Sunteți pe pagina 1din 27

Cuprins

Argument...................................................................................................................................4

Capitolul I. POTENIALUL TURISTIC GENERALITATI.......................6


1

Coninutul
i
structura
potenialului
turistic.....................................................................6
Structura potenialului turistic.........................................................................................7
Principalele
atracii
turistice
ale
Romniei......................................................................9

2
3

1.3.1.
Potenialul
natural......................................................................................9

turistic

1.3.2. Potenialul turistic antropic................................................................................11

Capitolul
II

Potentialul
Moldovei.....................12
1
2
3
4
5

turistic

antropic

in

Nordul

Manastirile din Nordul Moldovei..................................................................................12


Hanul Ancuei ...............................................................................................................15
Vatra Dornei .................................................................................................................16
Gura
Humorului.............................................................................................................17
Case
Memoriale
din
Nordul
Moldovei
..........................................................................18

Capitolul

III

Sejur

Durau............................................................23

Turistic

la

Bibliografie..........................................................................................................27

Argument
Turismul se manifest astzi ca un domeniu distinct de activitate, cu o prezena tot
mai activ n viaa economic i social, cu o evoluie n ritmuri dintre cele mai nalte.
Generator al unor transformri profunde n dinamica social, turismul s-a afirmat totodat ca
factor de progres i civilizaie, ca promotor al relaiilor internaionale i, mai recent, ca
argument al globalizrii i dezvoltrii durabile.
Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea
desfasurat n alte sectoare-chei din economia mondial (industrie, agricultur, comer).
Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate uman, cade
sub incidena studiului interdisciplinar, antrennd deopotriva economiti , geografi, psihologi
i sociologi.
Tipurile de turism de difereniaz de la ar la ar, asigurnd varietatea i, prin
acesta, atracia asupra turitilor autohtoni i strini.
Una dintre bogiile actuale de baz n domeniul turismului privete studiul
elementelor regionale, n funcie de care se organizeaz activiti turistice tipice anumitor
zone, i se pun n evident posibilitile de amenajare complex a acestora.
Activitatea turistic este bine susinut de un valoros potenial turistic natural
antropic difereniat de la ar la ar, n funcie de care sunt organizate diferite tipuri de
turism. Mai cunoscute n practica turismului mondial sunt: turismul balnear maritim, cu o
larg dezvoltare n teritoriu, practicat pentru cura helioterm sau climateric sau avnd alte
motivaii terapeutice; turismul montan i de sporturi de iarn, practicat pe arie larg pentru
drumeie, cura climateric i practicarea sporturilor de iarna; turismul de cur balnear, prin
care se valorific nsuirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal i minerale,
nmoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de art,
2

cultur i a altor realizri ale activiti umane; turismul comercial expoziional, a crui
practicare este ocazionat de mari manifestri de profil (trguri, expoziii), care atrag
numeroi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestri cultural-artistice (etnografice,
folclorice) naionale sau internaionale; turismul sportiv, de care cunoatem o mare extindere
pe plan naional i internaional, avnd ca motivaie diferite competiii pe discipline sportive,
interne i internaionale , pn la manifestri sportive de amploare (olimpiade, competiii
sportive regionale, campionate mondiale etc.); turismul de vntoare (safari), practicat de
rile occidentale, in general pe teritoriul Africi, al Americi Latine, n teritoriile artice i
antartice. Este o forma de turism distractiv, a crui dezvoltare marcat de spectaculos i
inedit aduce mari prejudicii echilibrului ecologic al planetei, ameninnd cu diminuarea sau,
dup caz cu dispariia unor specii extrem de valoroase ale patrimoniului faunistic al Terrei.
Romnia are multe de oferit din punct de vedere turistic. Din punct de vedere
cultural, ara este extrem de diversificat - se pot vizita fortree medievale, mnstiri
bizantine, casteluri i case rneti decorate dup specificul regional.
An de an Nordul Moldovei atrage mii de turisti din toata tara datorita numeroaselor
obiective turistice, cetati, monumente medievale, manastiri, lacasuri de cult sau parcuri.
Nordul Moldovei detine un bogat si important patrimoniu de lacasuri de cult: Manastirea
Voronet, Manastirea Putna, Manastirea Varatec, Manastirea Secu, Manastirea Sihastria,
Manastirea Agapia, Manastirea Neamt, Manastirea Petru Voda. Un alt motiv pentru care
turistii sunt atrasi de Nordul Moldovei sunt numeroasele monumente medievale, pline de
istorie si legende, cum ar fi Cetatea Neamtului (Neamt),Cetatea de Scaun (Suceava), Palatul
Cnejilor (Neamt - Comuna Ceahlau) si multe altele. Deasemenea, de-a lungul istoriei
Romaniei, Nordul Moldovei a dat tarii doi dintre cei mai reprezentativi scriitori ai neamului:
poetul Mihai Eminescu (1850-1889), a carui casa memoriala poate fi vizitata in
satulIpotesti (Botosani), si naratorul Ion Creanga (1837-1889), a carui casa memoriala poate fi
vizitata in satulHumulesti (Neamt). Pentru turistii dornici de o vacanta la munte in mijlocul
naturii si a aerului curat, Nordul Moldovei este cu siguranta o destinatie potrivita. Turistii pot
alege din numeroasele statiuni din muntii Bistritei, muntii Calimani sau masivul Ceahlaul.
Odata ajunsi in aceste zone turistii pot face drumetii si excursii la numeroasele rezervatii si
parcuri naturale din Carpatii Orientali. Turistii dornici sa viziteze Nordul Moldovei se pot
caza la numeroasele pensiuni, vile sau cabane din zona dar si la hotelurile din marile orase ale
Moldovei.
Mi-am ales aceasta tem Potentialul turistic antropic si case memoriale in Nordul
Moldovei deoarece Nordul Moldovei reprezint un important centru cultural, istoric i
religios,impunndu-se prin bisericile i mnstirile care au cucerit lumea.
Nordul Moldovei se numar printre cele mai vechi i mai importante aezari ale rii,
n care a pulsat mereu i puternic o autentic via romneasc.
Proiectul este alcatuit din trei capitole. n primul capitol denumit Poten ialul turistic.
Generalitai
sunt prezentate urmatoarele: continutul i structura potentialului
turistic,Structura potentialului turistic i principalele atractii turistice ale Romniei, al doile
capitol este intitulat Potenialul turistic antropic n Nordul Moldovei n care sunt prezentare
urmatoarele subcapitole: Mnstirile din Nordul Moldovei, Hanul Ancuei, Gura Humorului i
casele memoriale din Nordul Moldovei,iar al treilea este intitulat Sejur Turistic la Duru ce
precinta partea aplicativa a lucarii.

Capitolul 1. POTENIALUL TURISTIC - GENERALITATI


1.1. Coninutul i structura potenialului turistic
Potenialul turistic al unui teritoriu poate fi definit, la modul general, prin ansamblul
elementelor ce se constituie ca atracii turistice i care se preteaz unei amenajri pentru vizitare
i primirea cltorilor.
Atraciile turistice au o sfer de cuprindere mai restrns, limitndu-se la elementele care
atrag atenia, produc impresie, incit la cltorie. Se apreciaz c noiunea de atracie definete
cu precdere latura afectiv a diferitelor componente ale potenialului.
Resursele turistice acoper o prolematic mai larg. Pe de o parte, noiunea este utilizat
pentru a desemna motivul de vizitare i, n acest caz, se refer att la atracia propriu-zis, ct i
la modul de exploatare, la implicaiile de ordin economic asupra turismului iar, pe de alt parte,
este folosit pentru a defini mijloacele, sursele necesare desfurrii activitii turistice, respectiv
resurse naturale, materiale, umane i financiare.
Fondul turistic reprezint totalitatea resurselor naturale i culturale cu destinaie turistic.
Clasificarea atraciilor turistice (potenialului)
a) Dup coninutul lor:

Atracii naturale reprezint ansamblul condiiilor pe care le ofer cadrul


natural (relief, clim, hidrografie, vegetaie, faun, monumente ale naturii,
rezervaii, etc.)
4

Atracii antropice creaiile omului de-a lungul timpului, concretizate n


elemnte de cultur, istorie, art i civilizaie, tehnico-economice, sociodemografice etc.

b) Dup gradul de polarizare:

Resurse concentrate

Resurse dispersate

c) ntr-o abordare mai complex, dar pstrnd n esen acelai criteriu al


rspndirii n teritoriu:

d)

Atracii nodale (se concentreaz pe o arie teritorial mai restrns i sunt


pretabile n principal, pentru turismul de sejur)

Atracii liniare (de-a lungul unui circuit sau de-a lungul coastelor, destinate
turismului itinerat)

Dup valoare (originalitate i unicitate):

Resurse unice (rare i originale) la scara ntregii planete;

Resurse de creaie originale dar nregistrndu-se n mai multe zone orae,


ceti, parcuri naionale

Resurse atractive comune celor mai multe zone turistice ale lumii (plaje
ntinse, peisaje deosebite, mri linitite, manifestri culturale)

1.2Structura potenialului turistic

Potenialul antropic:

Socio-demografic: aezri umane:


- localiti urbane
- sate (turistice)

Tehnico-economic:
- construcii contemporane
- uniti economice

Instituii i evenimente cultural-artistice:


- muzee i case memoriale
- instituii cultural-artistice
5

- evenimente

Atracii cultural-artistice:

- vestigii istorice i monumente de art:


- vestigii arheologice, ceti, castele
- monumente istorice i de art
etnografie i folclor:
- arhitectur popular
- creaie i tehnic popular, meteuguri
- obiceiuri, tradiii, manifestri folclorice

Potenialul natural:

Relief

Clim

Hidrologie

Flor

Faun

Monumente naturale

1.3Principalele atracii turistice ale Romniei


1.3.1. POTENIALUL TURISTIC NATURAL
RELIEFUL - exprimat printr-o palet generoas de forme: muni, dealuri i podiuri,
cmpii, chei i defilee, fie de litoral, delt etc. ofer condiii pentru o complex
exploatare turistic.
Munii Carpai acoper o treime din suprafaa rii i se impun ca zon turistic
important prin:
- diversitate peisagistic, asociat structurilor geologice i tipurilor de relief precum i
alternanei unitilor montane cu cele submontane i depresionare;
- accesibilitate, datorit poziiei centrale, configuraiei, faptului c sunt strbtui de
numeroase vi i cursuri de ruri, altitudinii mai reduse;
- potenialul speologic bogat: peste 10.000 de peteri
- complexitate varietatea formelor de relief, asociat cu prezena unei bogate reele
hidrografice, fond cinegetic, domeniu schiabil, aezri umane, oferind posibilitatea
practicrii celor mai diverse forme de turism: drumeie, alpinism, schi, odihn,
vntoare i pescuit, cercetare tiinific.
8

Zona dealurilor subcarpatice i podiurilor, dei mai modest din punctul de vedere
al potenialului, se impune ateniei n special prin bogia i varietate resurselor
balneare (cu peste 200 de localiti ce dispun de factori naturali de cur, cu resurse ce
pot fi utilizate n tratarea a 14 tipuri de afeciuni). ntre elementele potenialului
balnear se remarc:
- apele minerale i termale
- lacuri terapeutice
- nmoluri terapeutice

- emanaii naturale de gaze terapeutice de tipul mofetelor i solfatarelor specifice


munilor vulcanici
- salinele
- aeroionizarea

Zona de cmpie se nscrie n circuitul turistic cu puine atracii naturale, reprezentate


de vegetaie (areale forestiere i flor specific), fond cinegetic i piscicol, reea
hidrografic (ruri i lacuri) i resurse balneare (lacuri srate, nmoluri, ape minerale,
bioclimat)

HIDROGRAFIA definit de o vast reea de ruri de grani (Dunre, Prut, Tisa) i


interioare (Olt, Arge, Mure, Siret, Jiu, Some, Trnave) i debitul acestora, de
numeroasele lacuri naturale de factur foarte divers i situate pe toate treptele de
altitudine, de varietatea apelor subterane, constituie o remarcabil atracie turistic.

CLIMA ca element component al potenialului turistic natural, contribuie, pe de o


parte, la crearea ambianei favorabile cltoriilor, n general, prin valorile de
temperatur nregistrate, regimul eolian i pluviometric i, pe de alt parte, constituie un
motiv special de deplasare. Este vorba de calitatea sa de factor de cur (climat excitantsolicitant n zonele de litoral, sedativ n zonele de deal i podi i tonic-stimulent n
zonele montane), climatologia fiind un mijlc terapeutic eficient n cazul multor
afeciuni, i de element indispensabil practicrii unor sporturi.

VEGETAIA este i ea un factor de stimulare a cltoriilor turistice; reprezentat


prin pajiti, arborete, areale forestiere valoroase prin suprafeele pe care se ntind,
bogia i varietatea speciilor, distribuia teritorial ca i prin existena unor specii
deosebite, rare, monumente ale naturii, vegetaia are o multipl funcie turistic
(cercetare tiinific, organizarea de parcuri naturale ca destinaii de vacan, odinh,
recreere, tratament).

FAUNA are, din punct de vedere turistic, importan cinegetic, estetic i tiinific.
Fondul cinegetic i piscicol, prin bogia i varietatea speciilor, densitatea, valoarea
trofeelor reprezint principala atracie pentru turismul de vntoare i pescuit sportiv.

1.3.2. POTENIALUL TURISTIC ANTROPIC

Romnia dispune de un bogat i valoros potenial antropic, rezultat al istoriei de peste


dou milenii a poporului nostru n acest spaiu geografic.

Vestigiile arheologice sunt numeroase, de factur divers, de mare valoare att pentru
istoria, cultura i civilizaia poporului nostru, ct i pentru cele universale:

Cetile greceti de pe rmul Mrii Negre

Cetile dacice din Munii Ortiei

Cetile (castrele romane)

Cetile medievale

Monumentele istorice, de art i arhitectur, de o mare varietate, datnd din perioade


istorice diferite i reflectnd evoluia culturii i civilizaiei autohtone i influenele
diferitelor culturi ale lumii cu care au intrat n contact:

Mnstirile cu fresce exterioare din Bucovina, n stilul arhitectonic


moldovenesc, cu influene bizantine i gotice

Bisericile de lemn din Maramure, construite n sec. XVIII, n stilul arhitecturii


populare specifice zonei

Biserici i ceti rneti fortificate din Transilvania i Oltenia

Castele i palate

Edificii religioase, monumente i statui

Instituiile i evenimentele cultural-artistice gzduite n principalele centre


urbane ale rii, reflect intensitatea vieii spirituale, tradiia i modernismul n
cultur:

Edificiile unor instituii culturale

Reeaua de muzee i case memoriale

Evenimente culturale (festivaluri, expoziii, trguri, serbri)

Arta i tradiia popular, prin specificul su, originalitate, bogie i varietate,


reprezint un motiv inedit de cltorie. ntre elementele de aceast factur, care
genereaz fluxuri turistice, se evideniaz:

Arhitectura i tehnica popular ce reflect specificul diferitelor zone

Creaia artistic: producia meteugreasc i artizanat, muzica, dansul, portul,


creaia literar

Manifestri tradiionale de genul serbrilor populare, trguri, festivaluri

10

Construcii tehnico-economice de atracie turistic: amenajri hidroenergetice,


canale de navigaie i ecluze, drumuri, poduri, viaducte, porturi, etc.
Pe lista motivelor de cltorie mai pot fi nscrise localitile urbane sau rurale,
atractive pentru arhitectura specific sau pentru valorile de art, cultur, civilizaie
pe care le gzduiesc.

Capitolul II Potentialul turistic antropic in Moldova de Nord


2.1Manastirile din Nordul Moldovei
Se spune despre aceste locuri ca atrag mii de turisti in fiecare an si ca sunt perla
Romaniei. Mai mult, romanilor li se spune ca au trait degeaba daca nu au mers macar o data
in viata sa vada aceste locuri. Unice prin picturi, culori si linistea pe care o lasa in sufletele
celor care le trec pragul, bisericile pictate din Nordul Moldovei sunt o atractie turistica
incontestabila.
In plus, manastirile Moldovita, Almas,Bisericani, Putna si Agapia se afla intr-o zona
turistica si geografica atractiva, in care se afla mai multe puncte care ar trebui trecute intr-o
agenda de must see pentru un turist.

1 Manastirea Agapia
Manastirea Agapia (jud. Neamt) - amplasata
la poalele Muntilor Stnisoarei pe valea Agapia. nca
din sec. XIV exista prin aceste locuri un schit al
sihastrului Agapie. Actuala manastire situata mai la
vale este ctitoria Hatmanului Gavriil, fratele lui
Vasile Lupu, ntre anii 1642-1647. De mare valoare
artistica sunt picturile interioare realizate de mare
pictor Nicolae Grigorescu ntre anii 1858-1861 cnd acesta avea 20 de ani! n 1903 s-a renoit toata
incinta manastirii si s-au facut cladiri pentru ateliere. n cadrul acestui lacas se afla o bogata colectie
de obiecte bisericesti si de arta si o valoroasa colectie de carti vechi. n apropiere se afla schitul Agapia
Veche.n sezonul cald manastirea este "inundata" de bogatia si parfumul florilor, n contrast cu albul
imaculat al cladirilor. Accesul se face pe drum modernizat dinspre orasul Trgu Neamt.

Manastirea Almas

Manastirea Almas (jud. Neamt) - situata ntr-un cadru


natural pitoresc la poalele Muntilor Stnisoarei, manastirea a
avut initial o biserica de lemn, ctitorita de Lupu Bals n 1821,
apoi renovata si marita n 1851 de boierul Palade. Acces auto
din soseaua ce leaga orasele Piatra Neamt de Trgu Neamt.
Biserica Arbore - loc. Arbore (jud. Suceava) - Biserica de mici proportii, a fost ridicata n 1503 de
Luca Arbore, portarul cetatii Sucevei. Un element de arhitectura original la aceasta biserica, este
11

marea firida de pe latura de vest care a ndeplinit functia de clopotnita. Valoarea acestui monument
consta mai ales n frescele sale interioare si exterioare realizate n 1503 si 1504 apoi refacute n 1538.
n interior de afla mormntul ctitorului

3 Manastirea Bisericani
Manastirea Bisericani (jud. Neamt) - situat pe Muntele Pietrosul din
Muntii Stnisoarei, intr-o poiana nconjurata de paduri, n apropierea vaii
Bistritei aproape de orasul Piatra Neamt, aici a existet un schit din lemn
nca de pe vremea domnitorului Alexandru cel Bun (sec.XV). Urmasii
acestuie au fost si ei donatori-ctitori. n sec. XVI se constuieste n timpul
Domnitorului Stefanita Voda biserica de zid. Apoi n sec. XVIII biserica a fost refacuta din temelii.
Biserica manastirii este monument istoric si de arta. Accesul se face pe drum modernizat din valea
Bistritei ntre orasele Piatra Neamt si Bicaz.

4 Manastirea Bistrita

Manastirea Bistrita (jud. Neamt) asezata pe valea Bistritei aproape de orasul Piatra Neamt. Dea
lungul istoriei agitate, acest lacas are patru ctitori voievozi: Alexandru cel Bun,
Stefan cel Mare, Petru Rares si Alexandru Lapusneanu. ntemeiata nainte de
1407 a fost refacuta integral n 1554. Biserica este un important monument
de arhitectura, aici fiind nmormntat Alexandru cel Bun si sotia sa Ana,
dar si doi copii ai lui Stefan cel Mare, Alexandru si Ana. Doar n pridvor
se mai pastreaza urme de fresca originala, restul bisericii fiind pictat n
ulei n 1814. Accesul auto se realizeaza usor pe drum modernizat din
soseua se leaga orasele Piatra Neamt si Bicaz, la iesirea din Piatra Neamt.

5 Manastirea Brnova

Manastirea Brnova (jud. Iasi) - amplasata la poalele


Dealurilor Bucium si Brnova, aproape de codrii ntinsi ai Brnovei,
manastirea ctitorita n sec. XVII, a fost nceputa de Miron
Barnovschi apoi finalizata de Dabija Voda care este nmormntat
aici. Este o constructie masiva cu puternice contraforturi nconjurata
de ziduri de aparare. Din pacate acest valoros monument de
arhitectura se afla ntr-un avansat grad de degradare. Accesul se face
pe drum pietruit din soseaua Iasi-Vaslui la iesirea din Iasi.

12

6 Manastirea Cetatuia
Manastirea Cetatuia (jud. Iasi) - situata pe o culme de deal
mpadurita ce strajuie cartierul iesean Frumoasa, manastirea este
ctitoria domnitorului Duca Voda ntre anii 1668-1672. Tot ansamlul se
compune pe lnga biserica din casa cu etaj a domnitorului Duca Voda,
baia domneasca, turnul clopotnita, ziduri de aparare de aproape
7metrii naltime cu metereze, chillii , alte anexe. Pictura bisericii a fost
refacuta n sec. XVIII si XIX. n biserica se afl mormintele
domnitorului Gheorghe Duca i a ficei sale Maria. Mnstirea Cetatuia cu toate constructiile anexe
este una din cele mai monumente de arta din Moldova secolului al XVII-lea. Accesul se face fie direct
pe poteca din cartierul iesean Frumoasa, fie auto pe sosea modernizat.

7 Mnstirea Dobrovat
Mnstirea Dobrovat (jud. Iasi) - amplasata n pdurea Brnova, ntr- o zona de dealuri mai
retras, ctitoria lui Stefan cel Mare ntre anii 1503 si 1504. Pictura bisericii a fost realizat n timpul
domnitorului Petru Rares ntre anii 1527-1531. n anii 70 s-au realizat importante restaurri. Dup
1990 s-a renfiintat mnstirea construindu-se mai multe cldiri anexe. Accesul auto se realizeaz pe
un drum pietruit din soseaua ce leaga orasul Iasi de Vaslui.

Manastirea Golia

Manastirea Golia (jud. Iasi) - situata n centrul orasului Iasi pe strada Cuza Voda, este un
important punct de atractie prin frumusetea arhitecturii, a picturii si masivitatea zidurilor si
mai ales a turnului clopotnitei - mininat punct de belvedere a orasului. Ctitorit de logofatul
Ioan Golia n 1564, reconstruita ntre 1652-1660 de Vasile Lupu si fiul acestuia Stefan, cu
fortificatii naltate de Duca Voda n 1667, incediata de multe ori: 1686, 1735, 1822. Este un
important monument de arhitectura prin formele si decoratiile sale renascentiste.

9 Manastirea Gorovei
Manastirea Gorovei (jud. Botosani) - amplasata ntr-o zona de dealuri nalte si mpadurite,
lacasul a fost construit ntre anii 1740-1742 la nceput din lemn de catre doi calugari, ulterior
s-a refacut tot din lemn n 1859. Actuala biserica de piatra s-a construit ntre 1828-1834 de
egumenul Macarie Jora. Datorita puternicei credinte a cslugarilor de aici, astazi este un loc ce
atrage tot mai multi pelerini. Accesul se face pe drum nemodernizat din orasul Dorohoi.

10 Manastirea Hadmbu
Manastirea Hadmbu (jud. Iasi) - amplasata intr-o zona retrasa pe culmea Dealului Mare
n padurea Iasilor. Manastirea a fost ctitorita de Iane Hadmbul apelnd si la ajutorul
domnitorului Gheorghe Voda Ghica n anul 1659. Dupa anul 1990, se renfiinteaza manastirea
13

iar n una din zile icoana Maicii Domnului din biserica ncepe sa lacrimeze mir. Astazi este un
important loc de pelerinaj. Accesul auto se face anevoios pe drumuri precare din orasul Iasi.

2.2 Hanul Ancuei


Datnd se pare inc din secolul al XVIII-lea, Hanu Ancuei este locul linitit care te
mbie la popas, ntr-un cadru deosebit, cald i primitor.
Dup unele documente pstrate, hanul ar data nc din secolul al XVIII-lea, cand se pare ca sia deschis portile pentru negustorii aflati in trecere spre
Roman, Suceava sau spre Iai. Pe atunci HANU
ANCUTEI se afla n marginea unui sat care s-a
stramutat apoi pe Mosia boierilor Catargi.
In orice caz la 1819 vornicul Stefan Catargiu,
proprietarul moiei Tupilati, obine hrisov pentru
infiinarea de trguri i iarmaroace. Cum hanul se afl
la o ncrucisare de mari drumuri comerciale - drumul
Siretului i drumul care lega Iasul de Piatra Neam sau
Tg. Neam prin Tupilati - se construiete un han nou,
ce va servi si ca statie de post. ntr-un document din
1876, care cuprindea un inventar al moiei Tupilati, era
trecut i "ratesu de la Ancua", care avea patru odi
pentru musafiri, o odaie pentru crmari, una pentru
hangiu, dou camere de odihn i grajdul. n mijloc se
afla o curte n care trgeau caruele musafirilor.
Cldirea, zidit pe temelie de piatr, cu pereii de
caramid, avea o lungime de 36,20 m i o lrgime de
15,70 m. Printr-un grlici se intra intr-o pivni sub
cldire. Pe lng adapost, hanul oferea oamenilor i prilej de petrecere "n cuprinsul lui puteai
oplosi oameni, vite si crute i nici habar nu aveau din partea hoilor... Portile stteau deschise
ca la Domnie. Si prin ele, n zilele de toamna, puteai vedea valea Moldovei ct batea ochiul si
paclele muntilor pe pduri de brad pna la Ceahlau i Halauca. Iar dup ce se cufunda soarele
nspre trmul celalalt i toate ale deprtarii se stergeau i lunecau in tainice neguri, - focurile
luminau zidurile de piatr, gurile negre ale uilor i ferestrelor zebrelite. Contenea cte un
rstimp viersul lautarilor, i porneau povestile..."
Aceasta cldire a dinuit mult vreme pn cnd, prin anul 1943, proprietarul a
drmat-o, rmnnd doar leaganul unor minunate povestiri sadoveniene. Cu zidurile n ruin,
a vegheat ntinderile pustii pna acum dou decenii i jumtate, cnd a redevenit locul de
popas att de vestit odinioar, dar cu alte povestiri i alti eroi tritori n acele vremuri.
Amenajat cu tot specificul unui interior de epoc, HANU ANCUTEI se ntipreste puternic n
amintirea vizitatorilor si, crora le ofer ospitalitate. Asemenea pasrii Phoenix, Hanu A
ncuei a renscut, pstrnd parfumul de odinioar. Hanu Ancuei este un spaiu al povestilor,
oaspeii triesc "la modul Canaanului, ospatnd numai cu carne fript i bnd vin, ns dup o
ornduial care cere initiere". Aici fiecare povesteste cu ulcica n mna, nc din timpul
Ancutei celei de demult "de cnd tin eu minte, nc de pe vremea Ancutei celei de demult, am
luat obiceiul s ntemeiem sfaturi i s ne ndeletnicim cu vin din ara-de-Jos. Gustnd
bautura bun, ascultam ntmplari care au fost. Socot eu, c nu se mai gseste alt han ca
14

acesta ct ai umbla drumurile pmntului. Asa ziduri ca de cetate, asa zbrele, asa pivni
asa vin n alt loc nu se poate" remarca unul din povestitorii lui Sadoveanu.

2.3 Vatra Dornei


Orasul Vatra Dornei este una dintre marile surprize ale turismului din aceasta zona, o
localitate cu o crestere exponentiala in ultimii ani, mai ales datorita pozitiei turistice (se afla in
preajma zonelor istorice si aproape de manastirile din nordul Moldovei) si a facilitatilor
dobandite in timp.
Vatra Dornei este una dintre cele mai pitoresti statiuni balneare din Romania, care
beneficiaza de posibilitati turistice pentru toate anotimpurile. Orasul se afla la 105 km
departare de municipiul Suceava, 40 km de Campulung Moldovenesc , 85 km de municipiul
Bistrita, aflandu-se in apropiere de locurile istorice in
care a trait si luptat Stefan cel Mare, dar si de bisericile
pictate din Bucovina. Cel mai apropiat aeroport se afla
in municipiul Suceava. Accesul se mai poate face si pe
Valea Bistritei pe soseaua ce leaga municipiul Piatra
Neamt de Vatra Dornei, drum cu o lungime de 165 de
km.
Supranumita si Perla Bucovinei, Vatra Dornei
este cunoscuta datorita izvoarelor cu ape minerale
carbogazoase, a prezentei Muntilor Rarau, Giumalau si Calimani, cu numeroase trasee
montane (de vara sau de iarna - Muntii Calimani , Rarau, Giumalau, Bistritei, Suhard, Varful
Ousorul), dar si cu partii de schi deschise pentru pasionatii sporturilor de iarna.
Statiunea are trei partii de schi: Dealu Negru - 3000 m lungime, diferenta de
nivel 400 m, grad de dificultate mediu, considerata a fi printre cele mai lungi din tara si care
beneficiaza de o instalatie de transport telescaun; Parc - 900 m lungime, inclinare medie de
28%, diferenta de nivel 150m, grad de dificultate mediu, care are in dotare un baby-schi si
un teleschi. In plus, in Vatra Dornei mai exista un patinoar, un parc de echitatie, precum si
posibilitatea de a inchiria sanii sau ATV-uri pentru plimbari in mijlocul naturii.
De asemenea, aceasta locatie este indicata
datorita izvoarelor minerale (precum cel de la Poiana
Negri, descoperit inca din anii 1800) si a aerului cu
proprietati deosebite pentru cei care sufera de surmenaj
fizic si intelectual, tulburari functionale pe fond nervos
hiperactiv, sedentarism, activitate in mediu cu noxe etc..
In plus, aceasta statiune este recomandata in tratamentul
unor afectiuni ale aparatului cardio-vascular, afectiuni
ale aparatului locomotor, boli ale aparatului respirator,
boli ginecologice, boli ale sistemului nervos.

15

Vatra Dornei ofera posibilitatea de a vizita nu doar obiective turistice religioase sau
istorice, aflate in apropiere (precum Castelul Dracula aflat la 40 de km de Vatra Dornei), ci si
zone aflate in aer liber, precum Parcul National Calimani, zona Dornelor, Parcul statiunii
Vatra Dornei, care a fost declarat rezervatie dendrologica ale carei alei urca din centrul
statiunii pe pantele inferioare ale Dealului Negru.

2.4 Gura Humorului


Aflat in nordul Moldovei, intr-o zona de o frumusete aparte, zona Humor este considerata a fi
una speciala. Amplasata in Obcina Humorului, in vecinatatea raului Moldova, a Obcinei Mari,
Obcinei Voronetului si a unor varfuri precum Piatra Pinului, Arsita Boilor, Piciorul Inalt sau
Tarnita, localitatea Gura Humorului a inceput sa se
impuna pe harta turistica a nordului Moldovei.
Orasul are de la sfarsitul lui 2009 o noua
partie de schi, la Arinis, cu o lungime de 1.478 de
metri si o diferenta de nivel de 283 de metri, fiind
considerata a fi cea mai moderna din judetul
Suceava. De asemenea, turistii pot incerca traseele
montane din zona, trecand si pe la locul in care a fost
demult chilia lui Daniil Sihastrul, dar si pe la zona
devenita monument al naturii sub patronajul
Academiei romane, acolo unde se afla fosila unui peste preistoric, despre care se crede ca ar fi
vechi de peste 30 de milioane de ani. Mai mult, in zona exista si cateva rezerve de apa
minerala termala, care au devenit un fond balnear de rezerva si se doreste a fi folosit pentru
redeschiderea orasului ca statiune balneo-climaterica.
In zona se poate face si echitatie, la Radauti si Lucina, dar si sporturi extreme precum
mountain-biking, off-road-ul sau river-rafting. In zona Humorului, precum si in zona Vatra
Dornei se pot face si sporturi extreme precum traversarea tiroliana, rapel sau zborul cu
parapanta si deltaplanul, dar si activitati precum orientarea in pesteri sau jocurile de
supravietuire sau de echipa, precum paintball-ul.

16

2.5 Case Memoriale din Nordul Moldovei

1 Casa memoriala "Vasile Alecsandri" de


la Mircesti

Situata la 4 km distanta de soseaua Roman-Iasi si


Roman-Suceava, casa a fost construita de poetul Vasile Alecsandri, dupa propriile planuri, in
1867 si a fost donata Academiei Romane, conform testamentului poetului. In perioada 19141944, inventarul cu valoare memoriala si culturala a fost accesibil publicului vizitator. In
timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cladirea si bunurile
sale au fost serios afectate, necesitand lucrari de restaurare.
Abia in 1955 cladirea dobandeste statutul de institutie
muzeala. In 1992 au avut loc lucrari de restaurare si
reorganizare a expozitiei permanente, iar in 1993 a fost redata
vizitatorilor.
Expozitia permanenta reconstituie, cronologic, etape
din viata scriitorului Vasile Alecsandri si momente din
activitatea sa literara. Astfel sunt prezentate: portretele parintilor si ale familiei, perioada
studiilor (Iasi, Paris), debutul literar, activitatea de culegator de folclor si de dramaturg,
participarea la evenimentele din 1848 si din perioada Unirii. Sufrageria este destinata
prezentarii prietenilor apropiati ai poetului, personalitati marcante ale culturii romanesti: C.
Negri, M. Eminescu, C. Negruzzi, T. Maiorescu, M. Kogalniceanu, Ion Ghica, A.
Hurmuzachi, Iacob Negruzzi, precum si sotiei si fiicei sale.
In curtea casei memoriale este un mausoleu, construit de Academia Romana, in care
exista sicriul cu osemintele poetului, parintilor si sotiei sale. Stejarii si nucii seculari, plantati
de poet, inca de la intrarea in gradina si tufele de liliac mai calauzesc si acum pasii
vizitatorilor.

17

2 Casa
memoriala
Creanga

Ion

Casa memoriala Ion Creanga a fost


construita in anul 1830 de catre Petre Ciubotariu,
bunicul povestitorului. Pana in anul 1951 casa
memoriala a ramas mostenire din generatie in
generatie, dupa care, Zahei Grigoriu, unul dintre
urmasii lui Ion Creanga, a cedat-o cu scopul amenajarii muzeului memorial.
Casa memoriala Ion Creanga din Humulesti a devenit in scurt timp, unul
dintre cele mai vizitate muzee memoriale din judetul Neamt. Casa memoriala reprezinta un
tipic monument de arhitectura populara,
construita din barne groase lutuite, cu o
prispa ingusta de lut si un acoperis larg de
dranita. In spatelecasei lui Ion Creanga, sub
un acoperamant de scanduri sunt expuse mai
multe obiecte gospodaresti si unelte agricole
cu o mare valoare etnografica.
Interiorul casei
memoriale
Ion
Creanga este compus din doua incaperi in
care domina simplitatea, bunul simt si
modestia proprie taranului moldovean.
Putem admira tinda, in care era odinioara gura cuptorului, dar si o odaie joasa si mare, cu trei
ferestruici pe latura de rasarit si de miazazi. Totodata, ne atrag atentia, cuptorul si stalpul
hornului unde gasim sfoara cu motocei la capat cu care se juca matele, descrisa de povestitor
in Amintiri din copilarie sau prichiciul vetrei cel humuit, de care scriitorul se tinea cand a
inceput sa mearga copacel.
Printre obiectele expuse in casa memoriala mai gasim un bust al lui Ion Creanga,
ceaslovul amintit in memoriile sale, dar si o expozitie cu operele acestuia in care sunt
prezentate si cele 14 lucrari de grafica realizate de plasticianul Eugen Taru, folosite la
ilustrarea editiei din 1959 a volumului Amintiri din copilarie.

18

3 Casa memoriala Mihail Sadoveanu


In vila cu turnisor patrat, situata in Copou, in zona Institutului Agronomic, scriitorul
s-a stabilit cu familia sa numeroasa in 1918 si a locuit aici pina in 1936, cand s-a mutat la
Bucuresti. Casa a apartinut candva lui Mihail
Kogalniceanu. Tot aici a locuit in timpul
primului razboi mondial marele muzician
roman George Enescu.In aceasta casa
Sadoveanu a scris aproximativ 35 de opere,
din care Strada Lapusneanu, Venea o
moara pe Siret, Hanu-Ancutei, Zodia
Cancerului, Baltagul, primele doua parti
din Fratii Jderi etc. si era mereu vizitat de
numerosi prieteni, personalitati ale vietii
culturale romanesti.
Casa memoriala Mihail Sadoveanu a fost donata statului pe timp nelimitat pentru a
fi folosita ca muzeu. Muzeul pastreaza ambianta de epoca si expune obiecte memoriale:
portretele parintilor, portret si bust ale scriitorului, o icoana din secolul al XVIII-lea, o masa
florentina, un sah de fildes, pianul, sabia de samurai, obiecte de vanatoare si pescuit; carti,
editii princeps (61); volume de documente istorice de la 1500.
Cele sapte incaperi ale muzeului au fost amenajate astfel: documente privind istoricul
casei si a personalitatilor care au locuit-o; anii de scoala si debutul scriitorului; documente,
lucrari de arta, obiecte personale privind familia, cartile de inceput ale scriitorului; camera de
primire a musafirilor si lucrari din perioada de apogeu a creatiei sadoveniene; Sadoveanu
pescar, vanator si sahist; Sadoveanu in arta plastica; camera de raritati. Cladirea este
monument de arhitectura, construita de Mihail Kogalniceanu in 1842. In timpul primului
razboi mondial a locuit aici George Enescu, apoi, intre 1918-1936, Mihail Sadoveanu. In 1950
scriitorul o doneaza Institutului Agronomic Iasi. Pana in 1980 casa a servit ca sediu al
Institutului de lingvistica, istorie literara si folclor al Academiei si Institutului de antropologie.
19

A fost restaurata intre anii 1978-1980.


Valorifica expozitional manuscrise, editii
prime,

fotografii

originale,

unelte

de

vanatoare si pescuit, mobilier, vestimentatie,


lucrari de arta plastica (O. Bancila, A.
Baiesu), grup statuar. Cladirea din dealul
Copoului a apartinut, in veacul trecut,
istoricului M. Kogalniceanu. Intamplarea a
voit ca Mihail Sadoveanu sa paseasca in noua
sa casa de la Copou, in 1919, intr-un moment
in care George Enescu era pe punctul de a se deslipi de o resedinta care ii devenise draga si in
care compusese si cantase timp de trei ani, cand se stabilise momentan in Iasi de pe urma
celui dintai razboi mondial. Vreme de mai multe luni de zile, Euterpe si Erato au prezidat deci
amandoua intr-o aceeasi casa. In cele din urma insa, muza lui Mihail Sadoveanu a ramas sa
stapaneasca singura si timp de doua decenii a vietuit nestingherita in acest cadru, inspirandu-l
pe cel mai mare prozator al poporului nostru. Mihail Sadoveanu (nascut la 5 noiembrie 1880,
Pascani decedat la 19 octombrie 1961, Bucuresti) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist,
romancier, academician si om politic roman. Este considerat unul dintre cei mai importanti
prozatori romani din prima jumatate a secolului XX. Opera sa se poate grupa in cateva faze
care corespund unor directii sau curente literare dominante intr-o anumita epoca: o prima
etapa samanatorista, cea de inceput, a primelor incercari, nuvele si povestiri, o a doua miticosimbolica, din perioada interbelica (reflectata in romane precum Creanga de aur sau Divanul
persian, precum si o ultima faza care corespunde realismului socialist, in acord cu perioada
socialist-comunista la care Sadoveanu va adera ideologic. In 1947, Mihail Sadoveanu a donat
domeniul Institutului de Agronomie din Iasi. Castelul cu turn cunoaste acum o noua etapa a
istoriei sale. In prima duminica a lunii mai in care arborii din curte infloresc, aici se
organizeaza traditionala, de acum, Sarbatoare a liliacului.

20

La 6 noiembrie 1980, casa de la Copou cunoaste momentul sarbatoresc al inaugurarii sale ca


Muzeul Memorial Mihail Sadoveanu. Sunt prezenti la festivitate: fiica scriitorului, Profira
Sadoveanu, sotia sa, Valeria Sadoveanu, I.P.S. Teoctist, Mitropolitul Moldovei si Sucevei
scriitori si oameni de cultura, oficialitati din Iasi, un numeros public. Gazde sunt muzeografii
Muzeului Literaturii Romane din Iasi, cei care, cu efort si staruinta, au dat cladirii destinatia si
infatisarea de astazi. Ansamblul sculptural (autor Dan Covataru) din gradina muzeului
pastreaza cu piosenie urna funerara cu ramasitele pamantesti ale Valeriei Sadoveanu.

Casa memorial Alexandru Vlahu

Casa memorial Alexandru Vlahu de la Agapia este un muzeu memorial nfiinat n casa n
care a locuit scriitorul Alexandru Vlahu (1858-1919) n apropiere de Mnstirea Agapia
(judeul Neam).
Istoricul casei memoriale
n anul 1880, dup ce a rmas vduv, sora lui
Vlahu, Elisabeta Strjescu (1850-1925), s-a
clugrit la Mnstirea Agapia. Zece ani mai trziu,
n 1890, s-au clugrit i prinii si cu numele de
Elisabeta i Nectarie, apoi i un frate mai mic, cu
numele de Mardarie.

21

n satul mnstiresc de lng Mnstirea Agapia, pe o coast de deal aflat mai sus, maica
Elisabeta Strjescu a construit o csu cu cerdac n anul 1885, unde s-a mutat ulterior i
mama sa. n aceast cas, scriitorul Alexandru Vlahu venea adeseori n timpul verii pentru a
se odihni. Uneori, i aducea acolo i prietenii si, printre care se numra i pictorul Nicolae
Grigorescu (1838-1907), cel care a pictat biserica mnstirii.
Casa memorial a fost amenajat i inaugurat n anul 1958, cu ocazia srbtoririi
centenarului naterii scriitorului. n anul 1963, n aceast cas a fost organizat o expoziie
memorial care cuprinde mobilier original i obiecte personale ale familiei Vlahu, precum i
fotografii, scrisori i cri care relev aspecte semnificative din viaa i creaia cunoscutului
scriitor. n prezent, n pridvorul casei sunt organizate cenacluri literare.
n cteva camere, la parter i etaj, s-a ncercat reconstituirea atmosferei specifice epocii :
mobilier, cri din biblioteca proprie, reviste ale vremii, cteva obiecte ce au aparinut
scriitorului. Casa scriitorului Alexandru Vlahu de la Mnstirea Agapia se afl pe Lista
Monumentelor Istorice din judeul Neam
ncepnd cu anul 2004 i este
administrat de ctre Mnstrirea Agapia.

Capitolul III
Produs Turistic

Ziua 1
In cursul diminetii intalnire in fata scolii pentru a pleca spre Durau. Traseul urmat de noi va fi
Vaslui Cheile Bicaz Durau. Cazare la
pensiune 2*. Camerele dispun de 2, 3, 4 paturi,
grup sanitar propriu.
Ziua 2
Dupa servirea micului dejun vom pleca spre
Targu Neamt. In zona vom vizita Casa
Memoriala a
lui Ion
Creanga de
la
Humulesti, Casa
Memoriala
Mihail
Sadoveanu de la Vanatori , Manastirea Agapia
si Varatec. In cursul dupa-amiezii sosire in Iasi.
Program liber in Iasi Catedrala metropolitana Sf. Paraschiva, Biserica Trei Ierarhi,
Palatul Culturii, Parcul Copou. Cazare Caminul Mitropoliei din Iasi.
Ziua 3
22

Mic dejun. Plecare spre Gura Humorului. Traseul pe care il vom urma este Iasi Botosani
Ipotesti (Casa Memoriala a lui Mihai Eminescu) Suceava(Cetatea de Scaun a
Sucevei) Putna (Manastirea Putna) Sucevita (Manastirea Sucevita) Gura Humorului.
In cursul serii sosire si cazare la Pensiune 2* Gura Humorului.
Ziua 4
Mic dejun. In cursul diminetii vom vizita Manastirea Gura Humorului si Voronet. Apoi se
merge la Casa Memoriala Ciprian Porumbescu dupa care se porneste spre Sovata pe traseul
Gura Humorului Vatra Dornei Borsec Toplita Gheorgheni Sovata. Cazare Pensiune
2*.

Ziua 5
Mic dejun. Plecare spre Suceava pentru a vizitarea Salinei Cacica. In cursul dupa-amiezii ne
continuam drumul spre Vaslui pe traseul Suceava Gura Humorului Iasi Vaslui.

Pretul include :

Transport autocar modern dotat cu instalatie de aer conditionat, casetofon, statie,


microfon

Cazare 4 nopti : 1 noapte in zona Durau, 1 noapte in Iasi, 2 nopti in zona Gura
Humorului.

Mic dejun

Pretul nu include :

Intrarile la obiectivele turistice

Alte servicii decat cele mentionate

23

Pensiunea cuprinde:
mic dejun=15 RON
dejun=35 RON
cina=20 RON

Pret=550,91 RON/pers

ANALIZA DE PRE

15 turiti
25.04.2015-ora 6:30
28.04.2015-ora 17:00
Autocar:300 km
2 RON/km
Mic dejun=15 RON
Dejun=35 RON
Cina=20 RON
24

Cazare:60 RON/persoana/zi
4 Muzee:1.5 RON intrarea la fiecare muzeu
Comisionul ageniei:10%
T.V.A:19%
ofer+Ghid
Preul unei excursii/persoan

Transport:300x2=600 RON/15 persoane


600:15=40 RON/persoan

25.04.2015
26.04.2015
27.04.2015
28.04.2015

Mic dejun
x
x
x

Dejun
x
x
x

Cina
x
x

Mic dejun=4x15=60 RON/persoan


Dejun=4x35=1400 RON/persoan
Cina=3x20=60 RON/persoan
Total mas=260 RON/persoan

Cazare:3x60=180 RON/persoan
Muzeu:4x1.5=6 RON/persoan

Total/persoan=486 RON/persoan

Ghid+ofer=446 RON/persoan
=446x2=892 pentru 2 persoane
25

892:15=59,44 RON/persoan

Total/persoan=486+59,44=545,46 RON

Comision:10/100x545,46=54,54 RON/persoan
T.V.A:19/100x54,45=10,36 RON/persoan

TOTAL CHELTUIELI PENTRU UN TURIST=486+54,54+10,36=550,91 RON

BIOGRAFIE:

Bucur- Sabo Mariana, Marketing turistic , Editura Irecson, Bucureti, 2006;

Radu Iulia, Ghidul turistic al Romniei 2006-2007, Ediia a VIII-a, Editura


Publirom Advertising, 2006;

Viorela Anastasiu, Dan Dumitru, Ovidiu Ionita, Atlas geografic, Editura Expert,
Bucuresti, 2002

26

Georgeta Patuleanu, Geografia Romaniei, Editura Aula, 2007

Florina Bran, Melinda Candea, Irina Cimpoieru, Organizarea, dezvoltarea si


amenajarea spatiului turistic, Editura Universitara, 2006

Florian Frazzei, Turismul, Editura Cartea Universitara, 2006

tefania Mihai, Florentina Costea, Cristina Iordache, Cristina Popescu, Valentina


Capot,Cristina Ghinescu, Ioana Prjol, Carmen Veeanu- TEHNOLOGIE
HOTELIER MANUAL PENTRU CLASA A XII a, Editura: NICULESCU

27