seria

sumei, care este de fapt f (a) cu k zecimale exacte (dupa modelul de la


serii numerice reale).
15

Exercitiul 2.1 Sa se determine multimea de convergenta si sume seriilor de


puteri:
X
xn
(1)
(1)n+1
n
n1
(2)

X
x2n+1
(1)n+1
2n + 1
n1

Exercitiul 2.2 Sa se determine multimea de convergenta a seriei:


2

X
n+1
x 2
1
n
(1)
(1) 2

, x2 6=
2
n +n+1
1 2x
2
n1
Exercitiul 2.3 Fie f : (0, +) R, f (x) =

nenx .

n=1

(1) Aratati ca f este continua pe (0, +)


Z ln 3
f (x)dx
(2) Calculati
ln 2

Exercitiul 2.4 Sa se arate ca functiile f (x) = sin(x), g(x) = cos(x) si


h(x) = ex , x R sunt dezvoltabile n serii de puteri pe R si sa se determine
seriile coprespunzatoare.
Exercitiul 2.5 Sa se dezvolte n serie de puteri functia f (x) = (1 + x) ,
cu x > 1, R

Exercitiul 2.6 Sa se dezvolte n serie de puteri functia f (x) = ln x + 1 + x2 ,


cu x R
Z 1
Exercitiul 2.7 Sa se calculeze cu trei zecimale exacte
cos(x2 )dx
0

Exercitiul 2.8 Sa se determine multimea de convergenta a seriilor urmatoare:


X
(1)
xn n!, x R
n1

16

(2)

X
(1)n+1
n1

(3)

X
n1

(4)

x2n1
, xR
(2n 1)(2n 1)!

xn
, xR
n(n + 1)

X n + 1 n2
n1

, xR

Exercitiul 2.8 Sa se determine multimea de convergenta si suma seriilor


urmatoare:
X x4n3
(1)
, xR
4n 3
n1
(2)

X
xn+1
(1)n+1
, xR
n(n
+
1)
n1

Exercitiul 2.9 Sa se determine sumele urmatoare, folosind seriile de


puteri:

X
(1)n+1
(1)
n=1

(2)

X
(1)n+1
n=1

X
(3)
(1)n+1
n=1

X
(4)
(1)n+1
n=1

(5)

X
(1)n+1
n=1

1
;
3n 2
1
;
4n 3
1
;
n(2n 1)
1
;
3n 2
1
;
6n + 1

Exercitiul 2.10 Sa se determine multimea de convergenta si suma urmatoarelor


serii de puteri:
17

(1)

X
(n + 1)xn ;
n0

(2)

X
n1

1
xn+2 ;
n(n + 1)(n + 2)

X 1 x + 2 n
;
(3)
n
x

2
n1
(4)

X 2n + 2
n1

2n + 1

x2n+1 ;

Exercitiul 2.11 Sa se dezvolte n serii de puteri urmatoarele functii


indicand si multimile de convergenta:
(1) f (x) = ln(1 + x);
(2) f (x) =
(3) f (x) =

2x 3
;
(x 1)2
x2

3x 5
;
4x + 3

(4) f (x) = xe2x ;


(5) f (x) = sin(3x) + x cos(3x);

1+x
(6) f (x) = ln
;
1x
Z

sin(x)
dx.
x
0
Exercitiul 2.13 Sa se studieze convergenta punctuala si uniforma pentru
urmatoarele siruri de functii:
Exercitiul 2.12 Sa se calculeze cu trei zecimale exacte integrala

nx
n+x
nx
fn : [3, +) R fn (x) =
n+x

(1) (fn )nN fn : [3, 5] R fn (x) =


(2) (fn )nN

(3) (fn )nN fn : [0, 1] R fn (x) = xn (1 xn )


18

(4) (fn )nN fn : [0, 1] R fn (x) = xn (1 x)n


(5) (fn )nN fn : [1, +) R fn (x) =

x2
n 2 + x4

xn
1 + x2n
nx
fn : [0, 1] R fn (x) =
1 + n2 x2

(6) (fn )nN fn : [0, 1] R fn (x) =


(7) (fn )nN

(8) (fn )nN fn : [1, 1] R fn (x) = xn


Exercitiul 2.14 Sa se determine raza de convergenta si multimile de
convergenta pentru:
X
(1)
nn xn
n1

(2)

X 2n + 3
n!

n0

(3)

X
(1)n
n1

(4)

X
n1

xn
1
xn
n 2n

n
xn
n2 + n + 1

(5)

X
2n + 3n n
(1)n
x
n
n1

(6)

X 2n
xn
n
n
n1

(7)

X
n1

n3

n
xn
+1

Exercitiul 2.15 Sa se determine formula lui Taylor cu rest Lagrange n


punctele indicate si ordinul cerut:
(1) f (x) = ex

2 +x

, a = 0, n = 2
19

1
(2) f (x) = x arctan( ), a = 1, n = 2
x
(3) f (x) = x ln(x2 + 1), a = 0, n = 3
Exercitiul 2.16 Sa se calculez folosind formula lui Taylor:
sin(x) sin(a)
xa
xa

(1) lim

ex sin(x) x x2
x0
x3

(2) lim

tan(x) sin(x)
x0
x3

(3) lim

x2

cos(x) e 2
(4) lim
x0
x4

Exercitiul 2.17 Sa se dezvolte n serie de Taylor n origine, functiile:


(1) f (x) = ex

(2) f (x) = sin(2x3 )


(3) f (x) =

1
x+ x 6

(4) f (x) = arctan x

3
3.1

Functii continue de mai multe variabile reale


S
a se studieze convergenta sirului (xn )nN de elemente din Rp

(1) Se studiaza sirurile componente:


(2) Daca toate sirurile componente sunt convergente atunci sirul dat este
convergent;
(3) Daca cel putin un sir component nu este convergent atunci sirul nu este
convergent;
20

3.2

S
a se determine limita sirului (xn )nN de elemente
din Rp

(1) Se determina limita fiecarui sir component. Daca xn = (x1n , x2n , . . . , xpn ),
atunci lim xn = ( lim x1n , lim x2n , . . . , lim xpn ).
n

3.3

Pentru of functie f : A Rp R si a A s
a se
determine lim f (x)
na

(1) Inlocuire directa, daca nu se obtin operatii fra sens;


(2) Folosind diverse substitutii se transforma ntr-o limita a unei functii de
o variabila, apoi se folosesc limite fundamentale sau metode specifice
cunoscute din liceu;
(3) Folosrea criteriului cu siruri: se considera un sir (xn )nN cu lim xn = a
n
si se determina l = lim f (xn ); apoi, daca |f (x)l| g(x) ntr-o vecintate
a punctului a si lim g(x) = 0, atunci l = lim f (x).
xa

3.4

xa

Pentru of functie f : A Rp R si a A s
a se
arate c
a f nu are limit
a n punctul a

(1) Se arata ca exista doua siruri (an )nN si (bn )nN din A\{a} cu
lim an = lim bn = a

astfel ncat lim f (an ) 6= lim f (bn ).


n

3.5

S
a se arate c
a functia f : A Rp R, f (x) = . . .
este continu
a n punctul a A A0 .

(1) Daca f, g : A Rp R, a A A0 daca eista U V(a) astfel ncat


pentru orice x U A avem |f (x) f (a)| g(x) si daca lim g(x) = 0,
n
atunci, evident, f este continua n punctul a.

21

3.6

Pentru o functie f : A Rp R, f (x) = . . . nu este


continu
a n punctul a A A0 .

(1) Daca exista un sir (an )nN de elemente din A cu lim an = a, astfel
n

ncat lim f (an ) 6= f (a), atunci, evident, f nu este continua n punctul


n
a.

3.7

S
a se studieze continuitatea functiei f : A Rp R

(1) Se determina domeniul de definitie al functiei f ;


(2) Se identifica multimea de puncte n care functia este continua pentru
ca este obtinuta prin operatii cu functii continue
(3) Se studiaza continuitatea functiei n fiecare din punctele domeniului de
definitie exceptate la pasul anterior calculand limita corespunzatoare
(4) Se precizeaza multimea de continuitate.

3.8

S
a se arate c
a functia f : A Rp R este continu
a
dup
a orice directie n punctul a AA0 dar nu este
continu
a n acest punct

(1) Se arata ca lim f (a + tv) = f (a), pentru orice v;


t0

(2) Se arata apoi ca f nu are limita n punctul a sau ca f (a) nu este limita
functiei f n punctul a;

3.9

S
a se studieze continuitatea uniform
a a functiei f
pe multimea A

(1) Se verifica daca A este compacta;


(2) Daca A este compacta, din continuitatea lui f pe A rezulta continuitatea uniforma pe aceasta multime;
(3) Daca A nu este compacta, se verifica ndeplinirea conditiei din definitie;
(4) Oricum ar fi A, daca f nu este continua pe A atunci nu este nici uniform
continua.
22

3.10

Se d
a f : A Rp R. S
a se arate c
a ecuatia
f (x) = 0 are cel putin o solutie n A

(1) Se arata ca A este o multime conexa;


(2) Se arata ca f este continua pe A;
(3) Se identifica a, b A astfel ncat f (a) f (b) < 0. Rezulta, ca ecuatia
f (x) = 0 are cel putin o solutie n A.

3.11

Pentru o functie dat


a f : A Rp Rm si a A0 s
a
se determine lim f (x).
xa

(1) Se determina limita pe componente;

3.12

Pentru o functie dat


a f : A Rp Rm si a A0 s
a
se arate c
a f nu are limit
a n punctul a.

(1) Se arata ca macar o componenta ca nu are limita n punctul a;

3.13

S
a se arate c
a functia f : A Rp Rm , f (x) = . . .
este continu
a n punctul a A A0 .

(1) Se arata ca fiecare componenta este continua;

3.14

S
a se arate c
a functia f : A Rp Rm , f (x) = . . .
nu este continu
a n punctul a A A0 .

(1) Se arata ca macar o componenta nu este continua n a;

3.15

S
a se studieze continuitatea functiei f : A Rp
Rm .

(1) Multimea de continuitate a functiei f este intersectia multimilor de


continuitate ale componentelor;
Exercitiul 3.1 Studiati convergenta urmatoarelor siruri din R3 :
23

n
n2
1
(1) xn =
,
,
;
2n + 1 n2 + 1 n


1 n
1
(2) xn = 1 , 3 , cos
;
n
n

1
n+1 n + 1
;
(3) xn =
, (1) ,
2+n
n
Exercitiul 3.2 Sa se calculeze:
tan(x2 + y 2 )
p
;
(x,y)(0,0)
x2 + y 2
p

2
2
x +y
1 cos
(2)
lim
;
(x,y)(0,0)
x2 + y 2
(1)

lim

Exercitiul 3.3 Sa se demonstreze ca urmatoarele functii nu au limita n


(0, 0):
xy
(1) f (x, y) =
, x + y 6= 0;
x+y
1

(2) f (x, y) =

y e x2
2

y 2 + e x2

, x 6= 0;

Exercitiul 3.4 Sa se demonstreze ca urmatoarele functii sunt continue


n (0, 0):
p
(1) f (x, y) = x2 + y 2
(2)

2
x

y ln 1 + 2 , y 6= 0, x R
y
f (x, y) =

0
y = 0, x R

(3)

2
2

, (x, y) 6= (0, 0)
(x + y ) sin p 2
x + y2

0
(x, y) = (0, 0)
24

Exercitiul 3.5 Sa se demonstreze ca urmatoarele functii nu sunt continue


n (0, 0):
(1)

xy

, x + y 6= 0

x+y
f (x, y) =

0,
x+y =0

(2)

x3 y 2
, (x, y) 6= (0, 0)
x2 + y 2
1,

(x, y) = (0, 0)

Exercitiul 3.6 Sa se studieze continuitatea functiilor:


(1)

sin(x3 + y 3 )

, (x, y) 6= (0, 0)

2 + y2
x
2
f : R R, f (x, y) =

a,
(x, y) = (0, 0)

(2)

p
1

1 + x2 + y 2 + z 2

, (x, y, z) 6= (0, 0, 0)
x2 + y 2 + z 2
f : R3 R, f (x, y, z) =

a,
(x, y, z) = (0, 0, 0)
Exercitiul 3.7 Fie
f : R2 R, f (x, y) =

x3 y
, (x, y) 6= (0, 0)
x6 + |y 3 |
0,

(x, y) = (0, 0).

Sa se demonstreze ca functia f este continua dupa orice directie n origine,


dar f nu este continua n origine.
Exercitiul 3.8 Sa se studieze continuitatea uniforma a urmatoarelor
functii pe multimile A indicate:
25

(1)
f (x) =
(2)

x2
+ x, x R, A = R
x2 + 1

, x 6= 0
x sin

x
f (x) =

0,

x = 0, A =

1
0,

Exercitiul 3.9 Sa se arate ca functia f (x) = xax 1, a > 1, se anuleaza


ntr-un punct (0, 1).
Exercitiul 3.10 Sa se arate ca functia f (x, y) = x3 + y 3 3x 2y + 1,
se anuleaza ntr-un punct din multimea A = {(x, y) : x2 + y 2 1}.
2
2
iul 3.11
Exercit
Demonstrati ca functia f : R \{(0, 0)} R , f (x, y) =
2 3
2
2
xy
x y
, 2
nu are limita in (0, 0)
2
2
x + y x + y2

Exercitiul 3.12 Sa se studieze continuitatea functiei f : R R3 :


sin(5x) 1 cos(x) ex 1

,
,
, x 6= 0

x
x2
x
f (x) =

1
5, 2 , 1 ,
x=0
Exercitiul 3.12 Sa se studieze convergenta urmatoarelor siruri din R3 :

2n
n
1
(1) xn =
,
,
3n + 1 n + 1 n2

n

1
1
(2) xn =
1+
, n n , sin
n
n

1
1 + (1)n
n
, (1 + (1) ),
(3) xn =
n
n
Exercitiul 3.13 Sa se demonstreze ca:
26

(1)

lim

(x,y)(0,0)

xy

x2 + y 2

=0

(2)

sin(x3 + y 3 )
=0
(x,y)(0,0)
x2 + y 2

(3)

(x 1)2 y 3
=0
(x,y)(0,0) (x 1)2 + y 2

(4)

x2 + y 2
=0
(x,y)(0,0) |x| + |y|

lim
lim
lim

Exercitiul 3.14 Sa se demonstreze ca functia f (x, y) =


limita n punctul (0, 0).

x2

xy
nu are
+ y2

Exercitiul 3.15 Sa se studieze daca urmatoarele functii au limita n


origine:
x2 y
(1) f (x, y) = 4
x + y2
(2) f (x, y) =

x2 y 2
x2 + y 2

(3) f (x, y, z) =

x2 + yz
x2 + y 2 + z 2

sin(x2 + y 2 )
x2 + y 2
Exercitiul 3.16 Sa se studieze continuitatea functiilor:

(4) f (x, y, z) = (2x + y)

(1)

f (x, y) =

(2)

f (x, y) =

x3 y 2
, (x, y) 6= (0, 0)
x2 + y 2
0,

(1)

(x, y) = (0, 0)

2xy 2
3

(x2 + y 2 ) 2
0,

, (x, y) 6= (0, 0)
(2)
(x, y) = (0, 0)

27

(3)

(4)

1 cos(x3 + y 3 )

, (x, y) 6= (0, 0)

(x2 + y 2 )2
f (x, y) =

0,
(x, y) = (0, 0)

(3)

x2

y ln 1 + 2 , y 6= 0
y
f (x, y) =

0,
y=0

(4)

(5)

f (x, y) =

(6)

1
1
e xy , x 6= y
xy

0,

(5)

(x, y) = (0, 0)

, x 6= 0
(x + y) cos
x
f (x, y) =

0,
x=0

(6)

Exercitiul 3.17 Sa se studieze continuitatea uniforma a functiilor urmatoare


pe multimile indicate:
x
+ x, x [0, + )
1+x
x
(2) f (x) =
+ x, x (1, +)
1+x
(1) f (x) =

(3) f (x) = sin(x2 ), x R


Exercitiul 3.18 Sa se arate ca functia f (x) = x5 2x 1 se anuleaza
cel putin o data ntre x = 1 si x = 2.
Exercitiul 3.19 Sa se calculeze limitele iterate, limita dupa directie,
limita globala pentru functiile:
(a) f (x, y) =

xy
, (0, 0)
x+y
28

(b) f (x, y) =

3x + 2y
, (0, 0)
2x 3y

(c) f (x, y) =

xy
, (0, 0)
4 + xy 2

sin(x2 y)
(d) f (x, y) =
, (0, 0)
y
(e) f (x, y) =
(f) f (x, y) =
(g) f (x, y) =

sin(x2 y)
, (3, 0)
y
x2

xy
, (0, 0)
+ y2

x2 + y 3
, (0, 0)
x4 + y 4

(h) f (x, y) = (x2 + y 2 ) sin

1
1
cos , (0, 0)
x
y

(i) f (x, y) = (x2 + y 2 ) sin

1
, (0, 0)
xy

x
(j) f (x, y) = (x + y) cos , (0, 0)
y
(k) f (x, y) =

tan (x4 + y 4 )
, (0, 0)
x2 + y 2

x3
1
(l) f (x, y) = 3
sin , (0, 0)
2
x +y
x
(m) f (x, y) =

sin(x5 + y 3 )
, (0, 0)
x4 + y 2
1

(n) f (x, y) = (1 + xy) x+ y , (0, 0)


p
1 x2 y 2 1
, (0, 0)
(o) f (x, y) =
x2 + y 2
(p) f (x, y) = (1 +

xy)

xy

x+ y

, (0, 0)
29

Exercitiul 3.20 Sa se studieze continuitatea partiala si globala pentru


urmatoarele functii, n punctele indicate:
(a)

f (x, y) =

x2 y
, (x, y) 6= (0, 0)
x4 + y 2
0,

(x, y) = (0, 0)

n (0, 0);
(b)
f (x, y) =

x
2
2

(x + y ) sin y , y 6= 0

0,

y=0

n (0, 0);
(c)

f (x, y) =

x3 y 2
, (x, y) 6= (0, 0)
x2 + y 4
0,

(x, y) = (0, 0)

n (0, 0);
(d)

tan (x3 + y 5 )

, (x, y) 6= (0, 0)

3 + y4
x
f (x, y) =

0,
(x, y) = (0, 0)
n (0, 0);

30

4
4.1

Functii diferentiabile. Extreme locale


S
a se calculeze derivatele partiale ale functiei f n
x0

(1) Pentru a calcula derivata partiala n raport cu xi , se considera constante


toate celelalte variabile si se deriveaza f ca si cum xi ar fi singura
variabila. Se folosesc regulile de derivare cunoscute.
(2) Se foloseste definitia.

4.2

S
a se demonstreze c
a functia f (x) = . . . este diferentiabil
a
pe A si s
a se scrie diferentiala sa

(1) Daca f : A R R se arata ca f este derivabila pe A si df : A


L(R, R) este data de dfx (h) = f 0 (x) h;
(2) Daca f : A Rp R se calculeaza derivatele partiale pentru fiecare
punct din A :
(3) Daca ele sunt functii continue pe A, deducem ca f este diferentiabila
pe A;
(4) Daca exista macar o derivata partiala discontinua n x0 A, atunci
diferentiabilitatea se studiaza astfel:
(5) Se considera functia liniara Lx0 (h) =
unde h = (h1 , h2 , . . . , hp ).
(6) Se determina raportul R(h) =
orice h 6= Rp .

f
f
f
(x0 ) h1 +
(x0 ) h2 + . . . +
(x0 ) hp
x1
x2
xp

|f (x0 + h) f (x0 ) Lx0 (h)|


pentru
||h||

(7) Se studiaza existenta limitei lui R(h) n Rp . Daca R(h) nu are limita
n Rp , sau daca limita este nenula, rezulta ca f nu este diferentiabila
n x0 , iar daca limita este 0 rezulta ca f este diferentiabila n x0
si dfx0 = Lx0 . Daca f este diferentiabila pe A, atunci: dfx0 (h) =
f
f
f
(x0 ) h1 +
(x0 ) h2 + . . . +
(x0 ) hp unde h = (h1 , h2 , . . . , hp ).
x1
x2
xp
31

(8) Daca f : A Rp Rm se demonstreaza ca toate componentele lui f


sunt diferentiabile pe A. In acest caz dfx (h) = Jf (x) h.

4.3

S
a se arate c
a functia f (x) = . . . nu este diferentiabil
a
n x0 A

(1) Daca f nu este continua n x0 rezulta ca nu este diferentiabila n x0


sau, daca f e continua n x0 , se procedeaza astfel:
(2) Daca f : A R R se arata ca f nu este derivabila n x0 .
(3) Daca f : A R Rm se arata ca cel putin una din componentele lui
f nu este derivabila n x0 .
(4) Daca f : A Rp R se arata ca f nu este derivabila partial n raport
cu una din variabile n x0 . Daca exista toate derivatele partiale n x0 , se
f
f
f
considera functia Lx0 (h) =
(x0 ) h1 +
(x0 ) h2 + . . . +
(x0 ) hp
x1
x2
xp
|f (x0 + h) f (x0 ) Lx0 (h)|
nu are
si se arata ca raportul R(h) =
||h||
limita cand ||h|| 0 sau, daca limita exista, aceasta este diferita de 0.
(5) Daca f : A Rp Rm se arata ca cel putin una din componentele lui
f nu este derivabila n x0 .

4.4

S
a se calculeze derivatele partiale de ordinul doi
ale functiei f : A Rp , f (x1 , . . . , xp ) = . . .

(1) Se calculeaza derivatele partiale de ordinul nai si apoi derivatele partiale


ale acestora, folosind regulile de derivare uzuale sau folosind definitia.

4.5

S
a se determine punctele de extrem local ale functiei
f : D Rp R, f (x1 , . . . , xp ) = . . .

(1) Se determina D1 D pe care f este de clasa C 2


(2) Se calculeaza

f
: D1 R, j = 1, 2, . . . , p
xj

32

f
= 0, j = 1, 2, . . . , p, obtinandu-se coordonatele
xj
punctelor stationare.

(3) Se rezolva sistemul

(4) Se calculeaza

2f
: D1 R, j = 1, 2, . . . , p
xi xj

(5) Se scrie matricea hessiana a functiei f n fiecare punct stationar.


(6) Cu ajutorul valorilor proprii sau a minorilor principali decidem daca
un asemenea punct este sau nu extrem local pentru f.
(7) Pentru punctele care se afla n D\D1 se studiaza direct semnul cresterii
f (x) f (x0 ) si se decide daca punctul este de extrem local folosind
definitia.
Exercitiul 4.1 Sa se demonstreze ca functia f : R R

sin2 (x), x < 0


f (x) =
2
x,
x0

(7)

este diferentiabila pe R si sa se determine diferentiala sa.


Exercitiul 4.2 Sa se demonstreze ca functia f : R2 R, f (x, y) =
x + xy 2 este diferentiabila pe R2 si sa se determine diferentiala sa.
3

Exercitiul 4.3 Sa se demonstreze ca functia f : R2 R3 , f (x, y) =


(xy, y sin(x), x + y) este diferentiabila pe R2 si sa se determine diferentiala
sa.
Exercitiul 4.4 Sa se demonstreze ca functia f : R R

, x 6= 0
x sin
x
f (x) =

0,
x=0
nu este diferentiabila n x = 0.

33

(8)

Exercitiul 4.5 Sa se demonstreze ca functia f : R2 R

xy

, (x, y) =
6 (0, 0)

p 2
x + y2
f (x) =

0,
(x, y) = (0, 0)

(9)

nu este diferentiabila n (0, 0).


Exercitiul 4.6 Fie f : R2 R2

x2 y 2

, (x, y) 6= (0, 0)
xy 2
2
x
+
y
f (x, y) =

0,
(x, y) = (0, 0).
Demonstrati ca

(10)

2f
2f
(0, 0) 6=
(0, 0).
xy
yx

Exercitiul 4.7 Sa se determine punctele de extrem local pentru functia


f : R3 R, f (x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 xy + x 2z.
Exercitiul 4.7 Sa se demonstreze ca originea este punct de minim global
pentru functia f : R2 R,

2
x

y ln 1 + 2 , y 6= 0
y
f (x, y) =
(11)

0,
y = 0.

Exercitiul 4.8 Sa se calculeze derivatele partiale de ordinul ntai ale


urmatoarelor functii, precizand si domeniul lor de definitie:
(1) f (x, y) = x2 + y 2 3xy
xy
x+y

p
(3) f (x, y) = ln x + x2 + y 2
(2) f (x, y) =

34


(4) f (x, y) = sin

x2 + y 2

(5)

f (x, y) =

xy 2
, (x, y) 6= (0, 0)
x2 + y 2
0,

(12)

(x, y) = (0, 0).

Exercitiul 4.9 Demonstrati ca functia z(x, y) = y (x2 y 2 ) verifica


1 z 1 z
z
ecuatia
+
= 2 unde este o functie de clasa C 1 pe R.
x x y y
y
y
Exercitiul 4.10 Demonstrati ca functia z(x, y) = xy + x
verifica
x
z
z
ecuatia x
+y
= xy + z unde este o functie de clasa C 1 pe R.
x
y
2z 2z
si
daca z(x, y) = f (x2 + y 2 , x2
x2 y 2
y 2 , xy) unde f este o functie de clasa C 2 pe R3 .
Exercitiul 4.11 Sa se calculeze

Exercitiul 4.12 Sa se determine extremele locale ale urmatoarelor functii:


(1) f (x) = x3 3x + 2;

1x
(2) f (x) = arctan
;
1+x
(3) f (x) =

1 x + x2
;
1 + x x2

(4) f (x, y) = x3 + y 3 3xy;


(5) f (x, y) = x3 + 8y 3 6xy + 1;
(6) f (x, y) = 2x3 xy 2 + 5x2 + y 2 ;
(7) f (x, y) = xy 2 exy ;
Exercitiul 4.13
35

(a) Sa se calculeze derivata functiei f (x, y, z) = xy + yz + xz n M (2, 1, 3),

dupa directia M N , unde N (5, 5, 15).


(b) Sa se calculeze derivata functiei f (x, y) = 5x2 3x y 1 n M (2, 1),

dupa directia M N , unde N (5, 5), si apoi dupa directiile axelor.


(c) Sa se calculeze derivata functiei f (x, y, z) = 2x3 3y 2 +6xyz n M (1, 1, 0),

dupa directia M N , unde N (2, 2, 3), si apoi dupa directiile axelor.


Exercitiul 4.14 Sa se detrmine punctele de extrem si extremele functiilor
urmatoare:
(a) f (x, y) = x3 + 3xy 2 15x 12y.
(b) f (x, y) = 2x2 + 2xy 5y 2 + 6x + 6y
50 20
+
x
y
p
y
(d) f (x, y) = x 2y + ln( x2 + y 2 + 3)arctan( )
x
(c) f (x, y) = xy +

(e) f (x, y) = x4 + y 4 2x2 + 4xy 2y 2


(f) f (x, y) = (x + 1)(y + 1)(x + y)
(g) f (x, y) = xy 2 exy , x > 0, y > 0
(h) f (x, y) = (x2 + y 2 )e2x+3y , x 0, y 0
(i) f (x, y) = x3 + y 3 3xy
(h) f (x, y) = 3xy 2 x3 15x 36y + 9

5
5.1

Functii implicite. Extreme conditionate


S
a se determine y 0 si y 00 dac
a y = y(x) este o functie
definit
a implicit de ecuatia F (x, y) = 0

(1) Teorema 1 Fie ecuatia F (x, y) = 0 unde F : D R este o functie


data, definita pe multimea deschisa D R2 . Fie (x0 , y0 ) D. Daca
sunt ndeplinite conditiile:
36

(1) F (x0 , y0 ) = 0;
(2) F este de clasa C 1 pe o vecin
atate a punctului (x0 , y0 );
F
(3)
(x0 , y0 ) 6= 0,
y
atunci
(1) Exist
a U V(x0 ), V V(y0 ) si o explicitare unica f : U V
(n raport cu y) a ecuatiei F (x, y) = 0 astfel nc
at f (x0 ) = y0 ;
(2) Explicitarea f este de clasa C 1 pe U si pentru orice x U,
F
(x, f (x))
f (x) = x
.
F
(x, f (x))
y
(2) Daca sunt ndeplinite conditiile teoremei precedente, se aplica formula
F
(x, f (x))
y 0 (x) = x
.
F
(x, f (x))
y
(3) Se calculeaza y 00 folosind regula de derivare a catului si regula de derivare
a functiilor compuse.

5.2

S
a se determine derivatele partiale de ordinul nt
ai
si doi ale functiei z = z(x, y) definit
a implicit de
ecuatia dat
a F (x, y, z) = 0

Teorema 2 Fie ecuatia F (x, y) = 0 unde F : D R este o functie data,


definita pe multimea deschisa D Rp+1 . Fie (x0 , y0 ) = (x01 , x02 , . . . , x0p ; y0 )
D. Dac
a sunt ndeplinite conditiile:
(1) F (x0 , y0 ) = 0;
(2) F este de clasa C 1 pe o vecin
atate a punctului (x0 , y0 );
(3)

F
(x0 , y0 ) 6= 0,
y

atunci
37

(1) Exista U V(x0 ), V V(y0 ) si o explicitare unica f : U V (n


raport cu y) a ecuatiei F (x, y) = 0 astfel nc
at f (x0 ) = y0 ;
(2) Explicitarea f este de clasa C 1 pe U si pentru orice x U, si orice
j = 1, 2, . . . , p avem:
F
(x, f (x))
f
xj
(x) =
.
F
xj
(x, f (x))
y
(1) Daca sunt ndeplinite conditiile Teoremei 2, se aplica formulele
F
(x, y, z(x, y))
z
x
(x, y) =
,
F
x
(x, y, z(x, y))
z
F
(x, y, z(x, y))
z
y
(x, y) =
,
F
y
(x, y, z(x, y))
z
2z 2z 2z
,
,
folosind regula de derivare a functiilor
x2 xy z 2
compuse. Daca F este de clasa C 2 atunci z este de clasa C 2 si deci
2z
2z
=
.
xy
yx

(2) Se calculeaza

5.3

S
a se determine extremele unei functii y = y(x)
definit
a implicit de ecuatia dat
a F (x, y) = 0

(1) Se studiaza aplicabilitatea Teoremei 1


(2) Se pune conditia necesara y 0 (x) = 0, care este echivalenta cu

F (x, y) = 0

F
(x, y) = 0
x

(x, y) 6= 0.
y
38

(13)

Se obtin astfel punctele critice.


(3) Se afla semnul lui y 00 n fiecare punct critic si se precizeaza ce fel de
extrem este.

5.4

S
a se determine extremele unei functii z = z(x, y)
definit
a implicit de ecuatia dat
a F (x, y, z) = 0

(1) Se studiaza aplicabilitatea Teoremei 2.


(2) Se determina punctele critice rezolvand sistemul

x = 0

= 0.
y

(14)

care este echivalent cu

F (x, y, z) = 0

(x, y, z) = 0

x
(15)
F

(x,
y,
z)
=
0

F (x, y, z) 6= 0.
z

2
z
2 z

x2 xy

este pozi(3) Se retin punctele critice x0 , y0 n care 2 =

2
2z
z

xy y 2
tiv. Aceste sunt puncte de extrem. Pentru acestea se determina semnul
2z
2z
lui
.
Dac
a
(x0 , y0 ) > 0 atunci (x0 , y0 ) este punct de minim iar
x2
x2
2z
daca
(x0 , y0 ) < 0 atunci (x0 , y0 ) este punct de maxim.
x2
39

Teorema 3 Fie f (x, y) de clasa C 3 ntr-o multime deschisa U R2 . Un


punct (x0 , y0 ) este un minim local (strict) a lui f dac
a se satisfac urmatoarele
trei conditii:
(1)

f
f
(x0 , y0 ) =
(x0 , y0 ) = 0;
x
y

2f
(x0 , y0 ) > 0;
x2
2
2 2 2
f
f
f
(3) D =
(x0 , y0 )

> 0.
2
2
x
y
xy
(2)

Daca in (2) avem < 0 n loc de > 0, f


ar
a a schimba conditia (3), avem un
maxim local (strict).
Teorema 4 (Teorema multiplicatorului lui Lagrange) Fie f : U Rn
R si g : U Rn R functii suave date. Fie x0 U si g(x0 ) = c si fie
S multimea de nivel pentru g cu valoarea c (aceasta este multimea punctelor
x Rn cu g(x) = c). Sa presupunem ca g(x0 ) 6= 0. Daca f |S reprezint
a
f restr
ans
a la S, are un maxim sau un minim n S, n x0 , atunci exista
un numar real asfel nc
at f (x0 ) = g(x0 ).
Exercitiul 5.1 Sa se determine y 0 si y 00 daca y = y(x) este o functie
definita implicit de ecuatia (x2 + y 2 )3 3(x2 + y 2 ) + 1 = 0.
Exercitiul 5.2 Sa se determine derivatele de ordinul ntai si al doilea ale
unei functii z definita implicit de ecuatia x2 2y 2 + 3z 2 yz + y = 0.
2z
(1, 2) daca z este definita implicit
xy
de ecuatia x2 + 2y 2 + 3z 2 + xy z 9 = 0 si de conditia z(1, 2) = 1.
Exercitiul 5.3 Sa se calculeze

Exercitiul 5.4 Sa se determine extremele unei functii implicite y = y(x)


definita de ecuatia x3 + 8y 3 6xy = 0.
Exercitiul 5.5 Fie f : R2 R definita prin f (x, y) = x2 y 2 , si fie S
circumferinta de raza 1, cu centrul in origine. Sa se gaseasca extremul lui f |S.

40

Exercitiul 5.6 Sa se determine inf f (A) si sup f (A) daca f : R2 R


este f (x, y) = 5x2 + 3xy + y 2 si A = {(x, y) R : x2 + y 2 1}.
Exercitiul 5.7 Sa se determine y 0 si y 00 daca y = y(x) este functia definita
implicit de ecuatia y 5 + x2 y 3 + x2 + y = 0 n vecinatatea punctului (0, 0).
z
z
si
daca z = z(x, y) este functia
x
y

1
1
1
.
definita de ecuatia x2 + 2y 2 + 3z 2 1 = 0 si punctul
, ,
2 2 12
Exercitiul 5.8 Sa se determine

6
6.1

Integral
a simpl
a. Integral
a cu parametru
S
a se demonstreze u
a functia f : [a, b] R este
integrabil
a pe [a, b]

(1) Se arata ca f este monotona;


(2) Se arata ca f are un numar finit de puncte de discontinuitate;
(3) Se arata ca f este continua;
(4) Se utilizeaza (mai rar) criteriul lui Darboux;

6.2

S
a se demonstreze u
a functia f : [a, b] R nu este
integrabil
a pe [a, b]

(1) Se arata ca f este marginita sau


(2) Se arata ca exista doua siruri de sume de Riemann cu limite diferite
sau
(3) Se arata (mai rar) ca f nu satisface conditia din criteriul lui Darboux;

6.3

Folosind integrala simpl


a, s
a se calculeze limita

sirului an = . . . , n N

(1) Se precizeaza o functie f : [a, b] R, o diviziune dn a intervalului


[a, b] si un sistem de puncte intermediare astfel ncat an = n (dn , )
41

este suma Riemann asociata, de obicei dn se considera astfel ncat:


ba
xi xi1 =
, i = 1, 2, . . . , n iar sistemul se obtine punand i =
n
xi1 sau i = xi , i = 1, 2, . . . , n
(2) Se demonstreaza ca f este integrabila pe [a, b] (aratandu-se ca este
monotona, sau ca este continua);
Z b
(3) Utilizand notiunea de functie integrabila, se deduce ca lim an =
f (x)dx
n

6.4

S
a se demonstreze c
a f : I R are primitive

(1) Se arata ca f este continua;


(2) Se construieste o functie F : I R pentru care se arata ca F 0 (x) =
f (x), x I;

6.5

S
a se demonstreze c
a f : I R nu are primitive

(1) Se arata ca f nu are proprietatea lui Darboux;


(2) Se presupune ca f are primitive si se gaseste forma generala F (x, c) utilizand functii elementare, pe subintervale si continuitatea primitivelor;
(3) Se arata ca exista x0 I ncat F nu este derivabila in x0 sau F 0 (x0 ) 6=
f (x0 ).

6.6

S
a se demonstreze c
a f : [a, b] R este integrabil
a
pe [a, b] dar nu are primitive pe [a, b]

(1) Se arata ca f este monotona si ca nu are proprietatea lui Darboux.

6.7

S
a se demonstreze c
a f : [a, b] R are primitive pe
[a, b] dar nu este integrabil
a pe [a, b]

(1) Se construieste o functie F : [a, b] R astfel ncat F 0 (x) = f (x), x


[a, b]
(2) Se arata ca f nu este marginita
42

Z
6.8

S
a se demonstreze c
a

f (x)dx
a

g(x)dx
a

(1) Se arata ca f (x) g(x), x [a, b] si se foloseste proprietatea de


monotonie a integralei

Z
6.9

S
a se demonstreze c
a A

f (x)dx B
a

(1) Se determina M = supx[a,b] f (x) si m = inf x[a,b] f (x)


Z

(2) Se tine seama de inegalitatea evidenta m(b a)

f (x)dx M (b a);
a

(3) Se arata ca A m(b a) si ca M (b a) B

Z
6.10

S
a se calculeze

f (x)dx
a

(1) Se determina o primitiva a functiei f pe intervalul [a, b];


Z b
f (x)dx = F (b) F (a)
(2) Se aplica formula lui Leibniz-Newton:
a

6.11

S
a se determine aria domeniului D R, m
arginit
de graficul functiei f : [a, b] R, f (x) = . . ., axa
Ox si dreptele x = a si x = b
Z

(1) Se aplica formula a(D) =

|f (x)|dx.
a

6.12

S
a se determine volumul corpului R3 , obtinut
prin rotirea graficul functiei f : [a, b] R, f (x) =
. . ., n jurul axei Ox
Z

(1) Se aplica formula v() =

f 2 (x)dx.

43

6.13

S
a se determine lungimea graficului functiei f :
[a, b] R, f (x) = . . .

(1) Se aplica formula l() =

Z bp

f 02 (x)dx.

6.14

Fie A R, J = [a, b], f : A J R, si F : A R,


Z b
F (x) =
f (x, t)dt. S
a se arate c
a F este derivabil
a
a

pe A si s
a se determine derivatele ei
(1) Se arata ca f este continua pe A J;
(2) Se calculeaza

f
;
x

f
este continua pe A J;
x
Z b
f
0
(4) Se aplica formula F (x) =
(x, t)dt pentru orice x A.
a x
(3) Se arata ca

6.15

Utiliz
a se calculeze
Z b and integralele cu parametru, s
g(t)dt.
a

(1) Se cauta o functie f (x, t), x A, t [a, b], asfel ncat g(t) = f (x0 , t), x0
A cunoscut;
Z b
(2) Se determina F (x) =
f (x, t)dt si apoi se nlocuieste x cu x0 , obtinandua

se valoarea integralei cerute.


Exercitiul 6.1 Sa se demonstreze ca functiile urmatoare sunt integrabile
pe intervalele de definitie precizate:

44

(1) f : [0, 1] R,

0, x 0,

3
f (x) =

,1
1, x
3

(2) f : [0, 1] R,
f (x) =

(3) f : [0, 1] R,

1, x = 3

0, x 6=
3

sin(x)

, x 6= 0
x
f (x) =

1,
x=0

(16)

(17)

(18)

Exercitiul 6.2 Sa se demonstreze ca functia urmatoare nu este integrabila


pe intervalul de definitie precizat: f : [0, 1] R,

x , x 6= n , n N
f (x) =
(19)

n, x = , n N
n
Exercitiul 6.3 Folosind integrala simpla, sa se calculeze
1
lim p+1 (1p + 2p + . . . + np ), p > 0.
n n
Exercitiul 6.4 Sa se arate ca functia urmatoare admite primitiva:


1
1

, x 6= 0
e x2 sin
x
f : R R, f (x) =
(20)

0,
x=0
Exercitiul 6.5 Sa se arate ca functiile urmatoare nu admit primitive pe
R:
45

(1)

1, x > 0

0, x = 0
f : R R, f (x) =

1, x < 0

(2)

(21)

x, x Q
f : R R, f (x) =

(22)
x3 , x R\Q

Exercitiul 6.6 Sa se arate ca functia urmatoare admite primitive pe


[0, 1], dar nu este integrabila pe acest interval:



1
1
2

cos

, x (0, 1 ]
2x sin
x2
x
x2
f : [0, 1] R, f (x) =
(23)

0,
x=0

ln(1 + x)dx >

Exercitiul 6.7 Sa se arate ca

x
.
1+x

Exercitiul 6.8 Sa se calculeze urmatoarele integrale:


Z 1
(1)
4 x2 dx
0

1
2

(2)

ex dx

(3)
0

(4)
0

sin(2x)
dx
1 + sin2 (x)
1
dx
2 sin(x) cos(x) + 5
46

x2 4 x2 dx

dx

dx
(1 + x) x2 1

(5)
0

Z
(6)
2

Exercitiul 6.10 Sa se determine volumul corpului R3 obtinut prin


rotirea n jurul axei Ox a graficul functiei f (x) : [0, ] R, f (x) = cos(x).
Exercitiul 6.11 Sa se determine lungimea graficul functiei f (x) : [0, 1]
R, f (x) = arcsin(ex ).
Z

Exercitiul 6.12 Sa se arate ca functia F : (1, +) R, F (x) =

ln(x2 sin2 (t))dt

este continua pe (1, +).


Z

1
ln(1 + x cos(t))dt.
0 cos(t)
Sa se arate ca F este derivabila pe (1, 1) si sa se determine derivata ei.

Exercitiul 6.13 Fie F : (1, 1) R, F (x) =

Exercitiul 6.14 Folosind posibilitatea de


derivare n
raport cu parametrul,

Z
2
1
1 + x cos(t)
sa se calculeze integrala: F (x) =
ln
dt, x
1 x cos(t)
0 cos(t)
(1, 1).
Exercitiul 6.15 Sa se demonstreze ca functiile urmatoare sunt integrabile
dar nu poseda primitive:
(1) f : [0, 1] R,

sin(x), x 0,

2
f (x) =

,1
1, x
2

(2) f : [1, 1] R,

(24)

x, x [1, 0]
f (x) =

(25)
1 x, (0, 1 ]

47

(3) f : [1, 1] R,
f (x) =

cos
, x 6= 0

1,
2

(26)

x=0

Exercitiul 6.16 Sa se demonstreze ca functiile urmatoare poseda primitive pe R si sunt integrabile pe orice interval compact:
(1)

sin(x)

, x 6= 0
x
f (x) =

1,
x=0

(2)
f (x) =


x cos2 x1 , x 6= 0

0,

(27)

(28)

x = 0.

Exercitiul 6.17 Fara a calcula integralele, sa se cerceteze care dintre ele


are valoarea mai mare:
Z 1
Z 2
x2
(1) I1 =
e dx, I2 =
ex dx;
0

10

arctan(x)dx,

(2) I1 =

10

I2 =

Exercitiul 6.18 Sa se calculeze:


Z
2
(1)
sin(x + |x|)dx;

(2)

(3)

dx
sin(2x)
dx
sin3 (x)

48

ln(1 + x2 )dx.

(4)

max(x, x2 )dx

(5)

min(sin(x), cos(x))dx

5
4

(6)

(7)

sin(2x)
dx
sin (x) + cos4 (x)
4

ln(1 + tan(x))dx

(8)
0

(9)
0

(10)
Z

(11)
0

cos3 (x)
dx
sin3 (x) + cos3 (x)
ln(1 + x)
dx
1 + x2
1 + sin(x) x
e dx
1 + cos(x)
dx
dx
3 + 2 cos(x)

dx
dx
2
1 x x + 5x + 1
Z a
(13)
ax x2 dx

(12)

Exercitiul 6.19 Sa se determine aria domeniului marginit de:

x 1
, axa Ox, x = 0, x = 2;
(1) f (x) =
x + 1
(2) f (x) =

3
cos(x)
, axa Ox, x = 0, x =
;
1 + cos(x)
4

Exercitiul 6.20 Sa se determine volumul corpului R3 obtinut prin


rotirea n jurul axei Ox a graficul functiei f (x) : [1, e] R, f (x) = x ln(x).
3

Exercitiul 6.21 Sa se determine lungimea graficul functiei f (x) : [0, 4] R, f (x) = x 2 .

49

Integral
a improprie
Z

7.1

S
a se studieze natura integralei improprii

f (x)dx
a

si s
a se determine valoarea sa n caz de convergent
a
In problemele din aceasta categorie se poate determina o primitiva a functiei
f cu metode elementare si se poate sudia efectiv existenta limitei din formula
Leibniz-Newton. Pentru rezolvare, se procedeaza astfel:
(1) Se verifica daca functia f este integrabila pe orice interval compact
inclus n [, ) ;
(2) Se determina o primitiva F a functiei f pe intervalul [, ) ;
(3) Se studiaza existenta limitei lim F (x);
x

(4) In cazul limitei finite, cu formula lui Leibniz-Newton se afla valoarea


integralei;
(5) In unele cazuri, problema se simplifica, aplicand direct formula de integrare prin parti sau formula schimbarii de variabila.

Z
7.2

f (x)dx

S
a se studieze natura integralei improprii
a

O asemenea problema apare n situatia n care nu este posibil sa se determine


o primitiva pentru f, si, prin urmare, aplicarea directa a formulei LeibnizNewton nu este posibila. Intr-o asemenea situatie nu se mai pretinde a se gasi
valoarea integralei n caz de convergenta. Pentru a preciza natura integralei,
se ncearca aplicarea unui criteriu de convergenta convenabil.
Teorema 5 Fie a > 0 si f : [a, +) R+ o functie integrabil
a pe orice
interval compact inclus n [a, + ) . Presupunem c u exist u a R nc
at
functia x x f (x) are limita cand x . Fie l = lim x f (x),
x

(1) Daca > 1 si 0 l , atunci

f (x)dx este convergent


a;
a

50

(2) Daca 1 si 0 < l , atunci

f (x)dx este divergent


a;
a

Teorema 6 Fie f : [a, + ) R+ o functie integrabil


a pe orice interval
compact inclus n [a, +) . Presupunem c u exist u a R nc
at functia

x (b x) f (x) are limita cand x b. Fie l = lim (b x) f (x),


x

(1) Daca < 1 si 0 l < inf ty, atunci

f (x)dx este convergent


a;
a

(2) Daca 1 si 0 < l , atunci

f (x)dx este divergent


a;
a

Teorema 7 Fie a > 0 si : [a, +) R+ o functie continu


a care admite
o primitivaZ marginit
a pe [a, +) . Atunci, pentru orice > 0, integrala

(x)
improprie
dx este convergent
a.
x
a
Teorema 8 Fie : [a, +) R+ o functie continu
a care admite o primitiv
a pe [a, + ) . Atunci, pentru orice > 0, integrala improprie
Z a marginit

(b x) (x)dx este convergent


a.

(1) Daca f are numai valori pozitive, se aplica Teorema 5 sau Teorema 6;
(2) Daca f are numai valori negative, se aplica Teorema 5 sau Teorema 6
pentru f ;
(3) Daca f nu are semn constant pe intervalul de integrare, se studiaza
convergenta absoluta (utilizand, dupa caz, Teorema 5 sau Teorema 6);
(4) Daca integrala este absolut a convergenta, atunci ea este si convergenta;
(5) Daca integrala nu este absolut a convergenta, nu se poate spune nimic,
n general, despre convergenta; n acest caz se ncearca Teorema 7 sau
Teorema 8.
(6) Daca integrala nu este convergenta n sensul valorii principale Cauchy,
atunci ea este divergenta.

51

Z
7.3

S
a se determine V p

f (x)dx

Definitie 1 Fie f : [a, b ) \{c} R o functie nemarginit


a, integrabil
a pe
orice
compact [a, c ] [a, c ) sau [c + , b] (c, b ] . Dac
a exista
Zinterval
Z b
Z b
c
lim
f (x)dx +
f (x)dx si este finita, atunci integrala
f (x)dx
0

c+

se numeste convergent
a n sensul valorii principale Cauchy iar aceast
a limita
se numeste valoarea principal
a Cauchy a integralei. Se noteaz
a:
Z c

Z b
Z b
V p
f (x)dx = lim
f (x)dx +
f (x)dx .
0

c+

Definitie 2 Fie f : R RZo functie integrabil


a pe orice interval compact
b
f (x)dx si este finita, atunci integrala impro[b, b] R. Dac
a exista lim
b b
Z
f (x)dx se numeste convergent
a n sensul valorii principale Cauchy.
prie

Se noteaz
a:

f (x)dx.

f (x)dx = lim

V p

(1) Se verifica daca integrala se ncadreaza n conditiile Definitiilor 1 sau


2.
(2) Se determina o primitiva a functiei f ;
Z c
Z
(3) Se calculeaza, dupa caz,
f (x)dx si

f (x)dx sau
c+

(4) Se studiaza, dupa caz, existenta n R a limitelor:


Z c

Z b
f (x)dx +
f (x)dx
lim
0

c+

sau lim

f (x)dx.
b

52

f (x)dx;
b

7.4

si fA J R o functie
Fie A R, J = [, ) , R
Z
dat
a. S
a se demonstreze c
a integrala
f (x, t)dt

converge simplu (punctual) pe multimea A


(1) Se presupune x A fixat si se aplica un criteriu de convergenta convenabil ales;
(2) In unele cazuri, pentru x A fixat si b [, ) , se calculeaza integrala
Z
simpla
f (x, t)dt;

(3) Se calculeaza apoi lim

f (x, t)dt, n caz ca exista. Daca limita exista

si este finita, integrala este convergenta, iar limta este tocmai F (x);
daca pentru un x A limita nu exista, sau nu este finita,atunci integrala nu este punctual convergenta pe A.

7.5

si f : AJ R o functie
Fie A R, J = [, ) , R
Z
f (x, t)dt
dat
a. S
a se demonstreze c
a integrala

converge uniform pe multimea A

f (x, t)dt;

(1) Daca este posibil, se determina, pentru fiecare x A, F (x) =

(2) Se obicei se ncearca o majorare


|f (x, t)| g(t), (x, t) A J
Z

ncat

g(t)dt sa fie convergenta si se aplica criteriul lui Weierstrass;

7.6

si f : A J R o
Fie A R, J = [, ) , R
Z
functie dat
a. Fie F : A R, F (x) =
f (x, t)dt. S
a

se demonstreze c
a F este continu
a pe multimea A
(1) Se arata ca f este continua pe A J;
53

(2) Se arata ca

f (x, t)dt este uniform convergenta pe A;

7.7

si f : A J R o
Fie A R, J = [, ) , R
Z
functie dat
a. Fie F : A R, F (x) =
f (x, t)dt. S
a

se demonstreze c
a F este derivabil
a pe multimea
A si s
a se calculeze F
Z

(1) Se arata ca

f (x, t)dt converge punctual pe A, deci functia F este

bine definita;

(2) Se arata ca f este continua pe A J;


(3) Se calculeaza

f
;
x

f
este continua pe A J;
x
Z
f
(5) Se arata ca
(x, t) este uniform convergenta pe A;
x
Z
f
0
(6) Se obtine F (x) =
(x, t).
x
(4) Se arata ca

si fA J R o functie continu
Teorema 9 Fie A R, J = [, ) , R
a
pe A J, cu derivata
partial
a n raport cu parametrul x continu
a pe A J.
Z

Daca integrala

f (x, t)dt converge punctual pe multimea A c


atre functia
Z
F : A R iar integrala
f (x, t)dt converge uniform pe A, atunci F este

derivabila pe A si are loc egalitatea:


Z
0
F (x) =

f
(x, t)dt
x

plus, F 0 este continu


pentru orice x A. In
a pe A.
54

Z
7.8

Utiliz
and Teorema 9, s
a se calculeze

f (x, t)dt, x

(1) Se arata ca

f (x, t)dt converge punctual pe A;

(2) Se arata ca integrala

f (x, t)dt converge punctual pe A;

(3) Se noteaza

f (x, t)dt, x A;

(4) Se obtine F (x) =


grala.

f
(x, t), x A si se calculeaza aceasta intex

Z
7.9

Utiliz
and Teorema 9, s
a se calculeze

h(t)dt,

R
(1) Se arata ca integrala este convergenta;

(2) Se cauta o functie f (x, t) ncat sa existe x0 astfel ca h(t) = f (x0 , t), t
[, );
Z
f (x, t)dt;
(3) Se determina F (x) =

(4) Se nlocuieste x cu x0 si se obtine:


Z
h(t)dt = F (x0 )

7.10

S
Z a se exprime valoarea unei integrale improprii
h(t)dt convergente, cu ajutorul functiei sau

ale functiei B
(1) Se utilizeaza o schimbare de variabila convenabila t = (s) ncat h((s))
0 (s) = sx0 es (pentru un anume x0 > 0), lim (s) = , lim (s) = .
s0

55

In acest caz se obtine;


Z

h(t)dt = (x0 );

(2) Se utilizeaza o schimbare de variabila convenabila t = (s) ncat h((s))


0 (s) = sx0 1 (1 s)y0 1 (pentru anume x0 > 0, y0 > 0), lim (s) = ,
s0

lim (s) = . In acest caz se obtine;


s1

h(t)dt = B(x0 , y0 );

Exercitiul 7.1 Sa se studieze natura urmatoarelor integrale improprii:


Z

(1)
1

cos(x)
dx
x3

dx

(2)

(x a)(b x)

(3)
Z

ln2 (x)dx

(4)
2

(5)
0

dx
x ln(x)

1
1
cos
dx
x
x

(6)
1

x2
dx
3 + x1

Exercitiul 7.2 Sa se studieze natura urmatoarelor integrale improprii si


sa se determine valorile acestora n caz de convergenta:
Z

(1)
1

dx
1 x2
56


arcsin ( x)
p
(2)
dx
x(1 x)
0

Z
1
1
(3)
sin
dx
2
3
x
x

Z
(4)
cos(x)dx
Z

Exercitiul 7.3 Sa se calculeze

ln(sin(x))dx (integrala lui Euler).

Exercitiul 7.4 Sa se demonstreze ca integrala

cot(x)dx este diver-

genta, dar converge n sensul valorii principale Cauchy.

Exercitiul 7.5 Fie f : (0, +) (0, +) (0, 1) (0, +) functia


definita Zprin f (x, y, t) = tx1 (1 t)y1 . Sa se demonstreze ca integrala
1
(x) =
f (x, y, t)dt converge simplu (punctual) pe (0, +) (0, +).
0

Functia este cunoscuta sub numele de functia gama a lui Euler.


Observatie 1 Se poate defini integrala improprie cu doi parametri, B :
(0, +) (0, +) (0, +) prin
Z 1
B(x, y) =
tx1 (1 t)y1 dt
0

cunoscuta sub numele de functia beta a lui Euler.


Z
Exercitiul 7.6 Sa se demonstreze ca integrala

xdt
, x R con1 + t2 x2
0
verge simplu (punctual) dar nu converge uniform pe R.

Exercitiul 7.7 Sa se demonstreze


ca funtia : (0, +) (0, +)
Z
x1 t
(0, +) definita prin (x) =
t e dt este derivabila pe (0, +) si
0

(x) =

tx1 et ln(t)dt.

57

Exercitiul 7.8 Folosind functiile beta si gama. sa se calculeze:


Z 1
(1)
xp1 (1 xm )q1 dx, p, q, m > 0.
Z

(2)

xp ex dx, p > 1, q > 0.

Exercitiul 7.9 Sa se studieze natura urma torelor integrale improprii si


sa se calculeze valorile acestora n caz de convergenta:
Z
(1)
eax cos(bx)dx, a > 0, b R;
0

(2)
0

(3)

1
sin
x2


1
dx;
x

dx
x2 + x + 1

Exercitiul 7.10 Sa se demonstreze ca urmtorele integrale improprii sunt


convergente si sa se detrmine valorile acestora:
Z 1
(1)
ln(x)dx;
Z

(2)

dx
.
+1

x2

Exercitiul 7.11 Sa se calculeze:


Z
dx
(1) V p
dx;
2
x + 9
Z 5
dx
.
(2) V p
1 x2

58

x2
cos(2xt)dt =
e ;
2
0
Z
1 ext
Exercitiul 7.13 Utiliand Teorema 9 pentru integrala
cos(t)dt, x >0,
t
0
Z
1 et
sa se calculeze
cos(t)dt.
t
0
Z
Exercitiul 7.14 Fie : (0, +)(0, +) (0, +) definita prin (x) =
tx1 et dt.
Exercitiul 7.12 Demonstrati ca

t2

Demonstrati ca (x + 1) = x(x), x > 0, si deduceti ca (n + 1) = n!, n


N.
Exercitiul 7.15 Folosind functiile beta si gama, sa se calculeze
Z
(1)
xp lnq (x)dx, p, q > 1;
1

(2)

sinp (x) cosq (x)dx, p, q > 1;

Exercitiul 7.16 Sa se studieze natura urmatoarelor integrale improprii:


Z

1
dx
1 + x2

(1)
Z

eax sin(x)dx, a > 0

(2)
Z

(3)

1
2

(4)
0

(5)

x
dx
1 + x4

1
dx
x ln2 (x)
eax cos(x)dx, a > 0

(6)
1

x2
dx
3 + x1
59

Exercitiul 7.17 Folosind criteriile de convergenta, sa se studieze natura


urmatoarelor integrale improprii:
Z

(1)
0

(2)
0

(3)
Z

(9)
(10)
(11)
(12)
(13)

1
dx
1 + x4

1
dx
x 1 + x4

(5)

(8)

1
dx
1 x4

(7)

1
dx
1 x4

(4)

(6)

1
dx
1 x2

1
dx
2
3
0 5x x

Z
x x

dx
3
x7 + 1
0
Z 1
1

dx
3
x2 2x + 1
0
Z 1
1

dx
3
x+ x+ 4x
0
Z
1

dx
3
x+ x+ 4x
1
Z 1
sin(1 x2 )
p
dx
(1 x)3
0
Z
x

dx
3
7
x + x3 + 1
1
Z
1
dx
x2 + x
0
60

(14)
Z

1
x4 1

dx

1
dx
x x2 + 4

(15)
0

Exercitiul 7.18 Folosind functiile lui Euler, sa se calculeze:


Z

(1)
0

(2)
Z

(5)
Z

ln(x)
dx
x2
2

(x 1)3 e(x1) dx

(6)
Z

x 3 ex dx

(4)
Z

1 x5 dx

(3)
Z

1x
dx
x

(x 2)10 e2x dx

(7)

e4x dx

(8)

x x2 dx

(9)

x8 (1 + x)10 dx

61

Integral
a curbilinie de primul tip
Z

8.1

S
a se calculeze

F (x, y, z)dl

(1) Se scriu ecuatiile parametrice ale lui :

x = f (t)

y = g(t)

z = h(t), t [a, b]

(29)

(2) Daca este o curba din R2 data prin ecuatia implicita F (x, y) = 0,
se poate ncerca folosirea coordonatelor polare astfel: nlocuind x =
r cos(), y = r sin() n ecuatia F (x, y) = 0, se obtine o relatie ce
evidentiaza legatura ntre raza polara r si unghiul polar . Rezolvand
ecuatia obtinuta se obtine r = r(), cu [a, b] [0, 2] si deci

x = r cos()
(30)

y = r sin(), [a, b]
care reprezinta ecuatiile parametrice ale curbei. n unele probleme se
precizeaza direct legatura ntre r si si de aici se obtin, ca mai nainte,
ecuatiile parametrice.
(3) Se transforma integrala curbilinie n integrala definita prin formula
Z
Z b
p
F (x, y, z)gl =
F (f (t), g(t), h(t)) [f 0 (t)]2 + [g 0 (t)]2 + [h0 (t)]2 )dt

(4) Se calculeaza integrala definita.

8.2

S
a se calculeze lungimea curbei dat
a de acuatiile...

(1) Se scriu ecuatiile parametrice ale curbei;

(2) Se scrie lungimea conform formulei l =

dl;

(3) Se calculeaza integrala curbilinie rezultata.


62

8.3

S
a se calculeze masa firului de material care este
imaginea curbei de ecuatii..., dac
a densitatea n
fiecare punct este (x, y, z) = . . .

(1) Se scriu ecuatiile parametrice ale curbei;


Z
(2) Se aplica formula m = (x, y, z)dl;

(3) Se calculeaza integrala curbilinie rezultata.

8.4

S
a se determine coordonatele centrului de greutate al firului material care este imaginea curbei
de ecuatii..., dac
a densitatea sa n fiecare punct
este (x, y, z) = ...

(1) Se scriu ecuatiile parametrice ale curbei;


(2) Se aplica formula
R
R
R
x(x, y, z)dl
y(x, y, z)dl
z(x, y, z)dl

xG = R
; yG = R
; zG = R
;
(x, y, z)dl
(x, y, z)dl
(x, y, z)dl

(3) Se calculeaza integrala curbilinie rezultata.

8.5

S
a se determine momentul de inertie n raport cu
axa Ox (sau Oy sau Oz) al firului material care este
imaginea curbei de ecuatii..., dac
a densitatea sa n
fiecare punct este (x, y, z) = ...

(1) Se scriu ecuatiile parametrice ale curbei;


(2) Se aplica formula
Z
(y 2 + z 2 )(x, y, z)dl

Ix =

Z
(x2 + z 2 )(x, y, z)dl

Iy =

63

Z
(x2 + y 2 )(x, y, z)dl

Iz =

(3) Se calculeaza integrala curbilinie rezultata.

8.6

S
a se determine atractia exercitat
a asupra punctului material M (x0 , y0 , z0 ) unde se afl
a masa m0 de
c
atre firul material,..., av
and densitatea n fiecare
punct (x, y, z) = ...

(1) Se scriu ecuatiile parametrice ale curbei;


(2) Se aplica formula
Z

(x x0 )(x, y, z)

Fx = km0

dl

dl

dl

[(x x0 )2 + (y y0 )2 + (z z0 )2 ] 2

(y y0 )(x, y, z)

Fx = km0

[(x x0 )2 + (y y0 )2 + (z z0 )2 ] 2
(z z0 )(x, y, z)

Fx = km0

[(x x0 )2 + (y y0 )2 + (z z0 )2 ] 2

(3) Se calculeaza integrala curbilinie rezultata.


Z
Exercitiul 8.1 Sa se calculeze
xydl, unde este data de x = t,

y = 2 t, t [0, 2]
Z

xydl, unde este data de y = x2 ,

Exercitiul 8.2 Sa se calculeze

x [1, 1]
Z
Exercitiul 8.3 Sa se calculeze

xydl, unde : |x| + |y| = a, a > 0.

64

Z
Exercitiul 8.4 Sa se calculeze I =

(x + y + z)dl, unde este data de

x = cos(t), y = sin(t), z = t, t [0, 2].

Z
Exercitiul 8.5 Sa se calculeze I =

(x + y + z)dl, unde este triunghiul

cu varfurile n A(1, 0, 0), B(0, 1, 0), C(0, 0, 1).

Exercitiul 8.6 Sa se calculeze lungimea curbei definta prin reprezentarea


parametrica: x = a cos(t), y = a sin(t), z = bt, t [0, 2]

Exercitiul 8.7 Sa se calculeze masa si coordonatele centrului


de 4greu5
tate al firului material care este imaginea curbei : x = 4t ; y = 15t ; z =
1
2t3 , t [1, 1] daca densitatea n punctul (x, y, z) este (x, y, z) = |z|
2
Exercitiul 8.8 Sa se calculeze momentul de inertie n raport cu axa Oz
a primei spirale a elicei x = a cos(t), y = a sin(t), z = bt, avand densitatea
constanta .

Exercitiul 8.9 Sa se calculeze urmatoarele integrale curbilinii de primul


tip:
Z
xydl; [0, 1] R2 , (t) = (t, 1 t);

(1)

Z
(x + y 2 )dl; [0, ] R2 , (t) = (cos(t), sin(t));

(2)

Z
4x6 ydl; [0, 2] R2 , (t) = (et , et );

(3)

Z
y 2 dl; [0, 2] R2 , (t) = (1 sin(t), 1 cos(t));

(4)

65

Z
z(x2 + y 2 )dl; [0, 1] R3 , (t) = (t cos(t), t sin(t), t);

(5)

Z
(x + y 2 ) ln(z)dl; [0, 1] R3 , (t) = (et cos(t), et sin(t), et );

(6)

Z
(7)

xydl,

y = x2
x [0, 1];

(31)

y=

x4
c:
4
y [0,
2];

(32)

x = t sin(t)
y =h1 cos(t)
c:
i

t 0, ;
2

(33)

x = a cos3 (t)
y =ha sin i(t)
c:

t 0, ;
4

(34)

x = t cos(t)

y = t sin(t)
c:
z=t

t [0, 1] ;

(35)

c:
Z
y 5 dl,

(8)
c

Z p
(9)
y(2 y)dl,
c

Z
(10)

ydl,
c

Z
z(x2 + y 2 )dl,

(11)
c

66

Z
(12)
c

x2

1
dl,
+ y2 + z2

x = a cos(t)

y = a sin(t)
c:
z = bt

t [0, 2] ;

(36)

Exercitiul 8.10 Sa se calculeze lungimile urmatoarelor integrale curbe:


(1) x = aekt cos(t), y = aekt sin(t), z = aekt , t [0, 1], a > 0, k > 0;
h i

(2) x = tan(t), y = cot(t), z = 2 ln(tan(t)), t , ;


4 3

3
(3) x = t, y = ln(sin(t)), t
,
;
4 4
Exercitiul 8.11 Sa se calculeze urmatoarele integrale curbilinii de tipul
doi:
Z
(1)
xydx y 2 dy,
c

x = t2
y = t3
(37)
c:

t [0, 1];
Z
(2) (2a y)dx + xdy,
c

x = a(t sin(t))
y = a(t cos(t))
c:

t [0, 2];

(38)

Z
(3)

xdx + xydy + xyzdz,


c

x = et
t
y = e
c:

z = t 2t [0, 1] ;

67

(39)

Z
(4)

(2x + y)dx + (3x y)dy,


c

triunghiul ABC
A = (1, 1), B = (0, 3), C = (1, 0).

(40)

patrulaterul ABCD
A = (0, 0), B = (1, 0), C = (1, 1), D = (0, 1).

(41)

c:
Z
x2 dx + xydy,

(5)
c

c:

Exercitiul 8.12 Sa se calculeze urmatoarele integrale duble:


Z Z
(1)
(xy 2 + 2x)dxdy,
D

D = [0, 1] [1, 2];

(42)

Z Z
(2)

xydxdy,

D:

y = x2
y = 2x + 3;

(43)

Z Z
(x + y + 2)dxdy,

(3)

D:

y = x2
y = x3 ;

(44)

y = x2
x = y2;

(45)

Z Z
(x + y + 1)dxdy,

(4)

D:
Z Z
xy 2 dxdy,

(5)
D

y=1
y=x
D:

x = y 2 ;
68

(46)

Z Z
(6)

xydxdy,

D:
(7)

Z Z p

x = y2
x = y + 2;

(47)

x2 + y 2 dxdy,

1 x2 + y 2 4
x 0, y 0;
D:

x = y 2 ;

(48)

D = [0, 1] [2, 3];

(49)

Z Z
(8)

(x + 2y)dxdy,
D

Z Z
xy 2 dxdy,

(9)

y = x2
y = x;

(50)

y = x2
y = x + 1;

(51)

y = 2x2
y = x + 5;

(52)

D:
Z Z
(10)

(x + 3y 1)dxdy,
D

D:
Z Z
(x + 3y + 2)dxdy,

(11)
D

D:
Z Z
xydxdy,

(12)
D

y = x3
y=x
D:

x 0;
69

(53)

Exercitiul 8.13 Sa se calculeze urmatoarele integrale triple:


Z Z Z
(1)
x2 dxdydz,
D

D = [0, 1] [0, 1] [0, 1];

(54)

Z Z Z
x2 cos(z)dxdydz,

(2)
D

z = 0, z =
y = 0, y = 1
D:

x = 0, x + y = 1;

(55)

Z Z Z
(x2 + y + 2)dxdydz,

(3)
D

D:

x2 + y 2 = 2z
z = 2;

(56)

Z Z Z
(4)

(x + y + z)dxdydz,
D

D = [0, 1] [0, 2] [0, 3];

(57)

y = x2
y=x
D:

z = 0, z = 3;

(58)

Z Z Z
(5)

dxdydz,
D

Z Z Z
(6)

xydxdydz,

D:

y = x2
y = x + 2;

(59)

Z Z Z p
(7)
x2 + y 2 dxdydz,
D

1 x2 + y 2 4

x 0, y 0;
D:
x = y 2

z = 0, z = 2;
70

(60)

Z Z Z
(8)

(x + 2y)dxdydz,
D

D = [0, 1] [2, 3] [0, 1];

(61)

y = x2
y=x
D:

z = 0, z = 1;

(62)

Z Z Z
xy 2 dxdydz,

(9)
D

Z Z Z
(10)

(x + 3y z)dxdydz,
D

y = x2
y =x+1
D:

z = 0, z = 1

71

(63)