Sunteți pe pagina 1din 16

Universitatea Petrol Gaze din Ploiesti

PROIECTAREA EXPLOATARII ZACAMINTELOR


DE HIDROCARBURI FLUIDE

Student:
Anul: IV
Grupa:4

Ploiesti -

CUPRINS PARTEA 1
INTRODUCERE
CAPITOLUL I. MODELUL GEOMETRIC AL ZACAMANTULUI
1.2
1.3
1.4
1.5
1.6

FIXAREA LIMITEI INITIALE A CONTACTULUI TITEI-APA


INTRODUCEREA SECTIUNILOR GEOLOGICE
DETERMINAREA GROSIMII DE STRAT EFECTIV SATURAT CU FLUIDE
CALCULUL ARIEI ZONEI PRODUCTIVE
CALCULUL GROSIMII MEDII A STRATULUI IN ZONA PRODUCTIVA
CAPITOLUL II. PROPRIETATILE MEDIULUI POROS

2.1 CALCULUL MARIMILOR MEDII ALE PARAMETRILOR FIZICI CARACTERISTICI


COLECTORULUI
2.1.1 POROZITATEA - m
2.1.2 PERMEABILITATEA k
2.1.3 SATURATIA IN APA IREDUCTIBILA
2.1.4 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL ROCII
2.1.5 CALCULUL VOLUMULUI BRUT AL REZERVORULUI
2.1.6 CALCULUL VOLUMULUI DE PORI AL REZERVORULUI
CAPITOLUL III. PROPRIETATILE MEDIULUI FLUID
3.1 PROPRIETATILE TITEIURILOR
3.1.1 SOLUBILITATEA GAZELOR IN TITEI RATIA DE SOLUTIE
3.1.2 FACTORUL DE VOLUM AL TITEIULUI
3.1.3 VASCOZITATEA DINAMICA A TITEIULUI
3.1.4 COEFICENTUL DE COMPRESIBILITATE A TITEIULUI
3.2 PROPRIETATILE APELOR DE ZACAMANT
3.2.1 SOLUBILITATEA GAZELOR IN APA DE ZACAMANT
3.2.2 VASCOZITATEA DINAMICA A APEI DE ZACAMANT
3.2.3 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL APEI MINERALIZATE
CAPITOLUL IV. STABILIREA SI AMPLASAREA RETELEI
SONDELOR DE EXPLOATARE
4.1 AMPLASAREA SONDELOR PE ZACAMINTE DE TITEI TIP BANDA LINIARA CU
ACVIFER ACTIV

INTRODUCERE
Petrolul, in pofida unor previziuni, a ramas principala sursa de energie si cea mai
importanta sursa de materii prime pentru industria petrochimica si va mai ramane probabil o
perioada insemnata de timp si de acum incolo ori se stie resursele de petrol ale Terrei nu sunt
inepuizabile. Descoperirea de noi zacaminte petrolifere nu va putea compensa multa vreme
ritmul epuizarii resurselor cunoscute in prezent de altfel in Romania productia de hidrocarburi
fluid este de cativa ani buni in declin.
Pe de alta parte factorii de extragere realizati astazi in Romania si chiar si pe plan
mondial, au valori destul de modeste in special in cazul zacamintelor exploatate pe baza energiei
proprii, dar si in cazul zacamintelor la care se aplica diverse tehnologii de completare a energiei
de zacamant. Cauzele sunt atat de natura obiectiva, legate de conditiile de zacamant cat mai ales
de natura subiectiva asociate de variante de exploatare si tehnologiile de lucru adoptate.
Se poate spera totusi intr-un reviriment al productiei de hidrocarburi in Romania, dar
numai in cazul miscarii mai active a ingineriei de zacamant. Aceasta inseamna intocmirea unor
proiecte de exploatare care sa indice varianta optima de exploare pentru fiecare zacamant in
parte.
In cazul zacamintelor noi nu trebuie inceputa exploatarea industriala pana ce nu se
determina exact capacitatea energetica a acestora, forma predominanta a energiei de zacamant,
cea care va determina fixarea regimului de exploatare. Daca conditiile de zacamant o impun este
preferabil sa se faca completarea energiei de zacamant inca din faza primara a exploatarii si sa se
evite pe cat posibil intrarea in domeniul eterogen al curgerii hidrocarburilor in mediul poros.
In ceea ce priveste zacamintele aflate in fazele secundare sau tertiala a exploatarii,
zacamintele epuizate din punct de vedere energetic, dar care mai contin un procent insemnat de
hidrocarburi , se ridica problema alegerii celor mai potrivite metode conventionale sau
neconventionale in vederea maririi factorului final de recuperare.
Eficenta exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide este influentata nu in mica
masura, de modul de traversare a stratului productive, de modul de constructie, amplasarea
sondelor de extractie si a celor de injectie, de aceea este necesar ca orice inginer de forajextractie sa priveasca activitatea proprie prin prisma corelatiei acesteia cu celelalte activitati
complementare pe care le desfasoara colegii sai. Prezenta la care este elaborata in conformitate
cu programa analitica de la facultatea de inginerie a Petrolului si Gazelor din cadrul Universitatii
PETROL-GAZE din Ploiesti.

CAPITOLUL .I.
MODELUL GEOMETRIC AL ZACAMANTULUI.
Zacamantul de hidrocarburi fluide este un sistem fizico-chimic alcatuit dintr-un mediu
solid poros-permeabil si un mediu fluid format din sistemele de hidrocarburi si apele de zacamant.
Un zacamant de hidrocarburi fluide ocupa un volum bine determinat in scoarta terestra.
El este delimitat in acoperis si culcus de strate impermeabile, iar lateral de accidente tectonice
si/sau litologice.
In general, zacamintele de hidrocarburi fluide sunt alcatuite din 2 zone distincte, zona
saturata cu hidrocarburi numita zona productiva si o zona saturata 100% cu apa-acviferul adiacent
care poate lipsi in anumite cazuri.
In vederea exploatarii, un zacamant trebuie delimitat atat in suprafata ( in plan orizontal )
cat si grosimea stratului. De asemenea trebuie facuta o delimitare exacta a celor 2 zone zona
productiva si acviferul adiacent.
Dupa forma zacamantului si tipul capcanei, zacamintele pot fi: zacaminte stratiforme
masive delimitate litologic, combinate si subtile indiferent de tipul capcanei, in proiectarea
exploatarii se opereaza cu doua forme geometrice de baza.

zacaminte in forma de banda liniara,care admit o simetrie liniara

zacaminte de forma circulara care admit o simetrie radiala.


n natura nu intotdeauna zacamintele se incadreaza perfect in una din

cele doua forme geometrice de baza mentionate, in aceasta situatie se va


aproxima forma reala a zacamantului la una din cele doua forme geometrice
de baza specificate mai sus, obtinandu-se astfel modelul de zacamant.
1.1 HARTA STRUCTURALA ( CU IZOBATE ) A ZACAMANTULUI
Harta structurala ( harta cu izobate ) reprezinta proiectia in plan orizontal a punctelor de
intersectie intre diverse plane izobatice si un plan reper, ca plan reper se va lua intrarea in stratul
productiva.
Harta structurala poate fi construita pe baza sectiunilor geologice sau prin metoda
triadelor. In acest caz s-a adoptat motoda triadelor. Aceasta presupune alegerea stratului reper,
intrarea in stratul productive, intrarea ce se determina pe baza diagrafiilor geofizice ale sondelor.
Adancimile reperului citite pe diagrafii sunt in cote absolute care vor fi raportate la un reper unic,
adica nivelul marii. Astfel din aceste cote absolute se va scadea elevatia sondelor si se obtin
cotele izobatice.
Cotele determinate pe diagrafii nu coincid intodeauna perfect cu
cele reale din strate,abaterea fiind in functie de tipul dispozitivului utilizat de

grosimea stratului poros, de marimea rezistivitatii. Pentru fiecare situatie in


parte se utilizeaza relatii analitice care permit efectuarea corectiilor
necesare. In acest caz se vor ignora aceste decalaje.
Modul de lucru:

Se alege ca reper, intrarea in stratul productiv;

Se trec pe harta cotele izobatice ale reperului, citite din diagrafii (anexele 2,3), pentru
fiecare sonda in parte;

Se unesc punctele cate trei;

Se cauta puncte de valori egale pentru aceste drepte ( linii paralele )

CALCULUL ADANCIMILOR IZOBATICE


Cote absolute (m)

Sonda

Cote izobatice (m)

(m)

641
676
656
605

Ha

Hc

H a/t

1580
1497
1507
1548

1618
1542
1544
1593

1605
1548
-

300
243
307
341

(m)
Ha

Hc

H a/t

1280
1254
1200
1207

1318
1299
1237
1252

1305
1305
-

Ha cotele in acoperis absolute masurate pe diagrafii;


Ha* cotele izobatice n acoperis;
Hc cotele in culcus absolute masurate pe diagrafii;
Hc* cotele izobatice n culcus;
Ht/a cotele limita apa/titiei absolute masurate pe diagrafii;
Ht/a* cotele izobatice apa/titei;
E elevatiile sondelor;

Sonda 641.

H a=H a E=1580300=1280m
H c =H c E=1618300=1318 m

Sonda 676.

H a=H a E=1497243=1254 m
H c =H c E=1542243=1299 m

h
38
45
37
45

Sonda 656.
H a=H a E=1507307=1200 m

H c =H c E=1544307=1237 m

Sonda 605.
H a=H a E=1548341=1207 m

H c =H c E=1593341=1252m

1.2 FIXAREA LIMITEI INITIALE A CONTACTULUI TITEI/APA.


Limita hidrocarburi/apa se determina tot din diagrafii, pe baza curbelor de
rezistivitate. In realitate nu exista un plan orizontal de saturatie intre care fluidele respective, ci
mai degraba o zona de tranzitie hidrocarburi/apa, a carei grosime este in functie de structura
spatiului poros si de diferenta de masa specifica dintre cele 2 fluide din zacamant. Totusi pentru
simplificare se admite existenta planurilor orizontale de separare a fluidelor existente in
zacamant.
Aceasta limita hidrocarburi/apa prezinta doua contacte cu stratul de productie, un
contact pe acoperis si un contact pe culcus. Protectia acestor doua contacte pe harta cu izobate
prezinta la randul ei doua contururi: un contur interior ( pe culcus ) si unul pe exterior ( pe
acoperis ). intre cele doua contururi se gaseste asa numita zona de contact in problemele de
evaluare a resurselor si rezervelor de hidrocarburi, de urmarire a deplasarii liniei in timpul
exploatarii, se opereaza cu un contur mediu, numit contur de calcul sau contur de lucru (anexa
nr.5)
Se traseaza limita titei-apa la adancimea Ht/a = 1300 m

1.3 DETERMINAREA GROSIMII DE STRAT EFECTIV SATURAT CU FLUIDE.


Complexul productiv include i intercalaii de strate impermeabile , care trebuiesc puse n
eviden i nlturate de la grosimea total a stratului .
Pentru acest lucru se ia fiecare diagrafie n parte i se analizeaz . Se identific i se
noteaz stratele care compun obiectivul . Grosimea se msoar att dup curba de potenial
spontan ( PS ) ct i dup cea de rezistivitate (

) , apoi se face media .

Sonda 641
Sonda 676
Strat

hef
Ps

a
b
c

27
-

hef*

20,2
23,6

23,6
-

Sonda 656

Strat
a
b
c

Sonda 605
Dupa
determinarea hgrosimii
efectivehef
acestea
se
Strat
*
ef
vor reprezenta Ps
pe sectiunile geologice.
a
4
6
5
4,5 ARIEI ZONEI
7
5,75
1.4 bCALCULUL
cPRODUCTIVE.
5,5
6
5,75
16,5

Strat
a
b
c

hef
Ps

hef*

25,2
24,5
24,85
hef
Ps

24,85
-

hef*

6,5
9,2
9,6
10
17,65

7,85
9,8
-

Aria zonei productive se determina masurand pe harta cu izobate ( anexa 5 ) aria


trapezului cuprins intre faliile F1, F2, F3 si limita apa-titei calculata.
Pentru determinarea ariilor s-au mpartit zonele respective in triunghiuri iar ariile s-au
calculat cu urmatoarea formula:
i
A=
2
Unde: - i ipotenuza triunghiului;
- inaltimea triunghiului;
Tinand cont de scara hartii cu izobate rezulta aria zonei productive.
Sonda 641.
147 72
A 641 I =
25=32300 m2
2
A 641 II =

147 52
25=95550 m2
2
2

AT 641 =227850 m =22,78 ha


Sonda 676.
219 79
A 676 I =
25=216262,5 m 2
2
A 676 II =

219 94
2
25=257325 m
2
2

AT 676 =473587,5 m =47,3 ha


Sonda 656.
124 54
2
A 656 I =
25=83700 m
2
A 656 II =

124 57
25=88350 m2
2

AT 656 =172050 m 2=17,2 ha


Sonda 605.
165 85
2
A 605 I =
25=175312,5 m
2
A 605 II =

165 74
25=152625m2
2

AT 605 =327937,5 m2=32,79 ha


Aria zonei productive:
A p= AT 641 + AT 676 + AT 656 + AT 605

A p=227850+ 473587,5+172050+327937,5=1201425m2=120,14 ha
1.5 CALCULUL GROSIMI MEDII A STRATULUI IN ZONA PRODUCTIVA.
Pentru determinarea grosimii medii a stratului in zona productiva se foloseste relatia:
n

A i h i

hmed . z= i=1n

Ai
i=1

hmed . z=

227850 23,6+ 473587,5 24,85+172050 16,5+ 327937,5 17,65


227850+ 473587,5+172050+327937,5

hmed . z=21,451 m

CAPITOLUL.II.
PROPRIETATILE MEDIULUI POROS
2.1. CALCULUL MARIMILOR MEDII ALE PARAMETRILOR FIZICI
CARACTERISTICI COLECTORULUI
Pentru determinarea marimilor medii a parametrilor fizici ai colectorului ( porozitate,
permeabilitate, saturatia in apa ireductibila, coeficent de compresibilitate al rocii) se vor folosi
datele din carote din tabelul 1. Pe baza diagrafiilor geofizice ( anexele 2 si 3) se pozitioneaza
carotele pe sectiunile geologice ( anexele 6 si 7 ). Se calculeaza o marime medie ponderata cu
grosimea punctului ( ha , hb , hc ). Daca intr-un pachet avem mai multe carote se face media
aritmetica a parametrului fizic respectiv.
Valoarea medie pe zacamant se calculeaza ca medie aritmetica.
Modul de lucru este valabil atat pentru determinarea porozitatii cat si a permeabilitati si a
saturatiei in apa ireductibila.
2.1.1 POROZITATEA m
Porozitatea este proprietatea rocii de a prezenta spatii libere numite pori sau fisuri.
Acest parametru masoara capacitatea rocii de a nmagazina fluide. n probleme de proiectare se
lucreaza cu doua tipuri de porozitati;

Porpzitatea efectiva (
al sistemului roca-pori

mef

) definite ca raportul dintre volumul de pori si volumul brut

Porozitatea dinamica ( md

) utilizata in problemele de dislocuire a titeiului de catre alt

fluid. Acesta se poate defini ca produsul dintre porozitatea efectiva si un coeficient al


utilizarii spatiului de pori, care ia in consideratie faptul ca n conditii reale de zacamant
agentul de dezlocuire nu spala complet titeiul din spatiul poros.
Cunoasterea porozitatii efective este necesara in calculele de evaluare a resurselor de
hidrocarburi, la stabilirea capacitatii energetice a zacamantului. La alegerea metodei de
intensificare sau inbunatatire a recuperarii, porozitatea se poate determina prin metode fizice
( masuratori pe carote ) si prin metode geofizice ( din curbele de rezistivitate ).
n

mi hi

ms= i=1n

hi
i=1

mi porozitatea masurata pe carote ;


higrosimea stratului permeabil ;

Sonda 641:
m s=

22,0 0,2+ 21,8 0,3+24,2 0,6+13,1 0,3


=20,993
0,2+ 0,3+0,6+ 0,3

Sonda 676
24,8 0,8+22,4 0,8
m s=
=23,6
0,8+0,8
Sonda 656.
22,3 0,4 +21,0 0,2
m s=
=21,867
0,4 +0,2
Sonda 605.
23,1 0,2+21,8 0,1+25,1 0,9
m s=
=24,492
0,2+0,1+0,9
POROZITATE MEDIE PE ZACAMANT
n

mi Ai

M medz= i=1n

Ai
i=1

- m porozitatea pe sonda
- Ai aria suprafetei din jurul sondei
M med. z =

20,993 227850+ 23,6 473587,5+ 21,867 172050+24,492 327937,5


1201425

M med. z =23,101
2.1.2 PERMEABILITATEA k
Permeabilitatea poate fi definita in general ca proprietatea unui
mediu ce permite curgerea fluidelor prin el. In proiectarea exploatarii se
opereaza cu toate cele trei categorii de permeabilitate cunoscute: absoluta,
efectiva, relativa.
Permeabilitatea absoluta a unui colector reprezinta permeabilitatea
masurata fata de o faza cand porii rocii sunt saturati numai cu fluid.
Permeabilitatea efectiva este permeabilitatea masurata fata de o
anumita faza cand in porii rocii sunt prezente doua sau mai multe faze. Din
acest motiv i se mai spune si permeailitate de faza.
Permeabilitatea relativa se exprima ca raport intre permeabilitatea
efectiva si cea absoluta, pentru acelasi zacamant, se poate vorbi de
asemenea de o permeabilitate relative fata de apa si e permeabilitatea
relative faza de gaze
In acest capitol ne intereseaza determinarea permeabilitatii
absolute pe zacamant. In general rocile prezinta anizotropie ce priveste
permeabilitatea , adica permeabilitate prezinta valori diferite si diverse
directii in zacamant. Astfel, se va defini permeabilitatea paralela cu directia
de sedimentare (stratificare) numita adesea permeabilitatea orizontala si o
permeabilitate perpendicular pe directiile de stratificare numita si
permeabilitatea verticala.
In cele mai multe cazuri valorile celor doua permeabilitati difera
sensibil. Cum curgerea fluidelor in zacamant este spatiala in ecuatiile de
miscare se utilizeaza o valoare medie pe zacamant, intre cele doua
permeabilitati. Ca si in cazul porozitatii determinarea se va face in vazul de
fat ape baza determinarilor din carote.
PERMEABILITATEA PARALELA PE STRATIFICATIE
ks =
II

k i hi
h i
II

Sonda 641:
570 0,2+ 818 0,3+ 868 0,6+ 87,1 0,3
ks =
=647,379 mD
0,2+0,3+ 0,6+0,3
II

Sonda 676
1050 0,8+695 0,8
ks =
=872,5 mD
0,8+0,8
II

Sonda 656.
688 0,4+726 0,2
ks =
=700,667 mD
0,4+0,2
II

Sonda 605.
670 0,2+780 0,1+980 0,9
ks =
=911,667 mD
0,2+ 0,1+ 0,9
II

PERMEABILITATEA PERPENDICULARA PE STRATIFICATIE


ks =

h i
hi /k i

Sonda 641:
0,2+0,3+ 0,6+0,3
ks =
=107,094 mD
0,2 0,3 0,6 0,3
+
+
+
389 676 346 28,9

Sonda 676:
0,8+0,8
ks =
=671,756 mD
0,8 0,8
+
798 580

Sonda 656:
0,4 +0,2
ks =
=527,943 mD
0,4 0,2
+
578 450

Sonda 605:
0,2+0,1+0,9
ks =
=615,72mD
0,2 0,1 0,9
+
+
438 629 675

PERMEABILITATEA MEDIE PE SONDA


k med =

k s + ks
2
II

Sonda 641:
647,379+107,094
k med =
=377,236 mD
2
Sonda 676:
872,5+671,756
k med =
=772,128 mD
2
Sonda 656:
700,667+527,943
k med =
=614,305 mD
2
Sonda 605:
911,667 +615,72
k med =
=763,694 mD
2
PERMEABILITATEA PE ZACAMANT

k z=

k s Ai
Ai

k z=

377,236 227850+772,128 473587,5+614,305 172050+ 763,694 327937,5


1201425

k z=672,334 mD

2.1.3 SATURATIA IN APA IREDUCTIBILA Sai


In pori rocii colectoare pot fi prezente urmatoarele fluide: apa, titei si gaze, prin urmare
se poate vorbi de o saturatie in apa, o saturatie in titei si o saturatie in gaz. Numeric saturatia se
exprima ca raport intre volumul de fluid din pori si volumul respectiv din pori si pot lua valori
intre 0 si 1 respectiv intre 0% si 100%. Intr-un anumit volum deseori pot coexista toate cele trei
faze. Saturatia in apa ireductibila pentru un anumit zacamant ramane invariabila in procesul de
exploatare.
Cunoasterea saturatiilor in fluide este foarte importanta la evaluarea resurselor si a
rezervelor de hidrocarburi, la prevederea comportarii zacamintelor in exploatare. Determinarea
se poate face cu ajutorul metodelor fizice ( determinari in laborator, carote mecanice ), prin
metode geofizice ( din curbele de rezistivitate sau prin calculi pe baza ecuatiilor de bilant
folosindu-se datele de productie ).
Saturatia in apa ireductibila ia valori cuprinse intr-un domeniu foarte larg in functie de
compozitia chimico-mineralogica a rocilor colectoare, de structura porilor si de capacitatea de
udare a rocilor. Pentru calculul acestor saturatii se apeleaza la niste relatii similar cu cele folosite
la determinarea porozitatii.
s (ai ) =
s

s( ai ) hi
j

hi

Sonda 641:
22,8 0,2+20,1 0,3+19,8 0,6+ 25,2 0,3
s (ai ) =
=21,45
0,2+ 0,3+0,6+0,3
s

Sonda 676:
20,3 0,8+ 21,1 0,8
s (ai ) =
=20,7
0,8+ 0,8
s

Sonda 656:
23,2 0,4 +20,8 0,2
s (ai ) =
=22,4
0,4 +0,2
s

Sonda 605:
24,0 0,2+22,0 0,1+20,0 0,9
s (ai ) =
=20,83
0,2+0,1+0,9
s

SATURATIA IN APA IREDUCTIBILA PE ZACAMANT

s (ai ) =
s

s (ai ) =
s

s( ai ) Ai
si

Ai
21,45 227850+20,7 473587,5+22,4 172050+20,83 327937,5
=21,121
1201425

2.1.4 COEFICENTUL DE COMPRESIBILITATE AL ROCI -

Coeficentul de compresibilitate este parametrul prin intermediul caruia se exprima


elasticitatea rocilor colectoare, elasticitatea ce are o pondere importanta in cadrul fortelor care
determina deplasarea fluidelor prin mediul poros. Coeficentul de compresibilitate este definit ca
raport al variatiei volumului si presiunii volumului insusi si anume:
r=

1 dV

V dP

( )

T =ct

Se opereaza in mod usual cu un coeficent de compresibilitate al rocii si cu un coeficent


de compresibilitate al porilor intre cei doi exista o legatura.
r=mz p
Unde:
rcoeficentul de compresibilitate alrocii ;
pcoeficentul de compresibilitate al porilor ;
mz porpzitatea medie in zona productiva;
Valoarea coeficentului de compresibilitate pentru roca se poate lua in lipsa unor
determinari pe carote intre 1*10-10 1/Pa si 2*10-10 1/Pa in cazul rocilor plastice (nisipuri).
Pentru rocile elastoplastice (gresi, calcare )se poate utiliza diagram din fig.2 pentru determinarea
coeficentului de compresibilitate al porilor (10-10 Pa-1)

p=5 1010 Pa1


r=

23,101
( 5 1010 ) =1,155 1010 Pa1
100

2.1.5 CALCULUL VOLUMULUI BRUT AL REZERVORULUI


V b=hmed A p
V b=21,451 1201425=25771767,68 m3

2.1.6 CALCULUL VOLUMULUI DE PORI AL REZERVORULUI


Roca colectoare are proprietati de a prezenta pori si fisuri. Determinarea volumului de pori
al rocii rezervorului este absolut necesara pentru evaluarea in continuare a resursei geologice de
gaze. Pentru determinarea acestui volum se va folosi urmatoarea formula:
V p=V b M med . z

V p=25771767,68 21,451=5,528 108 m3


2.1.7 CALCULUL REZERVEI DE TITEI
N=V p ( 1Sai )

1
bt0

N=5,528 108 ( 121,121 )