Cuprins

- De ce Bucovina? (argument)...............................................................................2
I. Atractii turistice ale Bucovinei ..................................................................... 3
1.1 Scurt istoric al zonei ...................................................................................... 3
1.2 Cum ajung in Bucovina? ............................................................................... 4
1.3 Itinerarii prin Bucovina ................................................................................. 5
II. Turismul si agroturismul in Bucovina ...................................................... 9
2.2.5 Agroturismul ............................................................................................. 11
2.2.6. Pelerinaje ................................................................................................. 12
2.2.7. Turism stiintific ....................................................................................... 15
2.2.8. Turism terapeutic ..................................................................................... 18
III. Produs turistic.............................................................................................19
Bibliografie ........................................................................................................ 24

De ce Bucovina? (Argument)
Poate de dragul codrilor de fag care iti umbresc calea, in care te pierzi si te bucuri ca un
copil si care tot timpul te indeamna sa te intorci la bucuriile simple ale existentei. Sau ... pentru ca
doar acolo mai poti zari pe camp un taran care-si ara ogorul cu calul, acolo poti vedea cum si
bunicul tau cosea iarba cu coasa sau cum pe vremuri se legau ciubere. Poti intalni la tot pasul
turme de oi sau care cu fan.Si fii atent la drum pentru ca adesea cerbii si ciutele traverseaza
soseaua. Esti liber sa fotografiezi alaiurile nuntilor pe care le intalnesti; ele sunt adevarate
spectacole artistice cu prezentare de costume traditionale. Nu te sfii sa primesti un pahar de
rachiu de la un necunoscut, ti-l ofera cu drag de oameni, cu bucurie, cu pretenie si cu ospitalitatea
caracteristica bucovinenilor. Nu cumva sa uiti aparatul de fotografiat. Albumul cu poze va fi
rasplata pentru efortul de a fi plecat pana acolo.
Bucovina a devenit in 1775 parte a Imperiului Austro-Habsburgic ramanand in
componenta acestuia pana in 1918. Numele provinciei a ramas din acea perioada, cand i-a fost
atribuita denumirea de tara fagilor (Buchenland).
Bucovina a dezvoltat un turism accesibil tuturor, de la cei dornici de o aventura romantica
sub cerul liber pina la cei aflati in cautarea unei culturi vechi si pastrate cu sfintenie, dornici de a
se aventura in apele involburate ale raurilor de munte sau doritori sa incerce zborul cu parapanta
deasupra crestelor de peste 1500 de metri.
Bucovina este cunoscuta din punct de vedere turistic in primul rind pentru renumitele
biserici cu fresce exterioare - patrimoniu UNESCO: Moldovita, Sucevita, Voronet, Humor. Nu
mai putin importante sub aspect arhitectonic si istoric sunt manastirile Putna, Neamt,
Dragomirna.
Toate aceste bijuterii arhitectonice se incadreaza perfect intr-un cadru natural de exceptie.
Masivul Rarau, valea Sucevei, valea Moldovei cu afluentul sau, Moldovita, Defileul Bistritei
Aurii, Codrii seculari de la Slatioara sunt doar cateva puncte de maxima atractie.
Arhitectura populara este unica in lume. Adevarate broderii in lemn ofera cerdacurile,
usile si ramele ferestrelor, fantinile, portile si gardurile. La acestea se adauga decoratiunile
exterioare cu motive geometrice sau florale stilizate si divers colorate, cu precadere in satele de
pe valea Bistritei Aurii. Arta tesaturilor si a cusaturilor, incondeierea oualor cu splendide
miniaturi geometrice, confectionarea costumelor populare cu broderii de margele si blana de jder
sunt comori incontestabile ale artei populare bucovinene.
In Bucovina oaspetii sunt primiti cu inima deschisa, cu un pahar de tuica sau de vin, iar
gastronomia este o aventura tentanta. Mamaliga cu branza si smantana nu vor lipsi din nicio
pensiune. Branza afumata, pastravul afumat, sarmalele sunt alte specialitati tipice regiunii.
Locuitorii sunt foarte primitori si dornici sa va arate activitatile de zi cu zi si obiceiurile lor.

I. Atractii turistice ale Bucovinei

1.1 Scurt istoric al zonei
Bucovina este situata in nordul Moldovei si este una dintre cele mai mari provincii
istorice ale Romaniei, alaturi de Muntenia (Valahia) si Transilvania (Siebenbrgen). Intemeietorul
istoriografiei critice moderne, Dimitrie Onciul, scria: Nicaieri pe tot parcursul romanesc nu se
afla, pe un spatiu atat de mic, atata bogatie de istorie romaneasca, atatea amintiri scumpe ale
trecutului nostru. Fara exagerare, putem zice ca in ceea ce priveste arta veche romaneasca,
Bucovina ocupa un loc din cele dintai in toata lumea ortodoxa.
La sfarsitul razboiului rusoturc din anii 17681744, Austria intervine ca mediatoare a pacii si
in octombrie 1744 ocupa nordul Moldovei tinuturile Cernauti, doua treimi din tinutul Sucevei
si fostele ocoale domnesti, Campulung Moldovenesc si Campulung pe Ceremus- care prin tratatul
austro-turc din 1775 intra in componenta Imperiului Habsburgic. Astfel nordul Moldovei a fost
inclus in provincia Galizia, iar in 1849 a fost numit Ducat al Bucovinei, constituind pana in anul
1918 o provincie independenta a Austro-Ungariei.
Orasul Suceava, cu majoritatea localitatilor care formeaza azi judetul cu acelasi nume, au fost
incluse in Ducatul Bucovinei, aflandu-se timp de 144 de ani in granitele Imperiului Austriac.
Evolutia Sucevei si imprejurimilor in cadrul Bucovinei imperiale s-a aflat sub inraurirea unor
factori contradictorii. In comparatie cu teritoriile romanesti aflate sub suzeranitatea Portii
Otomane, aceasta zona a fost ferita de razboaie si invazii straine, a intrat in contact cu centrele de
cultura si civilizatie ale Europei Centrale
si Occidentale, mult mai avansate
economic si spiritual, a beneficiat de
influenta reformelor, evoluand intr-un
climat de ordine, de stabilitate si
legalitate. Pe de alta parte insa,
colonizarile si imigrarile dirijate de
Curtea din Viena, au marit de peste zece
ori potentialul demografic al zonei.
Astfel, in timpul domniei austriece, din
provinciile vecine ale Bucovinei au imigrat poloni, rusi, evrei, ucraineni, unguri, slovaci si
germani, creindu-se un mozaic etnic in regiune.
Bucovina de astazi este constituita din partea de sud a provinciei, in timp ce jumatatea de
nord a regiunii apartine Ucrainei.

1.2 Cum ajung in Bucovina?

1. Cai rutiere:
Aflata in nordul tarii, Bucovina este legata prin reteaua de sosele nationale si europene de
toate colturile Romaniei. Municipiul Suceava se afla la 447 km de Bucuresti si la 325 km de
Cluj-Napoca. Drumul national DN2 - E85, Bucuresti Bacau Falticeni Suceava Siret
uneste capitala Bucuresti de Suceava, distanta putand fi parcursa in aproximativ 6 ore.DN 17 A
face legatura intre Siret Radauti Sucevita Campulung Moldovenesc, iar drumul national
DN18 leaga Iacobeni Ciocanesti Borsa, ducand mai departe in Maramures. Drumul
national DN 17 trece prin orasul Vatra Dornei aflat la 112 km de Suceava (aproximativ 2 ore
transport auto) si peste pasul Tihuta, ajungand in Transilvania.

2. Cai feroviare :
Transportul cu trenul de la Bucuresti la Suceava se desfasoara pe magistrala Bucuresti
BacauSuceava-Vicsani, cu ramificatiile SuceavaRadauti-Putna si SuceavaGura
Humorului-Campulung Moldovenesc-Vatra Dornei-Singeorz BaiNasaud-Beclean, ramificatii
care fac legatura cu zona Radauti si cu zona Humor-Campulung-Dorna. Trasportul cu trenul
dinspre si spre Transilvania se realizeaza pe magistrala Timisoara-Iasi si face legatura dintre cele
mai importante orase din vestul tarii: Arad, Oradea, Cluj Napoca, Dej, trecand in Bucovina peste
munti, urmand apoi traseul Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Vama, Gura Humorului,
Suceava.

3. Cai aeriene:
Aeroportul Salcea este situat la 15 km de Suceava, 75 km de Campulung Moldovenesc
(aproximativ 50 minute transport auto si 1 ore transport feroviar) si 105 km de Vatra Dornei
(aproximativ 2 ore transport auto si 3 ore transport feroviar) si deserveste pentru moment doar
traficul intern de persoane.

4. Transport public:
Principalele orase si statiuni balneoclimaterice dispun de o importanta retea de mijloace
de transport local, care asigura accesul turistilor catre obiectivele din zona ca si legatura cu
reteaua de transporturi nationale si internationale. In Suceava transportul public este suplimentat
printr-un serviciu privat care asigura transportul cu microbuze.

5. Rent-a-car :
Masini de inchiriat se pot procura prin intermediul agentiilor de turism din cadrul
Asociatiei pentru Turism Bucovina.

1.3. Itinerarii prin Bucovina

Trasee turistice individuale
Traseele turistice ce pot fi parcurse pe teritoriul judetului Suceava sunt intr-un numar
impresionant. Iata in continuare doar opt dintre ele, considerate ca fiind cele mai importante:

Traseul 1. Suceava-Voronet
Acest traseu se sfarseste la Voronet (38 Km de Suceava) unde se gaseste una din cele mai
importante manastiri pictate ale Bucovinei, denumita si Capela Sixtina a Estului: Manastirea
Voronet , renumita pentru albastrul de Voronet. Interesant este targul de arta populara din fata
manastirii.
La 6 Km de Gura Humorului este o alta biserica cu fresce exterioare (construita in 1530):
Manastirea Humor. Culoarea specifica a picturii exterioare a acestei manastiri este rosul. Pe
aceeasi ruta (DN17) se gaseste muzeul Ciprian Porumbescu in comuna cu acelasi nume
(vechiul sat Stupca) unde se poate vizita casa-muzeu a compozitorului.
Acest traseu turistic permite vizitarea oraselor Suceava (manastirea Sfantul Ioan cel Nou,
cetatea de Scaun, cetatea Zamca, biserica Mirauti, Muzeul National al Bucovinei, Muzeul de
Stiintele Naturii, Muzeul Etnografic al Bucovinei) si Gura Humorului (Muzeul Obiceiurilor
Populare Bucovinene). Lungimea traseului Suceava Voronet este de 80 Km.

Traseul 2. Suceava- Sucevita

Traseul acesta are ca obiective principale vizitarea manastirii Dragomirna, ctitorita in anul
1603, vizitarea bisericii Patrauti (ctitorie a lui Stefan cel Mare din anul 1487), manastirea Arbore
(zidita in 1503), manastirea Bogdana Radauti (zidita in perioada 1359-1365), muzeul Tehnicii
Populare din Bucovina (Radauti), centrul de ceramica Colibaba (Radauti). Pe traseu poate fi
vizitata comuna Marginea, cunoscuta in intreaga lume pentru ceramica neagra si pentru obiectele
de artizanat unice lucrate aici. Punctul final al traseului este Sucevita unde se viziteaza manastirea
Sucevita (zidita in perioada 1582-1584) manastire cu fresce exterioare de o frumusete deosebita,
inscrisa in patrimoniul UNESCO.

Traseul 3. Suceava- Putna

Acest traseu are doua variante: Suceava- Zvorastea-Zamostea- Gramesti- Siret- RadautiFratautii Noi- Bilca- Putna sau Suceava- Radauti- Galanesti- Putna. In primul caz poate fi
admirata valea Siretului si poate fi vizitata rezervatia de stejari seculari si de flora din Zamostea.
De asemenea, la Gramesti poate fi vizitata biserica Balinesti. La Siret se afla o importanta
rezervatie arheologica. Pe acest traseu cazarea poate fi asigurata si in reteaua turismului rural din
Bilca, Fratautii Noi, Vicovu de Sus, Putna. Prin punctul de trecere frontiera Vicovu de Sus poate
fi facuta legatura cu trasee turistice din Bucovina de Nord (Ucraina). In cel de-al doilea caz, la
Galanesti se practica turismul ecvestru. Punctul terminus al ambelor trasee este Putna cu
Manastirea binecunoscuta unde se afla mormantul voievodului Stefan cel Mare.
5

Traseul 4. Dragomirna Solca Cacica

Pe acest traseu poate fi admirat stejarul secular de la Cajvana (stejar plantat de insusi
domnitorul Stefan cel Mare). De asemenea, poate fi vizitata biserica de la Arbore, biserica
monument de la Volovat (ctitorie Stefan cel Mare) si bineinteles manastirea Dragomirna. La
Solca poate fi vizitata manastirea Solca si muzeul etnografic (casa Saveta Cotrubas-1670).
Aproape de Solca se poate vizita localitatea Cacica cu numerosi locuitori de nationalitate
poloneza. Tot in Cacica se gasesc vechea salina Cacica, ce adaposteste in subteran bisericuta de
sare, sala de dans, terenul de sport, alei de promenada, precum si Catederala Catolica.

Traseul 5. Vatra Moldovitei Moldovita Brodina

Acest traseu se adreseaza celor care gusta autenticul. Traseul va propune sa vizitati
manastirea care detine premiul Marul de aur, acordat de UNESCO pentru toate cele cinci
manastiri cu fresce exterioare din Bucovina. Este vorba de Manastirea Vatra Moldovitei,
construita de Petru Rares in 1532, situata in partea de nord a judetului Suceava, la 22 km nord de
Campulung Moldovenesc. Manastirea se remarca prin culoarea galbena a picturii si este
considerata una din bijuteriile artei moldovenesti. Comuna Vatra Moldovitei este situata pe valea
raului Moldovita, separata de Sucevita printr-un pasaj de legatura: Pasul Ciumarna, aflat la 1100
metri altitudine. Mai spre nord, traseul va propune sa vizitati comuna Moldovita, un exemplu de
mozaic etnic (romani, germani, evrei, hutuli, ucraineni). Pasionanta este descoperirea stilului de
viata a acestui mozaic etnic la piata, in centrul asezarii, in diminetile de duminica. Aici, ca si la
Brodina, sunt case atelier de incondeiat oua, care ofera turistilor spectacolul de incondeiere pe
viu si o mica expozitie cu vanzare. Traseul se sfarseste printr-o plimbare cu trenul mocanita pe
un traseu de 15 km (Moldovita Argel) intr-un cadru natural pitoresc, spre izvoarele
Moldovitei.Traseu : varianta 1 90 km (prin Ciumarna)Varianta 2 120 km (prin Brodina)

Traseu 6. Suceava Poiana Stampei

Un traseu cu doua manastiri (Voronet si Humor), cu sate mari si frumoase, cu trei orasele
de munte: Gura Humorului, Campulung Moldovenesc si Vatra Dornei. La Vama merita admirate
casele traditionale si piua de sumane. Vatra Dornei, statiune balneara cu diverse izvoare minerale,
ofera si posibilitati de practicare a sporturilor de iarna. Primaria statiunii se afla intr-o cladire in
stil florentin de acum 100 de ani, care gazduieste un mic muzeu etnografic. Poiana Stampei,
localitate montana, amplasata intr-o zona deosebit de frumoasa, spre judetul Bistrita Nasaud, se
remarca printr-o rezervatie naturala de turbarii cu flora rara.

Traseu 7. Rarau - Slatioara

Acest traseu se adreseaza mai cu seama celor care iubesc natura si miscarea, drumetiile
pe poteci de munte, sporturile de iarna si de ce nu? si aventura.Aventura de a cunoaste si de a
descoperi acest masiv montan de 1651 m altitudine in Pietrele Doamnei, cu peisajul lui carpatic:
paduri, codri seculari (Slatioara), stanci calcaroase cu forme ciudate, pesteri salbatice, vai
spectaculoase cu sectoare de chei (Moara Dracului) si, nu in ultimul rand, flora si fauna cu
numeroase specii rare (rezervatii naturale). Descoperind acest masiv montan, in special padurile
6

care-l imbraca, ati putea intelege de ce in aceasta regiune exista o adevarata civilizatie a
lemnului. Printre altele, puteti petrece dupa-amiezi de neuitat in atmosfera autentica a stanilor,
care sunt raspandite mai peste tot in zona pasunilor de munte.RarauCrucea este un traseu
montan de coborare pana pe Valea Bistritei. Incantatoare sunt sectoarele de chei : Cheile
Zugrenilor (La Toance) si privelistile masive montane inalte.

Traseu 8. Falticeni Rasca Slatina

Spre deosebire de partea montana a judetului, partea sudica, de podis, intinsa pe doua vai
principale (Suceava si Moldova), ofera doar un traseu ce leaga trei manastiri, aflate in localitatile
cele mai vechi din judet (Probota, Rasca, Baia, Bogdanesti, Malini, Slatina).Probota sat al
comunei Dolhasca, la 64 km de Suceava, adaposteste manastirea cu acelasi nume, construita de
Petru Rares in 1530, cu pictura deosebit de valoroasa.Falticeni municipiu situat la 25 km de
Suceava pe o salba de lacuri antropice (Pocoleni) este considerat capitala spirituala regionala.
Aici s-au nascut, au locuit si au creat o serie intreaga de personalitati : scriitori, sculptori, pictori
si oameni de stiinta. Din multitudinea de muzee si case memoriale mentionam Muzeul
sculptorului I. Irimescu. In muzeu sunt expuse lucrari de sculptura in lemn, gips, metale intr-un
stil inconfundabil clasic cu valente moderneRasca manastirea Rasca, construita in 1542 de
Petru Rares cu fresca interioara originala. Slatina manastirea Slatina, ctitorie din anul 1561 a
voievodului Alexandru Lapusneanul are o frumusete aparte si merita vizitata.

Itinerarii
I. Zona manastirilor Bucovinei include manastirile Voronet, Humor, Sucevita, Arbore,
Moldovita, Dragomirna, Putna, Cetatea de Scaun de la Suceava, Biserica Bogdana (in municipiul
Radauti) si orasul Gura Humorului.
Aceasta zona este strabatuta de 3 drumuri principale : Bucuresti Suceava Siret
( DN2 E85 ) , Suceava Campulung Moldovenesc Vatra Dornei ( DN17 E576 ) si
Radauti Sucevita Sadova (DN 17A) . Subzona Cacica Solca detine ca obiective turistice
manastirea si Hanul Solca , cabana Trei Iazuri , Salina Cacica , bisericile de lemn de la Cacica
si Solca si cele statiuni balneoclimaterice: Solca si Cacica.
II. Zona manastirilor Stanisoarei cuprinde manastirile Probota , Slatina si Rasca; din
punct de vedere turistic aceasta zona trebuie considerata in stransa relatie cu zona manastirilor
Bucovinei si a celor din judetul Neamt . Este strabatuta de 2 drumuri principale Targu Neamt
BoroaiaFalticeni ( DJ153 ), Paltinoasa Falticeni (DJ174 ) .
III. Zona Campulung Moldovenesc se intinde intre rezervatiile stiintifice si monumentele
naturii (Pietrele Doamnei si Codrii Seculari Slatioara) si N-V judetului. Obiectivele turistice ale
zonei sunt: cadrul natural Moldova Sulita, Izvoarele Sucevei , masivul Giumalau Rarau ,
centre de arta si folclor.
Este strabatuta de 3 artere principale : E576 DN17 Suceava Vatra Dornei , DN17A
Campulung Moldovenesc Vatra Moldovitei si Campulung Moldovenesc Rarau Chiril
( DN17 B) .

IV. Zona Vatra Dornei , ce cuprinde bazinul Dornelor, statiunea balneoclimaterica cu

acelasi nume, Valea Bistritei, localitati cu izvoare de apa minerala la Dorna Candrenilor, Saru
Dornei, Poiana Negrii, Panaci, Darmoxa, Brosteni , satul Ciocanesti renumit prin arta mesterilor
locali si decoratiunile exterioare ale caselor taranesti, Masivul Suhard-Ousoul.
Este strabatuta de drumurile principale : Brosteni Zugreni Vatra Dornei ( DN 17B ), Vatra
Dornei Iacobeni Carlibaba (DN 18), Vatra Dornei Dorna Candrenilor Lunca Ilvei
( DN 17 ), Brosteni Darmoxa Panaci Vatra Dornei ( DJ 174 ).

II. Turismul si Agroturismul in Bucovina

2.1 Turism rural (agroturism)
Turismul rural (agroturismul) detine o pondere considerabila. Acesta este concentrat in
jurul zonelor Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului si in general in
localitatile invecinate manastirilor.
Tinutul Bucovinei inglobeaza pagini de istorie, traditii si obiceiuri stravechi, monumente
unice si mestesuguri specifice, ctitorii medievale care atesta o permanenta spirituala si istorica a
locuitorilor acestor meleaguri. Zona este presarata pe toata intinderea ei cu biserici si manastiri
renumite pentru picturile exteriore si interioare, edificii unice in lume.
In Bucovina exista singurele cinci manastiri cu pictura exterioara din sud-estul Europei.
Au fost distinse cu premiul "Marul de Aur", acordat in anul 1977 de revista Vue Touristique
(Federatia Internationala a Jurnalistilor si Scriitorilor din Turism). Cele cinci manastiri intrate in
patrimoniul turistic mondial UNESCO isi pastreaza frumusetea dupa mai bine de 450 de ani.
Sunt situate la aproximativ 40-60 km de orasul Suceava:
Manastirea Voronet, supranumita Capela Sixtina a Europei Rasaritene datorita culorii
unice albastru de Voronet, faimoasa pentru fresca reprezentand Judecata de Apoi.Biserica a fost
ctitorita in 1488, in timpul domniei lui Stefan cel Mare si Sfant, fiind pictata in 1547.
Manastirea Moldovita a fost ctitorita si pictata in vremea voievodului Petru Rares (15321537). Frescele s-au conservat in mod remarcabil, exceptionala fiind scena Asediului
Constantinopolului. Aici se pastreaza premiul marul de Aur, expus la muzeul din incinta
manastirii.
Manastirea Humor, ctitorita in 1530 si pictata in 1535 (culoarea dominanta a frescelor
este rosul).
Biserica Arbore a fost construita in 1503 si pictata in 1541.
Manastirea Sucevita, ultima dintre manastirile cu fresca exterioara (1582-1584), este
considerata capodopera stilului. Culoarea predominanta este verdele.
Manastirile au fost ridicate aproape toate in secolele XV XVI in timpul domniei
voievozilor Stefan cel Mare si Petru Rares. Fiecare dintre acestea are o culoare dominanta
(albastrul de Voronet, verde de Sucevita etc.) si prezinta scene unice prin compozitia lor
grafica, scene care descriu scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria
Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor, Geneza la Voronet, Scara virtutilor la Humor,
etc.).

2.2 Turism cultural (pelerinaje)

Turismul cultural in Romania este in general de natura religioasa, practicat in cea mai
mare masura de turistii straini, atrasi de frumusetea si de incarcatura cultural-istorica a
obiectivelor turistice (manastiri, biserici, muzee, etc.). Aceasta forma de turism comporta o latura
informationala, turistii fiind motivati de ideea de invata si de a cunoaste lucruri noi despre aceste
locuri.

2.3 Turism stiintific

Turismul stiintific se materializeaza prin studiile expertilor in numeroasele rezervatii
din Bucovina: rezervatii floristice, forestiere, geologice.

2.4 Turism terapeutic

Turismul in scop terapeutic este practicat in special in depresiunea Dornelor si
Campulungului.
Exista 37 de izvoare minerale ce se gasesc in localitatile: Poiana Cosnei, Dorna
Candrenilor, Poiana Negrii, Vatra Dornei, Ortoaia, Saru Dornei, Panaci, Glodu, Darmova,
Brosteni. Se mai cunosc surse de ape minerale la Poiana Stampei, Dornisoara, Neagra Sarului si
Dragoiasa.

10

2.2.5. Agroturism

Turismul rural din Bucovina a cunoscut o

dezvoltare deosebita in ultimii ani datorita unor
caracteristici ale zonei ce o fac din ce in ce mai cautata
de turisti: calitatea peisajului natural si numeroasele
obiective turistice de factura religioasa, calitatea aerului
si a apelor, mai ales a vestitelor izvoare cu apa minerala.
Ospitalitatea este o trasatura definitorie pentru
bucovineni.Exista posibilitatea gazduirii turistilor in
gospodarie, acestora oferindu-li-se camere aranjate si
mobilate in stil bucovinean traditional, cu elemente
folclorice de o valoare deosebita. Demn de retinut este
faptul ca in cadrul gospodariilor agroturistice sucevene,
turistii au ocazia sa serveasca produse alimentare
naturale, fara aditivi, conservanti sau compusi chimici
sintetici.
Turistul are posibilitatea sa serveasca din
preparatele culinare si bauturile specifice zonei, unele
dintre ele fiind unice. Multi turisti se reintorc pe aceste
meleaguri tocmai pentru a se reintalni cu aceste produse.

Un alt element de atractie pentru turismul rural sunt

artizanatul, traditiile si obiceiurile locale. Daca pentru
turismul rural se manifesta inca o cerere relativ scazuta,
aceasta situatie este determinata de lipsa mijloacelor
financiare (in randul turistilor romani) si de insuficienta
promovare (in randul turistilor straini).

11

2.2.6 Pelerinaje
1. Manastirea Humor
Actuala manastirea, ctitorie a logofatului Toador Bubuiog din 1530, inlocuieste una mai
veche ale carui ruine inca se mai vad in localitate.Biserica este o
cadopera a artei vechi moldovenesti prin armonia proportiilor si prin
pictura murala interioara si exetrioara. Ea dateaza din 1535 si a fost
realizata, din initiativa domnitorului Petru Rares, de catre un mare
artist al timpului: Toma de la Suceava. Dominanta coloristica este
rosu caramiziu. Biserica nu are turle, dar ofera cel mai vechi pridvor
deschis din istoria arhitecturii bisericesti din Moldova. Turnulclopotnita a fost construit in 1641 de catre domnitorul Vasile Lupu.

2. Manastirea Putna
Biserica manastirii Putna, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este prima dintre
ctitoriile lui Stefan cel Mare. Lucrarile de constructie a manastirii, ce urma sa fie necropola
domneasca, au inceput la 10 iulie 1466 si s-au incheiat in 1469, iar in 1481 erau finalizate
fortificatiile de incinta. Lacasul a avut mult de suferit, de-a
lungul timpului, din cauza unui puternic incendiu; a fost
pradat in doua randuri de cazaci, apoi de polonezi. Puternicul
cutremur din 1739 a contribuit si mai mult la ruinarea
manastirii. Biserica necropola din mijlocul incintei are
dimensiuni neobisnuit de mari pentru acea vreme. Zidurile
sunt din piatra bruta legata cu mortar, sprijinite de 12
contraforti. Turla este inalta si bine proportionata, cu
tamburul in stil baroc, pe o baza stelara, impodobita cu
coloane rasucite si capitaluri corintice.In pronaos se afla
mormintele lui Bogdan al III - lea, mort la 1517, al surorii acestuia, Maria (m.1518), al Mariei,
sotia lui Petru Rares (m.1529) si al lui Stefanita Voda (m.1527).In partea de sud a gropnitei se
afla mormantul lui Stefan cel Mare, acoperit cu un baldachin din marmura alba. Sarcofagul are
minunate motive ornamentale de o inalta valoare artistica. Piatra tombala, din marmura alba, are
o bordura exterioara realizata dintr-o impletitura de frunze de stejar, urmata de o pisanie.Langa
mormantul domnitorului, se afla cel al sotiei sale, Maria Voichita, moarta in 1511. In partea de
nord a gropnitei se afla mormantul Mariei de Mangop, cea de a doua sotie a domnitorului
(m.1476) si ale fiilor marelui domnitor, Bogdan si Petru. Asezamantul de la Putna si-a castigat un
binemeritat renume si datorita inestimabilelor valori artistice (broderii, tesaturi, manuscrise
impodobite si ferecate in aur si argint, icoane, obiecte de cult), care se gasesc in muzeul amenajat
in incinta manastirii.

12

3. Manastirea Voronet
Cea mai vestita ctitorie a lui Stefan cel Mare, cel mai cunoscut monument de arta
religioasa medievala a Bucovinei, se afla la cativa kilometri de orasul Gura Humorului, sub
obcini impadurite grele de racoare si de pace.Ridicat in 1488, lacasul a fost destinat de catre
voievod sfatuitorului sau de incredere, Daniil Sihastrul, a carui piatra de mormant se pastreaza
aici, in vreme ce cunoscutu-i adapost sapat in stanca se afla la Putna.De dimensiuni relativ
reduse, biserica are un plan tronconic. Arhitectural,
ea este caracteristica stilului moldovenesc al
vremii: turla pe naos suspendata pe boltiri cu arcuri
diagonale. Altarul si naosul conserva pictura
interioara de la construirea bisericii. Impresionanta
sub multe aspecte, aceasta pictura retine atentia nu
mai putin decat fresca exterioara, care devine
celebra prin al ei "albastru de Voronet". Aceasta a
fost realizata pe pridvorul inchis realizat in 1547 la
dorinta mitropolitului Grigore Rosca.Pe zidul
vestic, Judecata de apoi incanta si cutremura.
Pronaosul bisericii a fost pictat in 1550 prin grija
mitropolitului Teofan. Cu decoratia exterioara de la Voronet se incheie marea epoca a picturii
murale care il are ca sustinator pe domnitorul Petru Rares (1527-1538 si 1541-1546).

4. Chilia lui Daniil Sihastrul

Este situata pe valea Putnei, la aproximativ 1,5 km de manastire. Aici a trait Daniil
Sihastru, duhovnicul lui Stefan cel Mare, sapand intr-o stanca uriasa un lacas de cult. Dedesubt se
afla chilia sa.
Unul din cei mai populari sfinti moldoveni din toate timpurile a fost Daniil Sihastrul,
cunoscut si sub numele de Sfantul Daniil schimonahul ori Sfantul Daniil cel Nou, pentru a-l
deosebi de proorocul din Vechiul Testament sau de Daniil Stalpnicul. Amintirea lui s-a transmis
din neam in neam, din timpul vietii lui, din a doua jumatate a veacului al XV-lea, pana in zilele
noastre. Una din traditiile pastrate in popor despre Daniil Sihastrul a fost fixata in scris mult mai
tarziu de marele cronicar moldovean Ion Neculce (1672-1745) in lucrarea sa O sama de cuvinte.
Alte traditii despre el se pastreaza si azi in satele si manastirile Bucovinei.

13

5. Manastirea Moldovita
Alunecarile de teren au distrus cea mai veche zidire manastireasca de la Moldovita.
Actuala manastire, avand incinta intarita de ziduri inalte si
turnuri, dateaza din din 1532 si este opera domnitorului Petru
Rares. Monument de arta veche, biserica impresioneaza prin
turla de pe naos, sustinuta de arce etajate, dar si prin pictura
ei murala care dateaza din 1537 si care-i acopera interiorul si
exteriorul.Aici se conserva in conditii foarte bune, intre
altele, "Arborele lui Iesei" si "Asediul Constantinopolelui". In
1612, mitropolitul Efrem, refacand incinta fortificata, inalta
clisarnita (care adaposteste acum o valoroasa colectie de arta
veche moldoveneasca) si turnul de poarta.

14

2.2.7 Turism stiintific

1. Rezervatii floristice
Rezervatia Fanetele seculare de la Frumoasa (Suceava)
Rezervatia se afla pe teritoriul comunei Moara, la 4 km spre vest de bifurcatia soselei
Suceava - Falticeni din comuna Scheia, sat Sf.Ilie.Fanetele seculare de la Frumoasa au fost
studiate detaliat in 1921 de catre Mihai Gusuleac si considerate de acesta ca fiind o "interesanta
costisa pontica cu resturi de flora termofila ". Este formata din doua planuri distincte orientate
spre vest : in partea superioara, la o
altitudine medie de 395m este o
panta cu inclinatie mare (cca.50
grade), iar in partea inferioara apare
o fasie de fanat aproape plana, cu
mici zone uneori inmlastinate. In
partea superioara, cu panta mare,
solul este uscat, nisipos cu un
continut marit de carbonati, iar in
partea plata se gaseste un cernoziom lipsit de carbonati. Specii ocrotite :Din punct de vedere al
florei, Aurel Procopianu Procopovici descrie in anul 1892 un numar de 26 de specii de
angiosperme (plante cu seminte inchise in fruct). Ulterior, alti cercetatori descriu flora acestei
rezervatii, printre care D.Mititelu si V.Cojocaru care citeaza 483 de plante vasculare, numeroase
ciuperci si muschi. Multitudinea speciilor este evidentiata de plante specifice zonelor de vegetatie
si anume :- circumpolare : rogozul (Carex sp.);- eurasiatice : Senecia integrifolius, toporasul
(Viola pumila);- europene : paroinicul (Orchis ustulata);- central - europene : laptele cainelui
(Euphobia amygdaloides);- continentale : drobul (Cytisus ustulata), stanjenelul de stepa (Iris
ruthenica), deditelul ( Pulsatilla alba), veronica (Veronica incana);- pontice : barba boerului
(Ajuga laxmannii), vaneteaua (Centaurea sp.), zambila pitica (Hyacanthella leucophaea);mediterano-pontice : Lathyrus pannonicus;- mediteraneene : usturoiul salbatic (Albium flavum),
Trinia glauca;- balcano-dacice : Centannea banatica.Rezervatia se gaseste la interferenta florei
nordice cu cea sud-vestica, interferenta care se datoreaza localizarii fanetelor seculare la contactul
dintre provincia floristica central-europeana si cea ponto-sarmatica.Ion Nemes a descoperit si aici
o noua specie de insecte , Coleophora bucovinella, a carui habitat se limiteaza numai la aceasta
zona. Suprafata rezervatiei este de cca.9,50 ha.

15

2. Rezervatii forestiere
Rezervatia Codrii Seculari Slatioara (Campulung )
Interventia omului, in decursul vremurilor, a limitat suprafata padurilor, inclusiv
biodiversitatea acestora. Ideea pastrarii nealterate a anumitor suprafete impadurite a stat la baza
infiintarii rezervatiei de la Slatioara. Situat pe versantul estic al masivului Rarau, la o altitudine
cuprinsa intre 790 si 1353 m, in satul Slatioara, la 12 km de comuna Stulpicani de care apartine,
codrul secular Slatioara se intinde pe 3 creste mari : Batca neagra, Batca cu Plai, Batca Lesei,
separate intre ele prin vai adanci. Accesul in rezervatie se face de pe soseaua Suceava- ClujNapoca, de la Frasin spre Stulpicani. Initiativa declararii Codrilor Seculari ca rezervatie dateaza
de la inceputul acestui secol (1904,1907), de cand padurile erau administrate de Fondul
Bisericesc Ortodox-Roman din Bucovina.In perioada 1920-1930, codrul a fost amenintat de
exploatari forestiere, extragandu-se cca.7200 mc. material lemnos; unii arbori monumentali au
fost doborati, iar cheia "Latoace" a fost dinamitata din ordinul sefului de ocol de atunci.
Reamenajarea padurilor pe baze tipologice, executata in 1955, a permis crearea de perimetre de
protectie absoluta in care nu se pot executa niciun fel de exploatari. Din punct de vedere
geologic, teritoriul codrului secular Slatioara apartine cuvetei marginale mezozoice, avand cele
mai mari dimensiuni in limita inferioara a bazinului. Este evidenta prezenta calcarului si a
dolomitelor prin asa-numitele Klippe ce apar sub forma de diguri neintrerupte in aval si in
amonte de chei.Datorita conditiilor stationale deosebite, padurea fiind ferita de curentii de aer de
mare intensitate, aici nu s-au produs doboraturi de vant de mare intensitate (doboraturile
reprezinta arborii cazuti din cauza conditiilor meteorologice extreme cum ar fi vantul sau
zapada ). Vegetatia lemnoasa cuprinde numeroase specii : molidul (Picea abies), bradul (Abies
alba), pinul silvestru, (Pinus silvestris ), tisa ( Taxus baccata), fagul (Fagus sylvatica), scorusul
(Sorbus aucuparia), carpenul (Carpenus betulus), arinul (Alnus incana), paltinul de munte (Acer
pseudoplatanus), salcii (genul Salix). Arbustii sunt reprezentati de agris ( Ribes grossularia),
cununita ( Spirea ulmifolia ), zmeurul ( Rubrus idaeus), tulichina (Daphne mezereum), afinul
(Vaccinium myrtillus), merisorul (Vaccinum vitis-idea).Flora erboasa este bogat reprezentata :
omagul (Aconitum paniculatum), floarea pastelui ( Anemone nemorosa), vulturica ( Hieracium
transsilvanicum), piciorul cocosului (Ranunculus carpaticus), sarisoara( Sanicula aenropinea),
clopoteii ( genul Campanula), orhide: papucul doamnei ( Cypripedium calceolus), mlastita
( Epipactes altropurpurea),Listera ovata, etc. Dintre muschi, T.Stefureac citeaza 451 de unitati
sistematice, dintre care 108 apartin clasei Hepaticae, 343 clasei Musci, iar dintre licheni, 94 de
unitati apartinand mai frecvent genurilor Cladonia, Parmelia, Peltigera, s.a. Cercetarile au scos in
evidenta cca. 900 specii de plante, dar cifra se va mari cu siguranta in urma altor studii.
Monumentele naturii intalnite in codrul secular Slatioara sunt: tisa ( Taxus bacata), vulturica de
stanca (Hieracium pojoratense), tulichina (Daphne mezereum), foaie grasa - alga rosie de apa
dulce (Hildekbrndtia revularis).Fauna este bogat reprezentata , beneficiind de conditiile de hrana
si adapost din rezervatie. Demna de remarcat este prezenta rasului (Lynx lynx ) - monument al
naturii. Dintre insecte mentionam 5 specii noi de fluturi descoperiti de Ion Nemes dar si specia
endemica (unica in lume) Carabus rarauense.

16

3. Rezervatii geologice
Rezervatia Piatra Pinului si Piatra Soimului (Campulung)
Rezervatia geologica Piatra Pinului este un ecosistem important din punct de vedere
paleontologic, cu numeroase resturi de pesti fosiliferi care demonstreaza existenta unei faune
specifice: pesti, corali, scoici, etc. Rezervatia se afla pe dreapta raului Moldova, fiind acoperita
partial cu pin silvestru, brad, molid, fag, etc. Arata ca un versant acoperit cu blocuri de stanca si
grohotis. De mentionat ca unicat, este faptul ca specia subarbustiva- afinul negru- se afla aici la
cea mai mica altitudine din Bucovina (600 m ). Piatra Soimului, situata la cateva sute de metri in
amonte de Piatra Pinului este vizitata pentru pitorescul stancilor din padure.Suprafata rezervatiei
este de cca. 0,50 ha.

Rezervatia Clipa de calcare triasice Paraul Cailor (Campulung)

Clipele triasice sunt formatiuni geologice foarte vechi (specii de pesti, scoici si amoniti de
origine marina incrustati in stancile ramase ca martori ai unor miscari tectonice si ai vietii din
oceanele calde de altadata). Rezervatia Clipa de calcare triasice "Paraul Cailor" se gaseste in
comuna Fundu Moldovei.Aceste calcare au fost descoperite de geologul austriac K. Paul (1874)
si redescoperite in 1878 de alt geolog austriac, B. Walter. Din aceasta rezervatie s-au extras multe
fosile, trecute intr-o importanta monografie asupra cefalopodelor triasice din zona mediteraneana
a renumitului paleontolog E. Mojsisovice. Cercetatorul Ion Turculet (1972) precizeaza ca fosilele
din Clipa de calcare triasice Paraul Calului - 15 forme de amoniti si 11 bivalve- au avut meritul
de a stabili cu exactitate zona calcarelor din regiune.Suprafata rezervatiei este de cca. 0,10 ha.

17

2.2.8. Turism terapeutic

1. Izvoarele minerale de la Vatra Dornei
Un factor natural care a contribuit din plin la dezvoltarea orasului Vatra Dornei si a
tinutului inconjurator il constituie patrimoniul forestier, care numai in zona orasului depaseste
10.000 ha. Dupa al doilea razboi mondial, orasul Vatra Dornei s-a dezvoltat pe multiple planuri.
Farmecului natural al locurilor i s-a adaugat si o placuta ambianta urbanistica: pe langa vilele si
constructiile balneare din trecut s-au ridicat noi edificii balneare si cartiere de blocuri. Statiunea
Vatra Dornei functioneaza in regim permanent si este renumita pentru climatul ozonat, namolul
de turba si izvoarele minerale carbogazoase, sodice si bicarbonate utilizate in tratarea unor
afectiuni ale aparatului locomotor, cardiovascular si ale sistemului nervos periferic.Izvoarele
minerale din zona erau cunoscute inca din anul 1790, dar primele amenajari in scop terapeutic au
avut loc abia in 1845. Spre sfarsitul secolului al XIX lea au inceput sa fie folosite baile de namol
care utilizau namolul extras din tinovul de la Poiana Stampei. Parcul orasului, situat la poalele
Dealului Negru, este principala zona de concentrare a izvoarelor minerale precum si a institutiilor
balneare si turistice. Chiar la intrarea in parc, vizitatorul intalneste doua cladiri, im-punatoare prin
dimensiuni si prin stilul baroc in care au fost concepute; construite in 1895, ele adapostesc
sanatoriul balnear si clubul statiunii, principalele institutii utilizate de cei veniti la
tratament.Statiunea dispune de doua baze de tratament, cu cazi pentru bai carbogazoase, pentru
namol si cu sectii de hidroterapie. Pe langa cura externa, se poate face si cura interna, datorita
izvoarelor minerale. Statiunea dispunea de o capacitate de 1.100 de locuri in vile si complex,
urmand ca pe parcursul timpului acest numar sa creasca. O noua baza de tratament si odihna a
orasului o constituie Hotelul Intus. Orasul Vatra Dornei, avand teritoriul foarte bogat in ape
bicarbonate-feruginoase, este considerat ca fiind unul dintre cele mai vechi si mai cunoscute
statiuni balneare din Carpatii Orientali.

2. Salina Cacica
Situata la 18 km de orasul Gura Humorului, salina Cacica reprezinta un punct de atractie
pentru multi vizitatori.Inceputa din ordinul imparatesei Mariei
Tereza, salina a fost sapata manual si s-a deschis in 1791. Exista
8200 de galerii toate sapate manual, armate cu lemn si care se
gasesc in perfecta stare si astazi. Printre ele, renumite sunt Biserica
Sfanta Barbara (Varvara), locul de rugaciune a tuturor minerilor
care au lucrat acolo, loc unde si astazi se mai oficiaza slujbe,
SALA DE BAL sau de festivitati si micul lac de saramura (38 m
adancime), unde, candva se faceau plimbari cu barca.

18

19

III. PRODUS TURISTIC

3.1 TRASEU TURISTIC
Agenia de turism Petrucas Tours organizeaz excursie pentru 20 de persoane, cu o
durat de 4 zile, n perioada 11-14 iulie 2015, cu un parcurs de circa 350 km pe urmtorul traseu
turistic:
VASLUI- VATRA MOLDOVIEI- SUCEVIA- MARGINEA- PUTNA- RDUISOLCA- ARBORE- PTRUI- DRAGOMIRNA- SUCEAVA- GURA HUMORULUIVORONE- VASLUI
Locul i ora nceperii cltoriei:
Vaslui................................................ora 8:00
Locul i ora ncheierii cltoriei:
Vaslui............................................... ora 17:00

20

Ziua 1: Vaslui- VATRA MOLDOVIEI- SUCEVIA- MARGINEA cazare n comuna

Marginea
Ziua 2: Comuna Marginea- PUTNA- RDUI- SOLCA cazare n Solca
Ziua 3: Solca- ARBORE- PTRUI- DRAGOMIRNA-SUCEAVA cazare Suceava
Ziua 4: Suceava - GURA HUMORULUI- VORONE- Vaslui

Ziua 1: 11.07.2015 Etapa: Vaslui - Vatra Moldoviei- Sucevia- Marginea

Obiective de vizitat:
a)
b)
c)
d)
a)

Vatra Moldoviei:
Colectia Muzeala a Manastirii Moldovita
Manastirea Moldovita
Mocnia de la Moldovita
Rezervatia de Trientalis europaea din Poiana Calul
Sucevia
Mnstirea Sucevia
Comuna Marginea

Servicii asigurate:
Dejun: nu
Cina: da
( 14 RON/ pers)
Mic dejun: da ( 18 RON/pers)
n comuna MARGINEA: Pensiunea Luxor ***
Cazare : da ( 95RON/pers)
Ziua 2: 12.07.2015
Etapa: Putna- Rdui- Solca

Obiective de vizitat:
b)
c)
d)
a)
b)
c)
a)
b)
c)

Putna:
Manastirea Putna
Schitul lui Daniil Sihastru,
Biserica de lemn a lui Dragos Voda.
Rdui:
Gradina Zoologica ( 12 RON/pers)
Muzeul de Etnografie Samuil si Eugenia Ionet (7 RON/pers)
Herghelia Radauti ( 26 RON/pers)
Solca:
Biserica din Solca
Casa-muzeu, monument de arhitectura populara ( 8 RON/pers)
Pietrele Muierii

21

Servicii asigurate:
Dejun: da Restaurant Naional Rdui ( 21 RON/pers)
Cin: da Pensiunea Ana Mariadin Solca (12 RON/pers)
Cazare Pensiunea Ana Maria din Solca ( 57 RON/pers)
Mic dejunda
(10 RON/pers)

Ziua 3: 13.07.2015

Etapa: Arbore- Ptrui- Dragomirna-Suceava

Obiective de vizitat:
Arbore:
a) Manastirea Arbore
Ptrui:
b) Biserica Sfanta Cruce
Dragomirna:

c) Manastirea Dragomirna
din Dragomirna

Dejun:

da

la

Pensiunea

Anca

Suceava
a) Ruinele Palatului Domnesc
b) Complexul Muzeal Bucovina
c) Planetariul din Suceava

Servicii asigurate:
Cin: da ( 17 RON/pers)
Mic dejun: Inclus n cazare

Vila Magic Bucovina din Suceava

Cazare: da ( 83 RON/pers)

Ziua 4: 14.07.2011 Etapa: Gura Humorului- Vorone- Vaslui

Obiective de vizitat:
Gura Humorului

a) Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina

b) Manastirea Humor
c) trandul Arini
Vorone
a) Manastirea Voronet
Cmpulung Moldovenesc

Servicii asigurate:
Dejun: da Pensiunea CASA BOCULE (15 RON/pers)

22

Cheltuieli:
Mas: 104 RON/ pers
Cazare: 235 RON/pers
Transport: 2/km
1= 4,4465
350 km * 2= 700 = 2874,55 RON din care 143,73 RON/pers
Cheltuieli culturale ( cu obiectivele turistice): 138 RON/ pers
Cheltuieli ghid turistic: 5/ pers => 21 RON/pers
Cheltuieli ofer: 3/pers => 12 RON/pers
Comision agenie: 15%
TVA: 24%

23

ANALIZ DE PRE

Nr.
Articole de
Cr
calculaie
t.
1.
2.
3. CHELTUIELI
4. DIRECTE
5.
6.

Elemente de
cheltuieli
Mas
Cazare
Transport
Cheltuieli
culturale
Cheltuieli ghid
Cheltuieli ofer

7.

TOTAL CHELTUIELI
DIRECTE

8.

COMISON AGENIE 15%

9.
10.
11.
12.

TVA 24%
TOTAL COSTURI
ROTUNJIRI
TOTAL PRE VNZARE

Valoarea
Per turist (RON)

Total (RON)

104
235
143,73

2080
4700
2874,6

138

2760

21
12

420
240

653,73

10314,6

653,73*15%=
10314,6*15%=
98,06
1547,19
98,06*24%= 23,53 1547,19*24%=371,33
775,32
12233,12
- 0,32
- 0,12

775 RON

12233 RON

24

Bibliografie
- Diacon, Vasile, Vechi Asezari pe Suha Bucovineana, Iasi, Editura Universitatea Alexandru Ioan
Cuza, 1989;
- Popescu Sireteanu, Ion, Bucovina. Oameni i cri, Timioara, Editura Augusta, Artpress,
2005;
- Nistor, Ion , Istoria bisericii din Bucovina, Bucuresti, Editura Domnitor, 2007;
- Camilar, Mihai, Bucovina ghid turistic, Bucuresti, Editura Ad Libri, 2005;
- Cherciu, Ion, Traditii si credinte populare din Bucovina, Editura Enciclopedica, 2007;
- Motor de cautare: www.google.com;
- Enciclopedii:
www.wikipedia.ro.
http://www.campulungmoldovenesc.ro
http://www.romguide.ro
http://www.romanianmonasteries.org
http://www.etur.ro
http://www.hergheliaradauti.com

25

26