Sunteți pe pagina 1din 26

Cuprins:

Argument. 2
Cap 1. Potentialul turistic al Muntilor Apuseni...... 4
1.1.Cadrul natural....4
1.2 Relieful Munilor Apuseni.....5
1.3 Fauna..7
Cap 2. Potenialul turistic consideraii generale............. 8
2.1 Rezervatiile naturale..... 8
2.2 Resurse turistice antropice.... 12
2.3 Zonarea turistica a Muntilor Apuseni....15
Cap 3. Produs turistic .........22

Bibliografie..25

Argument
In perioada actuala, cand turismul a devenit o activitate de mare importanta
sociala, economica si, chiar politica, atat pe plan national cat si international, necesitatea
cunoasterii potentialului turistic, a valorificarii lui rationale se impune din ce n ce mai
mult.
Determinarea potentialului turistic prin metode cantitative a preocupat pe multi
specialisti, rezultatele fiind de un real ajutor actiunilor de sistematizare turistica a
teritoriului, de amenajari si dotari corespunzatoare valorii potentialului respectiv.
In acest sens potentialul turistic trebuie cercetat prin prisma celor doua componente ale
sale:
componenta naturala, reprezinta prin peisaje spectaculoase, configuratia variata a
reliefului, conditiile climatice favorabile (frecventa redusa a fenomenelor negative,
absenta temperaturilor excesive), valoarea terapeutica si abundenta unor factori naturali,
(ape minerale si termominerale, namoluri curative, topoclimat si microclimat, fauna si
flora, etc);
componenta antropica, reprezinta prin vestigii ale civilizatiilor ce s-au succedat pe
teritoriul Romaniei din vremuri imemorabile, monumente si obiecte de arta laice sau
religioase, muzee si colectii muzeale, elemente de etnografie si folclor de mare frumusete
si originalitate, realizari actuale de prestigiu .
obiectivul turistic, reprezentat de o singura unitate cu caracter turistic, al carei potential
constituie o valoare de atractie;
localitatea sau centrul turistic, reprezentata de o asezare n care sunt mai multe
obiective turistice, constituind un punct de atractie al turistilor;

complexul turistic, corespunde unei grupari de mai multe obiective turistice sau a unei
suprafete restranse, n care se concentreaza cateva localitati, centre turistice, sau
obiective turistice izolate;
arealul turistic, reprezentat de o suprafata nu prea ntinsa, n care se includ mai multe
obiective turistice izolate sau mai multe complexe turistice, iar cand este situat n jurul
unui centru urban constituie o zona turistica periurbana;
regiunea sau zona turistica, este o categorie cuprinzatoare, reprezentata de un teritoriu
ntins, caracterizata de o concentrare evidenta a obiectivelor turistice.

CAPITOLUL 1
Potentialul turistic al Muntilor Apuseni
1.1 Cadrul natural
Resursele turistice naturale sunt cele care, de-a lungul anilor s-au pastrat ntr-o
forma sau alta, neatinse de activitatile umane. Prin specificul, continutul si valoarea lor,
resursele turistice naturale reprezinta pe de o parte, atractii turistice, pretabile pentru
vizitare, iar pe de alta parte ele pot fi valorificate direct n activitatea de turism ca
"materie prima".
Muntii Apuseni ofera resurse turistice naturale prin componentele sale legate de:
relief, conditii climatice, rauri, lacuri, ape subterane, vegetatie si fauna, etc.
Teritoriul acestor munti dispune de un fond bogat si foarte variat de resurse
naturale, componente ale peisajului sau geografic cu importante atribute definite de
numar si densitate relativ mare si de valente estetice, stiintifice, recreative si educative
superioare. Aceste valente au facut ca zestrea naturala a teritoriului, valorile sale
originare, sa reprezinte si principalele elemente de atragere si retinere a turistilor.
Principalul element atractiv l constituie relieful, valoarea sa turistica fiind
amplificata si de particularitatile celorlalti factori geografici, clima, retea hidrografica,
vegetatie, fauna.

1.2 Relieful Muntilor Apuseni


Se nscrie drept cel mai variat potential turistic, prezentand interes prin valoarea
sa peisagistica, cat si prin posibilitatile de acces, de desfasurare a activitatilor turistice si
de amenajare pentru turism.
Muntii Apuseni si impun frumusetea cadrului natural luat n ansamblu,
remarcabil pentru frumusetea peisajelor sale.
Sub acest aspect, cea mai interesanta este zona carstica a Muntilor Bihor care,
prezinta cea mai spectaculoasa, interesanta si originala zona carstica din tara noastra,
similara sau superioara unor zone carstice consacrate din Europa.
Ea ntruneste cele mai reprezentative formatiuni carstice de suprafata (doline, vai
carstice, izbucuri, ponoare, sorburi etc.) si de adancime (pesteri, avene), unele din ele
comparabile cu formatiuni similare din alte parti ale lumii, multe dintre aceste formatiuni
reprezentand de altfel, obiectivele turistice majore ale Muntilor Apuseni, printre ele
evidentiindu-se:
chei pitoresti si impresionante, precum sunt cele de pe Valea Garda Seaca (cheile Garda
Seaca, Cerbului; Tauzului, Brusturului, Sohodolului, Gardisoara), de la Coiba Mica, pe
valea Ordancusa, valea Ariesului Mare (cheile Mandrutului), Albacului, sau de la Zugai si
Valea Stearpa;
pesteri de marimi diferite, cu formatiuni spectaculoase sau elemente de interes stiintific
printre care: pesterile Ghetarul Scarisoara si Vartop, pesterile de pe Valea Garda Seaca
sau din apropierea ei, Coiba Mare, Coliba Ghitului, Sura, Pestera cu Apa de la Fata
Balacenii, izbucul Sura Apei, pe Valea Ordancusa (pe Zgurasti) Pestera lui Ionele, Pestera
Ursilor etc;
izbucuripe valea Garda Seaca (izbucul Tauzului, Coliba Ghiobului, Gura Apei);
cascade si praguripitoresti, pe valea Gardisoara si Ariesul Mic (cascada Varciog);

ponoare, doline, lapezurin depresiunea nchisa, ocoale, n mprejurimile catunelor


Ghetari si Ocoale, si pe platoul carstic Scarisoara.
Relieful carstic reprezinta aspecte pitoresti n perimetrul Muntele Mare, unde pot
fi admirate zonele de defileu de pe cursul mijlociu al Ariesului, cheile Posagii,
Pociovalistei, Runcului, Ocoliselului, Sagagelei, etc. renumitele izbucuri Feredeu si
Bujori de pe valea Posaga, cascadele sipote si izbucul de pe valea Ariesului, n aval de
comuna Salciua, precum si masivul calcaros Scarisoara - Bailoaia, cel mai interesant
sector al acestor munti.
Muntii Trascau sunt prezenti n teritoriu cu formatiunile calcaroase din versantul
sudic al masivului Bedeleu, pesterile Huda lui Papara si Zmeilor, cheile Morilor,
Ponorului, Bulzului si cascadele de pe vaile Poienii.
Muntii Metaliferi, care prezinta aspectele lor cele mai impunatoare n sectoarele
cu relief carstic alcatuit din abrupturi spectaculoase create de vai sau varfuri izolate.
Astfel atrag atentia abrupturile din Muntele Gaina, abrupturile calcaroase din dreapta
Ariesului Mic si Muntele Vulcan, lapezuri, doline, pesteri (Stiubeni, Lelesti si "La
Carja"), izbucuri, rezervatia naturala Dealul cu Melci, cascada Nemes, ntalnite tot n
acest masiv, etc.
Pitorescul cadrului natural al zonei este sporit si de peisajele create de celelalte
formatiuni geologice aflate n alcatuirea muntilor ce strajuiesc Valea Ariesului, retinand
atentia n mod deosebit "claile" vulcanice ce domina formele n general montane ale
ramurii estice (Muntii auriferi) a Muntilor Metaliferi, printre care Poienita, Detunatele
(Goala si Flocoasa), Valcioiu si Gemenele. In morfologia de detaliu chiar si unele roci
sedimentare din alcatuirea acestor munti au generat forme ce se impun n peisaj (stanci
abrupte, varfuri ascutite, mici creste) cum ar fi Margaia de langa Lupsa, Negrileasa,
Culmea Mogosului din Muntii Trascau.
Frumusetile peisagistice constituie de asemenea o nsemnata bogatie a Muntilor
Apuseni, acestea gasindu-se n marea majoritate a zonelor de vai sau de culmi montane
(Muntii Bihor n zona Vartop, comuna Arieseni, Muntele Mare, Muntii Trascau,). De la
6

platoul Muntelui Gaina se zaresc n departare sesurile Aradului, extremitatile vestice ale
Muntilor Apuseni, padurile de molid si de brad de la Dragu, Culmea Bihorului nvecinat,
cu cei 1848 m. ai sai, fermecatoarea vale a Crisului Alb cu satele ei, forma piramidala a
Magurei, Varful Stramba, masivul plesuv al vulcanului si, n ultimul plan, dar nu mai
putin nsemnata, Detunata, cu coloanele ei de bazalt, monument al naturii.
1.3 Fauna
Din punct de vedere turistic fauna prezinta importanta mai mult prin valoarea sa
cinegetica. Fauna de mare interes vanatoresc se concentreaza n unitatile montane, (urs,
mistret, cerb, cocos de munte etc) dar si n padurile de deal si campie (caprior).
In padurile de rasinoase pasarile au reprezentanti tipici: ierunca, pitigoiul, buha, mierla
etc.
In fagete traiesc: soarecele gulerat, viezurele, lupul, ursul brun, jderul de padure,
cerbul, mistretul, iepurele si veverita. Dintre pasari, tot acestor zone este caracteristica
iernuca. Caprioara este mai des ntalnita nsa n padurile de stejar decat n fagete. Pasarile
sunt foarte numeroase aici, ntalnindu-se: sturzul de vasc, potarnichea, ciocarlia de
padure, graurul, ghionoaia sura s.a.
O atractie deosebita n cazul Ariesului si majoritatii afluentilor sai o prezinta
fauna piscicola, cu o zonalitate bine evidentiata:
zona pastravului ocupa o buna parte din Ariesul Mare si afluenti, Ariesul Mic, Bistra,
Valea Mare, Lupsa, etc. (urca pana la 1400-1500 m, limita inferioara aflandu-se chiar sub
600 m). Aici se pot gasi si alte specii de pesti, precum sunt zglavoaca, sau boisteanul;
zona lipanului si moioagei se gaseste pe cursul superior si partial al Ariesului; dar
nainteaza si pe gaturile afluentilor mai importanti. Predominante sunt specii ca lipanul si
moioaga, sau mreana de munte;
zona scobaruluicuprinde o buna parte din cursul mijlociu si inferior al Ariesului.
Specia dominanta este scobarul, urmata de clean;
7

CAPITOLUL 2
2.1 Rezervatiile naturale
Pentru a se pastra nealterata frumusetea lor, o parte din monumentele naturii sunt
ocrotite de lege, spre a putea fi transmise n cat mai buna stare generatiilor care vor urma,
chiar n conditiile puternicelor influente pe care le exercita omul.
Ocrotite si declarate monumente ale naturii sunt plante ca: floarea de colt,
ntalnita pe stancile calcaroase din Muntii Bihor, Muntele Gaina, Muntele Mare si Muntii
Trascau; strugurele ursului de la Scarite-Belioara (Muntele Mare); pinul de pe stanca din
albia Ariesului de la Salciua; "Fagul mparatului" de la Baia de Aries; frasinul de la Aiton,
avand varsta de circa 300 de ani si circumferinta de 7 m.
In cadrul faunei sunt declarate "monumente ale naturii" acvilele, corbii, pasarile
insectivore.
De asemenea, n zona Muntilor Apuseni se individualizeaza o serie de rezervatii
naturale de mare interes cu regim special de vizitare, dar cu mare atractivitate pentru
turisti.
a) Rezervatiile geologice:
Dealul cu melci (1 ha) se afla n vestul comunei Vidra, reprezentand un celebru recif
senovian prin ntinderea apreciabila, variatia speciilor de animale si marea diversitate a
organismelor. Forma dominanta o reprezinta melcul Acteonella cu speciile Gigantea si
Lamavki Cenura, care, asa dupa cum apreciaza specialistii, se afla ntr-un numar foarte
mare, respectiv sute de mii de exemplare, acumulate pe un spatiu relativ restrans n marea
senoviana (Cretacic superior), cu peste 70 milioane de ani n urma;
Detunata Goala si Detunata Flocoasa (24 ha) se constituie ntr-o faimoasa rezervatie,
remarcabila prin prezenta coloanelor de bazalt, de forma prismatic hexagonala. Aflate n
nesfarsita "mare" de culmi ale Muntilor Metaliferi, aceste varfuri deja modeste ca
altitudine, reprezinta puncte de puternica atractie pentru iubitorii naturii. In timp ce
8

Detunata Flocoasa (1258 m), care si datoreaza numele padurii de molid, nu ofera din
cauza acesteia, posibilitatea examinarii structurii geologice Detunata Goala (1158 m)
fiind lipsita partial de padure, dezvaluie spectaculoasa "anatomie" magmatica;
Complexul carstic Scarisoara (200 ha) este format dintr-un sistem exo-carstic cu o
vale oarba ce are puncte de pierdere regresive si un sistem etajat de pesteri, rezultat n
urma adancirii retelei hidrografice. Accesul n aceasta pestera se face printr-un aven care
da ntr-un sistem de galerii etajate nsumand 2500 m lungime si o denivelare de 220 m.
Unele galerii sunt active, apa disparand ntr-un mic sifon, pentru a iesi la zi prin izbucul
ce formeaza Paraul Politii, un afluent raului Garda.
Un al doilea sistem de drenaj, complet fosil, se gaseste deasupra precedentului,
fiind constituit din renumitele pesteri Scarisoara si Pojarul Politei. Intrarea n aceste
pesteri se face prin avene, ambele avand decoratiuni de calcit extrem de bogate si de
spectaculoase. Pestera Pojarul Politei se distinge prin formatiuni perlate (coralite) si
cristalictite - un adevarat muzeu cristalografic, fiind socotita astfel pe buna dreptate una
din cele mai frumoase pesteri din tara. Faima pesterii Scarisoara este data de blocul de
gheata fosila, avand grosime de 20 m si un volum de 40.000 mc, care se pastreaza de
circa 3000 de ani. El este alcatuit din straturi succesive de iarna (gheata pura) si de vara
(praf, frunze, crengi, conuri de rasinoase s.a.).
Acest bloc este situat n marea sala a "Bisericii", de o parte a lui aflandu-se o
adevarata lume de basm, cea data de stalagmitele si coloanele de gheata, iar de cealalta
cascandu-se un abis care da spre Sala Mare, ce duce n rezervatia stiintifica, unde apar
formatiuni concretionare de mari dimensiuni (draperii, stalagmite, domuri etc).
Complexul carstic Scarisoara, pe langa faptul ca se constituie ca una dintre cele
mai interesante formatiuni de acest gen din tara sub raport stiintific, prezinta totodata,
datorita frumusetii sale, o deosebita atractivitate turistica, fiind absolut necesara
amenajarea ei pentru vizitare.

b) Rezervatii botanice:
Rezervatia naturala de la Scarisoara - Belioara este situata la o altitudine de 1350 m
n nordul masivului calcaros cu acelasi nume din estul Muntelui Mare. Desi are caracter
botanic, nu este lipsit de interes nici relieful carstic, n general relieful calcaros, ce se
remarca prin peisaje de o mare spectaculozitate. Zona ocrotita este situata n partea
superioara a masivului, avand aspectul unui platou. Aici cresc smocurile de ierbi tepoase,
nsotite de plante saxofile. In aceasta subasociatie regionala se remarca si argintica,
precum si strugurii ursului, sau dupa numele dat de localnici sarbazele. Reprezentand
specia caracteristica a rezervatiei, strugurii ursului se remarca printr-o nsemnatate
deosebita pentru procesele migrationale ale florei din Romania. De mare interes este si
padurea de pe versantul nordic al masivului calcaros, unica n felul ei, alcatuita din molid,
pin, ienupar si bradu-ciumei, cetena de negi si larice.
Cu alte cuvinte, rezervatia Scarisoara - Belioara impresioneaza atat prin exceptionala
importanta stiintifica, cat si prin frumusetea peisajului, dat n special de prezenta
reliefului carstic;
Rezervatia Capatana se afla pe culmile largi dintre Balomireasa si Muntele Mare, unde
se gasesc cele mai nalte tinoave din tara, numite de moti "molhasuri". Situata la peste
1600 m, rezervatia este formata din muschii Sphagnum si Holytrichum, cu mai multe
specii de Vaccinum si elemente arctice foarte rare, palcuri de Pinus mugho s.a.
Molhasurile de la Capatana cuprind de asemenea numeroase alge, n varietati si forme
noi;
Rezervatia Negrileasa este formata din poienile de narcise care apar n masiv.
c) Rezervatii forestiere:
Paduricea de larice de la Vildom este situata pe stancile calcaroase ale Muntilor
Trascau, la sud de Aries. Laricele apare mai ales n locurile luminate, n palcuri sau
arborete destramate. In timp ce n alte zone ale Carpatilor laricele creste la altitudini mai
mari, corespunzatoare limitei superioare a etajului boreal, respectiv a coniferelor, n
10

Muntii Trascau el se ntalneste n cadrul etajului nemoral (al fagului). Este vorba de
prezenta unei formatiuni relicte, ramasa aici din epoca glaciara;
d) Rezervatii mixte:
Cheile Turzii (125 ha) reprezinta o uriasa spintecatura n bara de calcare jurasice, la
jumatatea Culmii Petrestilor. Desfasurata pe 15 km lungime, ntre Buru si Tureni, culmea
respectiva este formata din stive de calcare jurasice cu grosimi de peste 600 m.
Avand peste 2900 m lungime, cheia este strajuita de pereti verticali ce ating
naltimi de peste 300 m si care pe alocuri sunt surplombati. Raul Hasdate coboara de la
460 m, cat are la intrarea n cheie, pana la 420, la iesire, realizand astfel o panta medie de
13 m/km.
Deosebit de interesanta este fauna din rezervatia Cheile Turzii, dar mai ales flora
ntalnita aici. In timp ce n raul Hasdate traiesc specii comune de pesti si batracieni, fauna
de pasari este n schimb foarte bine reprezentata, numarand 67 de specii, dintre cele mai
interesante fiind cojoaica de munte, presura de stanca, acvila etc. Dintre mamifere, vulpea
este cea mai comuna.
Flora din Cheia Turzii cuprinde raritati remarcabile, nu numai pentru Romania, ci
si pentru Europa. Interesanta este astfel, o specie specifica de usturoi, care constituie de
altfel faima cheii, aceasta planta gasindu-se n afara tarii noastre numai n Turkestan.
Iata asadar ca Cheia Turzii, pe langa importanta geologico-geomorfologica, se
remarca si n raport biogeografic prin existenta unor specii de animale, dar mai ales de
plante, deosebit de importante pentru stiinta. Astfel, toate componentele amintite mai sus
fac din Cheile Turzii una dintre cele mai renumite rezervatii ale naturii.
Zona Muntilor Apuseni dispune de o mare bogatie de factori naturali de cura, care
pot fi structurati dupa importanta lor n turismul balnear n:
ape minerale si termominerale;

11

2.2 Resursele turistice antropice


Reprezentand creatia umana, resursele turistice antropice sunt rodul eforturilor
tehnice, culturale si economice, cat si elementele materiale si spirituale traditionale ale
oamenilor de pe vaile ce strabat Muntii Apuseni, manifestate de-a lungul timpului ntr-o
mbinare armonioasa cu natura.
In zona Muntilor Apuseni se afla un tezaur imens de vestigii arheologice,
monumente istorice, de arhitectura sau de arta, ca si un inestimabil patrimoniu care atesta
evolutia si continuitatea de munca si de viata pe aceste meleaguri, dezvoltarea culturii si
artei poporului roman. Tot acest fond cultural-istoric constituie o parte nsemnata a ofertei
turistice potentiale si o componenta a imaginii turistice nationale si internationale a
Muntilor Apuseni.
Intre componetele resurselor turistice antropice ale zonei Muntilor Apuseni, cele
mai reprezentative sunt:
Vestigiile arheologice legate de geneza poporului roman si paternitatea sa pe aceste
meleaguri: cetatile dacice, ruine ale unor cetati milenare etc.;
Monumente istorice, de arhitectura si de arta cu valoare de unicat, unele de
notorietate mindiala ca: bisericile si manastirile cu fresce interioare; bisericile si cetatile
taranesti fortificate din Transilvania; monumentele istorice din principalele orase-vechi
capitale sau orase medievale;
Muzeele si casele memoriale, multe dintre ele de interes international sau national muzeele judetene si orasenesti;
Marturiile civilizatiei si culturii populare (elemente de etnografie si folclor);
arhitectura si tematica populara traditionala (Campeni, Salciua etc.); creatia artistica:
mestesuguri, artizanat, ceramica, port popular, folclor literar, muzical si etnografic.
Aceste elemente se concentreaza n principalele puncte etnografice ale zonei cercetate;
12

Satele turistice, care prin specificul lor, originalitatea si valoarea turistica, culturalistorica, prin ambianta cadrului natural si bogatia resurselor sale pot sa se constituie ca un
produs turistic inedit satisfacand o gama variata de motivatii n turismul intern si
international;
Resursele turistice legate de activitatea ecnomica care includ la randul lor lucrari
ingineresti si arhitectonice cu o valoare turistica inedita cum sunt barajele si acumularile
de apa cu interes hidroenergetic (de pe Somesul Mic), hidrocentralele si alte obiective
economice (Astileu, Tarnita etc.). Desigur, sunt si alte obiective eonomice si sociale care
pot fi integrate ntr-o anumita forma de turism specializat.
Din multimea atractiilor antropice de interes pentru turism precizam:
Elemente de arhitectura populara ntalnite la bisericile si casele de lemn specifice
Tarii Motilor, zonei Buciumului si a mocanimii din Muntele Mare si la unele constructii
tehnice (piue de apa sau mori), ntalnite n mare numar pe vaile din Muntii Metaliferi,
Muntele Mare etc. Toate variantele de case din cursul superior si mijlociu al Ariesului se
caracterizea prin monumentalitate datorita acoperisului lor tuguiat si mai nalt, facut din
sindrila si din paie. Multiplele detalii de constructie, de cele mai multe ori sculptate n
lemn, confera arhitecturii acestora un pronuntat caracter arhaic original;
Portul popular, deosebit de pitoresc, purtat nca n mod frecvent, n special n zona
Ocolis-Salciua si n Lupsa, sau n toata zona, cu ocazia sarbatorilor si targurilor;
Elementele de arta populara caracterizate prin simplitate, sobrietate si functionalitate,
specifice Tarii Motilor; este vorba n special de: obiectele executate din lemn (tulnice,
fluiere, dolnite, ciubere etc.), unelte cu decoratii ornamentale, sumane, tesaturi, pieptare
ornate cu piele, cusaturi, unelte din metal cu ornamentatii;
Manifestari folclorice dintre care prezinta interes datinile si obiceiurile traditionale ce
se tin la date calendaristice fixe, anuale, saptamanale, sau cu diferite alte ocazii, mai
cunoscute fiind cele de pe Muntele Gaina (iulie), Poiana Calineasa (14 iulie), Poiana
Negrileasa si Salciua de Jos, Lupsa si Campeni;
13

Monumente si locuri legate de trecutul istoric al locuitorilor Tarii Motilor, foarte


numeroase si importante fiind cele care amintesc de luptele duse de iobagi mpotriva
mpilarii, sub conducerea lui Horea, Closca si Crisan, de eroica lupta a lui Avram Iancu
mpotriva exploatarii austro-ungare sau cea a Ecaterinei Varga, supranumita si "Doamna
Muntilor";
Monumente de arhitectura religioasa, remarcabile prin valoarea artistica si vechimea
lor, prezente n majoritatea localitatilor din teritoriu. Amintim de asemenea muzeele
etnografice si memoriale valoroase prin bogatia, valoarea si autenticitatea exponatelor.
Un element antropic deosebit de complex, specific zonei studiate, se refera la
faptul ca meleagurile Muntilor Apuseni pastreaza urme de straveche locuire, prin
numeroasele marturii arheologice. Astfel n pesterile de la Sohodol (Lucia Mare si Lucia
Mica), de langa Salciua (Poarta Zurcilor din Masivul Bedeleu) si din CheiaTurzii au fost
descoperite urme datand din paleolitic.
In aceeasi cheie se mai afla "Pestera Calastur", situata la cea mai mare cota,
"Pestera Morarilor" (660 m) si "Pestera Binder" (520 m) care au fost populate de catre
omul primitiv n paleoliticul mijlociu.

14

2.3 Zonarea turistica a Muntilor Apuseni


Obiectivele turistice din Salaj
Chei
-

Cheile Babei-(pe valea Poienii), se desfasoara intre Poiana Blenchii si Baba, fiind
ocolite de soseaua ce leaga localitatea Galgau de orasul Tg. Lapus (jud.
Maramures);

Cheile Barcaului-( localitatile Tusa si Sag), impresionante si neasteptate prin


pitorescul lor.
Rezervatii si Monumente ale Naturii

"Gradina Zmeilor"-(langa Galgaul Almasului), rezervatie geologico-geomorfologica


ce prezinta un interesant relief ruiniform, rezultat in urma eroziunii si a numeroaselor
alunecari;

Poiana cu narcise-Racas;

Rezervatie de lalele pestrite-Cehu Silvanei.


Vestigii Istorice

Cetatea Porolissum-Moigrad, cetate dacica langa care a fost ridicat un castru (pe
Dealul Pomat), era o constructie monumentala, printre cele mai mari din Dacia.
Langa el s-a dezvoltat asezarea civila care ulterior a fost ridicata la rang de
municipium, devenind capitala Daciei Porolissensium. Din antica asezare s-au
descoperit temple, amfiteatru (ce indica o intensa viata culturala), necropole, bai;

Castrul roman-Buciumi, un puternic punct fortificat sistemul defensiv al Daciei


romane, asigurand apararea zonei Porolissum. Castrul de piatra s-a construit in114
d.Hr., si era sediul garnizoanei Cohors II Augusta Brittonum;

Cetatea medievala-Almas, una din cele mai vechi si mai puternice cetati ale
Transilvaniei din evul mediu, construita intre 1249-1278, a fost folosita ca loc de
refugiu si aparare, si a reprezentat proprietatea voievozilor Transilvaniei si apoi a lui
Petru Rares (1545-1546), astazi doar ruine;

15

Ruinele cetatii feudale-Cheud, mentionata documentar in 1387, impunatoare ruine,


inalte de 8 m;

Cetate-Magura Simleului (sec. XVI), construita de Sigismund Barhory,


reprezentativa pentru arhitectura reanascentista din Transilvania, azi doar ruine;

Cetate-Simleu Silvanei, construita in 1532 de familia Bathory, mai pastreaza


fragmente de ziduri, doua turnuri si poarta de intrare;

Castrul roman-Romanasi;

Castrul roman-Jibou;

Castelul Wesseleny-Jibou, ridicat intre 1779-1810, pe doua nivele, reprezinta una


dintre cele mai mari constructii in stil baroc din Transilvania;

Castel fortificat-Cehu Silvanei, construit in1526, de comitele Dragffi Janos;


Castelul

"Csaky"-Almasu

(1815-1819),

in

mijlocul

unui

parc.

Edificii Religioase
Biserica din lemn-Fidu de Sus, monument istoric de o mare valoare artistica, una dintre
cele mai frumoase realizari ale arhitecturii populare din Romania. Construita in 1727, are
turnul de 40 m inltime, picturile interioare fiind executate in 1856;
Biserica-Uileacu Simleului, constuita intre 1260-1300, in stil romanic, singura
fortificata din regiune, are o mare importanta istorica;
Manastirea Benedictina-Simleu Silvaniei (1300);
Biserica-Crasna, ridicata intre 1380-1400 in stil gotic, cu picturi din 1736;
Biserica reformata-Cehu Silvaniei, ctitorie a familiei Dragu din 1519;
Biserica romano catolica-Magura Simleu (1532), construita in stil gotic;
Biserica reformata-Almasu (1640), cu tavan pictat;
Biserica de lemn-Cricova (sec. XVIII).

16

Obiective turistice din Alba Iulia


Cetatile

Ponorului,Groapa

Ruginoasa,Cascada

Miresei,Muzeul

National

al

Unirii,Obeliscul lui Horea, Closca si Crisan ,Palatul Apor si Palatul Bethlen Miklos ,
Palatul Voievodal ,Ruinele Vechii Cetati medievale ,Sala Unirii ,Statuia ecvestra a lui
Mihai Viteazul ,Teatrul de vara
Obiective tutistice din Arad si Hunedoara
Petera Liliecilor (lng Moneasa), Cetatea de piatr de la iria , Monumentul
ostailor romni din Arad; Petera Cioclovina, Cetile Dacice din Hunedoara.
Obiectivele turistice din Cluj
Casele memoriale

Dr. Ioan Raiu la Turda i Octavian Goga la Ciucea,

Grdina botanic, Statuia ecvestr a lui Matei Corvin, Statuia ecvestr a domnului
romn unificator Mihai Viteazul, Bastionul Croitorilor, Cldirea Redutei - de care se
leag memorabile evenimente din istoria transilvan
Principalele trasee turistice
Luate n functie de gruparea pe masive muntoase, traseele turistice ale Apusenilor sunt
foarte numeroase; dintre acestea le mentionam doar pe cele mai reprezentative:
a) Muntii Bihor:
- Stana de Vale - Pestera Meziad.
Traseul este accesibil pe tot parcursul anului, fiind marcat printr-un triunghi albastru.
Distanta: 23 km. Tmp de mers: 6 ore.
b) Muntii Codru-Moma:
- Dumbravita de Codru - Moneasa.
17

Traseu nemarcat. Distanta: aproximativ 30 km. Timp de mers: 12-13 ore. Este accesibil
atat vara, cat si iarna.
c) Muntii Padurea Craiului:
- Cabana Vadu Crisului - Pestera Vantului.
Marcajul este un triunghi albastru. Timp de mers: 5 ore, dus-ntors.
d) Muntii Metaliferi:
- Geoagiu Bai - Cheile Mazii - Cheile Ardeu - Glod - Cheile Cibului - Cheile Bacaiei Bozes - Geoagiu Bai.
Traseu nemarcat. Timp 8-10 ore. Circuitul pune n evidenta numeroasele forme carstice
din sectorul sudic al Muntilor Metaliferi.
e) Muntele Gaina:
- Bulzestii de Sus - Pastravaria Bulzestii de Sus - Muntele Gaina si retur.
Traseu nemarcat. Timp 6-8 ore. Itinerarul permite ascensiunea pe platoul situat ntre
varfurile La Targ si Gaina de unde se deschide o larga panorama asupra Muntilor
Metaliferi si Bihor.
f) Muntii Vladeasa:
- Cabana Scarisoara - Ghetarul Scarisoara - Arieseni.
Marcajul este constituit dintr-un punct rosu pana la ghetar si triunghi rosu la Arieseni.
Distanta este de aproximativ 11, 3 km. Timpul de mers: 2, 5-3 ore, iar traseul este
practicabil tot timpul anului.
g) Muntii Trascau:
- Lacul Ighel - Intregalde - Cheile Rametilor - cabana Sloboda.
18

Timp de mers 9 ore: Lacul Ighel - Intregalde 3, 5 ore; Intregalde - Cheile Rametilor 3.5
ore; Cheile Rametilor - Sloboda 2 ore. Traseul este variat, de culme si vale practicabil n
sezonul cald.
h) Muntele Plopis (Muntele Ses):
- Hanul Piatra Craiului - Sub Vf. Magura Mare - Comuna Tusa.
Marcaj: banda rosie. Timp de mers: 3-4 ore Traseu este nerecomandabil iarna si permite
traversarea masivului de la sud la nord, n apropierea varfului principal.
i) Muntii Meses:
- Zalau - Culmea Meses - Ruinele cetatii Porolissum - Moigrad.
Marcaj: banda rosie, timp de mers 3-3, 5 ore. Traseul este ne recomandabil iarna.
j) Muntii Zarand:
- Obarsia (Rosia Noua) - Saua Rosia - Izvorul Iacobini - Iacobini - Gurahont.
Marcaj: triunghi galben, Iacobini - Gurahont; nemarcat, Obarsia - Iacobini. Timp de
mers: 5, 5-6, 5 ore. Traseu nerecomandabil iarna, care traverseaza culmea principala a
Muntilor Zarandului.
k) Muntii Gilau (Muntele Mare):
- Cabana Muntele Filii - Varful Huzii - Varful Ierii - Cetatea Lita - Plopi - Varful Rasca
Mare - Cabana Somesul Rece.
Timp de mers: 6-7 ore. Marcajul este o cruce rsie. Punct de acces recomandat, gara ClujNapoca. Traseul face legatura ntre cabane la o altitudine joasa.
l) Cheile Turzii:
- Cabana Cheile Turzii - Prin Cheile Turzii - La moara si napoi.
19

Puncte de acces recomandate sunt garile Cluj-Napoca, Campia Turzii, Turda. Traseul este
nerecomandabil iarna, marcajul l constituie o banda rosie si o cruce de aceeasi culoare.
Timpul de mers este de aproximativ 2-2, 5 ore.

2.4Obiceiuri si traditii
De asemenea turistii se pot bucura de spectacolele oferite de catre gazde cu
ocazia diverselor sarbatori. Spectacolele includ portul national si obiceiuri care inca se
mai pastreaza.

Dansurile populare
Dansul popular traditional este asemanator celui din Muntii Apuseni, adeverind
nca o data ca nu degeaba Tara Zarandului este numita si Tara motilor criseni. Dansul
cel mai frecvent este tarina sau abrudeanca, dar se mai joaca si nvrtita, jianca si
sdruhaita. A prins radacini si caluserul, adus din alte zone ale Ardealului.
Cele mai multe elemente de cultura populara sunt aproape identice cu cele ale
motilor din Muntii Apuseni, cu care locuitorii Vaii Crisului Alb s-au aflat n contact
permanent, de-a lungul veacurilor.
Nedeile
Sunt serbari cmpenesti, asociate de regula cu hramurile bisericilor din satele
respective. Nedeia e una din cele mai mari sarbatori ale satului. E ocazia cu care se
ntorc, pentru cteva zile, acasa cei plecati pe alte meleaguri. Familiile se rentregesc
jurul mesei de sarbatoare, iar spre seara ncepe jocul, asemenea horelor de pe vremuri.
Ciorolita
Este un obicei unic, care se pastreaza ntr-un singur catun din satul Tebea. Ciorolita
este un personaj colectiv care bntuie ulitele satului n noaptea ajunului de Boboteaza (5
spre 6 ianuarie). Tineri mascati parcurg un traseu de aproape zece kilometri, nsotiti de
aproape ntregul sat. Procesiunea ncepe, nsa, numai dupa ce preotul a dus Botezul si n
20

ultima locuinta. Straniul alai se opreste doar la doua case: a preotului si a unei gazde care
omeneste (le da mncare si bautura) mastile. Ele personifica toti raii posibili din
omenire: betivul, hotul, ucigasul, trfa s.a., iar n arsenalul lor intra orice obiect care
poate face zgomot. n noaptea respectiva, pare ca tot satul arde. La toate raspntiile sunt
aprinse focuri, n jurul carora danseaza, fac zgomot si scot chiote nfricosatoare mastile si
nsotitorii lor, ca sa alunge spiritele rele din preajma satului. Drumul se ncheie, nsa, n
fiecare an, n cimitirul de le Tebea, la mormntul lui Avram Iancu. Mastile si fac jocul,
dupa

care

toti

cei

care

le

nsotesc

se

descopera

si

se

roaga.

Originile obiceiului nu sunt cunoscute. Desi e legat, ca data, de o sarbatoare religioasa,


ntreaga desfasurare sugereaza un obicei laic si chiar cu note barbare. Unii spun ca a fost
adus din Bucovina, de pe lnga Radauti, dupa Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, de
catre tineri care fusesera jandarmi n acea zona, sub stapnirea austriaca.

21

CAPITOLUL 3 Produs Turistic


Detalierea produsului turistic
Stabilirea itinerariului
Pret persoana: 370 Ron
Nr. maxim de persoane: 40
Durata: 3 zile
Transport : autocar
Cazare :pensiune (*** margarete )
Masa inclusa: mic dejun
Oferta valabila pana la: 31 decembrie 2014
Categorie oferta : generala
TRASEU: IASI- ALBA IULIA- HUNEDOARA-ARAD- SALAJ- CLUJ -IASI
ZIUA

IASI-ALBA

IULIA

242.1

mile

Plecare din Iasi la ora 7:00 (Str.Anastasie Panu ,V) pe ruta Iasi
Tarnaveni- Alba Iulia si ajunge la ora 13:29. Cazare orasul

Bicaz

Alba Iulia, localitatea

Ighiu, pensiunea Terra Mythica: *** margarete. In ziua respective se ramane la Alba
Iulia, aici vizitand : Cetatile Ponorului,Groapa Ruginoasa,Cascada Miresei,Muzeul
National al Unirii ,Obeliscul lui Horea, Closca si Crisan ,Palatul Apor si Palatul Bethlen
Miklos ,Palatul Voievodal ,Ruinele Vechii Cetati medievale ,Sala Unirii ,Statuia ecvestra
a lui Mihai Viteazul ,Teatrul de vara .
ZIUA

ALBA

IULIA-

SALAJ

283.2

mile

Mic dejun. Plecare spre Salaj la ora 8:00 , cu oprire pe traseu la Hunedoara la ora
9:10 , pentru vizitarea orasului. Traseul continua spre Arad la ora 10:00 ,ajungand la
ora 12:39, cu alte opriri pentru vizite. Plecarea spre Salaj este la ora 15:00, calatoria
oprindu-se in ziua a 2-a la Salaj . Cazare judetul Salaj, pensiunea Agape

22

***margarete , amplasata la aprox. 7 km de Zalau. Obiectivele turistice vizitate sunt:


Petera Liliecilor (lng Moneasa), Cetatea de piatr de la iria , Monumentul ostailor
romni din Arad; Petera Cioclovina, Cetile Dacice din Hunedoara.
La Salaj se viziteaza: Cheile Babei pe valea Poienii, "Gradina Zmeilor"-(langa Galgaul
Almasului), rezervatie geologico-geomorfologica , Poiana cu narcise-Racas, Rezervatie
de lalele pestrite-Cehu Silvanei, Cetatea Porolissum-Moigrad, cetate dacica.
ZIUA

SALAJ

IASI

281,3

mile

Mic dejun. Tur de oras . Traseul se continua spre Cluj la ora 7:00, ajungand in oras
la ora 8:07. Oprire la Cluj , unde vor lua masa de pranz si vor vizita : Casele memoriale
Dr. Ioan Raiu la Turda i Octavian Goga la Ciucea, Grdina botanic, Statuia
ecvestr a lui Matei Corvin,

Statuia ecvestr a domnului romn unificator Mihai

Viteazul, Bastionul Croitorilor, Cldirea Redutei - de care se leag memorabile


evenimente din istoria transilvan Plecare spre Iasi la ora 17:00 si ajung in oras la ora
23:04.
Descrierea traseului va fi prezentata detaliat, pe zile, in Anexa 1.
Serviciile incluse:
Transport autocar ; 2 nopti cazare in pensiuni de *** margarete (conform
normelor de clasificare locale) in camere duble cu baie proprie; 3 mic dejunuri
conform
Excursiile

categoriei
si vizitele

incluse

in programul

DATA PLECARE- 3.12.07=370 Ron/pers

23

pensiunilor;
turistic, parcare, ghid

insotitor.

Politica de pret- Calculatia tarifara a circuitului

24

Servicii

U.M

Cost
unitar
(Ron)

Cantitate Cost grup in moneda Cost platitor


pe grup tarii

Transport

Km

1290.56

2Ron*1290.56=2581.12Ron

2581.12/40=71,835Ron/pers

1 noapte cazare Alba Iulia Nopti

75

1*75*43=3225 Ron

3225Ron/40=80.625Ron/pers

1 noapte cazare Salaj


Ghid turistic Alba Iulia

Nopti
Ore

80
7

1
5

1*80*43=3440 Ron
5*7*43=1505 Ron

Ghid turistic Arad

Ore

2*8*43=688 Ron

3440Ron/40=86/pers
1505
Ron/40=
37.625
Ron/pers
688 Ron/40=17.2 Ron/pers

Ore

2*7*43=602 Ron

602 Ron /40=15.05 Ron /pers

10

10*1*43=430

430 Ron /40=10,75 Ron /pers

Ghid turistic Salaj


Alte
taxe(autostrazi,parcari,
excursii)
TOTAL

319.085 Ron/pers

Comision agentie 15% - 47.86 Ron


Pret produs turistic 319.085 Ron +47.86 Ron = 366.945 Ron ~ 370 Ron

25

BIBLIOGRAFIE

1. Radu Iulia, Ghidul turistic al Romniei 2006-2007, Ediia a VIII-a,


Editura Publirom Advertising, 2006;
2. Viorela Anastasiu, Dan Dumitru, Ovidiu Ionita, Atlas geografic, Editura
Expert, Bucuresti, 2002
3. Georgeta Patuleanu, Geografia Romaniei, Editura Aula, 2007
4. Florina Bran, Melinda Candea, Irina Cimpoieru, Organizarea, dezvoltarea si
amenajarea spatiului turistic, Editura Universitara, 2006
5. Florian Frazzei, Turismul, Editura Cartea Universitara, 2006
6. tefania Mihai, Florentina Costea, Cristina Iordache, Cristina Popescu,
Valentina Capot,Cristina Ghinescu, Ioana Prjol, Carmen VeeanuTEHNOLOGIE HOTELIER MANUAL PENTRU CLASA A XII a,
Editura: NICULESCU

26

S-ar putea să vă placă și