Sunteți pe pagina 1din 23

Cuprins

Argument...4
Cap. I Noiuni introductive.......6
Turismul........6
Cap. II Litoralul Romanesc Resurse turistice.........8
2.1. Potentialul turistic natural al litoralului romanesc.......8
2.2. Potentialul turistic antropic al litoralului romanesc......9
2.3. Statiuni turistice pe litoralul romanesc......12
Cap. III Produs turistic ..........20
Bibliografie..............................................................................................................................25

ARGUMENT

Motivul pentru care am ales aceasta tem, pentru lucrarea de atestat,este n principal
fascinaia pe care am acumulat-o in lungile mele excursii mpreun cu familia pe Litoralul Marii
Negre dar i a numeroaselor documentare ,fotografii si povestioare pe care le-am auzit de-a
lungul timpului de la cunoscui si mass-media. Farmecul acestuia m-a ncntat nespus de mult i
m-a lsat plcut impresionata de tot ceea ce are n dotare.
Un alt motiv bine ntemeiat pentru care am ales Produsul turistic pe Litoralului Romanesc
este i dorina mea arztoare de a vizita i colinda acest mirific loc,de a-i cunoaste in amanunt
tradiia,cultura.Sub aspect turistic, Litoralul Romanesc exercit un adevarat miraj, mii de
turisti romani i straini sunt dornici s vad cu proprii lor ochi aceasta fermecatoare regiune,
interesul de a cunoate Romania le trezeste in primul rand curiozitatea i apoi plcerea i
mulumirea.
Obiectivele lucrrii se concretizeaz n:
-prezentarea Litoralului Romanesc;
-turismul Litoralului Romanesc;
Prezenta lucrare ncearc s se constituie ntr-o provocare pentru toi acei care iubesc
turismul i mai ales pentru cei care vor s-i dedice o perioada din viaa i timpul lor liber.
Totodat sunt anse ca la nivel naional turismul s fie unul din domeniile care ar putea relansa
economia deoarece pe lng resursele de care dispune, prin structura sa special datorat printre
altele efectului multiplicator pe care-l genereaz asupra zonelor tangeniale acesta poate da
natere unor numeroase activiti conexe.
Turismul reprezint astzi unul dintre fenomenele care domin lumea contemporan, unul
dintre segmentele cele mai profitabile din economia mondial remarcabil prin dinamic,
motivaii multiple i o mare divesitate a formelor de manifestare. Avnd n vedere dezvoltarea sa
n ultimii ani att turismul intern ct i cel internaional dein o pondere important n economia
mondial.
Fiind o activitate in micare, turismul este purttorul unor schimbri i transformri de
bunuri i valori individualae i nu n ultimul rnd de modele culturale. Modelarea acestora
reprezint un fenomen dificil, iar pentru a obine beneficii maxime i a reduce dezavantajele
societatea trebuie s adopte pachete distincte de msuri pe care s fundamenteze cercetarea
tiinific de profil din perspectiva promovrii unui turism tiinific.

Fiind numit i industria oamenilor turismul antreneaz prin amploarea i coninutul su


un vast potenial natural,material si uman avnd implicaii profunde asupra dinamicii economiei
si societii,asupra relatiilor internationale.
Turismul, ca activitate economic poate cauza pagube mari ariilor protejate, n special
dac nu sunt administrate adecvat, dar poate aduce i mari beneficii. Presiunile din partea
turismului cresc rapid. Presiunile asupra locurilor turistice mai cunoscute cresc, astfel nct ariile
naturale frumoase devin din ce in ce mai mult locuri pentru turismul de lunga durat, vizite de o
zi i chiar sport. n ultimul timp se ncearc o controlare ct mai bun a resurselor turistice ,
pentru ca acestea sa fie ct mai bine conservate dar pentru acest lucru este necesar o amenajare
turistic ct mai potrivit care s in cont att de avantajele materiale ale zonei turistice n cauz
ct i de pstrarea n cele mai bune condiii ale resurselor turistice n cauz.
Prezenta lucrare este structurat pe trei capitole:
Primul capitol cuprinde noiunile introductive ale turismului astfel este detaliat no iunea
de turism la nivelul intregii ri.
In al doilea capitol sunt prezentate resursele turistice ale litoralului romnesc inclusiv
potenialul turistic natural i antropic.
In al treilea capitol este reprezentat un produs turistic pentru un grup de 16 persoane pe o
perioad de 9 zile.

CAPITOLUL I. NOIUNI INTRODUCTIVE


1.1 Turismul
Turismul este o activitate ce are impact asupra vieii culturale, sociale i
economice. Are legtur cu numeroase domenii, printre care: ocuparea forei de munc,
dezvoltarea regional, educaie, mediul nconjurtor, protecia consumatorului, sntate, noile
tehnologii, transport, finane, sisteme de taxare i cultura.
Turismul a devenit n zilele noastre o activitate la fel de important ca i cele desfurate n alte
sectoare ale economiei (industrie, agricultur, comer).
Primele meniuni privind preocuprile de a voiaja, apar n antichitate n operele
geografului Strabon. Descrierile lsate de Marco Polo cu ocazia cltoriilor sale asiatice (secolul
al XIII-lea), cele ale lui Arthur Young (secolul al XVIII-lea) sau cele ale lui Henri Monfried au
jalonat preocuprile viitoare privind practicarea cltoriei.
Turismul devine un complex fenomen de mas la sfritul secolului al XIX-lea, fiind
puternic articulat in mediul nconjurtor.
Privit ca un fenomen social-economic creator de beneficii, turismul a fost definit n
variante dintre cele mai felurite : arta de a cltori pentru propria plcere (M. Peyromarre
Debord); activitate din timpul liber care const n a voiaja sau locui departe de locul de
reedin, pentru distracie, odihn, mbogirea experienei i culturii, datorit cunoaterii
unor noi aspecte umane i a unor peisaje necunoscute (Jan Medecin); fenomen al
timpurilor noastre, bazat pe creterea necesitii de refacere a sntii i de schimbare a
mediului nconjurtor, cultivare a sentimentului pentru frumuseile naturii ca rezultat al
dezvoltrii comerului, industriei i a perfecionrii mijloacelor de transport(Guy Freuler).
O definiie a turismului n sens contextual este turismul este o industrie bazat pe
servicii ce include un numr de elemente tangibile i intangibile. Elementele tangibile sunt:
transportul, mncarea i butura, circuitele turistice, cazare i suveniruri; n timp ce
elementele intangibile implic educaie, cultur, aventur sau pur i simplu evadare din
cotidian i relaxare" De altfel, o alt definiie a turismului include i o definiie a turistului :
Turismul poate fi definit ca actul cltoriei n scopul recreerii, precum i serviciile
aferente acestui act. Un turist este cineva care cltorete cel puin 50 de mile de cas,
conform Organizaiei Mondiale a Turismului-World Tourism Organisation. Activitatea turistic
4

este bine susinut de un valoros potenial turistic- natural antropic- difereniat de la ar la ar,
n funcie de care sunt organizate diferite tipuri de turism.
Mai cunoscute n practica turismului mondial sunt : turismul balnear maritim, cu o
larg dezvoltare n teritoriu, practicat pentru cura helioterm sau climateric sau avnd alte
motivaii terapeutice; turismul montan i de sporturi de iarn, practicat pe arie larg pentru
drumeie, cur climateric i practicarea sporturilor de iarn; turismul de cur balnear,
prin care se valorific nsuirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termale i
minerale, nmoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor
de art, cultur i a altor realizri ale activiti umane; turismul comercial expoziional, a
crui practicare este ocazionat de mari manifestri de profil (trguri, expoziii), care atrag
numeroi

vizitatori;

turismul

festivalier,

prilejuit

de

manifestri

cultural-artistice

(etnografice, folclorice) naionale sau internaionale; turismul sportiv, ai crui principal


atracie o constituie competiiile sportive pe plan naional sau internaional, avnd ca
apogeu manifestri sportive de amploare (olimpiade, campionate mondiale, competiii
internaionale sau regionale, etc.); turismul de vntoare (safari) practicat mai ales n
Africa, America Latin, teritoriile arctice i antarctice, i este o form de turism, care dei atrage
turiti cu o putere financiar ridicat, este duntor mediului nconjurtor deoarece exist riscul
de a duce pe cale de dispariie specii rare de faun.

CAPITOLUL II : LITORALUL ROMNESC- RESURSE TURISTICE


Romnia dispune de un mare potenial turistic pus n valoare mai mult sau mai puin n
funcie de posibilitile de amenajare turistic ale diferitelor zone. Astfel i litoralul romnesc
ofer destule resurse turistice dar nu toate sunt valorificate corespunztor.
2.1. POTENIALUL TURISTIC NATURAL AL LITORALULUI ROMNESC
Litoralul romnesc al Mrii Negre se ntinde pe o lungime de 245 km (din care 82 km
sunt n judeul Constana), ntre Capul Midia la nord i Vama Veche la sud. Plaja, cu o lime de
circa 150 - 200 m, are nisip fin n cea mai mare parte i o pant lin, uor accesibil. Marea
Neagr prezint o serie de caracteristici care o deosebesc de alte mri i i mresc funcia
turistic:

prin salinitatea redus a apelor sale favorizeaz practicarea spoturilor nautice i a


scufundrilor subacvatice;

n sezonul estival, nu prezint cureni de mare intensitate si valurile nu ating


nlimi mari;

este lipsit, practic, de maree si staiunile ofer turitilor plaje uscate, n mod
permanent;

rmul coboar lin, fr adncimi brute i nu prezint stncrii i pietri care,n


cazul altor riviere, stnjenesc accesul la mare;la baza falezei, valurile au format o
plaj acoperit cu nisipuri fine,curate,adnci i moi,oferind condiii excelente
pentru helioterapie;

fauna mrii este lipsita de elemete periculoase,permind astfel,fr resticii, bile


de mare;

aerul marin este caracterizat printr-o mare puritate,aerosolii naturali provenind din
sfrmarea valurilor i care plutesc n aer,conin microelemente care intr n
compoziia apei de mare,iar inhalarea acestora ajut la mineralizarea
organismului.

2.2. POTENIALUL TURISTIC ANTROPIC AL LITORALULUI ROMNESC


rmul romnesc al Mrii Negre ofer condiii extrem de favorabile practicrii turismului
estival. Numrul mare de staiuni care au aprut i s-au dezvoltat de-a lungul timpului, incepnd
cu vechile bi Movila (Eforie Sud), continund cu Mamaia, inaugurat in 1906 i pn la
staiunile aparute n ultimii 30 - 40 de ani (Neptun, Olimp, Jupiter, Venus, Cap Aurora, Saturn)
confirma acestea.Obiectivul arheologic cel mai important al zonei este Cetatea Histria, aflat pe
malul Lacului Sinoe. Colonie greceasc, vestitul ora a fost ridicat n urm cu peste 2.600 de ani,
ns a fost scoasa la lumina ncepnd cu anul 1914, de ctre marele istoric i arheolog Vasile
Prvan. Alte vestigii istorice se gsesc la Tomis (actualul ora Constana), cel mai important port
la Marea Neagr. La Tomis i-a petrecut ultimii ani ai vieii marele poet latin Ovidiu, a crui
statuie, creat de sculptorul Ettore Ferrari n 1887, mai poate fi admirat i astzi. Rmiele
vechii civilizaii se ntlnesc n oraul de azi la tot pasul - mai pot fi vzute resturile zidului
roman care nchideau cetatea Tomisului sau edificiul roman cu mozaic, cel mai preios complex
arhitectural descoperit. Prin concepia artistic i dimensiunile sale, mozaicul de la Constana se
numr printre primele de acest fel din lume. La sud se afla Callatis , Mangalia de astzi (Callatis
nseamna n limba greac "cea mai frumoasa"). Obiectele descoperite dovedesc activitatea
artistic care se desfura n aceast cetate. Aici se gsete cel mai vechi document latin din toat
Europa de sud - est.
La aproape 100 km vest de litoral se afl un complex arheologic de o nsemntate
deosebit, fiind unul dintre cele mai valoroase monumente antice romane de pe teritoriul rii
noastre. Este vorba de ruinele Monumentului triumfal Tropaem Traiani i vestigiile cetatii
Tropaem Traiani, aflate in comuna Adamclisi din Dobrogea. Este un monument circular
impresionant, construit pentru a comemora victoria mpratului Traian asupra dacilor. Ruinele
sunt mrturii ale vieii nfloritoare de pe aceste meleaguri, iar scenele de pe metope sunt un
adevrat izvor de informaii n piatr privind evenimentele petrecute pe teritoriul Daciei, viaa i
infiarea

strmosilor

romanilor.

Pe lng acestea, sunt de menionat i Muzeul Arheologic din Mangalia, Muzeul de Istorie din
7

Constana, Moscheia din Constana i din


Mangalia, Biserica Sf. Petru i Pavel din zona
istoric a oraului Constana, Muzeul Folcloric
etc.
Cazino Paris Constana -Construit in
1909, a fost inaugurat n august 1910; designul a fost realizat de architectul Daniel Renard
(primul proiect a fost realizat in 1903; in 1905, architectul Petre Antonescu a facut un al 2 - lea
proiect, ns primul proiect a fost selectat).
Cazinoul a fost, decenii la rand, construcia reprezentativ a oraului , un adevrat simbol
pentru Constana; totodat construcia a reprezentant singurul element al stilului "art nouveau" n
Romnia.n perioada 1985-1987 cldirea a fost renovat, iar mobila a fost complet schimbat.
Muzeul de Istorie Naional i Arheologie din Constana a fost infiinat n anul 1878 ns
nu a avut un sediu stabil dect ncepnd cu anul 1914.
n 1977, cu ocazia aniversarii unui centenar de la revenirea Dobrogei la statul romn,
muzeul a fost reamenajat n forma actual.Muzeul este gzduit ntr-o cldire monumentala
( fostul sediu al primriei din Constana ), construit ntre anii 1911-1921 de ctre arhitectul
Vasile tefnescu.
Muzeul de Istorie Naionala i Arheologie din
Constana este a doa instituie de acest fel din Romnia
(dup

cea

din

Bucureti),

avnd

un

patrimoniu

impresionant i o bun reprezentare a istoriei Dobrogene


din

paleolitic

pn

prezent.

Dintre exponatele celebre enumerm: arpele Glycon, divinitate a casei i familiei, sec. 2-3
d.H.,Fortuna cu Pontos, doi protectori ai oraului i portului, sec. 2-3 d.H.Gnditorul de la
Hamangiasi i femeia sa - arta neolitica descoperit la Cernavoda, osala dedicat poetului
Publius Ovidius Naso i un amplu lepidarium, n curtea muzeului.

Acvariul din Constana a fost inaugurat la 1 Mai 1958 i de atunci s-a remarcat printr-o
activitate tiinific complex, dedicat nevoii umane de a se apropia de natur. Situat chiar n
faa cazinoului din Constana, acvariul invit vizitatorii s fac o incursiune fascinant in
8

minunata lume subacvatic. Aici se poate admira fauna acvatic formata din peti exotici i
autohtoni, att de ap dulce ct i de ap sarat. Totodat la acvariul din Constana se pot vedea
specii de nevertebrate de ap dulce.Se pot admira aici, specii de peti din lacurile de pe coasta
Mrii Negre din Delta Dunrii, din Marea Neagr, din zonele tropicale i subtropicale. Aici se
afl o important colecie de sturioni, cu toate speciile care populeaz Marea Neagr.
Reprezentativi sunt petii mari ( 1.5 - 2 m) care triesc n captivitate de peste 15 ani. Tot la
acvariul constanean se pot admira specii interesante de pe coasta Mrii Negre (vulpe de mare,
pisica de mare, cluul de mare, petele dragon, pestele scorpion) precum i specii migratoare din
Mediteran( hering/macrou...)
Farul Genovez este situat pe faleza din Constana. A fost construit ntre anii 1858-1860,
n amintirea negustorilor genovezi care au frecventat Pontus Euxin n secolul 13. Farul octogonal
are o nlime de 8 metri iar n vrf are o cupol metalic
Moscheea Mahmud al II - lea-Moscheea Carol 1 din Constana este un monument de
arhitectur construit in stil arabo - bizantin combinat cu elemente arhitecturale romneti.
Monumentul a fost construit n anul 1910 de ctre arhitectul V. tefnescu. Moscheea a fost
construita pe o veche Geamie datind din anul 1822.In moschee se afla cel mai mare covor
oriental din Romnia , vechi de 200 de ani, avnd o suprafa de 144 mp i cntrind 500 de kg.
Acest covor a aparinut sultanului Abdul Hamid. Turitii au posibilitatea de a urca n minaretul
nalt de 47 m, de unde poate admira o superb panoram asupra zonei vechi a oraului.
Moscheea a reprezentat un cadou fcut de regele Carol I ctre comunitatea musulman din
Dobrogea i a fost inaugurat chiar n prezenta regelui.
Ansamblurile i lcaurile de cult din judeul Constana se individualizeaz prin valoarea
arhitectural, artistic i ca elemente spirituale pstrtoare ale tradiiilor religioase din aceast
zon: catedrala ortodox Sfinii Apostoli Petru i Pavel, biserica ortodox Adormirea Maicii
Domnului (una din cele mai vechi biserici din ora), biserica ortodox Sfinii Arhangheli Mihail
si Gavril, mnstirea Sfnta Maria (n Techirghiol), mnstirea Derven, mnstirea Petera
Sfntul Apostol Andrei ( considerat primul lca de cult din ar i poarta de patrundere a
cretinismului in Romnia), Geamia Hunchiar, etc.
Monumentele i siturile arheologice sunt n numr foarte mare, atestnd vechimea culturii
i civilizatiei romanesti. Constana ruinele orasului antic Tomis, zidul de incinta, apeductele,
galeriile subterane, bazilica, cripta pictat i amfiteatrul roman. Mangalia ruinele oraului antic
9

grecesc Callatis, zidul de aprare, bazilica cretin, aezarea medieval timpurie. Cernavod
aezarea neolitic a bronzului, cultura Cernavod, ruinele cetatii Axiopolis, cetatea daco-roman
cu urme ale valului lui Traian i ruinele de cetate feudal. Hrova ruinele cetii Carsium,
ruinele cetii prebizantine i ale cetii feudale. Basarabi complexul rupestru n calcar, biserica
din cret. Albeti aezarea greac indigen, fortificaia elenistica, pietrele de sanctuar getic,
aezarea romano-getic. Istria aezarea neolitic, ruinele cetii i aezarii civile greceti
Histria, necropola tumulara greaca, asezarea rurala romana. Ostrov insula "Pacuiul lui Soare",
aezarea i necropola Hallstadt, cetatea bizantin i feudal timpurie. Capidava aezarea civil
dacic, fortificaia roman, castrul roman, instalaiile portuare, castrul roman militar, ruinele unei
ceti romano-bizantine.
2.3. STAIUNI TURISTICE PE LITORAL
Staiunea Mamaia este cea mai renumit staiune de pe litoralul romnesc. Situat la N
de Constana ntre Marea Neagr i Lacul Siutghiol este staiunea de pe litoral cu cea mai mare
capacitate de cazare, aproximativ 31 000 de locuri. Staiunea Mamaia a fost inaugurat n 1906 i
a devenit n scurt timp cea mai importanta destinatie turistica pentru turitii din Romnia.
Mamaia este unic prin limea foarte mare a plajei (peste 100 m)i lungimea de peste 8 km n
ultimii ani n statiunea Mamaia s-au facut investiii majore n renovarea i dotarea unitatilor
hoteliere i in infrastructura staiunii. Staiunea Mamaia a fost imbogaita cu un mare numr de
fntani arteziene, palmieri, locuri de promenad, locuri de joac pentru copii, terenuri sportive,
locuri de distracie... Una dintre principalele atracii ale staiunii este parcul acvatic AquaMagic
.n anul 2004 a fost inaugurat Telegondola - o instalaie de transport pe cablu, care permite
traversarea aeriana a statiunii oferind o panoram superb asupra staiunii Mamaia, Mrii Negre
i Lacului Sutghiol. Acest proiect este unic n Romnia i unul din putinele proiecte de acest fel
din lume. Traseul Telegondolei ncepe n dreptul parcului acvatic Aqua Magic, se deplaseaz
deasupra hotelurilor ( la o nlime maxim de 50 m) i se termin dup cazinoul din Mamaia.n
ultimii ani Mamaia a devenit staiunea cu cel mai nalt standard turistic din Romania. Turitii
sosii n staiune se pot caza att n hoteluri de 1 stea ct i n uniti de cazare luxoase cotate cu
5 stele.

10

Staiunea Eforie Sud este indicat att pentru petrecerea vacanei ct i pentru
tratamentul unor afeciuni cum ar fi dureri reumatismale, anumite forme de dermatoza,
hipotiroidie, limfatism, anemie secundar, rahitism, decalcifiere, slbiciune fizica, stari de dupa
fracturi ale oaselor membrelor inferioare, hipoovarism pubertal etc. Aici exist un sanatoriu
pentru copii cu afeciuni reumatologice, cu regim
permanent, care trateaz ndeosebi slbiciunea
fizic i rahitismul. n 1992, statiunea i-a
recptat

vechiul

nume

Carmen

Sylva.

Staiunea Eforie Sud este situat ntre lacul Techirghiol i Marea Neagr. Acest lucru face
posibil att cura heliomarina ct i cea cu nmol.Plaja este n lungime 2.5 Km, cu limi variind
intre 50-150 m.Baile cu namol sunt recomandate in afectiuni reumatologice ale sistemului
osos,dermatologice. Statiunea Eforie Sud dispune de numeroase unitati de cazare si recreere.
Costineti este o staiune balneoclimateric estival situata la 31 km sud de Constana, n
apropierea satelor Costineti i Schitu, pe rmul Mrii Negre, 10 m deasupra nivelului mrii.
Clima marina cu veri fierbinti (temperatura medie in iulie depaseste 22C) si ierni blnde
(temperatura medie in ianuarie este in jur de 0C).Vara soarele straluceste 10-12 ore pe zi.
Factorii de cur natural sunt clima marin excitanta, aerosolii puternic salinizati, radiaia solar
i apa mrii care este clorata, sulfatata, sodica, magnesiana, hipertonica (mineralizare: 15,5 gr).
Plaje intinse cu nisip fin, ideale pentru helioterapie si talasoterapie. Staiunea este recomandat
att pentru petrecerea vacantei- hoteluri, vile, campinguri, restaurante, baruri, cluburi de noapte,
cinematografe etc.ct i pentru persoanele suferinde. Aici se pot trata boli reumatismale
degenerative, n stare latent stari de slbiciune, anemie secundar, rahitism, decalcifiere,
hipertiroidie, dermatoze (psoriazis) etc. Staiunea gzduiete un modern complex de vacan
pentru tineret, i o tabara studenteasca international, ceia i se datoreaza renumele statiunii.
.Staiune estival mondena (aparuta in deceniul al 7-lea) aflat n extremitatea sud-estica a
Romniei, pe rmul Marii Negre, la 5-20 m deasupra nivelului marii, intr-o zona relativ verde
(paduri cu specii de arbori meridionali), Staiunea Neptun se gsete la 6 km nord de oraul
Mangalia (caruia ii apartine din punct de vedere administrativ) i la 38 km sud de Municipiul
Constana (resedinta Judetului Constana). Clima marin excitanta cu veri foarte fierbinti
(temperatura medie in luna iulie depete 22C), cnd soarele strluceste 10-12 ore pe zi, si
ierni blande cu ninsori slabe (temperatura medie in luna ianuarie este de 0C). Temperatura
11

medie anuala este de 11,2C. Precipitaii reduse (sub 400 mm anual). Factorii de cura naturali
sunt clima marina bogat n aerosoli salini si radiatia solara, apa marii clorata, sulfatata, sodica,
magneziana, hipotonic (grad de mineralizare 15.5 gr), izvoarele de ape sulfuroase mezotermale
(22-27C), i nmolul sapropelic extras din Lacul Techirghiol si adus aici. Plajele intinse,
presrate cu nisip fin, sunt propice pentru aerohelioterapie, talasoterapie si impachetari cu nmol
rece. Staiunea este att un loc de petrecere a vacantei cat si un loc de tratament pentru cei
bolnavi. Aici se pot trata boli reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsal i
lombara), boli reumatismale inflamatorii (stari dureroase de dupa un reumatism articular acut sau
anumite infectii, spondiloza reumatoida, poliartrita reumatoida cu inflamari moderate), boli
diartritice (tendinita, tendomiozita, tendoperiostozita, periartrita scapulohumerala), stari
postraumatismale (dupa operatii efectuate pe muschi, articulatii si oase, dup scrantiri, luxatii si
fracturi), boli ale sistemului nervos periferic (paralizie si pareza, polineuropatie dupa o perioada
acuta, sechele ale poliomelitei), boli ginecologice (insuficien ovariana, cervicita cronica,
metrosalpingita

cronica),

dereglari

endocrine

(hipotiroidie

benigna,

mixedema),

boli

dermatologice (psoriazis, ihtioza incipienta, eczema cronic, urticare cronic, prurit etc.),
tulburri respiratorii i de alt natur.
Posibiliti variate de petrecere a timpului liber oferite de teatrul de var, cinematograf,
terenurile de sport (tenis, volei, baschet, minigolf), bazine, sporturi nautice (yole, schi nautic,
hidrobiciclete, surfing), parc de distracii pentru copii, baruri si cluburi de noapte, restaurante
etc.Punct de plecare pentru a vizita diferite zone de interes turistic (turul litoralului romnesc,
excursii n Delta Dunrii, excursii la ruinele vechii ceti Histria, secolul VII i.e.n., podgoriile
Murfatlar, monumentul Tropaeum Trajani de la Adamclisi etc.). De asemenea, se organizeaz
excursii pe litoralul bulgresc al Mrii Negre (Balcic, Albena, Nisipurile de Aur, Varna).parc
dendrologic (cedrii, chiparosi, pini, stejari, tei, mesteceni etc.).
Statiunea Jupiter-este o staiune estivala aflat n extremitatea sud-estica a Romniei, pe
rmul Mrii Negre, la 5 km nord de orasul Mangalia (Judetul Constanta), caruia ii este integrat
din punct de vedere administrativ. Statiune relativ noua (a fost inaugurata in iulie 1968), aceasta
dispune de numeroase hoteluri moderne, de restaurante, baruri si cluburi de noapte, camping,
cinematograf, terenuri de tenis si minigolf, bazine de inot, popicarie etc. n lunile de var cerul
rmne n mare parte senin, iar soarele straluceste n medie 10-12 ore pe zi. Temperatura medie
anual este de 11C (temperatura medie n luna iulie depete 22C, iar cea medie din luna
12

ianuarie este de 0C). Volumul precipitatiilor este redus (n jur de 400 mm anual). Factorii de
cur natural sunt apa marii care este clorata, sulfatata, sodica, magneziana, biotonica (gradul de
mineralizare este de 15,5 g), i clima marin bogat n
aerosoli salini i radiaia solara. Plajele intinse cu
nisip fin permit helioterapia si talasoterapia. Soarele
si marea fac ca statiunea Jupiter sa fie un loc de
vacan preferat i un loc pentru tratamentul
diferitelor afectiuni (hipotiroidie, limfatism, anemie secundara, decalcifiere, anumite dermatoze
si boli reumatismale). Posibiliti multiple de distracie, practicare a sporturilor nautice, excursii
n interiorul rii i n strintate.
Staiunea Venus este situat ntre Saturn i Cap Aurora si are o capacitate de cazare de
peste 10000 de locuri n hoteluri de 1-5 stele . Hotelurile au un stil arhitectural original si ocup
n totalitate o acolad larg a golfului Aurora pe care l inchid n partea sudic.Staiunea dispune
de baze de tratament ( bazine cu apa mezotermala sulfuroasa, bai de namol, sali de masaj ),
terenuri de sport, lacul Razlem pentru practicarea canotajului. Staiunea Venus ofer turitilor si
un cadru perfect pentru petrecerea vacantelor de vara in spatii de cazare comfortabile, cu dotari
moderne. Statiunea Venus este aflata in extremitatea sud-estica a Romniei (Judetul Constanta),
pe tarmul Marii Negre, la 3-20 m deasupra nivelului marii, la 3 km distanta de orasul Mangalia,
caruia ii este integrat din punct de vedere administrativ, si la 41km sud de Municipiul Constanta
(resedinta Judetului Constanta). Clima marina cu veri fierbinti (temperatura medie in iulie
depaseste 22C), cand 25-28 de zile dintr-o luna sunt zile insorite (soarele straluceste 10-12 ore
pe zi), si cu ierni blande, cu ninsori rare (temperatura medie in ianuarie este de 0C).
Temperatura medie anuala este de 11,2C, iar volumul anual al precipitatiilor este de 400 mm.
Vara , briza este prezenta in tot cursul zilei. Factorii de cura naturala sunt clima marina excitanta,
bogata in aerosoli salini si radiatie solara, cu efect stimulator asupra organismului uman, apa de
mare clorata, sulfatata, sodica, magneziana si hipotonica (grad de mineralizare: 15,5 gr). Aici se
pot trata boli reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara), stari
posttraumatismale (dupa entorse, luxatii si fracturi), anemie secundara, slabiciune, decalcifiere,
rahitism, boli ale pielii (psoriazis), dereglari endocrine (hipotiroidie si mixedema), boli
ginecologice (hipoovarianism pubertal , sterilitate ovariana). Statiunea dispune de o plaja
naturala larga ( care se intinde pe o lungime de 1,2 km intre statiunile Venus si Saturn, si are o
13

latime de 200m). Plaja are un nisip fin si acolo izvorasc ape minerale sulfuroase hipotermale,
captate si utilizate pentru dusuri amenajate intr-un spatiu anume. Venus este o statiune relativ
noua (1972), eleganta si primitoare, care se remarca prin varietatea si frumusetea arhitecturii
hotelurilor si vilelor sale, cat si prin gradul de confort al acestora. Hotelurile de aici au in
majoritate cinci etaje si poarta nume feminine (Anca, Brandusa, Corina, Dana, Felicia, Irina,
Raluca, Rodica, Sanda, Silvia etc.). Alte patru hoteluri ("Vulturul","Cocorul","Pajura", "Egreta")
impun prin inaltimea lor. Statiunea dispune de un camping, mai multe restaurante, magazine de
dulciuri, cafenele, baruri si cluburi de noapte, un cinematograf in aer liber, terenuri de volei,
handbal si minigolf, discoteci, un parc de distractii etc. In partea de sud a statiunii exista un
pavilion special amenajat pentru cei care urmeaza impachetari cu namol sapropelic si fac bai
sulfuroase; tot in partea de sud a statiunii se afla si o importanta crescatorie de cai de rasa.
Posibilitatile de petrecere a timpului liber sunt numeroase: practicarea sporturilor nautice
(yahting, wind-surfing,, hidrobiciclete), excursii pentru vizitarea statiunilor de pe litoralul
romanesc al Marii Negre, excursii cu vaporul pe
Marea Neagra sau pe Canalul Dunare-Marea
Neagr, excursii in Delta Dunrii, la vechea
cetate a Histriei (secolul VII i.e.n.), la statiunea
viticola Murfatlar, la statiunile de pe litoralul
bulgaresc al Marii Negre, partide de calarie etc.
Saturn este staiunea aflat n imediata
vecinatate a oraului Mangalia. Pe langa posibilitile de agrement staiunea dispune de 21 de
izvoare termale sulfuroase recomanate n tratarea bolilor digestive i reumatice. Statiunea are un
climat bland cu precipitatii izolate tot timpul anului ( media anuala a temperaturilor este intre
11.5 si 25 grade C in perioada verii, in timp ce
iarna rareori temperatura scade sub 0 grade C ).
Hotelurile cu o capacitate de peste 13000
de locuri de cazare ofera turistilor in sezonul
estival o panorama superba asupra marii.
Restaurante, baruri, terenuri de sport, teatru doar o parte din oferta de agrement a statiunii. Din
Saturn se pot face traseele turistice vor in vechiul Calatis dar si in regiunile mai apropiate ale
podisului dobrogean unde sunt intalnite frecvent fenomenele carstice.
14

Mangalia -vechea cetate antic "Calatis" , orasul cel mai sudic de pe litoralul Romanesc
al Marii Negre( la 45 Km de Constanta ) este o statiune care se bucura de un interes major din
partea turistilor venii din intreaga lume, armonizand perfect elementele arhitecturale traditionale
cu constructile realizate dupa o arhitectura noua , moderna si confortabila.Clima in statiune este
blanda cu precipitatii izolate tot timpul anului ( media anuala a temperaturilor este intre 11.5 si
25 grade C in perioada verii si). Mangalia ofera turistilor sai posibilitatea efectuarii unor cure cu
namolul sapropelic din lacul Techirghiol, apa marii i apele mezotermale sulfuroase unice in
Europa.
Constana este un ora efervescent, ce imbina istoria milenara cu modernismul. Grecii,
bizantinii si turcii i-au pus amprenta asupra istoriei acestui oras.. Ramasitele vechii civilizatii se
intalnesc in orasul de azi la tot pasul. La Tomis si-a petrecut ultimii ani ai vietii marele poet latin
Ovidiu ce a consemnat in operele sale ("Tristele" si "Ponticele") pretioase informatii despre viata
si obiceiurile getilor bastinasi. Mai pot fi vazute in Constanta de azi resturile zidului roman care
inchidea la nord vest cetatea Tomisului si
ruinele portilor de vest si nord, prin care se
facea iesirea din cetate. Edificiul roman cu
mozaic,

cel

arhitectural

mai

pretios

descoperit,

complex

dateaza

din

secolele III-IV; pardoseala acestui edificiu


cu ziduri groase si inalte este formata din
bucatele colorate de mozaic, desenele reprezentand figuri geometrice si florale. Prin conceptia
artistica si dimensiunile sale, mozaicul de la Constanta se numara printre primele de acest fel din
lume. Se pare ca edificiul, avand la nivelul mijlociu si subsol magazii pentru marfuri si o piateta,
servea negotului, fiind in acelasi timp loc de desfacere a marfurilor si de depozitare a lor. Alte
numeroase vestigii ale cetatii Tomis se gasesc in, printre ele figurand piese deosebite precum:
statuia de marmura a zeitei Fortuna, protectoarea cetatii Tomis, impreuna cu Pontos, zeul Marii
Negre; statuia, tot de marmura a sarpelui Glycon (o divinitate asiatica).(anexa2)
Localitatea 2 Mai, acum civa ani doar o simpl comuna, a devenit in ultimul timp un
loc foarte cautat de turisti, in ciuda conditiilor modeste din zona. Cazarea se face in mare parte in
casele satenilor, dar exista si un camping bine utilat pe plaja. In ultima vreme au aparut si vile
specializate in turism in care gradul de confort este mai ridicat. Statiunea se gaseste la doar 5 km
15

de Mangalia. Plaja de la 2 Mai nu este amenajata in mod special si nici foarte lata, insa foarte
placuta. Intrarea in mare este lina, iar fundul nisipos pe toata lungimea plajei.2 Mai se
caracterizeaza printr-un climat temperat continental, cu o nuanta maritima, cu veri calduroase
(media termica a lunii iulie 22,4 C) si ierni blinde (in ianuarie temperatura medie 0 - 1 C).
Pentru a ajunge in statiune, sunt mai multe
variante:
Pe sosea: Pe DN 39 (E 87), de la Mangalia se
continua drumul spre Bulgaria. Satul transformat
acum in statiune se gaseste in lungul drumului.
Pe calea ferata: Gara Mangalia, pe linia ferata
Bucuresti-Constanta-Mangalia, dupa care se continua pe sosea cu microbuze care circula pe
directia 2 Mai - Vama Veche.
Localitatea Limanu este o zon necunoscuta marii majoritati a turistilor. Aflata la circa 4
km de 2 Mai, pe malul lacului Mangalia, este un loc foarte linistit si discret, cu posibilitati de
cazare in vile si casele localnicilor, la cele mai mici preturi de pe litoral. Chiar daca localitatea
Limanu nu dispune de plaja, distanta mica (4 km) pana la plaja din 2 Mai poate fi usor parcursa
cu numeroasele microbuze care circula vara foarte des sau chiar pe jos.
Oraul Nvodari este situat in sud-estul Romniei, n apropierea oraului Constana, cel
mai mare port maritim al tarii si al patrulea ca marime din Europa. In imediata vecinatate a
orasului se afla Midia, un alt port la Marea Neagra. De asemenea, Navodari este destinatia finala
a Canalului Poarta Alba - Midia Navodari, care reprezinta o parte a Canalului Dunare - Marea
Neagra, cu o lungime de 64.2 km. Canalul leaga Cernavoda de Agigea - Constanta si permite
accesul navelor fluviale si maritime cu un deplasament de pana la 5.000 tdw.Regiunea dispune
de o retea de drumuri bine dezvoltata care asigura o legatura optima cu celelalte judete si regiuni
ale tarii si cu statele invecinate. La Navodari se poate ajunge din vest pe relatia E60-DN3Constanta sau din sud pe relatia E87-DJ226-Constanta.
Vama Veche este localitate de frontier, situata la cativa kilometri sud de 2 Mai si
Mangalia, si care a devenit in ultimele sezoane de vara un loc foarte cautat datorita atmosferei de
nonconformism. Cazarea se face in mare parte in casele satenilor, dar exista si un camping bine
utilat pe plaja. In ultima vreme au aparut si vile specializate in turism in care gradul de comfort

16

este mai ridicat. Plaja este relativ buna si, ca si la Costinesti, un reper care da o nota originala il
reprezinta o epava aflata la cateva sute de metri de mal.

Statiunea se caractrizeaza printr-un climat temperat continental, cu o nuanta maritima, cu veri


calduroase (media termica a lunii iulie 22,4 C) si ierni blinde (in ianuarie temperatura medie 0 - 1
C).n Vama Veche se poate ajunge - pe sosea: pe DN 39 (E 87), de la Mangalia se continua
drumul spre Bulgaria. Satul transformat acum si in statiune se gaseste in lungul drumului- pe
calea ferata: Gara Mangalia, pe linia ferata Bucuresti - Constanta - Mangalia, dupa care se
continua pe osea cu microbuze care circula pe directia 2 Mai - Vama Veche.

17

CAPITOLUL III

Produs turistic

3.1 Programul turistic


Itinerariu: Vaslui-Litorarul Marii Negre.
Durata: 9 zile ( 10 iunie 18 iunie 2015 ).
Numar turisti: 16 persoane.
Plecare ( localitate, data, ora ): Vaslui, 10 august 2014, 22:00.
Sosire ( localitate, data, ora ): Vaslui 18 august 2014, 09:00.
Nr km. parcursi: 1400km + 60 km ( intre statiuni ).
Agentia de turism Eduard Tours organizeaza un program turistic, pe litoralul Marii Negre.
Durata sejurului fiind de 9 zile (10 iunie-18 iunie 2015) de relaxare, vizitare a obiectivelor
turistice din aceasta zona si nu in ultimul rand distractie.

In intreg

programul va fi vorba de cunoasterea statiunilor si a lacurilor care se afla pe Litoralul Romanesc.


Grupul de
turisti este format din 16 persoane + ghidul turistic asigurat de firma de turism, la fel si mijlocul
de transport care va sta la dispozitia turistilor si pe Litoral, asigurand confortul de a se deplasa
de la o statiune la alta.
Agentia pune la dispozitia turistilor 2 soferi (pentru ca transportul a se desfasoare mai
usor, ne mai fiind nevoie pentru opriri pe parcursul traseului, pentru odihna soferului).
Ziua 1:
Obiective turistice:

Servicii asigurate:

- Incinta romano-bizantina

- cazare la hotel Mangalia

- Monumentul Eroilor

- cina la restaurantul Hotelului Mangalia

Ziua 2:
Obiective turistice:
- plaja in statiunea Saturn

Servicii asigurate:
- mic dejun la restaurantul Hotelului Mangalia
18

- mica excursie la Pestera Limanul

- cina la restaurantul Hotelului Mangalia

Ziua 3:
Obiective turistice:
- plaja in statiunea Venus

Servicii asigurate:
- mic dejun la restaurantul Hotelului Mangalia

- vizitarea: Muzeul de Arheologie Callatis - cina la restaurantul Hotelului Mangalia


Ziua 4:
Obiective turistice:
- program de plaja in statiunea Jupiter

Servicii asigurate:
- mic dejun la restaurantul Hotelului Mangalia

- cateva ore de calarie la Herghelia Mangalia - cina la restaurantul Hotelului Mangalia


Ziua 5:
Obiective turistice:

Servicii asigurate:

- plaja in Neptun

- mic dejun la restaurantul Hotelului Mangalia

- plaja Olimp

- cina la restaurantul Hotelului Mangalia

Ziua 6:
Obiective turistice:

Servicii asigurate:

- admirarea epavei Evanghelia

- mic dejun la restaurantul Hotelului Mangalia

- Lacul Costinesti

- cazare Costinesti Hotelul Pierre

Ziua 7:
Obiective turistice:

Servicii asigurate:

- vizitare acvariul Constanta

- mic dejun la restaurantul Hotelului Pierre

- Delfinariul Constanta

- cazare Hotel Ibis Constanta

- ore de recreere in Cazinoul Constanta


Ziua 8:
19

Obiective turistice:
- lacul Techerghiol

Servicii asigurate:
- mic dejun la restaurantul Hotelului Ibis Constanta

- plimbare pe faleza statiunii Eforie Sud


- podgoria Murfatlar
Ziua 9:
Obiective turistice:

Servicii asigurate:

- statiunea Mamaia

- mic dejun la restaurantul Hotelului Ibis Constanta

- distractie in Parcul Aqua-Magic

- cazare la Hotel Perla


- cina Hotel Perla

3.2. Analiza de pret


Cazare pe noapte Hotel Mangalia+mic dejun si cina= 105 ron
Cazare pe noapte Hotel Pierre+mic dejun =130 ron
Cazare pe noapte Hotel Ibis Constanta+mic dejun =244 ron
Cazare pe noapte Hotel Perla+bonuri cina=265 ron
Intrare obiective turistice: nu sunt suportate de catre agentia de turism
Inchiriere autocar: 150/sejur
Nr. km parcursi : 1400 km +60 km (intre statiuni)
Tarif /km : 3.4 ron
Comision agentie: 10%
Nr turisti: 16 persoane
20

Sejur: 9 zile
Servicii ghid: gratuite ; suportate de agentia de turism
Soferi(2): suportate de catre agentia de turism
Cheltuieli individuale:
Cazare Hotel Mangalia 5 nopti/pers: 105*5= 525 ron
Cazare Hotel Pierre 1noapte/pers: 130*1= 130 ron
Cazare Hotel Ibis Constanta 2nopti/pers: 244(camera dubla):122*2=244 ron
Cazare Hotel Perla 1noapte/persoana: 265(camera dubla): 133*1=133 ron
Total / turist: 1032 ron
Cheltuieli comune:
Transport : 1460km*3.4=4964 ron
Inchiriere autocar: 150 ron
Total cheltieli comune: 5114 ron
Total cheltuieli commune/turist: 5114/16= 319 ron
Cheltuieli generale:Cheltuieli commune/turist+Cheltuieli individuale
= 1032+319= 1351
Comision: 1351*10%=135.1 ron
T.V.A: 135.1*24%= 32,424 ron
Pret/turist:Cheltuieli generale/turist+Comision/turist+T.V.A/turist
21

= 1351+ 135.1+ 32,424 = 1519 ron

Analiza de pret - tabel


Nr.
crt.
1.

Articole
de
calculaie
Cheltuieli
directe

Valoarea
Elemente de
cheltuieli
Cazare Hotel Mangalia

Elemente de
calcul

Pe turist

Total

105 lei(tarif pe
noapte) x 5
nopi
130 lei x 1
noapte

525 lei

525 x
16=8400 lei

130 lei

2080 lei

2.

Cazare Hotel Pierre

3.

Cazare Hotel Ibis


Constanta

122 lei x 2
nopti

244 lei

3904 lei

4.

Cazare Hotel Perla

133 lei x 1
noapte
150 lei (bilet
autocar)+(1460
x 3,4
lei/km)/16
persoane

133 lei

2128 lei

5114 lei/16
persoane=319
lei

5114 lei

5.
Transport

6.
Cheltuieli culturale
7.
Cheltuieli ghid
8.
Cheltuieli ofer

Nu sunt
suportate de
catre agentia
de turism
Asigurat de
catre agentia
de turism
Asigurat de
catre agentia
de turism

1351 lei

21626 lei

135,1 lei
32,424 lei
1383,424 lei

2162,6 lei
519,024 lei
22145,024 lei

1518,524

24307,624

9.
Alte cheltuieli

10.
11.
12.
13.

TOTAL CHELTUEL DRECTE


COMSON - 10 %
TVA - 24 %
TOTAL COSTUR

14.

TOTAL PRE DE VNZARE


22

15.

ROTUNJRE

1519 lei

24308 lei

BIBLIOGRAFIE
1. Bucur- Sabo Mariana, Marketing turistic , Editura Irecson, Bucureti, 2006;
2. Radu Iulia, Ghidul turistic al Romniei 2006-2007, Ediia a VIII-a, Editura
Publirom Advertising, 2006;
3. Viorela Anastasiu, Dan Dumitru, Ovidiu Ionita, Atlas geografic, Editura Expert,
Bucuresti, 2002
4. Georgeta Patuleanu, Geografia Romaniei, Editura Aula, 2007
5. Florina Bran, Melinda Candea, Irina Cimpoieru, Organizarea, dezvoltarea si
amenajarea spatiului turistic, Editura Universitara, 2006
6. Florian Frazzei, Turismul, Editura Cartea Universitara, 2006
7. tefania Mihai, Florentina Costea, Cristina Iordache, Cristina Popescu, Valentina
Capot,Cristina Ghinescu, Ioana Prjol, Carmen Veeanu- TEHNOLOGIE
HOTELIER MANUAL PENTRU CLASA A XII a, Editura: NICULESCU

23

S-ar putea să vă placă și