Sunteți pe pagina 1din 25

rCapitolul I.

PRINCIPIILE DE TERAPIE ANTIBACTERIANA


Tratamentul bolilor infectioase trebuie sa indeplineasca mai multe deziderate:
sa fie initiat cat mai devreme in evolutia bolii, aceasta fiind o conditie
esentiala;
sa fie complet, cumuland toate posibilitatile de atac. Se disting astfel 4 tipuri de
masuri terapeutice :
1.
tratamentul etiologic ;
2.
tratamentul patogenetic ;
3.
tratamentul simptomatic ;
4.
tratamentul igieno-dietetic.

sa fie individualizati in functie de particularitatea cazului ;

sa fie malabil, adaptat evolutiei ;

sa aiba in vedere toleranta, contraindicatiile si nu in ultimul rand, pretul de


cost.
Tratamentul etiologic : insumeaza masurile destinate anihilarii agentului patogen sau a
toxinelor elaborate de acestea. Se diferentiaza doua posibilitati :
tratamentul etiotrop propriu-zis prin utilizarea preparatelor antibacteriene,
antivirale, antimicotice ;
tratamentul imun prin care unii agenti sau toxinele lor sunt anihilati pe calea
apararii a organismului prin anticorpi specifici.
Tratamentul patogenetic : prin aceasta forma se inteleg toate masurile necesare combaterii
unor efecte induse de agentul patogen sau corectarii unor insuficiente sau dezechilibre majore,
cum ar fi :
terapia antiinflamatoare, anticonvulsivanta, depletiva, reechilibrarea
hidroelectrolitica, acido-bazica, carditonica, etc.
Tratamentul simptomatic : aceasta urmareste combaterea sindromului algic (prin utilizarea
antialgicelor), a hiperpirexiei (prin utilizarea antitermicelor), atenuarea tusei (inhibitori
centrali), sedare (sedative), etc.
Tratamentul igienico-dietetic : acest tip cuprinde repausul la pat, regimul alimentar (hidrolacto-zaharat, hiposodat, hipoglucidic, hipoproteic) adaptat de la caz, la caz.
Decizia de a initia, continua si/sau sista terapia antibacteriana, trebuie efectuata cu precautie.
I.

Alegerea terapiei antibacteriene empirice

Agentul etiologic este adesea necunoscut in momentul initierii unui tratament. In acest caz,
tratamentul prezumtiv trebuie orientat spre agentii etiologici cei mai frecventi intalniti,
utilizand o schema ce poseda cel mai ingust spectru ce poate acoperi microorganismele
implicate. Tratamentul va trebui uterior modificat, in concordanta cu evolutia pacientului si cu
rezultatele de laborator.
In momentul evaluarii initiale efectuarea unei coloratii gram din
materialul patologic potential infectat, permite adesea un diagnostic
prezumtiv, rapid si poate fi esentiala pentru interpretarea rezultatelor
ulterioare.

Modele de sensibilitate locala trebuie luate in considerare in selectarea


empirica a terapiei, deoarece acestea pot varia in limite foarte largi intre
comunitati.
Hemoculturile, culturile sunt necesare pentru un diagnostic precis si
pentru testarea sensibilitatii germenilor.
Testarea sensibilitatii antibacteriene permite o selectie rationala a
agentilor antimicrobieni si trebuie utilizata pe aproape toate culturile pozitive
semnificative.
Testarea diagnostica rapida cum ar fi utilizarea reactiei de polimerizare in
lant (PCR) si detectarea antigenelor bacteriene, poate sa furnizeze o
confirmare precoce a prezentei unui agent infectios.
II.

Statusul gazdei

Starea clinica a pacientului contribuie la luarea deciziei asupra rapiditatii cu care trebuie
instituit tratamentul, caii de administrare si terapiei. Pacientii necesita a fi evaluati prompt, din
punct de vedere al stabilitatii hemodinamice, evolutiei procesului infectios, rapid, progresiv,
care poate ameninta viata, dar si din punct de vedere al deficitelor imunologice.

Momentul initierii terapie antimicrobiene in situatia unui


tablou clinic acut, terapia empirica este initiata imediat dupa prelevarea probelor
biologice. Se impune intsruirea tratamentului antibacterian la pacientii
splenectomizati, neutropenici, si in general la toti pacientii imunodeprimati.

Calea de administrare in infectiile sistemice, de cele mai


multe ori, se recurge la administrarea intravenoasa in bolus sau microperfuzii.
Administrarea orala este recomandata petru continuarea tratamentului parenteral,
sau cand este tolerata in infectii usoare si medii, doar daca este posibil atingerea
de concentratii adecvate la locul infectiei.

Tipul tratamentului tratamentul bactericid este de preferat


fata de cel bacteriostatic, mai ales in cazul infectiilor severe, la pacientii
imunodeprimati

Graviditatea si perioada puerperala desi nici un agent


antibacteria nu este cunoscut a fi complet sigur in timpul sarcinii,
betalactaminele si cefalosporinele sunt cele mai frecvent utilizate in aceasta
situatie. Tetraciclinele, fluorochinolonele, aminoglicozidele, sulfamidele, sunt
total contraindicate.

III.

Combinatii antimicrobiene

Utilizarea combinatiilor antimicrobiene trebuie pe cat se poate evitata, datorita toxicitatii


antagonismului farmacologic si selectiei de tulpini rezistente. Utilizarea empirica a
combinatiilor antibacteriene pentru a acoperi un spectru cat mai larg, este justificata doar la
pacientii cu infectii severe in situatii in care :
Identificarea agentului patogen nu este clara ;
2

Agentul etiologic suspectat are o susceptibilitate antimicrobiana variabila ;


Esecul initierii unei terapii antibacteriene eficiente ar putea creste morbiditatea
sau mortalitarea.
Combinatiile antibacteriene sunt indicate pentru a crea sau a produce un efect sinergic (de ex.
sepsis, endocardite, peritonite, meningite, etc.)
IV. Stabilirea terapiei antibacteriene
In momentul initerii unui tratament antibacterian, trebuie luate in considerare urmatoarele :
Agentul etiologic a fost identificat?
Este adecvata concentratia agentului la locul infectiei?
S-au dezvoltat agentii patogeni rezistenti ?
Daca sindromul infectios persista, aceasta se datoreaza unui proces infectios, sau este
vorba despre o alta afectiune ?
IV. Durata terapiei
Depinde de natura infectiei si de severitatea tabloului clinic. Tratamentul antibiotic necesita a
fi continuat si dupa ce pacientul a devenit afebril, aceasta fiind monitorizat clinic, bilogic. In
general, in infectiile medii, durata terapiei este intre 10-14 zile, iar in infectiile severe, aceasta
se poate prelungi la saptamani, luni (endocardite, artrite, osteomielite, etc.).

Capitolul II.
TRATAMENTUL ANTIBACTERIAN
Tratamentul antibacterian insumeaza tote masurile destinate anihilarii agentului patogen,
inclusiv a toxinelor elaborate de agentii infectiosi.
Actiunea antibioticelor asupra germenilor sensibili poate fi :
Bactericida - distrugerea bacteriana ;
Bacteriostatica - stoparea procesului de multiplicare bacteriana.
PRINCIPALELE CLASE DE ANTIBIOTICE
I.
-

BETALACTAMINELE
Penicilina (1941- descoperita de Fleming) este cel mai frecvent utilizata in zilele
noastre

Sunt antibiotice bactericide, nu poseda un efect postantibiotic (cu exceptia


carbapenemelor)
CLASIFICARE

Peniciline
Asocieri de betalactamine cu inhibitori de betalactamaze
Cefalosporine
Carbapeneme
Monobactami

PENICILINELE NATURALE
Spectrul de actiune al penicilinelor este legat de capacitatea de penetrare in celula bacteriei,
inegala de la o specie, la alta. Penicilina este activa in vitro pe :
- Coci gram pozitivi (streptococi, pneumococi, streptococi anaerobi) ;
- Coci gram negativ (memingococi, gonococi);
- Bacilli gram pozitiv: aerobi (carbunos, difteric);
anaerobi (clostridiile, bacillus tetani).
- Spirochetacee (treponema, leptospira, borrelia);
- Bacilli gram negative (pasteurella si fusobacterium);
Penicilina G:
- Disponibila sub doua forme: sodica si potasica ;
- Doza : 50000 U-250000 MU/kgc/zi ;
- Fractionata in 2-3 prize, intramuscular, intravenos ;
- Eliminare renala ;
- Penetrabilitate inegala, excelenta in tractul respirator superior, inferior, nula in oase,
articulatii, ochi, saliva, limfa;
- Netoxica in doze mari.
Peniciline orale:
- Penicilina V
Doza: 3-6 MU/zi la adult; 0.05 MU/kg la copil
Administrare per os, in absenta alimentelor
Peniciline cu actiune prelungita:
- Procain-penicilina
- Benzantin-penicilina
- Moldamin, Efitard 1200000 MU la adulti, 600000 U la copii, utilizate pentru
profilaxia reumatismului articular acut (RAA) si glomerulonefrita poststreptococica
(GNPS)
PENICILINELE CU SPECTRU LARGIT
a)
Aminopenicilinele : spectrul de actiune tulpini nesecretorii de penicilinaze
ale enetrobacteriaceelor uzuale (Salmonella, Shigella, Escherichia coli, Klebsiella, H.
influenzae, Bordetella pertussis si parapertussis)
1. Ampicilina :

oral, parenteral

Difuziune excelenta in tesuturi

Resorbtie buna si rapida, neinfluentata de alimentatie

Doza :

50-200 mg/kgc/zi la copii (oral, i.v., i.m.)


4


250-500 mg-4x/zi la adulti
2. Amoxicilina :
Antibiotic utilizat frecvent in infectii acute ale tractului respirator superior, inferior
50-150 mg/kgc (oral, i.v., i.m.)
b) Carboxipenicilinele:
1.Carbenicilina :
active Pseudomonas, Proteus, Enterobacter, Morganella, Provinencia, Serratia
spp ;
se utilizeaza numai parenteral.
2.
Ticarcilina :
Spectru asemanator, mai activ pe Pseudomonas
Doza : 50 mg-200 mg/kgc/zi i.v., in infectii sistemice
3.
Ticarcilina+Acid clavulanic (Timentin): mult mai active pe germeni gram negative
c) Ureidopenicilinele:
1. Azlocilina

Active pe coci gram pozitiv, Enterobacteriacee, Acinetobacter, Serratia


marcescens, Pseudomonas aeruginosa, Klebsiella, Escherichia coli;

Doza: 12-16g/zi la ore, i.v.


2. Piperacilina
3. Mezocilina :
Activa pe gram negativ, actiune antipiocianic, Proteus
50-200 mg/kgc/zi i.v.
4. Piperacilina/Tazobactam=Tazocilina (Tazocin)
Doza:
50-100 mg/kgc/zi i.v.
200-350 mg/kgc/zi
d) Amidino-penicilinele: - active doar pe bacili gram negative Pivmecilinam,
Mecilinam
0,61,6 g/3x/zi i.v. la adult

10-15 mg/kgc/zi i.v. la copil

Active pe Escherichia coli, Klebsiella, Enterobacter, Proteus

Administrare : oral, parenteral 200-600 mg/3x/zi


e) Peniciline antistafilococice : Izoxazolipeniciline Oxacilina, Cloxacilina,
Dicloxacilina
Metilicilina
Nafcilina
In prezent, rezistenta stafilococului la aceste antibiotice se ridica pana la 30%.
Doza : 50-100 mg/kgc/zi i.v., i.m., p.o.
Peniciline asociate cu inhibitori naturali de betalactamaze :
1.
Augmentin (Amoxicilina+Acid clavulanic)
2.
Timentin (Ticarcilina+Sulbactam)
3.
Unasyn (Ampicilina+Sulbactam)
4.
Tazocilina (Piperacilina+Tazobactam)
Augmentin :

Aciune : Haemofhilius influenzae, Branhamella (infectii de cai respiratorii


superioare, inferioare)
5

Doza :30-50 mg/kgc/zi 2-3 adm. p.o., i.v.


Trimentinul:
Utilizat in infectiile genitourinare, abdominale, pelviene cu activitate pe bacili gram
negative
Doza: 3,1 g la 6 ore i.v.
Tezobactamul:
12-22,5 g/zi la adult, i.v./24h, la 8h interval
Difuzeaza excelent in LCR, activ pe bacili gram negativ (piocianic, Klebsiella)
CEFALOSPORINELE
S-a propus, si se mentine clasificarea cefalosporinelor in generatii (I, II, III, IV) in functie de
ordinea aparitiei lor, dar si tinandu-se cont de farmacologia si spectrul lor de actiune.

Administrare parenterala
Cefalotina : 2-10 g/zi i.v. la adult
Cefaloridina
Cefazolina : 2-6 g/zi i.v. la adult
Cefacetril
Cefanona

Administrare orala
Cefalexina : 2-4 g/zi p.o. la adult
Cefadroxil : 50-100 mg/kgc la copil
Cefatrizina : 2-3 g/zi p.o.
Cefradina
Cefadrezil 0,5-1 g 2x/zi p.o.

Tabel I Cefalosporinele de generatia I


Spectru actiune:
Coci, bacili gram pozitiv, inclusive stafilococul secretor de penicilinaza
Gram negativ: Escherichia coli, Proteus, Klebsiella
Absorbtie digestive buna, difuziune tisulara buna, toleranta buna. Ineficiente pe
enterococi, Listeria, SAMR
Indicatii : infectii ORL, bronsite comunitare, infectii urinare joase, infectii cutanate,
antibiotico-profilaxie in chirurgie.
Administrare parenterala
Cefamandola : 50-150 mg/kgc i.v.
Cefuroxim axetil : 20-100 mg/kgc i.v.la copil
Cefotiam
Cefoxitina : 80-160 mg/kgc i.v.

Administrare orala
Cefaclor : 20-40 mg/kgc
Cefprozil

Tabel II Cefalosporinele de generatia a II-a

Au o activitate antibacteriana mai puternica, fata de stafilococii patogeni, streptococi,


enterococi si pe unii bacili gram negativ (Haemophilius), coci gram negativ
(Neisseria spp.)
Penetrabilitate tisulara buna, exceptand SNC ;
Indicatii : infectii ORL, pneumonii comunitare, infectii ginecologice, cutanate si de parti moi,
infectii urinare, antibiotico-profilaxie.

Cafalosporinele de generatia a III-a

Spectru antibacterian larg, difuziune tisulara prin membrane, stabilitate la actiunea


betalactamazelor
Cefalosporinele de extrema stanga activi pe bacili gram negativ si coci gram
pozitiv (Ceftriaxona)
Cefalosporinele de centru cu activitate pe bacilul piocianic (Ceftazidima si
Cefoperazona)
Cefalosporinele de extrema dreapta activitate deosebita pe bacili gram negativ
anaerob (Bacteroides fragilis)
Nu sunt active pe enterococ, Listeria, SAMR
Penetrabilitate excelenta tisulara, LCR

Adminstrare parenterala
Cefotaxime: 100-200 mg/kgc i.v.
Ceftizoxime: 100-200 mg/kgc i.v.
Ceftriaxona: 50-100 mg/kgc i.v.
Cefoperazona: 50-100 mg/kgc i.v.
Ceftazidima: 50-100 mg/kgc i.v.
Cefsulodina: 50-100 mg/kgc i.v.
Moxalactam: 50-100 mg/kgc i.v.
Flemoxef: 50-100 mg/kgc i.v.

Administrare orala
Cefixima: 8 mg/kgc/zi la copil
Cefpodoxima: 200-400 mg/zi la adult
Cefdinir:300-600 mg/zi la adult
Ceftibuten: 9 mg/kgc/zi la copil

Tabel III Cefalosporinele de generatia a III-a


Cefalosporinele de generatia a IV-a
Activitate pe: Citrobacter, Enterobacter, Pseudomonas aeruginosa
Indicatii: infectii severe intraabdominale, infectii bacteriene la neutropenici
Cuprind : Cefeprim : 2-6 g/zi i.v. la adult
Cefpiramida
Cefpirom : 2-4 g/zi i.v. la adult
CARBAPENEME
Sunt agentii importanti, utilizati in infectiile sistemice severe, cu agentii patogeni, producatori
de betalactamaze (Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter spp., Enterobacter spp., Serratia
spp., Proteus vulgaris, Providencia spp., Morganella)
Spectrul de actiune : coci gram pozitiv, coci gram negativ, bacili gram negativ, bacili gram
pozitiv, unii anaerobi; sunt antibiotice cu spectru ultra larg.
Pot fi utilizate in monoterapie, in infectii sistemice severe.
Tienamicina+Cilastatin (Tienam):
Inactiva pe SAMR, Pseudomonas aeruginosa
Doza:
15-25 mg/kgc/zi, i.v. la 8-12 ore la copil
2-4 g i.v. la adult; nu se recomanda in infectiile sistemului nervos central
Meropenem-Meronem :
Mai activi, decat anteriorul pe piocianic
Are o penetrare antibacteriana mai rapida si mai intensa

Este preferat in infectiile SNC


Doza : 30-40 mg/kgc/zi i.v.la 8 ore
Ertapenem:
Utilizat frecvent in infectiile severe abdominale, peritonite, pancreatite, infectii
cutanate si da parti moi
Doza: 1 g/zi i.v. la adult in priza unica
Alti reprezentanti ai seriei: Panipenem, Doripenem, Feropenem.
MONOBACTAMI
Poseda un singur inel betalactamic.
Aztreonam spectru de activitate redusa : germeni gram negativ, inactiv pe coci gram pozitiv.
Penetreaza bine tisular si LCR. Utilizat in infectii urinare, genitale, hepatobiliare, abdominale,
osteoarticulare, sepsis, meningite.
MACROLIDELE

Primul reprezentant al seriei Eritromicina (1952)


Toate macrolidele actioneaza intracelular
Eritromicina bacteriostatica in doze mici, bacteriocida in doze mari
Spectru de actiune: coci si bacili gram pozitiv, aeobi si anaerobi, coci gram negative
Bacili gram negativ Bordetella pertussis, Haemophilius influenzae, Legionella,
Helicobacter
Microbacterii atipice
Spirochete
Clamydia pneumoniae, ricketsii
Toxoplasma gondii.
De extractie naturala
Cu 12 atomi C
Cu 14 atomi C
Cu 15 atomi C
Cu 16 atomi C
Cu 17 atomi C

De semisinteza
Metilmicina
Eritromicina
Oleandomicina

Spiramicina
Josamicina
Lancacidina

Trioleandomicina
Roxitromicina
Claritromicina
Azitromicina
Rokitamicina
Miokacina

Tabel IV Clasificarea macrolidelor


Erirtromicina: 30-50 mg/kgc/zi p.o.
Spiramicina: 50 mg/kgc/zi p.o.
Claritromicina: 250-500 mg/2x/zi p.o., i.v. (15 mg/kgc/zi)
Azitromicina: 250-500 mg/zi la adult p.o., i.v. ; 10 mg/kgc/zi la copil p.o., i.v.
KETOLIDELE: reprezinta o noua clasa de antibiotice din familia macrolidelor.

Telitromicina: active pe streptococ, stafilococ, pneumococ, bacili gram negative,


Haemophilius, Moraxella, Bordetella, Legionella. Sunt utilizate in pneumonii comunitare,
sinuzite, angine, faringite.
SINERGISTINE: (Quinupristin+Dalfopristin=Sinercid): Antibiotice active pe germeni gram
pozitiv si gram negativ, aerobi si anaerobi (SAMR, pneumococi, entreococi).
LINCOSAMODELE:
Mai active pe Bacteroides, penetreaza in os si articulatii, plamani, sinusuri, cai biliare.
Indicate: in tratamentul osteomielitelor si osteoartritelor stafilocicice, si in infectiile cu
bacili gram negativ, anaerob pulmonare sau genito-abdominale-pelvine
Lincomicina :
30-40 mg/kgc/zi, 2-3x/zi i.v., i.m.
Clindamicina :
Derivat de semisinteza a Lincomicinei
Administrare orala (Dalacin), i.m, i.v.
Doza
15-40 mg/kgc/zi la copii
0,6-2,4 g/zi la adulti

Efecte adverse: colite secundare, ulceromembranoase cu Clostridium dificile


GLICOPEPTIDELE :
Mecanism de actine : inhiba sinteza peretelui celular
Antibiotice bactericide
Spectru de actiune : stafilococ aureu patogen si epidermidis, inclusiv tulpinele
rezistente la meticilina, streptococi de grup B, enterococi, pneumococi, germeni
anaerobi gram pozitiv si negativ, Listeria monocytogenes
Indicate in infectiile severe cu SAMR
Efexte adverse: nefrotoxicitate
Teicoplanina: 6 mg/kgc/zi prima zi 3mg/kgc/zi i.v.
Vancomicina: 10-40 mg/kgc/zi i.v. (penetrabilitate in LCR)
AMINOGLICOZIDELE
Bactericide, sunt utilizate in asociere cu alti agenti antibacterieni, in infectii severe,
cauzate de germeni aerobi, gram pozitiv si negativ
Administrare i.m., i.v.
Reactii adverse:ototoxicitate, nefrotoxicitate, blocada neuromusculara
Spectru larg: bacili gram negativ, coci gram pozitiv, microbacterii tipice, atipice
1944

1963

1972

Streptomicina : 15 mg/kgc/zi i.m.


Neomicina
Kanamicina
Gentamicina: 3-5 mg/kgc i.v., i.m./zi
Tobramicina: 2 mg/kgc/zi i.v.
Sisomicina
Dibekacina: 3 mg/kgc.zi i.v., i.m.
Amikacina: 5-7-15 mg/kgc/zi i.v., i.m.
9

1975
1978
1980

Netilmicina: 4-7 mg/kgc/zi i.v., i.m.


Isepamicina: 8-15 mg/kgc/zi i.v., i.m.
5- Episisomicina
Sagamicina

Tabel V Aminoglicozide si anul descoperirii


ANTIBIOTICELE POLIPEPTIDE
Sunt antibiotice de extractie naturala, din bacterii di genul Bacillus: poliminele B si E,
Bacitracina, Tirotricina
Antibiotice bactericide nu se absorb din intestin, prezinta actiune locala toxicitate
renala
Colimicina (Colistina, Polimixina E) :
Cel mai putin toxic
Administrare orala, i.v.
Doza : 100000-250000 U/kg/zi, recomandat in boala diareica acuta, cu germeni
sensibili (Shigella, Salmonella)
Administrat parenteral, este indicat in infectii urinare, genitale, sistemice,
meningite (activa pe Acinetobacter, Pseudomonas aeruginosa, enterococ)
CLORAMFENICOLII
Antibiotice bacteriostatice, mod de administrare oral, parenteral (Cloramfenicolul,
Tiamfenicolul)
Spectru de actiune: streptococi, grupele A, B si viridans, pneumococi, gonococi,
meningococi, Listeria, Salmonella, Shigella, Haemophilius, Vibrio cholerae,
ricketsioze
Penetrare in LCR utilizat in meningite, abcese cerebrale
Doza: 25-50 mg/kgc/zi
Efecte secundare: anemie hemolitica, aplastica, ireversibila si fatala
SULFAMIDELE
Preparate bacteriostatice
Spectru de actiune extinsa: Haemophilius, Shigella, Listeria, Pneumococ,
Pneumocystis
Efectele secundare : anemie aplastica, neutropenie, reactii alergice (sindrom StevensJohnson)
Clotrimazolul (BISEPTOL):
Cuprinde Trimetoprim/Sulfametoxazol
Administrare orala, parenterala
Doza: 4-6 mg 2x/zi
Pirimetamina+Sulfadoxina=Fansidar: folosit in tratamentul malariei, toxoplasmozei
FLUROCHINOLONELE
1962 Acidul nalidixic
Antibiotice bactericide

10

Spectru de actiune: coci gram pozitiv (stafilococi, enterococi), gram negativ (Neisseria
spp.), enterobacteriacee, bacili gram negativ, inclusive Pseudomonas aeruginosa,
microbacterii, mycoplasme, clamydii
Administrare orala, parenterala
Eliminare urinara, biliara
Efecte secundare: sunt contraindicate la copii hematologice, nervoase, hepatice

Norfloxacina: 800 mg/zi p.o.


Pefloxacina: 800 mg/zi p.o.
Ciprofloxacina: 800 mg/zi p.o.;
400-600 mg/zi i.v.
Ofloxacina: 400-800 mg/zi p.o.

Lomefloxacina: 400-800 mg/zi p.o.


Sparfloxacina
Gatifloxacina: 400 mg/zi p.o.
Levofloxacina: 500-1000 mg/zi p.o., i.v.
Moxifloxacina: 400 mg/zi p.o., i.v.

Tabel VI Florochinolone noi


BENZIMIDAZOLI Metronidazolul
Spectru de actiune: anaerob, gram pozitiv si negativ
Efect bactericid
Mod de administrare : oral, parenteral
Indicatii : parazitoze, tetanos, Helicobacter Pylori, colita ulceroasa, chirurgia colonului
Doza : 50 mg/kgc/zi 3x/zi
CICLINELE
Sunt antibiotice bacteriostatice, dar pot fi bactericide in anumite situatii
Active pe coci gram pozitiv, coci gram negative, bacilli gram pozitiv, bacili gram
negativ
Contraindicatie in sarcina, alaptare, copii, pacienti cu insuficienta renala
Tertaciclina: 25-30 mg/zi p.o., i.v.
Doxiciclina: 200 mg/zi p.o., i.v.
Minociclina: 200 mg/zi p.o., i.v.
Tigecylina (Tygacil): activ pa SAMR
OXAZOLIDINONE
Sunt antibiotice bacteriostatice
Active pe: coci gram pozitiv aerobi, inclusiv SAMR, enterococ fecal, bacili gram
pozitiv; indicate in infectii severe, pneumonii nozocomiale, infectii de parti moi,
neuroinfectii, etc.
Linezolid: 1,2 g/zi i.vi., p.o., la 12 ore
ANTIFUNGICE
Fungicide, fungistatice
Antifungice sistemice, locale
Clasa de antifungice

Mecanism de actiune

11

1, Poliene
Amfotercina B
Amfotercina B liposomala
Nistatina
2, Azoli
Ketoconazol
Miconazol
Fluoconazol
Intraconazol
Voriconazol
Posaconazol
3, Alilamine
Terbinafina
4, Flucitoza
5, Griseofulvina
6, Echinocandine
Anidulafungin
Caspofungin
Micafungin

Fungistatice
Fungicide la doze mari

Blocheaza sinteza ergosterului

Fungicid
Inhiba sinteza acizilor nucleici
Inhiba sinteza acizilor nucleici si
mitozele
Blocheaza sinteza 1,2 beta-glucan cu
dezorganizare de peretele celular fungic

Tabel VII Antifungice clasificare


Indicatii: infectii sistemice cu Cryptococcus, candidoze severe (Amfotericina B, Fluconazol),
aspergiloza invaziva, fusarioza, infectii invazive cu tulpini de Candida nonalbicans
(Voriconazol, Caspofungin), stomatite (Nistatin).
Efecte adverse: hepatotoxicitate, nefrotoxicitate, fotosensibilizare, hipotensiune arteriala,
tulburari digestive.
AGENTI ANTIHERPETICI
Aciclovir: 10-40 mg/kgc/zi p.o., i.v., indicat un encefalita herpetica, herpesul neonatal,
infectii cu VVZ sau HSV, herpes genital
Valaciclovir: 0,5 g 2x/zi p.o., indicat in herpes zoster, infectii genitale cu HSV
Famaciclovir: 0,5 g 3x/zi p.o., indicat pe susele acyclovir rezistente
Glaciclovir: 2x5 mg/kgc/zi p.o. sau intravitros utilizat in terapia sau profilaxia
infectiei cu CMV. Reactii adverse : meduloxicitate, hapatotoxicitate, nefrotoxicitate,
cefalee, convulsii
Valganciclovir: 900x2 mg/zi p.o. utilizat in terapia sau profilaxia infectiei cu CMV
Foscarnet: 2x90 mg/kgc/zi p.o. utilizat in infectia CMV si cea cu herpes virusuri
Cidofovir :5 mg/kgc i.v., utilizat in infectia CMV, la pacientii HIV si in papilomatoza
AGENTI ANTIVIRALI
Agentii antigripali suprima replicarea virala
Amantadina, Rimantadina: 100 mgx2/zi p.o. Efecte adverse : cofuzie, agitatie,
tulburari de somn.

12

Zanamivirul (Relanza): 10 mgx2/zi, 5 zile. Se utilizeaza in decurs de 30 ore de la


debutul simptomelor gripale, activ pe virulsul gripal A,B
Oseltamivir (Tamiflu): 75 mgx2/zi p.o., 5 zile, inhibitor al neuraminidazei, activ pe
virusul gripal A, B.

Capitolul I.
PRINCIPIILE DE TERAPIE ANTIBACTERIANA
Tratamentul bolilor infectioase trebuie sa indeplineasca mai multe deziderate:
sa fie initiat cat mai devreme in evolutia bolii, aceasta fiind o conditie
esentiala;
sa fie complet, cumuland toate posibilitatile de atac. Se disting astfel 4 tipuri de
masuri terapeutice :
5.
tratamentul etiologic ;
6.
tratamentul patogenetic ;
7.
tratamentul simptomatic ;
8.
tratamentul igieno-dietetic.

sa fie individualizati in functie de particularitatea cazului ;

sa fie malabil, adaptat evolutiei ;

sa aiba in vedere toleranta, contraindicatiile si nu in ultimul rand, pretul de


cost.
Tratamentul etiologic : insumeaza masurile destinate anihilarii agentului patogen sau a
toxinelor elaborate de acestea. Se diferentiaza doua posibilitati :
tratamentul etiotrop propriu-zis prin utilizarea preparatelor antibacteriene,
antivirale, antimicotice ;
tratamentul imun prin care unii agenti sau toxinele lor sunt anihilati pe calea
apararii a organismului prin anticorpi specifici.
Tratamentul patogenetic : prin aceasta forma se inteleg toate masurile necesare combaterii
unor efecte induse de agentul patogen sau corectarii unor insuficiente sau dezechilibre majore,
cum ar fi :
terapia antiinflamatoare, anticonvulsivanta, depletiva, reechilibrarea
hidroelectrolitica, acido-bazica, carditonica, etc.
Tratamentul simptomatic : aceasta urmareste combaterea sindromului algic (prin utilizarea
antialgicelor), a hiperpirexiei (prin utilizarea antitermicelor), atenuarea tusei (inhibitori
centrali), sedare (sedative), etc.
Tratamentul igienico-dietetic : acest tip cuprinde repausul la pat, regimul alimentar (hidrolacto-zaharat, hiposodat, hipoglucidic, hipoproteic) adaptat de la caz, la caz.
Decizia de a initia, continua si/sau sista terapia antibacteriana, trebuie efectuata cu precautie.
I.

Alegerea terapiei antibacteriene empirice

13

Agentul etiologic este adesea necunoscut in momentul initierii unui tratament. In acest caz,
tratamentul prezumtiv trebuie orientat spre agentii etiologici cei mai frecventi intalniti,
utilizand o schema ce poseda cel mai ingust spectru ce poate acoperi microorganismele
implicate. Tratamentul va trebui uterior modificat, in concordanta cu evolutia pacientului si cu
rezultatele de laborator.
In momentul evaluarii initiale efectuarea unei coloratii gram din
materialul patologic potential infectat, permite adesea un diagnostic
prezumtiv, rapid si poate fi esentiala pentru interpretarea rezultatelor
ulterioare.
Modele de sensibilitate locala trebuie luate in considerare in selectarea
empirica a terapiei, deoarece acestea pot varia in limite foarte largi intre
comunitati.
Hemoculturile, culturile sunt necesare pentru un diagnostic precis si
pentru testarea sensibilitatii germenilor.
Testarea sensibilitatii antibacteriene permite o selectie rationala a
agentilor antimicrobieni si trebuie utilizata pe aproape toate culturile pozitive
semnificative.
Testarea diagnostica rapida cum ar fi utilizarea reactiei de polimerizare in
lant (PCR) si detectarea antigenelor bacteriene, poate sa furnizeze o
confirmare precoce a prezentei unui agent infectios.
II.

Statusul gazdei

Starea clinica a pacientului contribuie la luarea deciziei asupra rapiditatii cu care trebuie
instituit tratamentul, caii de administrare si terapiei. Pacientii necesita a fi evaluati prompt, din
punct de vedere al stabilitatii hemodinamice, evolutiei procesului infectios, rapid, progresiv,
care poate ameninta viata, dar si din punct de vedere al deficitelor imunologice.

Momentul initierii terapie antimicrobiene in situatia unui


tablou clinic acut, terapia empirica este initiata imediat dupa prelevarea probelor
biologice. Se impune intsruirea tratamentului antibacterian la pacientii
splenectomizati, neutropenici, si in general la toti pacientii imunodeprimati.

Calea de administrare in infectiile sistemice, de cele mai


multe ori, se recurge la administrarea intravenoasa in bolus sau microperfuzii.
Administrarea orala este recomandata petru continuarea tratamentului parenteral,
sau cand este tolerata in infectii usoare si medii, doar daca este posibil atingerea
de concentratii adecvate la locul infectiei.

Tipul tratamentului tratamentul bactericid este de preferat


fata de cel bacteriostatic, mai ales in cazul infectiilor severe, la pacientii
imunodeprimati

Graviditatea si perioada puerperala desi nici un agent


antibacteria nu este cunoscut a fi complet sigur in timpul sarcinii,
betalactaminele si cefalosporinele sunt cele mai frecvent utilizate in aceasta
situatie. Tetraciclinele, fluorochinolonele, aminoglicozidele, sulfamidele, sunt
total contraindicate.

14

III.

Combinatii antimicrobiene

Utilizarea combinatiilor antimicrobiene trebuie pe cat se poate evitata, datorita toxicitatii


antagonismului farmacologic si selectiei de tulpini rezistente. Utilizarea empirica a
combinatiilor antibacteriene pentru a acoperi un spectru cat mai larg, este justificata doar la
pacientii cu infectii severe in situatii in care :
Identificarea agentului patogen nu este clara ;
Agentul etiologic suspectat are o susceptibilitate antimicrobiana variabila ;
Esecul initierii unei terapii antibacteriene eficiente ar putea creste morbiditatea
sau mortalitarea.
Combinatiile antibacteriene sunt indicate pentru a crea sau a produce un efect sinergic (de ex.
sepsis, endocardite, peritonite, meningite, etc.)
IV. Stabilirea terapiei antibacteriene
In momentul initerii unui tratament antibacterian, trebuie luate in considerare urmatoarele :
Agentul etiologic a fost identificat?
Este adecvata concentratia agentului la locul infectiei?
S-au dezvoltat agentii patogeni rezistenti ?
Daca sindromul infectios persista, aceasta se datoreaza unui proces infectios, sau este
vorba despre o alta afectiune ?
IV. Durata terapiei
Depinde de natura infectiei si de severitatea tabloului clinic. Tratamentul antibiotic necesita a
fi continuat si dupa ce pacientul a devenit afebril, aceasta fiind monitorizat clinic, bilogic. In
general, in infectiile medii, durata terapiei este intre 10-14 zile, iar in infectiile severe, aceasta
se poate prelungi la saptamani, luni (endocardite, artrite, osteomielite, etc.).

Capitolul II.
TRATAMENTUL ANTIBACTERIAN
Tratamentul antibacterian insumeaza tote masurile destinate anihilarii agentului patogen,
inclusiv a toxinelor elaborate de agentii infectiosi.
Actiunea antibioticelor asupra germenilor sensibili poate fi :
Bactericida - distrugerea bacteriana ;
Bacteriostatica - stoparea procesului de multiplicare bacteriana.

15

PRINCIPALELE CLASE DE ANTIBIOTICE


II.
-

BETALACTAMINELE
Penicilina (1941- descoperita de Fleming) este cel mai frecvent utilizata in zilele
noastre
Sunt antibiotice bactericide, nu poseda un efect postantibiotic (cu exceptia
carbapenemelor)

CLASIFICARE

Peniciline
Asocieri de betalactamine cu inhibitori de betalactamaze
Cefalosporine
Carbapeneme
Monobactami

PENICILINELE NATURALE
Spectrul de actiune al penicilinelor este legat de capacitatea de penetrare in celula bacteriei,
inegala de la o specie, la alta. Penicilina este activa in vitro pe :
- Coci gram pozitivi (streptococi, pneumococi, streptococi anaerobi) ;
- Coci gram negativ (memingococi, gonococi);
- Bacilli gram pozitiv: aerobi (carbunos, difteric);
anaerobi (clostridiile, bacillus tetani).
- Spirochetacee (treponema, leptospira, borrelia);
- Bacilli gram negative (pasteurella si fusobacterium);
Penicilina G:
- Disponibila sub doua forme: sodica si potasica ;
- Doza : 50000 U-250000 MU/kgc/zi ;
- Fractionata in 2-3 prize, intramuscular, intravenos ;
- Eliminare renala ;
- Penetrabilitate inegala, excelenta in tractul respirator superior, inferior, nula in oase,
articulatii, ochi, saliva, limfa;
- Netoxica in doze mari.
Peniciline orale:
- Penicilina V
Doza: 3-6 MU/zi la adult; 0.05 MU/kg la copil
Administrare per os, in absenta alimentelor
Peniciline cu actiune prelungita:
- Procain-penicilina
- Benzantin-penicilina
- Moldamin, Efitard 1200000 MU la adulti, 600000 U la copii, utilizate pentru
profilaxia reumatismului articular acut (RAA) si glomerulonefrita poststreptococica
(GNPS)
PENICILINELE CU SPECTRU LARGIT

16

f)Aminopenicilinele : spectrul de actiune tulpini nesecretorii de penicilinaze ale


enetrobacteriaceelor uzuale (Salmonella, Shigella, Escherichia coli, Klebsiella, H.
influenzae, Bordetella pertussis si parapertussis)
3. Ampicilina :

oral, parenteral

Difuziune excelenta in tesuturi

Resorbtie buna si rapida, neinfluentata de alimentatie

Doza :

50-200 mg/kgc/zi la copii (oral, i.v., i.m.)

250-500 mg-4x/zi la adulti


4. Amoxicilina :
Antibiotic utilizat frecvent in infectii acute ale tractului respirator superior, inferior
50-150 mg/kgc (oral, i.v., i.m.)
g) Carboxipenicilinele:
1.Carbenicilina :
active Pseudomonas, Proteus, Enterobacter, Morganella, Provinencia, Serratia
spp ;
se utilizeaza numai parenteral.
4.
Ticarcilina :
Spectru asemanator, mai activ pe Pseudomonas
Doza : 50 mg-200 mg/kgc/zi i.v., in infectii sistemice
5.
Ticarcilina+Acid clavulanic (Timentin): mult mai active pe germeni gram negative
h) Ureidopenicilinele:
5. Azlocilina

Active pe coci gram pozitiv, Enterobacteriacee, Acinetobacter, Serratia


marcescens, Pseudomonas aeruginosa, Klebsiella, Escherichia coli;

Doza: 12-16g/zi la ore, i.v.


6. Piperacilina
7. Mezocilina :
Activa pe gram negativ, actiune antipiocianic, Proteus
50-200 mg/kgc/zi i.v.
8. Piperacilina/Tazobactam=Tazocilina (Tazocin)
Doza:
50-100 mg/kgc/zi i.v.
200-350 mg/kgc/zi
i)
Amidino-penicilinele: - active doar pe bacili gram negative Pivmecilinam,
Mecilinam
0,61,6 g/3x/zi i.v. la adult

10-15 mg/kgc/zi i.v. la copil

Active pe Escherichia coli, Klebsiella, Enterobacter, Proteus

Administrare : oral, parenteral 200-600 mg/3x/zi


j) Peniciline antistafilococice : Izoxazolipeniciline Oxacilina, Cloxacilina,
Dicloxacilina
Metilicilina
Nafcilina
In prezent, rezistenta stafilococului la aceste antibiotice se ridica pana la 30%.

17

Doza : 50-100 mg/kgc/zi i.v., i.m., p.o.


Peniciline asociate cu inhibitori naturali de betalactamaze :
5.
Augmentin (Amoxicilina+Acid clavulanic)
6.
Timentin (Ticarcilina+Sulbactam)
7.
Unasyn (Ampicilina+Sulbactam)
8.
Tazocilina (Piperacilina+Tazobactam)
Augmentin :

Aciune : Haemofhilius influenzae, Branhamella (infectii de cai respiratorii


superioare, inferioare)
Doza :30-50 mg/kgc/zi 2-3 adm. p.o., i.v.
Trimentinul:
Utilizat in infectiile genitourinare, abdominale, pelviene cu activitate pe bacili gram
negative
Doza: 3,1 g la 6 ore i.v.
Tezobactamul:
12-22,5 g/zi la adult, i.v./24h, la 8h interval
Difuzeaza excelent in LCR, activ pe bacili gram negativ (piocianic, Klebsiella)
CEFALOSPORINELE
S-a propus, si se mentine clasificarea cefalosporinelor in generatii (I, II, III, IV) in functie de
ordinea aparitiei lor, dar si tinandu-se cont de farmacologia si spectrul lor de actiune.

Administrare parenterala
Cefalotina : 2-10 g/zi i.v. la adult
Cefaloridina
Cefazolina : 2-6 g/zi i.v. la adult
Cefacetril
Cefanona

Administrare orala
Cefalexina : 2-4 g/zi p.o. la adult
Cefadroxil : 50-100 mg/kgc la copil
Cefatrizina : 2-3 g/zi p.o.
Cefradina
Cefadrezil 0,5-1 g 2x/zi p.o.

Tabel I Cefalosporinele de generatia I


Spectru actiune:
Coci, bacili gram pozitiv, inclusive stafilococul secretor de penicilinaza
Gram negativ: Escherichia coli, Proteus, Klebsiella
Absorbtie digestive buna, difuziune tisulara buna, toleranta buna. Ineficiente pe
enterococi, Listeria, SAMR
Indicatii : infectii ORL, bronsite comunitare, infectii urinare joase, infectii cutanate,
antibiotico-profilaxie in chirurgie.
Administrare parenterala
Cefamandola : 50-150 mg/kgc i.v.
Cefuroxim axetil : 20-100 mg/kgc i.v.la copil
Cefotiam
Cefoxitina : 80-160 mg/kgc i.v.

Administrare orala
Cefaclor : 20-40 mg/kgc
Cefprozil

18

Tabel II Cefalosporinele de generatia a II-a

Au o activitate antibacteriana mai puternica, fata de stafilococii patogeni, streptococi,


enterococi si pe unii bacili gram negativ (Haemophilius), coci gram negativ
(Neisseria spp.)
Penetrabilitate tisulara buna, exceptand SNC ;
Indicatii : infectii ORL, pneumonii comunitare, infectii ginecologice, cutanate si de parti moi,
infectii urinare, antibiotico-profilaxie.
Cafalosporinele de generatia a III-a

Spectru antibacterian larg, difuziune tisulara prin membrane, stabilitate la actiunea


betalactamazelor
Cefalosporinele de extrema stanga activi pe bacili gram negativ si coci gram
pozitiv (Ceftriaxona)
Cefalosporinele de centru cu activitate pe bacilul piocianic (Ceftazidima si
Cefoperazona)
Cefalosporinele de extrema dreapta activitate deosebita pe bacili gram negativ
anaerob (Bacteroides fragilis)
Nu sunt active pe enterococ, Listeria, SAMR
Penetrabilitate excelenta tisulara, LCR

Adminstrare parenterala
Cefotaxime: 100-200 mg/kgc i.v.
Ceftizoxime: 100-200 mg/kgc i.v.
Ceftriaxona: 50-100 mg/kgc i.v.
Cefoperazona: 50-100 mg/kgc i.v.
Ceftazidima: 50-100 mg/kgc i.v.
Cefsulodina: 50-100 mg/kgc i.v.
Moxalactam: 50-100 mg/kgc i.v.
Flemoxef: 50-100 mg/kgc i.v.

Administrare orala
Cefixima: 8 mg/kgc/zi la copil
Cefpodoxima: 200-400 mg/zi la adult
Cefdinir:300-600 mg/zi la adult
Ceftibuten: 9 mg/kgc/zi la copil

Tabel III Cefalosporinele de generatia a III-a


Cefalosporinele de generatia a IV-a
Activitate pe: Citrobacter, Enterobacter, Pseudomonas aeruginosa
Indicatii: infectii severe intraabdominale, infectii bacteriene la neutropenici
Cuprind : Cefeprim : 2-6 g/zi i.v. la adult
Cefpiramida
Cefpirom : 2-4 g/zi i.v. la adult
CARBAPENEME
Sunt agentii importanti, utilizati in infectiile sistemice severe, cu agentii patogeni, producatori
de betalactamaze (Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter spp., Enterobacter spp., Serratia
spp., Proteus vulgaris, Providencia spp., Morganella)
Spectrul de actiune : coci gram pozitiv, coci gram negativ, bacili gram negativ, bacili gram
pozitiv, unii anaerobi; sunt antibiotice cu spectru ultra larg.
19

Pot fi utilizate in monoterapie, in infectii sistemice severe.


Tienamicina+Cilastatin (Tienam):
Inactiva pe SAMR, Pseudomonas aeruginosa
Doza:
15-25 mg/kgc/zi, i.v. la 8-12 ore la copil
2-4 g i.v. la adult; nu se recomanda in infectiile sistemului nervos central
Meropenem-Meronem :
Mai activi, decat anteriorul pe piocianic
Are o penetrare antibacteriana mai rapida si mai intensa
Este preferat in infectiile SNC
Doza : 30-40 mg/kgc/zi i.v.la 8 ore
Ertapenem:
Utilizat frecvent in infectiile severe abdominale, peritonite, pancreatite, infectii
cutanate si da parti moi
Doza: 1 g/zi i.v. la adult in priza unica
Alti reprezentanti ai seriei: Panipenem, Doripenem, Feropenem.
MONOBACTAMI
Poseda un singur inel betalactamic.
Aztreonam spectru de activitate redusa : germeni gram negativ, inactiv pe coci gram pozitiv.
Penetreaza bine tisular si LCR. Utilizat in infectii urinare, genitale, hepatobiliare, abdominale,
osteoarticulare, sepsis, meningite.
MACROLIDELE

Primul reprezentant al seriei Eritromicina (1952)


Toate macrolidele actioneaza intracelular
Eritromicina bacteriostatica in doze mici, bacteriocida in doze mari
Spectru de actiune: coci si bacili gram pozitiv, aeobi si anaerobi, coci gram negative
Bacili gram negativ Bordetella pertussis, Haemophilius influenzae, Legionella,
Helicobacter
Microbacterii atipice
Spirochete
Clamydia pneumoniae, ricketsii
Toxoplasma gondii.
De extractie naturala
Cu 12 atomi C
Cu 14 atomi C
Cu 15 atomi C
Cu 16 atomi C
Cu 17 atomi C

De semisinteza
Metilmicina
Eritromicina
Oleandomicina

Spiramicina
Josamicina
Lancacidina

20

Trioleandomicina
Roxitromicina
Claritromicina
Azitromicina
Rokitamicina
Miokacina

Tabel IV Clasificarea macrolidelor


Erirtromicina: 30-50 mg/kgc/zi p.o.
Spiramicina: 50 mg/kgc/zi p.o.
Claritromicina: 250-500 mg/2x/zi p.o., i.v. (15 mg/kgc/zi)
Azitromicina: 250-500 mg/zi la adult p.o., i.v. ; 10 mg/kgc/zi la copil p.o., i.v.
KETOLIDELE: reprezinta o noua clasa de antibiotice din familia macrolidelor.
Telitromicina: active pe streptococ, stafilococ, pneumococ, bacili gram negative,
Haemophilius, Moraxella, Bordetella, Legionella. Sunt utilizate in pneumonii comunitare,
sinuzite, angine, faringite.
SINERGISTINE: (Quinupristin+Dalfopristin=Sinercid): Antibiotice active pe germeni gram
pozitiv si gram negativ, aerobi si anaerobi (SAMR, pneumococi, entreococi).
LINCOSAMODELE:
Mai active pe Bacteroides, penetreaza in os si articulatii, plamani, sinusuri, cai biliare.
Indicate: in tratamentul osteomielitelor si osteoartritelor stafilocicice, si in infectiile cu
bacili gram negativ, anaerob pulmonare sau genito-abdominale-pelvine
Lincomicina :
30-40 mg/kgc/zi, 2-3x/zi i.v., i.m.
Clindamicina :
Derivat de semisinteza a Lincomicinei
Administrare orala (Dalacin), i.m, i.v.
Doza
15-40 mg/kgc/zi la copii
0,6-2,4 g/zi la adulti

Efecte adverse: colite secundare, ulceromembranoase cu Clostridium dificile


GLICOPEPTIDELE :
Mecanism de actine : inhiba sinteza peretelui celular
Antibiotice bactericide
Spectru de actiune : stafilococ aureu patogen si epidermidis, inclusiv tulpinele
rezistente la meticilina, streptococi de grup B, enterococi, pneumococi, germeni
anaerobi gram pozitiv si negativ, Listeria monocytogenes
Indicate in infectiile severe cu SAMR
Efexte adverse: nefrotoxicitate
Teicoplanina: 6 mg/kgc/zi prima zi 3mg/kgc/zi i.v.
Vancomicina: 10-40 mg/kgc/zi i.v. (penetrabilitate in LCR)
AMINOGLICOZIDELE
Bactericide, sunt utilizate in asociere cu alti agenti antibacterieni, in infectii severe,
cauzate de germeni aerobi, gram pozitiv si negativ
Administrare i.m., i.v.
Reactii adverse:ototoxicitate, nefrotoxicitate, blocada neuromusculara
Spectru larg: bacili gram negativ, coci gram pozitiv, microbacterii tipice, atipice
1944

Streptomicina : 15 mg/kgc/zi i.m.


21

1963

1972
1975
1978
1980

Neomicina
Kanamicina
Gentamicina: 3-5 mg/kgc i.v., i.m./zi
Tobramicina: 2 mg/kgc/zi i.v.
Sisomicina
Dibekacina: 3 mg/kgc.zi i.v., i.m.
Amikacina: 5-7-15 mg/kgc/zi i.v., i.m.
Netilmicina: 4-7 mg/kgc/zi i.v., i.m.
Isepamicina: 8-15 mg/kgc/zi i.v., i.m.
5- Episisomicina
Sagamicina

Tabel V Aminoglicozide si anul descoperirii


ANTIBIOTICELE POLIPEPTIDE
Sunt antibiotice de extractie naturala, din bacterii di genul Bacillus: poliminele B si E,
Bacitracina, Tirotricina
Antibiotice bactericide nu se absorb din intestin, prezinta actiune locala toxicitate
renala
Colimicina (Colistina, Polimixina E) :
Cel mai putin toxic
Administrare orala, i.v.
Doza : 100000-250000 U/kg/zi, recomandat in boala diareica acuta, cu germeni
sensibili (Shigella, Salmonella)
Administrat parenteral, este indicat in infectii urinare, genitale, sistemice,
meningite (activa pe Acinetobacter, Pseudomonas aeruginosa, enterococ)
CLORAMFENICOLII
Antibiotice bacteriostatice, mod de administrare oral, parenteral (Cloramfenicolul,
Tiamfenicolul)
Spectru de actiune: streptococi, grupele A, B si viridans, pneumococi, gonococi,
meningococi, Listeria, Salmonella, Shigella, Haemophilius, Vibrio cholerae,
ricketsioze
Penetrare in LCR utilizat in meningite, abcese cerebrale
Doza: 25-50 mg/kgc/zi
Efecte secundare: anemie hemolitica, aplastica, ireversibila si fatala
SULFAMIDELE
Preparate bacteriostatice
Spectru de actiune extinsa: Haemophilius, Shigella, Listeria, Pneumococ,
Pneumocystis
Efectele secundare : anemie aplastica, neutropenie, reactii alergice (sindrom StevensJohnson)
Clotrimazolul (BISEPTOL):
Cuprinde Trimetoprim/Sulfametoxazol
Administrare orala, parenterala

22

Doza: 4-6 mg 2x/zi


Pirimetamina+Sulfadoxina=Fansidar: folosit in tratamentul malariei, toxoplasmozei
FLUROCHINOLONELE
1962 Acidul nalidixic
Antibiotice bactericide
Spectru de actiune: coci gram pozitiv (stafilococi, enterococi), gram negativ (Neisseria
spp.), enterobacteriacee, bacili gram negativ, inclusive Pseudomonas aeruginosa,
microbacterii, mycoplasme, clamydii
Administrare orala, parenterala
Eliminare urinara, biliara
Efecte secundare: sunt contraindicate la copii hematologice, nervoase, hepatice

Norfloxacina: 800 mg/zi p.o.


Pefloxacina: 800 mg/zi p.o.
Ciprofloxacina: 800 mg/zi p.o.;
400-600 mg/zi i.v.
Ofloxacina: 400-800 mg/zi p.o.

Lomefloxacina: 400-800 mg/zi p.o.


Sparfloxacina
Gatifloxacina: 400 mg/zi p.o.
Levofloxacina: 500-1000 mg/zi p.o., i.v.
Moxifloxacina: 400 mg/zi p.o., i.v.

Tabel VI Florochinolone noi


BENZIMIDAZOLI Metronidazolul
Spectru de actiune: anaerob, gram pozitiv si negativ
Efect bactericid
Mod de administrare : oral, parenteral
Indicatii : parazitoze, tetanos, Helicobacter Pylori, colita ulceroasa, chirurgia colonului
Doza : 50 mg/kgc/zi 3x/zi
CICLINELE
Sunt antibiotice bacteriostatice, dar pot fi bactericide in anumite situatii
Active pe coci gram pozitiv, coci gram negative, bacilli gram pozitiv, bacili gram
negativ
Contraindicatie in sarcina, alaptare, copii, pacienti cu insuficienta renala
Tertaciclina: 25-30 mg/zi p.o., i.v.
Doxiciclina: 200 mg/zi p.o., i.v.
Minociclina: 200 mg/zi p.o., i.v.
Tigecylina (Tygacil): activ pa SAMR
OXAZOLIDINONE
Sunt antibiotice bacteriostatice
Active pe: coci gram pozitiv aerobi, inclusiv SAMR, enterococ fecal, bacili gram
pozitiv; indicate in infectii severe, pneumonii nozocomiale, infectii de parti moi,
neuroinfectii, etc.
Linezolid: 1,2 g/zi i.vi., p.o., la 12 ore

23

ANTIFUNGICE
Fungicide, fungistatice
Antifungice sistemice, locale
Clasa de antifungice
1, Poliene
Amfotercina B
Amfotercina B liposomala
Nistatina
2, Azoli
Ketoconazol
Miconazol
Fluoconazol
Intraconazol
Voriconazol
Posaconazol
3, Alilamine
Terbinafina
4, Flucitoza
5, Griseofulvina
6, Echinocandine
Anidulafungin
Caspofungin
Micafungin

Mecanism de actiune
Fungistatice
Fungicide la doze mari

Blocheaza sinteza ergosterului

Fungicid
Inhiba sinteza acizilor nucleici
Inhiba sinteza acizilor nucleici si
mitozele
Blocheaza sinteza 1,2 beta-glucan cu
dezorganizare de peretele celular fungic

Tabel VII Antifungice clasificare


Indicatii: infectii sistemice cu Cryptococcus, candidoze severe (Amfotericina B, Fluconazol),
aspergiloza invaziva, fusarioza, infectii invazive cu tulpini de Candida nonalbicans
(Voriconazol, Caspofungin), stomatite (Nistatin).
Efecte adverse: hepatotoxicitate, nefrotoxicitate, fotosensibilizare, hipotensiune arteriala,
tulburari digestive.
AGENTI ANTIHERPETICI
Aciclovir: 10-40 mg/kgc/zi p.o., i.v., indicat un encefalita herpetica, herpesul neonatal,
infectii cu VVZ sau HSV, herpes genital
Valaciclovir: 0,5 g 2x/zi p.o., indicat in herpes zoster, infectii genitale cu HSV
Famaciclovir: 0,5 g 3x/zi p.o., indicat pe susele acyclovir rezistente
Glaciclovir: 2x5 mg/kgc/zi p.o. sau intravitros utilizat in terapia sau profilaxia
infectiei cu CMV. Reactii adverse : meduloxicitate, hapatotoxicitate, nefrotoxicitate,
cefalee, convulsii
Valganciclovir: 900x2 mg/zi p.o. utilizat in terapia sau profilaxia infectiei cu CMV
Foscarnet: 2x90 mg/kgc/zi p.o. utilizat in infectia CMV si cea cu herpes virusuri
Cidofovir :5 mg/kgc i.v., utilizat in infectia CMV, la pacientii HIV si in papilomatoza

24

AGENTI ANTIVIRALI
Agentii antigripali suprima replicarea virala
Amantadina, Rimantadina: 100 mgx2/zi p.o. Efecte adverse : cofuzie, agitatie,
tulburari de somn.
Zanamivirul (Relanza): 10 mgx2/zi, 5 zile. Se utilizeaza in decurs de 30 ore de la
debutul simptomelor gripale, activ pe virulsul gripal A,B
Oseltamivir (Tamiflu): 75 mgx2/zi p.o., 5 zile, inhibitor al neuraminidazei, activ pe
virusul gripal A, B.

25