Cuvantul "tsunami" provine din limba japonez, din cuvintele: "tsu" care

nseamn "port" i "nami" care nseamna "val" (val de port).

Acest tip de valuri se formeaz atunci cnd are loc un cutremur sub ap.
Focarul cutremurului este punctul unde apare o ruptur, pietrele se sparg
i sunt generate primele unde seismice. Energia mpinge apa n sus
deasupra nivelului mrii. Acesta este punctul de natere al unui tsunami i,
n prim faz, pe rm se vede c apele se retrag foarte mult, ca din senin.
"Odat ce apa a fost mpins n sus, fora gravitaional acioneaz pe
suprafaa apei. Capacitatea unui val tsunami de a-i mentine viteza este
dat de adncimea apei. Un val tsunami se misc mai repede n ape
adnci dect n ape cu adncime mic. Aa se face c un val tsunami are
cam un metru atunci cand se deplaseaz prin ape adnci i poate atinge
nlimi foarte mari cnd se apropie de rm, unde apa este mai mic",
Unei viteze de 8o - 100 km /h n cazul unui val normal, i corespunde o
vitez de 800 - 1 000 km / h pentru un tsunami. Dac frecvena valurilor
obinuite este de 5 - 20 secunde, pentru tsunami aceasta este de 10
minute - 2 ore, iar dac lungimea valurilor obinuite este de 100 - 200
metri - pentru tsunami, acesat este de 100 - 500 km.

O alta diferenta este ca in interiorul unui val de vnt, micarea apei

este circular, pe cnd n cazul unui val seismic aceasta este linear.
n momentul impactului asupra uscatului continental, creasta valului
poate ajunge pn la 32 m. Mecanismul de formare a acestor creste
este similar cu cel de formare a valurilor de vnt: frecarea cu fundul
oceanic ncetinete viteza de deplasare i crete amplitudinea valului

Aadar exist o corelaie direct ntre adncimea oceanului

i viteza de propagare a valulurilor.

Alte cauze :
Prbuirea unor asteroizi n oceane.
Seisme sau alunecri submarine.
Dislocri abrupte de roci (de exemplu alunecarea brusc n trecutul
geologic a unei pri a insulei Runion n ocean).
Dislocri brute de gheari n oceane.