Sunteți pe pagina 1din 36

Investete in oameni!

FONDUL SOCIAL EUROPEAN


Programul Operaional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013
Axa prioritara 4 Modernizarea Serviciului Public de Ocupare
Domeniul major de intervenie 4.1. Intarirea capacitaii SPO pentru furnizarea serviciilor de ocupare
Titlul proiectului: Masuri Integrate de Modernizare i Armonizare a Proceselor Serviciului Public de Ocupare, in
Vederea Eficientizarii Activitaii i Reducerii Duratei de Furnizare a Serviciilor Specializate catre Cetaeni
POSDRU/111/4.1./S/91888
Raport de activitate 5: Elaborarea de analize i studii de diagnosticare a funcionrii SPO la nivel instituional i la
nivelul pieei muncii

RAPORT PRIVIND REALIZAREA ANALIZEI LA


NIVELUL PIEEI MUNCII I AL SERVICIILOR
PUBLICE DE OCUPARE
n judeele
ILFOV, GIURGIU, IALOMIA I CONSTANA

Document realizat de:


Partener proiect: E-FACTOR SOLUTIONS
(revizuit de ctre Horvath & Partners)

CUPRINS

1.

INTRODUCERE ................................................................................................................ 3

2. EVOLUIA PIEEI MUNCII N ULTIMII 3 ANI N JUDEELE CONSTANA, IALOMIA,


ILFOV I GIURGIU ...................................................................................................................... 5
2.1. Evoluia omajului n ultimii 3 ani pentru judeul Constana ...................................... 7
2.2. Evoluia omajului n ultimii 3 ani pentru judeul Ialomia......................................... 9
2.3. Evoluia omajului n ultimii 3 ani pentru judeul Giurgiu........................................ 10
2.4. Evoluia omajului n ultimii 3 ani pentru judeul Ilfov ............................................ 12
3. EVOLUIA OFERTEI DE LOCURI DE MUNC PE DOMENII DE ANGAJARE ............ 14
3.1. Evoluia ofertei de munc n ultimii 3 ani la nivelul judeului Constana ................. 20
3.2. Evoluia ofertei de munc n ultimii 3 ani la nivelul judeului Ialomia .................... 21
3.3. Evoluia ofertei de munc n ultimii 3 ani la nivelul judeului Giurgiu..................... 22
3.4. Evoluia ofertei de munc n ultimii 3 ani la nivelul judeului Ilfov ......................... 24
4. CONCLUZII ............................................................................................................................. 28
ANEXA 1 ..................................................................................................................................... 35
ANEXA 2 ..................................................................................................................................... 36

1. INTRODUCERE
Prezentul raport este intocmit in cadrul proiectului POSDRU/111/4.1./S/91888, Msuri Integrate de
Modernizare i Armonizare a Proceselor Serviciului Public de Ocupare, n Vederea Eficientizrii
Activitii i Reducerii Duratei de Furnizare a Serviciilor Specializate ctre Ceteni.
Proiectul sus-mentionat are ca obiective eficientizarea activitatii de ansamblu a 4 agentii pentru
ocuparea fortei de munca din perimetrul acoperit prin proiect si in reducerea duratei de furnizare a
serviciilor specializate catre cetateni, prin implementarea unor procese si fluxuri organizationale
armonizate, bazate pe valentele conferite de utilizarea tehnicii de calcul si a instrumentelor
manageriale moderne.

Obiective specifice
Pe termen lung, proiectul va contribui la cristalizarea unui SPO modern, dinamic si flexibil in cele
4 judete aflate sub incidenta, ca urmare a omogenizarii fluxurilor informationale vehiculate la
nivelul celor 4 agentii de ocupare, dar si in contextul interactiunilor dintre institutii, sporind viteza
de reactie a fiecarei structuri la cerintele existente pe piata muncii
OS1: Elaborarea a 4 audituri informationale si organizationale cu accent pe elementele specifice
functionarii SPO la nivel institutional si la nivelul pietei muncii, concretizate in identificarea
deficientelor majore ce caracterizeaza lipsa de eficacitate actuala a celor 4 agentii partenere.
OS2: Reproiectarea unitar a celor 4 sisteme informationale, a fluxurilor informationale, a
procedurilor si circuitelor interne de vehiculare a informatiei, inclusiv prin valorificarea tehnicii
moderne de calcul, pentru a reduce cu 25% durata de livrare a serviciilor de ocupare, si pentru a
imbunatati cu 50% comunicarea la nivel institutional si inter-institutional; in acest sens, va fi
elaborat un set de 50 de indicatori de performanta, a caror evaluare se va realiza inaintea initierii
activitatilor proiectului si imediat dupa finalizarea acestora.
OS3: Implementarea a 2 metode moderne de colectare in timp real a informatiilor de la angajatori
si de la beneficiarii SPO, prin adoptarea unor metode active de imbunatatire a comunicarii.
3

OS4: Implementarea serviciilor de tip self-service, prin constituire a 12 astfel de puncte la


nivelul agentiilor, pentru reducerea duratei de furnizare a serviciului si pentru sporirea eficientei si
calitatii acestuia.
OS5: Promovarea noilor forme de management si organizare practicate la nivelul SPO, in cadrul a
4 campanii de informare, avand ca public tinta peste 5.000 de persoane direct interesate din cele 4
judete.
OS6: Instruirea a circa 60 de persoane din randul personalului agentiilor, in vederea diminuarii
rezistentei la schimbare si familiarizarii cu noile transformari la nivel institutional.

Raportul de fata este subsumat Obiectivului specific 1 al proiectului si are ca scop prezentarea unei
analize si prognoze a pietei muncii specifice judetelor Ilfov, Giurgiu, Ialomita si Constanta.
Informatiile sunt structurate in doua capitole. Primul capitol prezint evoluia omajului la nivel
national i apoi la nivelul fiecrui jude implicat n proiect, iar al doilea capitol prezint specificiti
ale pieei muncii n fiecare din cele 4 judee (Ilfov, Ialomia, Giurgiu, Constana). Prin specificiti
nelegem domenii de ocupare disponibile n fiecare jude, tipologia omajului (sezonier, ciclic) i
alte caracteristici relevante.
Raportul prezinta analiza unor date preluate din surse oficiale de informare cu privire la piata
muncii. In afara datelor interne disponibile pe site-urile celor patru AJOFM partenere in cadrul
proiectului, s-au mai folosit surse de informare precum: Ministerului Muncii, Institutului National
de Statistica, dar si o serie de informatii provenite din studii realizate de asociatii si patronate cu
activitate relevanta pentru piata muncii.
Trebuie mentionat ca acest raport face parte din planul de desfasurare al Activitatii 5 a proiectului
POSDRU, concluziile deduse fiind utilizate in atingerea rezultatelor specifice proiectului, respectiv
activitatii 5 si 6.
Planul de desfasurare al Activitatii 5, respectiv elaborarea de analize si studii de diagnosticare a
functionarii SPO la nivel institutional si la nivelul pietei muncii, are ca scop identificarea
deficientelor majore ce caracterizeaza lipsa de eficacitate actuala a celor 4 agentii partenere.
4

Activitatea 5 are urmatoarele subactivitati conform Anexei 1 la contractul de finantare POSDRU:


5.1 Realizarea analizelor la nivel institutional
5.2 Realizarea analizelor la nivelul pietei muncii si al serviciilor specifice SPO
5.3 Evaluarea perceptiei beneficiarilor cu privire la activitatea SPO
Prezentul raport vizeaza atingerea rezultatelor specifice subactivitatii 5.2 realizarea analizelor la
nivelul pietei muncii si al serviciilor SPO.

2. EVOLUIA PIEEI MUNCII N ULTIMII 3 ANI N JUDEELE


CONSTANA, IALOMIA, ILFOV I GIURGIU
La finalul lunii decembrie 2012, rata omajului la nivel naional fost de 5,59%, n cretere uoar fa
de aceeai lun a anului trecut cnd era la nivelul de 5,12%, dar i fa de luna precedent. Numrul
total de omeri la finele lunii decembrie 2012 de 493.775 persoane a crescut fa de luna anterioar,
39,4 % fiind omeri indemnizai, n timp ce 60,6% sunt neindemnizai. Cu toate c ponderea omerilor
indemnizai este sczut, aceasta a crescut fa de luna anterioar cu 19.528 persoane fa de luna
precedent. n ceea ce privete omajul nregistrat pe sexe, rata omajului feminin la final de 2012 a
fost de 5,04% (fa de 4,81% n decembrie 2011), mai redus dect n cazul omajului masculin de
6,09% (5,38% n 2011). Vedem astfel c la nivel naional omajul nu are fluctuaii semnificative n
ultimii doi ani, avnd ns un trend cresctor (evoluie negativ).
La nivel naional, la finalul anului 2012, numrul omerilor a sczut n 5 judee, printre care i Ilfov (cu
38 de persoane). Tot aici s-a nregistrat n luna decembrie cel mai redus nivel al omajului din ntreaga
ar i anume 1,83%.
n ceea ce privete oferta de locuri de munc, n anul 2012, cum era i de ateptat, cele mai ridicate
valori legate de rata cat si numarul mediu anual al locurilor de munca vacante s-au inregistrat in
regiunile Bucuresti-Ilfov si Nord-Est. De asemenea, in regiunea Bucuresti-Ilfov, numarul mediu
anual al locurilor de munca vacante a reprezentat 27% din numarul locurilor de munca vacante din
intreaga tara.
5

La polul opus, atat in ceea ce priveste rata cat si numarul mediu anual al locurilor de munca vacante
cele mai scazute valori le-a cunoscut regiunea Sud-Vest Oltenia (1200 locuri vacante), urmata de
regiunea Sud-Est (1900 locuri vacante), regiuni n care se situeaz i judeele Giurgiu, Ialomia,
Constana
n continuare vom ilustra comparativ situaia omajului la finalul anului 2012 din cele 4 judee (Ilfov,
Giurgiu, Ialomia, Constana) incluse n proiect:

din care
femei

Nr. total
someri
indemnizati

Nr. total
someri
neindemnizati

Total
someri
din
sector
privat

Rata
somajului
(%)

Rata
somajului
feminin
(%)

Rata
somajului
masculin
(%)

14028

7724

7434

6594

6606

4,67

5,80

3,77

Ialomita

8231

3112

3315

4916

2529

7,92

6,08

9,71

Giurgiu

5619

2547

1852

3767

1426

6,05

5,60

6,49

Ilfov

3019

1521

1613

1406

1264

1,83

2,06

1,64

Judet

Numar
total
someri

Constanta

Din tabel vedem c judeul n care se nregistreaz cea mai mare rat a omajului este Ialomia, n timp
ce Ilfov se situeaz cel mai bine n ceea ce privete piaa muncii. Acest lucru poate fi explicat i prin
faptul c regiunea Bucureti-Ilfov are i cele mai multe locuri de munc disponibile, fa de regiunile n
care se afl celelalte trei judee unde din cauza unei concentraii de activiti economice mai reduse,
exist i mai puine locuri vacante.
Tabelul de mai jos conine informaii legate de omaj la finalul lunii iunie 2013 pentru cele 4 judee.
din care
femei

Nr. total
someri
indemnizati

Nr. total
someri
neindemnizati

Total
someri
din
sector
privat

Rata
somajului
(%)

Rata
somajului
feminin
(%)

Rata
somajului
masculin
(%)

9890

4838

4129

5761

4347

3,29

3,63

3,02

Ialomita

7082

2905

1969

5113

2005

6,82

5,67

7,93

Giurgiu

5580

2421

1315

4265

1755

6,01

5,32

6,68

Ilfov

2757

1361

1505

1252

1472

1,67

1,85

1,53

Numar
total
someri

Constanta

Judet

Din datele prezentate n tabel vedem c nivelul omajului la jumtatea anului s-a redus fa de cel
din decembrie 2012 n cele 4 judee incluse n analiz, acest lucru datorndu-se i nceputului de
sezon estival, care reduce temporar omajul n Constana (jude cu activitate sezonier) i Ialomia
(predominant cu activiti agrare).
2.1. Evoluia omajului n ultimii 3 ani pentru judeul Constana
Conform informatiilor inregistrate pe site-ul AJOFM Constanta, evolutia lunara a numarului de
someri, precum si rata lunar a omajului in ultimii trei ani sunt prezentate mai jos:
Numar someri i rata omajului
2010
Luna/An
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie

Nr.
omeri
21,227
23,252
24,593
22,787
19,518
17,362

Rata
omajului
6.7%
7.4%
7.8%
7.2%
6.2%

Iulie

2011
Nr. omeri

Rata
omajului
5.8%
5.8%
5.3%
4.5%
3.7%

5.5%

18,080
17,859
16,450
14,030
11,501
10,296

3.3%

16,626

5.3%

9,541

3.1%

August

16,294

5.2%

9,528

3.1%

Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

16,265
16,498
17,570
17,910

5.1%
5.2%
5.6%
5.7%

10,176
11,454
12,793
13,058

3.3%
3.7%
4.1%
4.2%

2012
Nr.
omeri
13,877
14,253
13,543

Rata
omajului
4.5%
4.6%
4.4%

14,028

4,5%

Concluzia care se poate trage din aceste date este faptul ca fata de inceputul crizei economice,
numarul somerilor a fost in scadere in ultimii ani. Astfel, masurile anti criza implementate la
nivelul judetului au avut rezultate in redresarea economiei.
7

La sfritul lunii decembrie 2012 numrul de omeri nregistrai n Constana a fost de 14.028, din
care 53% beneficiari de indemnizaie de omaj i 47% neindemnizai. Fa de anul precedent,
numrul omerilor nregistrai a crescut cu 1000 de persoane.
Evoluia omajului pe niveluri de instruire n ultimii trei ani a nregistrat o cretere a omerilor
cu nivel de instruire liceal, postliceal i universitar i o reducere a proporiei omerilor mai puin
instruii (66% n 2012).
Situaia omerilor pe niveluri de instruire n judeul Constana (% din total omeri
nregistrai)

2.2. Evoluia omajului n ultimii 3 ani pentru judeul Ialomia


Din cei 8.231 de someri inregistrati in Ialomita la sfarsitul lunii decembrie 2012, 40,3% au fost
indemnizati, iar 59,7% au fost neindemnizati. De asemenea, din numarul total de persoane aflate in
cautarea unui loc de munca 37,8% au fost femei. La sfarsitul lunii decembrie 2011, in evidentele
Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Ialomita au fost inregistrate un numar de
7.865 persoane, din care 35% someri indemnizati. D in numarul total de someri aflati in baza
de date a agentiei la acel moment, 39,6% erau femei. Vedem astfel c fa de 2011, numrul
omerilor nregistrai n judeul Ialomia a crescut, la fel i rata omajului (de la 7,6% la 7,7%).
Fa de finalul anului 2010, cnd erau nregistrai 10.480 omeri, rata omajului fiind de 9,9%,
evoluia este una pozitiv. Rata omajului feminin s-a redus i ea de la 7,7% n 2010 la 6% n 2012.
Pe de alt parte, la final de 2012 ponderea omerilor indemizai a fost de doar 40,3% n comparaie
cu aprox. 50% ct era n 2010, ceea ce arat o reducere a relaiei omerilor cu AJOFM i o
subutilizare a fondurilor din bugetul alocat indemnizaiilor de omaj.
Situaia omerilor pe nivele de instruire n judeul Ialomia (% din total omeri nregistrai)

Ct privete rata omajului pe niveluri de instruire, n judeul Ialomia vedem c exist mai muli
omeri slab calificai fa de celelalte judee, doar 3% din omerii nregistrai avnd studii
universitare. Acest lucru se datoreaz i faptului c Ialomia este un jude cu activitate predominant
agrar.
2.3. Evoluia omajului n ultimii 3 ani pentru judeul Giurgiu
Ca i n cazul celorlalte judee, fa de 2010 cnd datorit crizei economice, omajul se situa la un nivel
ridicat (8,4%), n ultimii doi ani amploarea acestuia s-a redus la 5,7% n 2011, respectiv 5,9% n 2012.
La finalul anului 2012, Agenia Judeean a Forei de Munc Giurgiu avea 5.619 omeri n eviden,
din care 2.547 erau femei. Doar 33% din omerii nregistrai aveau dreptul la indemnizaia de omaj.
Pornindu-se de la un numar de 7861 someri inregistrati la nivel national la sfarsitul anului 2010, in
cursul anului 2011 acesta s-a redus la 5.330, evoluie pozitiv ce se poate explica prin faptul c
10

numrul ieirilor din omaj a fost superior intrrilor n omaj odat cu revenirea n urma crizei
economice. n acest ani s-au efectuat urmtoarele fluxuri de intrri-ieiri n omaj: intrari efective in
somaj - 11.242 persoane, iesiri din omaj - 13.773 persoane.
Analiza evolutiei ieirilor prin incadrare si a numarului intrarilor in somaj prin disponibilizari
curente si colective de personal, arata ca in anul 2011 intensitatea somajului a continuat scaderea
inregistrata incepand cu anul 2010, numarul incadrarilor fiind superior numarului disponibilizarilor
de personal. Comparativ cu anul 2010, in anul 2011, numarul persoanelor intrate in somaj ca
urmare a disponibilizarilor a inregistrat o scadere semnificativa, respectiv de 1655 persoane. Din
numarul total de 2.602 persoane intrate in somaj ca urmare a disponibilizarilor pe parcursul anului
2011, doar 65 persoane provin din disponibilizari colective ca urmare a aplicarii programelor de
restructurare si privatizare a diferitelor sectoare de activitate, restul de 2537 persoane provenind
din disponibilizarile curente de personal.
Din punct de vedere al distribuiei omerilor pe niveluri de instruire, la finalul lunii decembrie
2010, din numarul total al somerilor inregistrati, 70% (5.500) au fost persoane cu nivel de instruire
primar, gimnazial si profesional, 25% (1.979) au fost persoane cu nivel de instruire liceal si post
liceal si 5% (382) au fost persoane avand nivel de instruire universitar.

11

Situaia omerilor pe nivele de instruire n judeul Giurgiu (% din total omeri nregistrai)

La finalul anului 2011, din numarul total al somerilor inregistrati, 7 0 , 9 % au fost persoane cu
nivel de instruire primar, gimnazial si profesional, 24% au fost persoane cu nivel de instruire
liceal si post liceal si 5,1 % au persoane avand nivel de instruire universitar. Se vede aadar c
proporiile sunt similare, predominnd omerii cu nivel de instruire primar, gimnazial i profesional.

2.4. Evoluia omajului n ultimii 3 ani pentru judeul Ilfov


La nivelul judetului Ilfov, rata somajului s-a mentinut de regula la minimul inregistrat la nivel
national cu mici fluctuatii nesemnificative din punct de vedere statistic.
Rata somajului inregistrata la sfarsitul lunii decembrie 2012, la nivelul judetului Ilfov a fost de
1,83%, semnificativ sub nivelul din 2010 de 2,7%. Numarul total de someri inregistrati in
12

evidentele Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Ilfov la finele lunii decembrie a
fost de 3019, din care 1613 au fost someri indemnizati si 1406 neindemnizati.
Evoluia omajului n 2012 n judeul Ilfov
3.500
3.000

2.892

2.765

2.911 2.878 2.966


2.632

2.500

2.508

2.391 2.422

3.057 3.019

2.570

2.000
1.500
1.000
500
0

Jan

Feb

Mar

Apr

May

Jun

13

Jul

Aug

Sep

Oct

Nov Dec

Situaia omerilor pe nivele de instruire n judeul Ilfov (% din total omeri nregistrai)

La Ilfov, avem o situaie similar a repartizrii omerilor n cele trei categorii pe niveluri de
instruire i anume 70% au doar pregtire primar, gimnazial i profesional, restul de 30% avnd
liceu i studii universitare.
n Anexa 1 al acestui raport se regsesc tabelele cu evoluia ratei omajului i a numrului de
omeri nregistrai n ultimii trei ani, pe sexe i categoria de omeri indemnizai/neindemnizai pe
baza crora s-a fcut analiza din acest capitol.

3. EVOLUIA OFERTEI DE LOCURI DE MUNC PE DOMENII DE


ANGAJARE
Conform unui raport realizat in anul 2012 de catre Biroul National Sindical - Impactul calificarii si
recalificarii asupra cererii si ofertei de munca analiza ultimilor 3 ani - piata muncii in perioada de
criza Romania a pierdut peste 400.000 de salariati din randul companiilor care au minimum 10
14

angajati. De asemenea, datele analizate arata ca in ultimii 3 ani circa 914.000 persoane au participat
la programe de formare si educare profesionala, 46,3% participand la programele de
calificare/recalificare si restul de 53,7% la programe de perfectionare/specializare.
Cifrele legate de cursurile de calificare si recalificare indica faptul ca acestea sunt accesate in
proportie covarsitoare de persoane care sunt deja ocupate (74%) si care au declarat ca sunt angajate
cu contract de munca permanent (95%). Somerii si persoanele care nu sunt active in campul muncii
acceseaza doar intr-o foarte mica masura acest tip de cursuri (11% si respectiv 16%), ceea ce
inseamna ca programele sunt slab calibrate in raport cu nevoile acestora.
Cea mai mare frecventa a cursurilor de acest tip a fost pentru meseriile de ospatar/bucatar (16.6%),
operator si procesare date (11.7%), agent paza si ordine publica (9,1%), adica unele dintre cele mai
instabile ocupatii din punct de vedere al vechimii in munca.
Referitor la locurile de munca, in vanzari au fost disponibile 60.303 locuri de munca in ultimii trei
ani, marcand o crestere cu 25% in 2012, in IT/Telecom 48.141 locuri de munca (131% crestere in
2012), iar in inginerie posturile vacante au crescut in 2012 cu 78%, la 32.529. La categoria "office
jobs", in ultimii trei ani 28.474 locuri de munca au fost disponibile, in 2012 inregistrandu-se un
avans de 27%, in timp ce in domeniul finantelor cresterea din 2012 a fost de 107%, la 25.308 de
posturi vacante. Pe de alta parte, cel mai des intalnite locuri de munca disponibile par sa ramana si
in intervalul urmator cele de reprezentant vanzari, agent call center si consilier financiar. In aceasta
categorie intra si pozitiile de promoter, de lucrator comercial, ospatar, bucatar, asistent manager,
operator de interviuri si agent imobiliar.
In anul 2012, conform INS, numarul mediul al locurilor de munca vacante a scazut cu 1.300, la
24.800, inregistrandu-se o rata medie anual a locurilor de munc vacante de 0,59%. Prin rat medie
anual a locurilor de munc vacante nelegem ponderea locurilor de munc vacante n total locuri
de munc (vacante i ocupate).

15

Rata medie anuala si numarul mediu anual al locurilor de munca vacante pe activitati ale
economiei nationale
In anul 2012, ratele medii anuale ale locurilor de munca vacante cu cele mai ridicate valori s-au
inregistrat in sanatate si asistenta sociala (1,27%) respectiv, in administratia publica (1,20%). La
polul opus, s-au situat activitatile din industria extractiva (0,06%), respectiv cele de productia si
furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (0,10%).
Aproape o treime din numarul total al locurilor de munca vacante s-au regasit in industria
prelucratoare (7,8 mii locuri vacante), iar rata a avut o valoare medie anuala de 0,77%. Sectorul
bugetar a insumat putin peste 30% din totalul locurilor de munca vacante, cele mai multe regasinduse in sanatate si asistenta sociala (3,7 mii locuri vacante), urmate de administratia publica (2,9 mii
locuri vacante), respectiv invatamant (0,9 mii locuri vacante). In industria extractiva, angajatorii au
prezentat cea mai redusa cerere de forta de munca salariata (0,04 mii locuri vacante).
Prin comparatie cu anul 2011, n 2012 att rata cat si numarul mediu anual al locurilor de munca
vacante au inregistrat, aproape in egala masura, cresteri si scaderi. Cele mai relevante cresteri ale
ratei medii anuale ale locurilor de munca vacante s-au regasit in activitatile de distributie a apei,
salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare (+0,25 puncte procentuale), precum si
in cele de sanatate si asistenta sociala (+0.22 puncte procentuale). La polul opus, s-au situat
activitatile din agricultura, silvicultura si pescuit (-0,50 puncte procentuale), respectiv cele de
informatii si comunicatii (-0,28 puncte procentuale).
Numarul mediu anual al locurilor de munca vacante a cunoscut cele mai semnificative cresteri in
sanatate si asistenta sociala (+0,6 mii locuri vacante), urmate de activitatile din invatamant si cele de
distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare (+0,3 mii locuri
vacante pentru fiecare in parte). La polul opus, cele mai accentuate diminuari ale indicatorului s-au
constatat in industria prelucratoare (-1,0 mii locuri vacante), urmate de activitatile de transport si
depozitare, respectiv constructii (-0,4mii locuri vacante pentru fiecare in parte).

16

Rata medie anuala si numarul mediu anual al locurilor de munca vacante pe grupe majore de
ocupatii
Atat in ceea ce priveste rata cat si numarul mediu anual al locurilor de munca vacante cele mai
importante diminuari s-au regasit in ocupatiile de muncitori calificati si asimilati (GM 7). La polul
opus, rata medie anuala a locurilor de munca vacante a cunoscut cea mai importanta crestere in
randul ocupatiilor de lucratori calificati in agricultura, silvicultura si pescuit grupa majora 6 (+0,26
puncte procentuale), iar in ceea ce priveste numarul mediu anual al locurilor de munca vacante, cea
mai semnificativa crestere fata de media anului 2011 s-a inregistrat in randul ocupatiilor de
specialisti in diverse domenii de activitate - grupa majora 2 (+0,6 mii locuri vacante).
Rata medie anuala si numarul mediu anual al locurilor de munca vacante pe grupe majore de
ocupatii

Sursa: INSSE

Numarul mediu anual al locurilor de munca vacante a cunoscut cele mai semnificative valori in
ocupatiile de specialisti in diverse domenii de activitate - grupa majora 2 (6,3 mii locuri vacante),
care a reprezentat circa 25% din numarul locurilor de munca vacante la nivel de tara.
In ceea ce priveste rata medie anuala a locurilor de munca vacante, cea mai redusa disponibilitate a
cererii de forta de munca salariata s-a constatat pentru ocupatiile de muncitori calificati si asimilati grupa majora 7 (0,36%), iar in privinta numarului mediu anual al locurilor de munca vacante cea
mai redusa cerere de forta de munca salariata a fost pentru ocupatiile de lucratori calificati in
agricultura, silviculturasi pescuit grupa majora 6 (0,1 mii locuri vacante). Tocmai valorile
17

negative ale numrului mediu de locuri de munc vacante arat acest lucru i anume c exist atat in
ceea ce priveste rata cat si numarul mediu anual al locurilor de munca vacante, ocupatiile mai sus
mentionate au fost urmate de cele ale membrilor corpului legislativ, ai executivului, inalti
conducatori ai administratiei publice, conducatori si functionari superiori - grupa majora 1 (0,37%
rata locurilor de munca vacante, respectiv 1,0 mii locuri vacante).

Anul 2012 comparativ cu anul 2011

Comparativ cu anul 2011, atat in ceea ce priveste rata cat si numarul mediu anual al locurilor de
munca vacante cele mai importante diminuari s-au regasit in ocupatiile de muncitori calificati si
asimilati grupa majora 7 (-0,15 puncte procentuale, respectiv -0,9mii locuri vacante), urmate de
cele aferente muncitorilor necalificati grupa majora 9 (-0,14 puncte procentuale, respectiv -0,4 mii
locuri vacante).
La polul opus, rata medie anuala a locurilor de munca vacante a cunoscut cea mai importanta
crestere in randul ocupatiilor de lucratori calificati in agricultura, silvicultura si pescuit grupa
majora 6 (+0,26 puncte procentuale), iar in ceea ce priveste numarul mediu anual al locurilor de
munca vacante, cea mai semnificativa crestere fata de media anului 2011 s-a inregistrat in randul
ocupatiilor de specialisti in diverse domenii de activitate - grupa majora 2 (+0,6 mii locuri vacante).
18

In ceea ce priveste domeniile economice principale in care oferta locurilor de munca se mentine
constanta sau in crestere, companiile din IT sunt cele de la care se asteapta cele mai multe oferte de
munca. Companiile din IT/Telecom, vanzari, inginerie si finante au fost si in 2013 cei mai mari
angajatori, potrivit site-ului de recrutare BestJobs.ro. Numai in 2012 job-urile din vanzari au crescut
cu o rata anuala de 25%, in timp ce numarul locurilor de munca din IT a urcat anul trecut cu 131%
fata de 2011.

In cazul in care se mentine tendinta din ultimii trei ani, si in 2014 cele mai mari sanse de angajare
vor avea cei care isi cauta un loc de munca in vanzari, IT/Telecom, inginerie si finante, in contextul
in care numai in 2012 job-urile din vanzari au crescut cu o rata anuala de 25%, in timp ce numarul
locurilor de munca din IT a urcat anul trecut cu 131% fata de 2011. In acelasi timp, cei care isi
doresc un loc de munca de tipul "office jobs" au de asemenea sanse mari sa se angajeze, avand in
vedere ca numarul locurilor de munca continua sa creasca si in acest domeniu.
19

Companiile care au cei mai multi angajati sunt in principal companii de stat, precum Posta Romana
sau CFR, care au facut si continua sa faca restructurari in ultimii ani pentru a-si eficientiza
activitatea. Si Petrom, cel mai mare angajator privat, face concedieri, in timp ce alte companii
private mari, precum Renault sau Delphi, isi extind activitatile in Romania si continua recrutarile.
3.1. Evoluia ofertei de munc n ultimii 3 ani la nivelul judeului Constana

La nivelul judetului Constanta piata muncii este influentata in mod direct de sezonalitate si comert.
Astfel, perioada cu cea mai buna rata a ocuparii este vara, in sezonul estival, aspect relevat si in
cadrul capitolului I, cand sunt inregistrate cele mai mici rate ale somajului.
Conform site-ului www.sc.europa.euError! Hyperlink reference not valid., conducatori de
intreprinderi mici din comertul cu ridicata si amanuntul, soferi de autocamioane si masini de mare
tonaj, bucatari, brutari, patiseri si cofetari.
Referitor la angajatori, cele mai frecvente locuri de munca sunt ofertate de catre banci,
supermarketuri si societati de cercetare: ING Bank consultant; Hypermarket Cora; CEFIN
ROMANIA tehnicieni; Restaurante: Kazeeboo, Loulou, Bistro Balada; RSC research operatori
sondaje.
In schimb, analiza realizata pentru ultimii 3 ani referitoare la potenialul uman al portului Constana
a relevat faptul ca acesta a suferit nu doar schimbari cantitative majore, ci i calitative. Ponderea
docherilor a scazut continuu, in favoarea celei a operatorilor de instalaii i utilaje portuare
(macarale, poduri rulante, electrocare, motostivuitoare, benzi transportoare, panouri de comanda din
silozuri etc.) i a conducatorilor auto (de pe camioane, tractoare, platforme de transport). De
asemenea, a crescut numarul lucratorilor policalificai. Cu toate acestea, volumul de munca manuala
i numarul lucratorilor cu carca se menine ridicat.
In spatele scaderii numarului de lucratori portuari se afla un complex de factori. Fluctuaiile mari ale
traficului de marfuri, de la o etapa la alta, i schimbarea structurii lui au avut o contribuie decisiva.

20

Noile tehnologii de operare portuara, paletizarea i containerizarea marfurilor, mecanizarea i


automatizarea activitailor, apariia silozurilor performante pentru cereale i ciment, a terminalelor
moderne pentru materii prime siderurgice i containere, au contribuit decisiv la reducerea
necesarului de fora de munca, dar i la inlocuirea multora dintre lucratorii cu carca cu operatorii
de instalaii i echipamente portuare.
Dupa trei ani de recesiune, in care cantitatea de marfuri operata a scazut cu 31,41%, pana la
40.604.274 tone in 2011, numarul mediu de personal raportat a ajuns la 4.988 lucratori (de la 5.838
de lucratori in 2008).
Recesiunea a acionat destul de selectiv. Daca 14 companii au raportat efective mai mici in 2011 faa
de 2008, alte 16 au inregistrat creteri. Diferenele se datoreaza in principal evoluiei diferite a
traficului pe tipuri de marfuri, dar i intrarii in exploatare a unor capacitai noi de operare (silozuri i
magazii de cereale). Spre exemplu, United Shipping Agency, care a pus in funciune un siloz
modern de cereale, a raportat o cretere de 65 de lucratori.
3.2. Evoluia ofertei de munc n ultimii 3 ani la nivelul judeului Ialomia

Ialomita este un judet preponderent agrar, de aceea forta de munca are un caracter ciclic, in sensul
ca acelasi personal trece prin perioade de activitate si de somaj sezonier. Din acest punct de vedere
se poate spune ca judetul Ialomita este in dezavantaj fata de judetele puternic industrializate.
Ca tendinta generala a ultimilor ani, mediul de afaceri din Ialomita continua sa piarda teren in fata
crizei financiare. Oficial, judetul se afla pe ultimul loc la nivel national in ceea ce priveste firmele
active. Un sfert dintre acestea figureaza insa in baza de date a Directiei Generale a Finantelor
Publice cu datorii de ordinul milioanelor de lei la bugetul asigurarilor de stat, asigurarilor de
sanatate si somaj.

Ultimul raport al Registrului National al Registrului Comertului reliefeaza faptul ca la nivelul


judetului Ialomita, in anul 2012, exista un numar de 7997 de firme active. Comparativ cu anul 2011,
in anul precedent s-a inregistrat o crestere mica a numarului de societati active cu 4,7%.
21

Majoritatea acestor societati sunt reprezentate de magazinele alimentare mici sau buticurile de
cartier, care nu au mai mult de 9 angajati. In ceea ce priveste forta de munca, se constata o scadere
semnificativa. Tot in ultimii doi ani, doar 41 mii de ialomiteni erau activi pe piata muncii, in
conditiile in care in urma cu aproximativ patru ani cifra lor era de doua ori mai mare.
Ocupatiile ofertate cel mai frecvent la nivelul acestui judet sunt: muncitori necalificati in asamblarea
produselor, soferi de autocamioane si masini de mare tonaj, muncitori necalificati in constructia de
locuinte, conducatori de intreprinderi mici din comertul cu ridicata si amanuntul, constructori si
montatori de structuri metalice, dulgheri, ospatari si barmani, vanzatori si prezentatori de produse in
magazine, reprezentanti tehnici si comerciali, sudori si debitatori autogenic.
In prezent, marii angajatori si posturile pe care acestia le oferteaza sunt: Spitalul Tandarei medici;
SC DRAVISTA SRL economisti; SC AMARA TURSIM SRL asistenti medicali, cameriste;
MEDICAL DENTAL BLUE asistenti medicali; SMS FOOD INDUSTRIES ambalatori; Creita
ROMEXPRES muncitori necalificati.
3.3. Evoluia ofertei de munc n ultimii 3 ani la nivelul judeului Giurgiu

Conform datelor de la INSSE, evolutia persoanelor angajate in judetul Giurgiu a inregistrat o


crestere semnificativa in anul 2012 comparativ cu anii precedenti. Incepand din 2008 pana in 2011
numarul de angajati a scazut de la 34 mii la 30 mii. In anul 2012 insa numarul de angajati se apropie
de valoarea de 33 de mii.
Sectorul cu numarul cel mai mare de angajati se inregistreaza in zona serviciilor, cca 65% din totalul
angajatilor din judetul Giurgiu. Tot in 2012 s-a resimtit o revenire in zona industriei si constructiilor
care alaturi de servicii se situiaza la nivelul numeric al sfarsitului de an 2009.

Tabelele de mai jos ilustreaza evolutia locurilor de munca in judetul Giurgiu din 2008 pana in
prezent. Informatiile sunt preluate din buletinele statistice lunare judetene.

22

Sursa: http://www.insse.ro/cms/rw/pages/arhivabuljud.roError! Hyperlink reference not valid.

Principalii angajatori in judetul Giurgiu, in functie de numarul de angajati sunt: SC NOVA FORCE
SRL servicii de protectie si paza; SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA GIURGIU sanatate;
DIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA asistenta sociala; SC GEBRUDER WEISS
SRL transport, logistica si naval; DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBICE ; SC
SHIPYARD ATG GIURGIU SRL constructii de nave si structuri plutitoare; SC KLG EUROPE
LOGISTICS SRL depozitare si activitati auxiliare pentru transport; SC APA SERVICE SRL
23

furnizarea serviciilor de alimentare cu apa; SC AVICOLA MIHAILESTI SRL cresterea pasarilor;


SC KUEHNE + NAGEL SRL alte activitati anexe transporturilor.
Cele mai cautate meserii in judetul Giurgiu la inceputul lui 2013 sunt meseriile de soferi, muncitori
necalificati sau lucratori comerciali.
Somerii giurgiuveni aflati in cautarea unui loc de munca pornesc cu stangul in 2013. Asta pentru ca
mult- asteptata relansare economica a judetului pare inca extrem de departe, iar agentii economici nu
fac angajari. La fel de cautati sunt si muncitorii necalificati pentru confectii, agricultura sau
constructii.
Patronii din Giurgiu cauta in prezent soferi pentru camionete si autoturisme, dar si pentru
autocamioane, masini de tonaj mare si chiar autobuze. Altii sunt interesati de muncitorii necalificati
sau de lucratori comerciali. Se mai cauta manipulanti, ambalatori, lucratori de salubritate, tesatori
sau instalatori.

3.4. Evoluia ofertei de munc n ultimii 3 ani la nivelul judeului Ilfov

La nivelul judetului Ilfov, ca o tendinta generala in ultimii 3 ani, dincolo de programele de ocupare,
de indicatori sau de contracte de performanta, situatia ocuparii pe plan local se caracterizeaza prin:
slaba receptivitate a somerilor la incadrarea in munca prin masuri active de combatere a somajului,
neincrederea angajatorilor in calitatea ofertei de forta de munca din baza de date a A.J.O.F.M. Ilfov,
dezinteresul agentilor economici in a accesa masurile de stimulare a ocuparii prin subventii de la
bugetul asigurarilor pentru somaj, etc. Judetul Ilfov are cea mai scazuta rata a somajului, cu efortul
sustinut in a elimina (prin cresterea calitatii serviciilor) handicapul asezarii geografice (de jur
imprejurul Bucurestiului), care stimuleaza in mare masura munca la negru.

Principalele posturi ofertate de catre societati la nivelul judetului Ilfov sunt in domeniile: inginerie,
vanzari, financiar-contabilitate, marketing, IT, majoritatea fiind pentru persoane cu experienta
Senior Java Developer, Android Software Engineer, Web Application Architect, Head of Software
24

Development. Programe de internship au fost oferite de Renault, McDonalds Romania, BCR, BRD,
Genpact.

Pentru pozitii entry level, pentru studenti, absolventi si alte persoane la inceput de cariera sunt
scoase la concurs posturi de: junior accounts payable, inginer proiectant, SharePoint support
engineer, customer care dispatch analyst, customer care representative.
Referitor la societatile care au efectuat disponibilizari de personal in ultimii ani, acestea au avut ca
obiect de activitate domeniile: "industria constructiilor metalice si a produselor din metal, exclusiv
masini, utilaje si instalatii", "investigatii si protectie" si "comert cu amanuntul, cu exceptia
autovehiculelor si motocicletelor" si bineinteles si-au restrans numarul de personal sectoarele cu
activitate sezoniera.
Cu toate acestea, nu au existat agenti economici cu sediul in judetul Ilfov care sa efectueze
disponibilizari masive de personal, fiind acordate servicii de preconcediere unui numar de 31 de
persoane disponibilizate de la S.C. Ideal Heating Systems S.R.L.

In anul 2012 locurile de munca vacante au cunoscut o evolutie relativ constanta, cu exceptia lunii
decembrie, fiind mai diversificate atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ decat in anii
anteriori. Numarul ofertelor declarate pentru cetateni straini au reprezentat peste 20% din totalul
intrarilor de locuri de munca vacante si au influentat in mod negativ realizarea gradului de ocupare a
locurilor de munca comunicate de angajatori.
Tendintele mentionate denota o oarecare stabilizare a pietei muncii, fara a putea vorbi inca de o
relansare economica.
Astfel, situatia somerilor, precum si numarul de locuri vacante la nivelul judetului Ilfov pentru anul
2012 este redata in tabelul de mai jos:
Luna

Stoc someri

Rata somajului

Ianuarie

2892

1,75

Locuri de munca
vacante intrate in evidenta
538

Februarie

2765

1,67

333

25

Martie

2632

1,59

332

Aprilie

2508

1,52

564

Mai

2391

1,45

416

Iunie

2422

1,47

337

Iulie

2570

1,56

337

August

2911

1,76

356

Septembrie

2878

1,74

405

Octombrie

2966

1,80

660

Noiembrie

3057

1,85

305

Decembrie

3019

1,83

168

Stimularea incadrarii in munca a absolventilor de invatamant


Incadrarea absolventilor din institutii de invatamant a atins la nivelul celor 12 luni analizate 4
angajari pentru tineri absolventi de studii superioare cu domiciliul in judetul Ilfov.
Inca patru persoane absolvente au beneficiat de prima de incadrare, rezultatele mentionate fiind
detaliate pe grupuri tinta in programul de ocupare. Numarul angajatorilor beneficiari de subventii,
fara a se tine cont de domiciliul persoanei subventionate se prezinta astfel:
Incadrarea absolventilor din
Numar total
institutii de invatamant, prin
angajatori, beneficiari de
subventionarea locului de
subventii, din care pentru:
munca, din care

Nr.
Crt

Judet

Absolventi cu
handicap

ILFOV

23

81

Sume cheltuite in 2012 - 262.763 lei


Stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca somerilor in varsta de peste 45 de ani
sau someri care sunt parinti unici sustinatori ai familiilor monoparentale si a somerilor care
mai au trei ani pana la pensie

26

Prin acordarea de subventii din bugetul asigurarilor pentru somaj, nu au fost incadrati someri cu
domiciliul in judetul Ilfov din categoriile mai sus mentionate.
Subventionarea locurilor de munca pentru angajatorii care incadreazasomeri a manifestat o tendinta
regresiva in anul 2012 fata de anii precedenti.
Situatia angajatorilor beneficiari de subventii, fara a se tine cont de domiciliul persoanei
subventionate se prezinta astfel:

Incadrarea somerilor
Numar total
peste 45 de ani sau someri
angajatori,
unici sustinatori ai familiilor
Judet
beneficiari
monoparentale, prin
de subventii, din
subventionarea locului de
care pentru:
munca
1
2
3

ILFOV

Nr.
Crt

12

15

Incadrarea somerilor care


mai au 3 ani pana la pensie
prin subventionarea locului
de munca
4
-

Sume cheltuite in 2012 134.220 lei

n concluzie, dupa cum releva specialistii AJOFM ILFOV, piata muncii in general si ocuparea
fortei de munca in special trec printr-o situatie de criza, AJOFM Ilfov fiind singura agenie care s-a
confruntat n 2012 cu o cretere a numrului de omeri comparativ cu 2011. Evolutiile din ultima
perioada nu au condus catre o transformare pozitiva a procesului de ocupare a fortei de munca,
compatibila cu exigentele unei economii de piata. In loc sa fie valorificata ca un factor primordial
de relansare, forta de munca tinde sa devina din ce in ce mai mult o "supapa" prin care se
elibereaza temporar - sau se atenueaza dezechilibre si disfunctionalitati de pe alte piete ale
economiei. Evolutia structurii sectoriale a fortei de munca de pana acum vine in contradictie cu
necesitatea eficientizarii si rentabilizarii economice, intrucat deplasarile fortei de munca au loc
dinspre sectoarele in care productivitatea muncii progreseaza inspre sectoare mai putin productive.

27

Pe acest fond vulnerabil reformele angajate in diverse sectoare (economie, educatie, sanatate,
ocupare, sistemul politic, administratie, etc.) nu pot fi duse pana la capat fara resursele de munca
adecvate.

4. CONCLUZII

Tendine privind evoluia pieei muncii i poziionarea SPO


Proiectia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2013 2016 realizata de comisia
nationala de prognoza este prezentata in tabelele de mai jos:
Evolutia fortei de munca civile Conform balantei fortei de munca
2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

8705,8

8620,2

8566

8572

8607

8660

8725

Modificare procentuala
fata de anul precedent %

-1,7

-1,0

-0,6

0,1

0,4

0,6

0,8

Rata de activitate %

40,6

40,4

40,2

40,3

40,6

40,9

41,4

Populatia ocupata
mii persoane

8037,6

8076,2

8116

8157

8207

8275

8360

Modificare procentuala
fata de anul precedent %

-3,1

0,5

0,5

0,5

0,6

0,8

0,10

Rata de activitate %

37,5

37,8

38,1

38,4

38,7

39,1

39,6

Populatia activa mii persoane

28

Salariati
mii persoane

Modificare procentuala
fata de anul precedent %
Alte categorii de
populatie ocupata
mii persoane

Rata de activitate a
populatiei de peste 15 ani

4376

4348,7

4430

4485

4545

4610

4695

-8,3

-0,6

1,9

1,2

1,3

1,4

1,8

3662

3727

3686

3672

3662

3665

3665

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

54,8

54,3

54,5

55,1

55,6

56,3

57,0

63,6

63,3

63,3

64,4

65,1

66,0

66,9

50,8

50,3

50,3

51,3

51,9

52,5

53,3

50,8

58,5

58,5

59,8

60,5

61,4

62,3

Rata de activitate a
populatiei in varsta de
munca (15 64 ani)
Rata de ocupare
populatiei de peste 15 ani
Rata de ocupare a
populatiei in varsta de
munca (15 64 ani)
Rata somajului BIM

7,3

7,4

7,4

6,9

6,8

6,7

Sursa: Error! Hyperlink reference not valid.Error! Hyperlink reference not valid.

29

6,6

Concluzia acestei previzionari este faptul ca o data cu redresarea economiei va avea loc si o
imbunatatire a tututor indicatorilor economici, printre care si rata ocuparii pe piata muncii, datorata
aparitiei/dezvoltarii de noi oportunitati in afaceri.
Tot Comisia Nationala de Prognoza arata ca castigul salarial mediu brut va inregistra o crestere in
ritmul tendintei din anii precedenti, urmand ca in anul 2016 castigul mediu brut lunar sa ajunga la
2528 lei. Acesta va inregistra o crestere mai mare in mediul privat, invers tendintei din anii
precedenti lui 2011.
In acest context, evolutia populatiei ocupate este pozitiva, estimandu-se o scadere semnificativa a
somerilor. Avand in vedere ca segmentul reprezentat de tinerii proaspat absolventi in cautarea unui
loc de munca influenteaza in mod direct evolutia pietei muncii, s-a realizat un studiu la nivel
regional in anul 2010, ce a avut ca tema principala tinerii si incluziunea sociala pe piata muncii,
realizat prin metoda intervievrii si completarii de chestionare.

Concluziile studiului la nivelul regiunii Bucuresti-Ilfov sunt:


a) Necesitatea incheierii de parteneriate intre institutiile publice si universitati ca si un mijloc
de mediere eficient pe piata muncii
b) Infiintarea de centre de consiliere vocationala pentru tineret in scoli
c) O mai mare transparenta din partea institutiilor publice fata de scoaterea la concurs a
locurilor de munca
Pe de alta parte, in viziunea reprezentantilor institutionali s-au considerat necesare:
Reintroducerea in licee si universitati a practicii profesionale
Aplicarea teoriei invatate n practic de ctre elevi si studenti
Nevoia implicarii active a organizatiilor pentru tineret si a participarii acestora in luarea
deciziilor referitoare la problemele tinerilor; aceasta poate fi realizata prin participarea
regulata a organizatiilor de tineret la sedintele comune ale administratiilor publice si
motivarea acestora in luarea deciziilor specifice problemelor tinerilor

30

Nevoia de participare si cooperare a principalilor factori interesati (angajatori,


intreprinzatori, furnizori de educatie si formare profesionala, ANOFM si partenerii sociali)
pentru a corela mai bine oferta de formare profesionalasi competente cu nevoile pietei
muncii de la nivel local

Acelasi studiu realizat la nivelul regiunii Sud-Est (regiune din care face parte si judetul Constanta)
releva urmatoarele aspecte:
a) Prea multe locuri de munca pentru sezonieri, prea putine locuri de munca pentru perioada
nedeterminata. Acesta situatie dificila pentru tineri poate fi remediata daca, conform
respondentilor, s-ar acorda facilitati fiscale pentru investitori
b) Locurile de munca existente nu sunt pe masura calificarilor tinerilor, piata muncii nefiind
adaptata la nivelul ridicat de calificare existent in randul tinerilor
Respondentii au admis ca o mare parte a tinerilor care tocmai au absolvit o facultate nu au
experienta si prefera sa munceasca pe pozitii sub specializarile lor doar pentru a avea un salariu. O
solutie ar fi ca acestia sa beneficieze de consiliere, eventual din partea unor ONGuri, AJOFM-ului in
gasirea unui loc de munca adecvat pregatirii lor.

Referindu-ne la locul pe care il ocupa Serviciul Public de Ocupare in cadrul actual al pietei muncii
in calitate de mediator si sustinator al persoanelor in cautarea unui loc de munca, consideram ca pe
viitor dezvoltarea acestui serviciu trebuie sa aiba in vedere doua dimensiuni:
a) Automatizarea informatica mijlocita de instrumentele actuale de comunicare prin internet
b) Orientarea dinspre serviciile active de interventie, pe serviciile active de preventie

In ceea ce priveste prima dimensiune a dezvoltarii, cea care priveste automatizarea informatica, vom
prezenta in cele ce urmeaza o scurta comparatie emblematica a modului in care internetul faciliteaza
astazi cautarea locurilor de munca, sau generic spus internetul intermediaza ntlnirea cererii cu
oferta pe piata muncii.
31

Pe portalul electronic de monitorizare a traficului online www.trafic.roError! Hyperlink reference


not valid. www.anofm.ro Error! Hyperlink reference not valid. Vehiculelor.

In acelasi timp comparand frecventa utilizarii site-ului www.anofm.ro Error! Hyperlink reference
not valid. Dup cum arata si imaginea de mai jos, la top siteuri de locuri de munca www.myjob.ro
Error! Hyperlink reference not valid.www.anofm.ro Error! Hyperlink reference not valid.

32

Cele ilustrate mai sus arata capacitatea organizatiilor private de a raspunde intr-un mod adecvat
solicitarilor mediului de afaceri in ceea ce priveste piata muncii. Desigur, scopul AJOFM nu este
unul restrans de simpla mediere electornica intre cerere si oferta, insa pe viitor este necesar ca SPO
sa realizeaze parteneriate la nivel local intre organizatiile care intretin platformele particulare de
ocupare a fortei de munca.

Prin urmare, orice optimizare a automatizarii informatice a SPO trebuie sa aiba in vedere acest
aspect al parteneriatului cu portale de tip e-jobs, cu atat mai mult cu cat acesta este necesar in
evaluarea corecta a pietei muncii, cuprinzand date in mod exhaustiv si nu doar din ccea ce se
colecteaza de la marii angajatori si someri.
In ceea ce priveste orientarea dinspre serviciile active de interventie, pe serviciile active de
preventie, se are in vedere in primul rand crearea unui protocol cu institutiile de invatamant de la
33

nivel judetean si local in vederea corelarii invatamantului cu piata muncii. Dupa cum se mentiona in
studiul anterior menionat (Studiu ANBCC Tinerii si incluziunea sociala pe piata muncii), pe
viitor, problema somajului va persista deoarece numarul de absolventi de anumite discipline din
invatamantul superiorva fi in continuare mare in raport cu locurile de munca disponibile pe profil.
De asemenea, au fost mentionate ca piedici si lipsa fondurilor pentru sustinerea centrelor de
consiliere pentru tineri, precum si lipsa de interes a factorilor responsabili de a actiona in vedere
unei mai bune corelari a ofertei educationale cu piata muncii.

Reprezentantii institutionali intervievati in regiunea Sud-Est au identificat si alte nevoi ale tinerilor
legate de integrarea acestora pe piata muncii:
Tinerilor nu li se ofera de catre angajatori posibilitati de dezvoltare profesionala
Refacerea increderii comunitatii locale in puterea inovatoare a tinerilor
Promovarea participarii depline a tinerilor in domeniul educatiei, al ocuparii fortei de munca
si in societate
Lipsa unor servicii de testare a abilitatilor si competentelor personale si profesionale
Lipsa informatiilor privind piata muncii si evolutia ocupatiilor
Investitiile pe plan local in resurse umane
Corelarea pietei muncii cu sistemul educational.

34

ANEXA 1
Rata omajului n total i pe sexe nregistrat n ultimii 3 ani n cele 4 judee

Constana
Giurgiu
Ialomia
Ilfov

Rata
omaj
5,8
8,4
9,9
2,7

2010
Rata omaj
feminin
7,2
7,2
7,7
2,8

Rata omaj
masculin
4,7
9,6
11,9
2,6

Rata
omaj
4,3
5,7
7,6
1,6

2011
Rata omaj
feminin
5,5
5,3
6,1
1,8

Rata omaj
masculin
3,5
6,2
9
1,5

Rata
omaj
4,5
5,9
7,7
1,8

2012
Rata omaj
feminin
5,6
5,4
6
2

Rata omaj
masculin
3,7
6,4
9,3
1,6

Numrul total de omeri n evidena AJOFM i a celor beneficiari de indemnizaie de omaj


2010

Constana
Giurgiu
Ialomia
Ilfov

2011

2012

Nr. total
omeri

omeri
indemnizai

omeri
neindemnizai

Nr. total
omeri

omeri
indemnizai

omeri
neindemnizai

17910
7861
10480
4409

12445
3518
5118
3360

5465
4343
5362
1049

13058
5330
7865
2699

6949
1892
2760
1392

6109
3438
5105
1307

Nr.
total
omeri
14028
5619
8231
3019

omeri
indemnizai

omeri
neindemnizai

7434
1852
3315
1613

6594
3767
4916
1406

Numrul total de omeri n evidena AJOFM i a celor beneficiari de indemnizaie de omaj


2010
Nr. total omeri
din care femei
Constana
Giurgiu
Ialomia
Ilfov

17910
7861
10480
4409

2011
Nr. total omeri
din care femei

9873
3284
3916
2121

13058
5330
7865
2699

2012
Nr. total omeri
din care femei

7265
2406
3115
1311

14028
5619
8231
3019

7724
2547
3112
1521

ANEXA 2

2010
Primar,
gimnazial,
profesional
Constana
12820
Giurgiu
5500
Ialomia
8256
Ilfov
3111

2011

Liceal i
postliceal

Universitar

3567
1979
1871
998

2227
1011
986
588

Primar,
gimnazial,
profesional
8863
3780
6199
1893

2012

Liceal i
postliceal

Universitar

2906
1284
1374
596

1704
643
701
331

36

Primar,
gimnazial,
profesional
9270
3960
6428
2056

Liceal i
postliceal

Universitar

3454
1444
1565
740

2139
749
775
407