1. Specificarea informatiilor necesare in formatul de cercetare: se are in vedere codificarea raspunsurilor pe de-o parte, iar pe de alta parte trebuie tinuta seama de caracteristicile populatiei tinta si ale esantionului ce urmeaza sa fie studiat. 2. Alegerea metodei de interviu. Depinde de: - Modul de administrare (telefon, posta, internet) - Locul unde se realizeaza culegerea datelor - Gradul de structurare a metodei de culegere - Frecvente de realizare a cercetarii - Cunoasterea de catre subiecti a scopului cercetarii - Gradul de reprezentativitate statiastico-matematica dorit. 3. Formularea intrebarilor. Trebuie tinuta seama de: - Determinarea continutului intrebarilor - Determinarea tipului intrebarilor - Calitatea formularii intrebarilor - Stabilirea ordinii intrebarilor Trebuie sa se tina seama de cateva reguli: - Folosirea unor cuvinte usor de inteles - Trebuie evitate intrebarile care sugereaza o anumita variant de raspuns - Trebuie interzise intrebarile compuse - Intrebarile trebuie sa fie scurte - Intrebarile legate de varsta, ocupatie, educatie, venit trebuie puse astfel incat sa-l convingem pe subiect ca este nevoie de asemenea informatii - Se recomanda evitarea intrebarilor care sugereaza raspunsuri dezirabile social 4. Testarea chestionarului. Tipuri de intrebari: 1. In functie de gradul de structurare: - Intrebari inchise - Intrebari deschise - Intrebari mixte 2. In functie de scopul introducerii in chestionar: - Intrebari introductive - Intrebari filtru - Intrebari bifurcate - Intrebari de continut - Intrebari derscriptive - Inrebari de identificare 3. In functie de tipul de informatie: - Intrebari de tip factual - Intrebari de opinie - Intrebari de cunostinte PRINCIPII DE PROIECTARE A CHESTIONARULUI: 1. Principiul palniei: se merge de la aspect generale la aspecte din ce in ce mai specifice. 2. Principiul dozarii efortului: efortul principal in zona intrebarilor de baza. 3. Principiul sectionarii chestionarului: gruparea intrebarilor pe sectiuni.