Danciu Cristina

Clasa a-2-a AGB

Referat la Astigmatism

Astigmatismul
Generalitati
Astigmatismul reprezinta o afectiune oftalmologica destul de frecvent intalnita, in special in
randul copiilor. Se poate corecta usor prin lentile de contact, ochelari sau chiar prin interventii
chirugicale.
Astigmatismul apare cand corneea prezinta curubri anormale si are mai degraba o forma
ovoidala decat rotunda. Astigmatismul este o tulburare de refractie si este fiziologica (cand are
o valoare in jur de 0,5 dioptrii) sau patologica (daca este mai mare de 1 dioptrie). In situatia in
care curbura corneei este foarte accentuata, pacientii au indicatie de tratament. Daca insa
astigmatismul are valori mici si nu interfereaza cu calitatea vietii pacientului, specialistii
recomanda necorectarea lui.
Globul ocular are forma sferica si doua lentile: corneea si cristalinul.
Corneea este transparenta si acopera irisul, pupila si camera anterioara a ochiului. Cristalinul este
localizat in spatele irisului, iar posterior de el se afla corpul vitros (sau simplu, vitrosul). El are o
forma biconvexa si alaturi de cornee refracta lumina ce va fi focalizata pe retina.
Corneea si cristalinul au impreuna mai mult de 2/3 din intreaga putere optica a ochiului. In mod
normal, cand raza luminoasa patrunde in ochi ea se refracta uniform si determina o imagine
clara, unica a obiectului.

In ochiul cu astigmatism acest lucru nu se intampla - lumina este refractata cu putere diferita intro zona fata de alta, astfel incat ajunge sa fie focalizata doar o parte din obiect. Obiectul in
ansamblul sau va aparea neclar si incetosat. Pacientii cu astigmatism nu pot percepe detaliile si
uneori chiar si liniile verticale par distorsionate.
Exista doua tipuri de astigmatism:
1. Astigmatismul neregulat - adesea cauzat de leziuni cicatriciale corneene sau cristaliniene si
nu poate fi corectat prin lentile externe, ci doar prin lentile de contact rigide si permeabile (care
pot fi destul de inconfortabile pentru pacient).
2. Astigmatismul regulat - poate fi corectat prin ochelari.
Astigmatismul este relativ frecvent intalnit in populatie: specialistii oftalmologi considera ca 3
din 10 copii cu varsta intre 5 si 17 ani au astigmatism.
Tratamentul acestei afectiuni include atat metode chirugicale, cat si corectie externa (prin
ochelari cu lentile cilindrice).
Astigmatismul se masora in dioptrii. Se indica corectarea sa daca valoarea lui depaseste 1
dioptrie. In unele cazuri se poate corecta cu lentile de contact, insa indicatiile acestora sunt mai
reduse comparativ cu ale ochelarilor.
Astigmatismul patologic poate fi mostenit (are caracter ereditar). Adesea apare in combinatii cu
alte tulburari oftalmologice de tipul miopiei sau hipermetropiei.

Cauze
Specialistii nu au descoperit deocamdata cauzele aparitiei astigmatismului si nici de ce unele
persoane dezvolta aceasta boala in timp ce altele nu.
Astigmatismul poate fi ereditar in aceasta situatie este prezent inca de la nastere, sau poate fi
dobandit - ca urmare a unei presiuni importante exercitate de pleoape asupra corneei, a posturii
inadecvate, a utilizarii prelungite a vederii la locul de munca (in special pentru observarea
detaliilor).
Unii copii se nasc cu astigmatism (astigmatism congenital) insa majoritatea cazurilor apar in
cursul vietii.
Majoritatea afectiunilor refractive au tendinta la stabilizare (din punct de vedere al dioptriilor) in
jurul varstei de 25- 30 de ani.
Desi cauza exacta de aparitie a astigmatismului nu se cunoaste, exista o serie de factori cu
potential daunator (considerati a fi factori de risc sau agenti cu rol patogenic) cum ar fi :
-Vindecari prin cicatrici ale abraziunilor sau perforatiilor corneene;

-Contuzii sau alte traumatisme oculare;

-Infectii oculare;
-Modificari de forma ale corneei secundare interventiilor chirugicale oftalmologice.
O cauza mai rara de astigmatism este cheratoconul. De fapt, acesta este o tulburare
caracterizata prin deformarea cronica a corneei, insotita de scaderea vederii (ca rezultat al
modificarilor de refractie). Afectiunea debuteaza la pubertate si afecteaza in special femeile.
Se pare ca la baza aparitiei keratoconului se afla sinteza anormala de colagen (deoarece corneea
este de natura colagenica, este si ea afectata). Evolutia cheratoconului poate fi spre indicatia
realizarii unui transplant de cornee. Aceasta masura terapeutica are foarte mari sanse de reusita,
iar prognosticul pacientilor este excelent - nu exista rejecte de cornee.
Astigmatismul poate fi atat corneean cat si lenticular.
Astigmatismul lenticular este determinat de anomalii ale cristalinului si apare intr-o serie de boli
cu componenta metabolica de tipul diabetului zaharat, sindromului metabolic sau hipertensiunii
arteriale (aceastea pot modifica forma cristalinului). Forma revine la normal daca nivelul
glicemiei este pastrat in parametrii normali prin administrarea insulinei sau prin modificari de
natura dietetica.

Simptomatologie
Pacientii cu astigmatism nediagnosticat si netratat au adesea:
-Cefalee;
-Oboseala oculara;
-Vedere incetosata;
-Acuitate vizuala scazuta in special pentru vederea la distanta.
Desi astfel de simptome sunt nespecifice si nu sugereaza imediat un astigmatism, pacientii sunt
sfatuiti sa se prezinte la medic in vederea stabilirii unui diagnostic de certitudine si instituirii
unui tratament adecvat.
Nu exista factori de risc specifici pentru aparitia astigmatismului (in afara de un istoric familial
de astigmatism) oricine poate dezvolta astigmatism, indiferent de varsta.

Diagnosticare
Medicul oftalmolog poate diagnostica astigmatismul in urma unui examen oftalmologic foarte
amanuntit.
Astigmatismul poate sa apara concomitent cu alte tulburari de vedere, cum ar fi miopia,
hipermetropia. Din pacate, un mare procent din copiii si adolescentii cu astigmatism nu sunt
diagnosticati precoce.
Valoarea (masurata in dioptrii) a astigmatismului se mareste anual, de aceea pacientii sunt
sfatuiti sa se prezinte anual la un consult de specialitate.
Astigmatismul poate fi diagnosticat de catre un optometrist care poate sa prescrie si ochelari sau

lentile de contact si de catre un oftalmolog - acesta poate acorda ingrijiri complete si mult mai
complexe - de la diagnostic pana la tratament medical sau chirugical.
Pentru a stabili diagnosticul de astigmatism, medicul oftalmolog poate realiza mai multe teste.
Cele mai importante sunt prezentate in continuare.
1. Examinarea campului vizual
Este cel mai simplu test, face parte din examinarea oftalomologica standard si ofera informatii
foarte utile. Se utilizeaza un optotip (o plansa cu litere si/ sau cifre de dimensiuni standard) pe
care pacientul trebuie sa il citeasca de la o distanta predeterminata (de obicei 5 metri).
2. Teste de refractie
Se realizeaza cu diverse tipuri de lentile. Medicul poate utiliza un retinoscop (oftalmoscop)
pentru a urmari modul in care lumina este reflectata in ochi si astfel poate stabili daca exista
greseli de refractie. Utilizand apoi alte lentile, medicul va cere pacientului sa precizeze cu care
dintre acestea vede cel mai clar la optotip. Dupa ce se realizeaza masuratori la ambii ochi,
oftalmologul va prescrie ochelarii in functie de lentilele cu care s-a putut corecta defectul de
vedere.
3. Keratometrie
Keratometrul este un aparat care masoara curbura corneei. Corneele care nu au astigmatism au o
curbura uniforma si simetrica, insa cele cu aceasta afectiune nu sunt uniforme.
Exista doua tipuri distincte de keratometre (sau oftalmometre): Javal-Schotz si Bansch-Lomb.
Principiile keratometrului se bazeaza pe relatia dintre marimea obiectivului, marimea imaginii
precum si distanta dintre suprafata reflectata si obiect. In urma masuratorilor se determina forma
corneei si puterea ei de focalizare.
Keratometrul este, de asemenea, utilizat pentru prescrierea lentilelor de contact si pentru a
monitoriza curbura corneei dupa interventiile chirugicale.
4. Topografia corneeana
Aceasta tehnologie avansata aduce cele mai multe si detaliate informatii despre forma (curburile)
corneei. Procedura mai este cunoscuta si sub denumirea de fotokeratoscopie sau
videokeratografie. Este o tehnica imagistica noninvaziva folosita in oftalmologie care poate
realiza o harta a suprafetei corneei.
Topografia acesteia este deosebit de importanta deoarece corneea are peste 70% din puterea de
refractie a ochiului. Harta tridimensionala a suprafetei corneene este utila specialistilor atat in
diagnosticarea, cat si in tratarea unui numar mare de afectiuni.
Procedura de realizare dureaza doar cateva secunde si este complet nedureroasa.

Tratament
Astigmatismul poate fi tratat cu ochelari, lentile de contact sau prin interventie chirurgicala.
1. Ochelarii cu lentile cilindrice
Au o forma particulara, menita sa echilibreze forma patologica a corneei (care determina
tulburarile de acuitate vizuala). Ochelarii sunt utili pentru vederea la distanta. Daca pacientul

priveste insa prea mult timp in jos, imaginile pot aparea distorsionate. Unii specialisti sunt de
parere ca daca defectul este mic, astigmatismul poate fi lasat necorectat.
Daca insa pacientul are ochelari, ajunge sa se obisnuiasca cu ei in aproximativ o saptamana. In
cazul in care vederea ramane in continuare neclara, pacientii sunt sfatuiti sa se adreseze
medicului pentru a li se prescrie alte lentile si pentru a li se verifica ochelarii pe care deja ii au.
2. Lentile de contact
Exista lentile de contact speciale care pot corecta astigmatismul. Lentilele obisnuite isi modifica
pozitia cand persoana clipeste (se rotesc). Lentilele pentru astigmatism au, insa, capacitatea de a
reveni la pozitia intiala ori de cat ori pacientul clipeste.
3. Interventiile chirugicale
Astigmatismul poate fi tratat cu laser. Metoda isi propune sa remodeleze corneea astfel incat
aceasta sa poata focaliza lumina mult mai bine. Se considera ca tratamentul chirugical este
singurul tip de tratament care poate sa corecteze efectiv cauza de aparitie a acestui defect.
Interventia se realizeaza cu pacientul sub anestezie locala (cateva picaturi de anestezic oftalmic
previn durerea). Se realizeaza un fald mic printr-o incizie foarte fina. Faldul de tesut corneean
este apoi ridicat si tras inapoi pentru ca portiunea centrala sa devina accesibila tratamentului cu
laser.
Se trece la excizarea unor mici fragmente de cornee (din partea interna) si la sfarsit faldul se
trece peste zona de lucru pentru a se acoperi corneea interna. Se administreaza picaturi oftalmice
cu antibiotice si antiinflamatoare pentru a se preveni instalarea unor eventuale complicatii.
Dezavantaje ale acestei operatii:
-Pacientii pot prezenta xeroftalmie;
-Pacientii pot sa perceapa un halou in jurul luminilor puternice, in special noaptea, care poate fi
foarte deranjant;
-Se poate mentine indicatia de ochelari chiar si daca pacientul este operat pentru alte defecte de
vedere (miopie).
4. Keratotomia astigmatica
Este o procedura chirurgicala utilizata in tratamentul astigmatismului care are la baza
keratotomia radiala. In cadrul acestei tehnici se realizeaza mici incizii in cornee, in zonele
strategice, unde unghiurile sunt cele mai ascutite. In urma keratotomiei corneea devine capabila
sa focalizez mult mai precis lumina pe retina. Aceasta metoda este inlocuita insa treptat cu
procedurile laser.
De retinut!
Indicatia de purtarea a ochelarilor, lentilelor sau cea de interventie chirurgicala se stabileste in
functie de starea de sanatate oculara, capacitatea de refractie precum si modul de viata al
pacientului si profesia acestuia (necesitatile oculare ale pacientului).
Daca pacientii au keratocon, se pare ca lentilele de contact rigide si permeabile le imbunataesc

acuitatea vizuala mai bine decat ochelarii.

Daca insa astigmatismul este sever, atunci specialistii le pot recomanda ochelari sau chiar
interventie chirugicala.