Sunteți pe pagina 1din 34
5, Foroer2011—— “SeGINEcrnd Aon EG As 0Ccw= Ye Soemeatdlzace win RGweia, ICS 13.220.20; 23.120 SR EN 12101-3 Decembrie 2004 Indice de clasificare G 07 STANDARD ROMAN Sisteme de control a cdldurii si a fumului Partea 3: Specificatii pentru ventilarea fumului si degajarilor de cdldura Smoke and heat control systems - Part 3: Specification for powered smoke and heat exhaust ventilators, Syst8mes pour le contrdle des fumées et de la chaleur Partie 3: Spécifications pour les ventilateurs extracteurs de fumées et de chaleur APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 28 martie 2003 Standardul european EN 12101-3:2002 are statutul unui standard roman CORESPONDENTA | Acest standard este identic cu standardul european EN 12101-3:2002 This standard is identical with the European Standard EN 12101-3:2002 La presente norme est identique a la Norme européenne EN 12101-3:2002 "ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) ‘Adresa posta str. Mendeleev 21-25, 010362, Bucuresti Directa general Tel +40 21 211 22 96, Fax +40 21 210 08 33 Directia Standarcizare: Tel, +40 21 310 43 08, +40 21 310 43 09 sau+d0 21312 47 44, Fax +40.21 315 58 70 Direcia Publica - Serv. VenzéniAbonamente: Tel. +40 21 212 77 25, +40 21 212 79.20, +40 21 312 94 88, “+40 21 312 94 89, Fax +40 21 210 25 14, +40 21 212 76.20 Reproducerea sa zara egal sau parla rexel standard noc publica prin vce procedeu eee, (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisa daca nu existd acordul scris al ASRO Ref. SR EN 12101-3:2003 Editiat $a, AZT EGO TSINET “IG, 17-2011 “in Re —Asoc!~!~Ho $*-~“ edi Preambul national Acest standard reprezinta versiunea romana a standardulul in limba engleza a EN 12103-3:2002. Standardul a fost adoptat prin fila de confirmare la 28 martie 2003 gi inlocuit prin prezenta traducere, ‘Acest standard european stabileste cerintele si oferd metodele de testare a ventilatoarelor actionate electric pentru fum si degajari de caldurd, care urmeazé a fi instalate ca parte a unui sistem actionat electric de ventilare a fumului si degajarilor de cdldurai Pentru standardele europene gi internationale la care se face referire exist urmatoarele standarde romane corespondente: EN 1363:1999 ‘oT EN 1366-1:1999 (oT EN 1366-2:1999 IoT EN 60024-1:1998 MoD CEI 0034-2 180 60834-1 Iso 5167 ISO 5221 ISO 5801 EN 12101-2:1995 SR EN 1363-1:2001 Incercari de rezistenté la foc. Partea 1: Conditii generale SR EN 1366-1:2002 ‘Incercairi de rezistenta la foc pentru instalati tehnice. Partea 1: Conducte SR EN 1366-2:2002 TIncercari de rezistenta la foc pentru instalati tehnice. Partea 2: Clapete antifoo. SR EN 60034-1+A1+A2:2000 Masini electrice rotative. Partea 1: Valori nominale si caracteristici de functionare SREN 12101-2:2004 Sisteme pentru controlul c&ldurii si furnului Partea 2: Specificaii referitoare la dispozitive de evaouare natural’ a furului gi c&lduri Pentru aplicarea acestui standard se utilizeaza standardele europene gi internationale la care se face referinta ( inclusiv standardele roméne identice cu acestea ). Simbolul gradului de echivalenta ( IDT ~identic, MOD -modificat ), conform SR 1000-8. ot je St__rdize a Roa, AL eG SINEL_, 11. eee ae STANDARD EUROPEAN EUROPEAN STANDARD EN 12101-3 NORME EUROPEENNE : EUROPAISCHE NORM Februarie 2002 ICS 13.220.20;23.120 Versiunea romana Sisteme de control a caldurii gi a fumului Partea 3: Specificatii pentru ventilarea fumului si degajarilor de caldura ‘Smoke and heat control Systémes pour le contréle _- Rauch- und Wairmefreihaltung systems - Part 3: des fumées et de la chaleur —_- Teil 3: Bestimmungen far Specification for Partie 3: Spécifications pour maschinelle Rauch- und powered smoke and heat —_—les ventilateurs extracteurs Warmeabzugsgerdite exhaust ventilators de fumées et de chaleur ‘Acest standard reprezinté versiunea romand a standardului european EN 12101-3:2002.. Standardul a fost tradus de ASRO, are acealas stalut ca gi versiunile oficiale gi a fost publicat cu permisiunea CEN. Acest standard european a fost adoptat de CEN fa 9 iunie 2001. Membrii CEN sunt obligali sai respecte Regulamentul Intem CEN/CENELEC care stipuleaza conditile jn care prezentului standard european i se atribuie statutul national fara nici o modificare. Listele actualizate si referinjele bibliografice referitoare la aceste standarde nationale pot fi obtinute pe baza de cerere catre Secretariatul Central sau orice membru CEN. Acest standard european existé in trei versiuni oficiale (engleza, franceza, germana). O versiune in oricare alta limba, realizata prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN, in limba sa nationala gi notificata Secretariatului Central, are acelasi statut ca gi versiunile oficiale. Membrii CEN sunt organismele nationale de standardizare din Austria, Belgia, Danemarca, Eh Finlanda, Frante, Germania, Grecia, Iranda, Islanda, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Republica Cena, Slovacia, Spania, Suedia gi Ungaria cEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE European Committee for Standardization Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitte fur Normung Secretariatul Central: rue de Stassart 36, B-1050, Bruxelles ‘©2002 Toate drepturile de exploatare sub orice forma gi In orice mod sunt rezervate in intreaga lume ‘membrilor nationali CEN. Ref.; EN 12101-3:2002 RO 16,1 AS EGS GIN IMR riz te s Asoc: SR EN 12101-3:2004 Cuprins Preambul Introducere 1, Domeniu de aplicare 2 Referinte normative 3 Termeni si defini 4 Cerinte de proiectare 5 Mod de incercare 6 Cerinte de performanta gi clasificare 7 Marcare 8 Evaluare conformitate ‘Anexa A (normativa) Grafic de aprobare tip pentru diverse tipuri de ventilatoare Anexa B (normativa) Grafic de aprobare tip pentru diverse tipuri de motoare ‘Anexa C (normativa) Metoda de Incercare a performantel ventilatoarelor actionate electric la temperatura inalta Anexa D (normativa) Metoda de incercare pentru rezistenta la temperatura a motoarelor electrice folosite la ventilatoare actionate electric Anexa E (normativa) Metoda de incercare pentru functionarea la sarcina ‘Anexa ZA (informativa) Articole ale acestui standard european care se referd la corin{e esentiale sau alte prevederi ale Directivelor UE Bibliografie 19 24 27 28 34 2011 0 Ro..a, AL EGC SINE, 1. soci le St idize. Preambul ‘Acest standard european a fost pregatit de comitetul tehnic CEN / TC 191 ,Sisteme de aparare ‘impotriva incendilor’, al c&rui secretariat este detinut de BSI ‘Acest standard european trebuie sa primeascd statut de standard national, fie prin publicarea unui text identic sau prin ratficare, pana cel tarziu in august 2002, iar standardele conflictuale trebuie retrase pand cel tarziu in noiembrie 2003. Acest standard european a fost pregatit in cadrul unui mandat dat cétre CEN Comisia European gi Asociatia Europeandi de Liber Schimb, gi sustine cerintele fundamentale ale Directivei UE B9/108/CEE. Pentru legatura cu Directiva(Directivele) UE, a se vedea anexa informativa ZA, parte integranté a acestui standard. ‘Acest standard european este una din cele sase péiti ale standardulul european prEN 12101 ou privire la sistemele de control céldura si fu ‘Acest standard european are titlul general de Sisteme de contro! célduré si fur gi este alcatuit din urmaitoarele gase parti: Partea 1: Specificatie pentru bariere de fum — Cerinte si metode de incercare Partea 2: Specificatie pentru ventilatoarele de evacuare natural a furului i cdlduri Partea 3: Specificatie pentru evacuarea asistata a furmului si célduri Partea 4: Sisteme de evacuare natural a furnului $i c8ldurii- Instalare gi metode de incercare Partea 5: Proiectare si calcul pentru sisteme de ventilare fum si degajari (publicatd ca CR 12101-5) Partea 6: Proiectare si metode de calcul si procedura de instalare pentru sisteme de control diferential de presiune ia fum prEN'12101 este inclus intr-o serie de standarde europene care trebuie s4 mai cuprinda: - Sisteme de stingere combustibil (EN 12094 gi ISO 14520-1) = Sisteme de pulverizare (EN 12259) = Sisteme cu folosire pudré (EN 12416) = _ Sisteme de protectie impotriva exploziilor (EN 26184) = Sistere cu spuma (EN 13565) = Sisteme cu furtun (EN 671) = Sisteme cu pulverizare apa Anexele de la A pand la E sunt normative, In concordant cu Reglementairile Interne CEN/ CENELEC, organismele nationale de standardizare din urmétoarele tari trebuie s8 aplice acest standard european: Austria, Belgia, Republica Ceha, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Norvegia, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, gi Regatul Unit al Mari Britanil F é r i 2 5 i t 4 g ? ‘ SR EN 12101-3:2004 Introducere Sistemele de ventilare a fumului si emanarii de céldurd creeaza un strat de aer fara fum deasupra Podelei, prin indepartarea furnului si imbun&tatind astfel conditile pentru evacuarea in siguranta si Isau’ salvarea oamenilor si animalelor si protejarea proprietatii, permitand lupta impotriva incendiulul inc& din stadiul incipient. Ele evacueazé si gazele fierbinli emanate de focul in raspandire. Folosirea sistemelor de ventilatie pentru fun si degaiérile de céldura pentru crearea unor zone fara fum dincolo de stratul de fum excesiv este foarte raspandita. Valoarea lor este evidenta in evacuarea oamenilor din clidir, reducerea distrugerilor datorate incendiului si a_pierderilor financiare, prin intarzierea rspandiri incendiului. Pentru realizarea acestor beneficil este esential mentinerea aerului curat pe céile de salvare si de acces; usurarea activitatior de oprire a incendiului, prin crearea unei zone fara fun; - _ intdrzierea gi /sau prevenirea exploziilor gi deci a résp8ndiri inendiului; - _ protejarea echipamentelor si mobilierului; - _ reducerea efectelor termice asupra componentelor structurale in timpul incendillor; - reducerea distrugeriior cauzate de produsele si gazele fierbinti care determina descompunerea termica. In functie de proiectul sistemului si ventilatorului, ventilatoarele de fum si degajéri de calduré naturale sau comandate electric pot fi instalate pe acoperig sau in partea superioara a peretilor nei clair, sau intr-un sistem de conducte, cu ventilatorul in interiorul sau exteriorul rezervorului de fur sau intr-un spatiu uzinal Sistemele de ventiiare a fumului si degajérilor actionate electric trebuie s& functioneze ou ventilatoare electrice, Performanta sistemului electric de evacuare a fumului si caldurli depinde de: - temperatura furului; - mérimea, numarul gi agezarea orificilor de ventilare; = influenta vantului; - _dimensiunea, geometria gi pozitionarea orificillor de admisie a aerulul; - _ timpul de actionare; - localizarea si starea sistemului (de exemplu, dimensiunile cladiri si aranjamentul spatilor din interiorul acesteia). Sistemele de ventilare a fumului si degajarior de c&ldura sunt folosite in clédiri sau pe santiere Unde dimensiunile speciale (mari), forma sau configuratia zonelor fac necesar controlul degajarilor de fur, Exemple tipice sunt: - supermagazinele cu unul sau mai multe niveluri - dladirile industriale si depozitele cu unul sau mai multe niveluri; = halele si cladirile complexe; = parcajele acoperite; = casele sedtilor; = tunelurile; ~ teatrele. Sistemele de ventilare a fumului si degajarilor de caldura pot fi folosite in functie de diferite circumstante Si de situatia ciadirii sau gantierului, care le-ar putea afecta performanta. 4 iia. RO eed, Moves EGC or INEreniG, Terwor2011- soci Ye si SREN 12101-3:2004 In pairtile 4 gi 5 din acest standard european se specificé faptul oa ventilatoarele alimentate electric pentru fum si degajari de caldurd nu ar trebul folosite pentru extragerea fumului gi a gazelor fierbinj| din acelasi rezervor de fum. ‘Se aplicé conditii speciale atunci cand se folosesc sisteme de stingatoare (de exemplu in ‘concordanta cu prEN 12094 sau ISO 14520-1) (a se vedea paitile 4 gi 5). Ya, AAR EGS ""'GINET~"NG, 17772017 ‘in: Tso" de §— SR EN 12101-3:2004 1 Domeniu de aplicare Acest standard european stabileste cerintele si oferé metodele de incercare a ventilatoaretor actionate electric pentru fum si degajari de cdldura, care urmeazé a fi instalate ca parte a unui sistem actionat electric de ventllare a furnului $1 degajailor de caldura, El mai oferd gi procedura de aprobare a unel game de ventilatoare actionate electric pentru fum si degalari de caldura si motoarele acestora, dintr-un numéir limitat de incercéi 2. Referinte normative Acest standard european include, prin referinte datate sau nedatate, prevederi din alte publicati. Aceste referinte normative sunt citate Ia locul potrvit in text iar publicatile sunt apoi enumerate mai Jos. Pentru referinte datate, modificarile ulterioare, sau revizuitle oricareia din aceste publica se aplicé la standardului european numai atunci cénd sunt incluse fn acesta printr-un amendament sau 0 revizuire. Pentru referintele nedatate se aplic’ cea mai recenta editie a publicaliel la care se faoe referire (inclusiv modific&rle) EN 1963, Fire resistance tests. EN 1366, Fire resistance tests for service installations. EN 6034-1, Rotating electrical machines, rating and performance. 1EC 60034-2, Methods for determining losses and efficiencies from test. 1SO 834-1, Fire resistance tests. Elements of building construction - Part 1: General requirements for fire resistance testing EN ISO 5167, Measurement of fluid flow by means of pressure differential devices. ISO 5221, Air distribution and air diffusion. Rules for methods of measuring air flowrate in an air handling duct. 1S 5801, Industrial fans, performance testing using standardized airways. prEN 12101-2:1995, Smoke and heat control systems - Part 2: Specification for natural smoke and heat exhaust ventilators. 3 Termeni gi definitii Pentru necesitaile prezentului standardul european, se utlizeaz urmatorii termeni si defini 34 sistem de control fum si céldura sistem de componente montate intr-un spatiu construit, pentru a limita efectele fumului gi ealduri emanate de incendiu 32 sistem de evacuare fum si cdldura sistem de control fun care emana fum si cdldura ta incendiu tntr-un spatiu construit sau Tntr-o parte a acestuia 33 sistem de ventilare a fumutui si degajarilor de caldurd (SHEVS) sistemul de ventilare a furului 51 degajarilor de cSlduré consté din componentele selectate pentru a actiona impreund la evacuarea fumului si c&ldurii, in scopul de a crea un strat consistent de gaze calde deasupra aerului mai rece si mai curat. —b0ciaserue Sterasidlzarcunt ROtmwrnd, Abirer EGC mrrsINELran®, Wrenn —— SR EN 12101-3:2004 ventilarea produsa de fortele portante cauzate de diferentele de densitate a gazelor, datorita diferentelor de temperaturé 3.5 ventilare asistata ventilarea cauzaté de deplasarea pozitiva a gazelor printr-un ventilator NOTA De obicei se uiizeaza ventiatoare cu pale 36 ventilator Instrument care permite migcarea gazelor spre sau dinspre spatiul construit 3.7 Ventilator de evacuare instrument care permite migcarea gazelor in afara spatiului construit 38 ventilator de evacuare a fumului si degajarilor de céldura instrument special proiectat pentru a elimina fumnul si gazele fierbinti din spafiul construit, in caz de incendiu ventilator de fum gi degajari de cldura care permite folosirea sa pentru ventilatia de confort (de exemplu zi de zi) 3.10 ventilator de urgenta ventilator de fum gi degajari de caldurd care nu este folosit pentru ventilarea de confort (de exemplu zi de zi) 3.14 ventilator natural de fum si emanare de céldura permanent deschis ventilator de fur gi emanare de caldura fara sistem de inchidere 342 ventilator natural de fum si emanare de c&ldurd acfionat manual ventilator de fum si emanare de célduré care nu poate fi actionat decat prin comand& manuela sau print-un sistem de deschidere 3.13 ventilator natural automat pentru fum si emanare de céldura ventilator de fum si emanare de caldura proiectat s& se deschid& automat dupa declansarea incendiului, daca este programat s& facd acest lucru NOTA - Ventiatoarele naturale automate de fum gi emanare de cAlcuré pot fi prevézute si cu comand’ manuel su sistom de doclangare. 3.14 ventilator de fum si emanare de cdidura deciangat automat ventilator asistat pentru fum si emanare de cdlduré care actioneazé automat dupa declangarea Incendiului, dacd este programat sé faca acest lucru SR EN 12101-3:2004 3.15 rezervor de fum Zona din interiorul unei cladir, delimitaté sau Nlancat& de cortine de fum sau elemente structurale gi care, tn cazul unui incendiu, mentine un strat de fur care nu permite trecerea caldurii 3.16 ventilator de gaze fierbinfi ventilator care este capabil sa evacueze gazele fierbint la un profil specificat de timp /temperaturs. Timpul poate fi continuu” sau mal specific pentru aplicatia respectiva. Ventilatorul poate fi confectionat din anumite materiale care sa aiba un efect direct sau indirect. Motorul se poate monta in calea jetului de aer pe un ventilator cu actionare directa, sau separat de acesta printr-un tunel de bifurcatie. Ventilatoarele cu actionare indirecta pot include sisteme de racire a curelelor, rulmentlor sau altor componente de actionare 3.47 ventilator pentru fum si evacuare caldurd ventilator de gaze fierbinti necesar pentru controlul gazelor fierbinti numai pe o perioada timitaté 3.18 ventilator de acoperis ventilator de partitie proiectat pentru a fi montat pe acoperis si prevazut cu protectie la intemperit 3.19 ventilator izolat ventilator izolat pentru limitarea temperaturii suprafetei exterioare, pentru reducerea pericolului de ranire a persoanelor sau de deteriorare a materialelor 3.20 ventilator extractor pentru rezervor de fum ventilator capabil s& functioneze chiar daca este introdus integral Intr-un rezervor de fum 3.24 ventilator fara rezervor de fum ventilator care nu poate funciona intr-un rezervor de fum 3.22 gama de produs a ventilatoarelor asistate ventilatoare cu caracteristi! fizice similare, folosind aceleasi metode de constructie si materiale, cu aceleasi metode de actionare a rotorulul si acelasi tip si montaj de motor, ca gi cu acelasi tip de conexiune electricd, ia care urméitoarele elemente pot varia in functie de tip: = _ dimensiunile totale ale sistemelor, si/ sau = diametrul rotorului si latimea, dimensiunea axului, lungimea palelor si numarul palelor rotorului; gi/ sau = dimensiunea motoruiul 3.23 gama motoarelor pentru ventilatoare asistate motoare care sunt practic similare, folosind aceleasi metode de constructie, adicé aceleasi materiale si metode de fabricalie pentru carcasa, rotorul de racire, cand este montat, si capacele de la capete; aceeasi specificalie de izolare, care include izolarea folosita pentru izolarea bobinelor si izolarea fantei, materialul de impregnare a bobine’ (lac sau rasina etc....,izolare plumb, blocuri cu borne, sau orice alt material care ar putea afecta integritatea izolatjei); acelagi tip de rulment, clasa de regia), lubrifiant si aranjament, cu bobinele la aceeasi temperatura maxima si clasa de izolare, la care urmditoarele elemente ar putea diferentia tipurile de motoare: - dimensiunea cadrului; = viteza de rotatie; = bobinele electrice, inclusiv cele cu mai multe viteze; = forma de suport, adica suport, flanga, plac’, clema etc, Tisoci le St ecrdi2e ch Oven Ab rors EGO crrSINEnrensG, Torverd14- SR EN 12101-3:2004 3.24 gama motorului gama motorului (puterea masurata) este puterea maxima atinsa de motor in mod continu, tard depasirea cresterii permise de temperatura 3.25 pozitie de incendiu pozitia unei componente care trebuie atins& si mentinuté fn timpul ventilsrl fumului si céidurit 4 Cerinte de proiectare 4.1 Clase de aplicare Un ventilator asistat poate fi clasiicat Intr-una sau mal multe din clasele de aplicare de mai jos: ~ izolat sau neizolat; = cu sau fard rezervor de furn; = cu scop dublu sau numai pentru folosire de urgent ~ este necesar sistem de conducte pentru aerul de récire 4.2 Gama motorului 4.2.1 Moloarele trebuie selectate pentru a functiona continuu ia puterea ceruta pentru temperatura ambiental normal, nu doar pentru functionare la temperatura inalta, 4.2.2 Valorie de temperatura ale motorului trebuie limitate fie de cresterea temperaturii pentru 0 clasa inferioara clasei de izolare a motorului, aga cum se specific’ in EN 6034-1, cum se aratd in tabolul 1. fie pentru motoare cu izolare clasa B sau F, la care viteza de rotatie a motorului este cu 15% peste puterea absorbit la 0 densitate de 1,2 kg/m?. ‘Tabelul 1 ~ Gama de temperatura la motor_ are mote Grestere de temperatura in ambient — Clasa H sau C Clasa F Clasa F Clasa B Clasa B cf Clasa E 4.3 Specificatie motor Motoarele trebuie sa respecte cerinjele EN 6034-1 5 Proceduri generale de incercare Pentru aprobarea fiecarui tip se vor realiza incercair In conformitate cu anexele A, B, C, D i E. Pentru fiecare incercare trebuie intocmit un raport de incercare in concordanté cu anexele C gi Isau D. 6 Cerinte de performanta si clasificare 6.1 Clasificare temperatura / timp 6.1.1. Un ventilator trebuie clasificat ca: a) F200, sau b) F200, sau ) F400, sau 4d) F600, sau e) F842, sau f) Neciasificat SR EN 12101-3:2004 6.1.2 Pentru produsele ce urmeazé a fi instalate in interiorul unei clair, nu trebuie s8 existe scurgeri semnificative de fum de la ventilator pe intreaga durata a incercaii, 6.1.3 La temperatura corespunzatoare indicat in tabelul 2, ventilatoru! trebuie s& functioneze cet putin pe durata minima corespunzatoare gi va fi repomnit, atunei cand este Incercare in conformitate cuanexa C. Tabelul 2- Temperatura de incercare si timpul de functionare conform clasificarii Clasa Temperatura (C) Perioada minima de functionare (min) F200 200 120 F300 300 60 F400 400 120 F600 600 60 F842 842 30 Neclasificat conform specificatiei conform specificatiei | beneficiarului incercesril beneficiarului ineercsii 6.2 Debit si presiune La incercarea in conformitate cu anexa C, la temperatura corespunzatoare si durata ‘corespunzaitoare indicat in tabelul 2, debitul nu trebuie s8 se schimbe cu mai mult de 10% sau presiunea staticd nu trebuie s& se modifice cu mai mult de 20% din cea masuraté la sfarsitul perioadei de incéizire pentru incercare. 6.3 Temperatura exterioara de suprafata si temperatura aerului de racire la ventilatoarele izolate Cand ventilatorul este incercat in conformitate cu anexa C, la temperatura i pentru durata corespunzatoare categoriei de temperatura /duraté pentru produsul respectiv, temperatura suprafetei exterioare a unui ventilator izolat nu va creste cu mai mult de 180" pentru orice valoare individuals. NOTA. Cresterile dincolo de valotle specificate pot mari riscul de incendiu. 6.4 Sarcina la vant Daca ventilatorul este proiectat pentru a fi instalat la capaitul unui sistem, spre exterior gi esteprevazut cu clapete sau fante, lar acestea sunt orientate deasupra deflectoarelor de vant (carcasa sau protectie impottiva vantului), clapetele sau fantele se vor deschide in mai putin de 30 5 la 0 sarcind de 200 Pa, atunci cand ventilatorul este incercat conform anexei E. 6.5 Sarcina de zapadi 6.5.1 Daca ventilatorul este proiectat pentru a fi instalat la capatul sistemulul, spre exterior, ventilatorul trebule clasificat ca fiind unul din urmatoarele: -SLO ~SL 125 ~ SL 250 = SL500 = SL 1000 -SLA NOTA. Categorille 0, 128, 250, 500, 1000 g A reprezinta sarcinile de Incercare la z8pada in Pascali,aplicate ‘cand ventilatorul se incearca conform anexel E. Termenul .A" din SLA va fi Inlocuit cu sarcina de incercare la pada cand acsasta depasoste 1000, sau de sarcina de incercare daca una din cele palru valori definite nu ese folosits 10 —prloclaaa ud Stanuardizar wi ROlmannds Above EGO crsINEkvwnrs, 1Orvored11 SREN 12101-3:2004 Atunci ond unghiul minim de instalare (Intre panta acoperigului si unghiul de pozitionare a ventilatorului) recomandata de producator depageste 45°, ventilatorul primaste clasificarea SL 1000 fara incercare; exceptie face cazul cénd se evitd alunecarea stratului de z8pada de pe ventilator, de exemplu prin deflectoare de zipada. Dacéi ventilatorul are deflectoare, clasificarea pentru sarcina de zipada nu va fi mai mic’ de ‘SL=2000 d, unde d este adéncimea stratului de zépada in metri, cantitate care poate fi captata de deflectoare, 6.5.2 Ventilatorul trebuie deschis in pozitia deschis la foc la cel mult 30 s dupa punerea in functiune, atunci cdnd este incercat la sarcind de zapada corespunzator clasificéril In conformitate ou anexa E. NOTA - Urmatoarele tipuri de ventlatoare ar putea fi corespunzétoare pentru folosrea fn clad! Incite , firs Incercare de clasiicare a sarcini de zapada: a, _sisterne do descarcare vertical fr clapete de uniformizare a debitului sau de incendiu ._ sisteme de descarcare verticala cu clapete de uniformizare a debituui sau de incendiu 6.6 Functionare la temperatura joasa Un ventilator cu dispozitiv separat pentru actionarea clapetetor de incendiu, de reglaj sau a fantelor, care nu foloseste presiunea aerului din ventilator, trebuie s8 fie in conformitate cu 7.3 din PEN 12101-2:1996, ta incercarea conform anexel E din prEN 12101-2:1995. 6.7 Fiabilitate Un ventilator cu clapete de incendiu sau regiaj sau fante, sau cu un dispozitiv special pentru acfionarea acestora, care nu foloseste presiunea aeruiui din ventilator, trebuie sa fie in conformitate cu 7.1 din prEN 12101-2:1995 la incercarea in conformitate cu anexa C din prEN 12101-2:1995. 68 Date de performanta ale ventilatorului 6.8.1 Producatorul trebuie s& predea o fis cu datele de performanta aerodinamica si acustic’ ale ventiiatorutui evaluate la temperatura ambiental8, In conformitate cu ISO 5801, tinand seama de reducerea performantei cauzatd de tolerantele mai mari in cazul unor temperaturi mai ridicate, NOTA. Este permisé transformarea acestor ce pentru determinarea performante cu gaze firbin sila alte viteze de rotati, folosind formule de transformare din ISO 5801, permiténd observarea efectelor daorate toleranjel dela vt 6.8.2 Dacd un ventilator este proiectat pentru a fi montat cu 0 conduct pentru aer de racite, figa trebuie s includa presiunea de volum caracteristica sistemului auxiliar gi debitul minim de aer de rcire neceser. 7 Marcare Ventilatorul trebuie marcat cu urmatoarele: a) numele sau marca producatorulu, $i b) tipul si modelul; i ©) clasele de aplicare; si 4d) categoria de temperatura timp: i e) temperatura maxima de evacuare in °C; si ) _ perioada de functionare in min; gi g) anul de fabricatie: 1 fh) date tehnice, de exemplu putere, curent, tensiune, presiune, debit volumetric, si i) clasa de izolare a motorului; $i J) clasa de sarcina la zapada: $i K) _numarul si anul acestui standard european. " “3 ter ott ALT~~ EGO ~""7INEF~ ‘Atunci cénd cerinjele anexei ZA.3 prezinté aceleasi informatica mal sus, trebuie s& se considere A cerintele acestul articol 7 sunt Indeplinte 8 Evaluare conformitate 8.1. General ‘Modul in care ventilatoarele de fum si degejarile de céldura sunt conforme cerinfelor acestui standard trebuie demonstrat prin: - incercarea initialé - _ controlul de productie realizat de producator. 8.2 Incercare initiala ‘Incercarea initial trebuie realizata la prima aplicare a acestui standard. Incercarile realizate anterior in concordant cu prevederile acestui standard (adica acelasi produs, aceleasi ‘caracteristici, metodai de incercare, procedura de prelevare a egantioanelor, sistemul de evaluare a ‘conformitati) pot fi luate in considerare. In plus, incercarea initialé trebuie realizata la inceperea productiei unui nou tip sau la inceputul aplicarii unei noi metode de productie (daca acestea pot afecta proprietatile mentionate). Toate caracteristicile indicate in articolele 5 si de la 6.1 pana la 6.7 trebuie supuse incercare initiate 8.1. Controlul productiei in fabricd (FPC) Producatorul trebuie s& stabileascé, sa documenteze gi s& mentina un sistem de control de productie tn fabric, pentru a se asigura ca produsele de pe piaté corespund caracteristiclor de performant& mentionate. Sistemul CPF const in procedur, inspect regulate si incercairi gi /sau. evaluari, cat si folosirea rezultatelor pentru controlul materilor prime gi a altor materiale sau componente, echipamente primite, a procesului de productie si a produsului, find suficient de detaliate pentru a asigura conformitatea evidenta a produsului. Un sistem de control de productie (CPF) care se conformeazéi cerintelor exprimate in sectiunea /sectiunile relevante din EN ISO 9000 gi care este facut cu respectarea cerintelor prezentului standard este considerat satisfacator deoarece satisface cerintele de mai sus. Rezultatele inspectilor, incercaiilor sau evaluarrlor care necesita anumite activititi vor fi notate, la fel ca si orice alta actiune realizata in acelasi scop. Actiunile necesare in cazul in care valorile de control sau criterille nu sunt respectate trebuie de asemenea inregistrate. 12 Thsoc ae $-irdie in RO ia, AL EG INC NG, «2201 SR EN 12101-3:2004 Anexa A (normativa) Grafic de aprobare tip pentru diverse tipuri de ventilatoare A.1 Reducerea numarului de incercari pentru ventilatoarele dintr-o serie de produse Pentru aprobarea tipurilor de produse nu este de obicei consideraté necesardi incercarea fiecdrel dimensiuni de ventilator dintr-o gama de produse, cu conditia ca urmatoarele elemente sa fie Incercate si ca gama de produse s& se conformeze cu regullle incluse in A.3 $i A.4 ca $i In anexa B: a. Ventilatoarele cu rotorul la maxima tensiune, sau ventilatoarele cu rotoare la care tensiunea individual pentru orice material, suduré say Imbinare este la nivelul cel mai Tnalt, dupa caz (a se vedea A); b. pentru ventilatoare cu motoare montate intr-un spafiu inchis care reduce posiblitaitile de racire, se Incearca cazul cel mai grav, de exemplu ventilatorul cu raportul dintre secliunea transversalai a motorului si seotiunea transversalé minima prin care trece aerul de racire; ©. cel putin doud dimensiuni sunt incercate la viteza maxima de rotatie; ventilatorul cu dimensiunea cea mai mica a cadrului motoruiui care urmeazé a fi folosit e. dacé nivelele maxime de tensiune asupra rotorului sunt determinate de conditii de geometrie similare cu cele descrise in A.4.1, se incearcé un numair suficient de mare de dimensiuni de ventilatoare, pentru a se asigura c& diametrele rotoarelor produselor din gama sunt intre 0,8 gi 1,26 fata de cele verificate; daca nivelele cele mai inalte de tensiune la rotor sunt determinate de metodele de calcul din A.4.2, se incearca ventilatoare la suficiente dimensiuni pentru ase asigura c& diametrele rotoarelor produselor din gama sunt intre 0,63 si 1,26 fata de cele verficate. A.2 Motoare O gamé de produse trebuie aprobaté numai daca motoarele folosite sunt gi ele aprobate, cu exceptia cazului cénd rotorul nu este montat pe axul motorului, iar motoarele nu se afla pe directia urentului de aer din ambient, iar racirea motorului nu este afectatd de transferul de céldura din ventilator sau din constructie. Cand motorul nu se afia pe directia curentului de aer gi rotorul este montat pe axul motorului, motoarele de la diferii furnizori fata de cel ale cui produse au fost testate pot fi de asemenea folosite, cu conditia ca motoarele incercate gi cele alternative sa aib& aceeagi structura, adica aceeasi clasa de izolare, aceeasi pozitionare §) tip de regia, c&t si aceeag! viteza de migcare sincrona, A.3 incercari combinate Incercéirle pentru aprobarea motoarelor gi ventilatoarelor pot fi realizate in acelagi timp. Procedura de aprobare a motorului este explicata in anexele B si D. Motoarele incercate independent fata de ventilatoare sau cu 0 alta gamé de ventilatoare pot de asemenea sé fie folosite, cu conditia ca aceste incercair sa fi fost realizate cu sarcini mecanice gi conditii de racire similare cu cele descrise in aceasta anexa si anexa D. A4 Determinarea tensiunii maxime la rotoare A4.1 Ventilatoare cu rotoare geometric similare Pentru rotoare geometric similare rotorul cu viteza perifericd cea mai mare este cel cu tensiunea cea mai mare. Rotoarele sunt geometric simitare daca toate dimensiunile, cu exceptia grosimii materialelor, sunt in limita a 5%, iar grosimea materialelor este in limita a +10% din valorile determinate de raportul dintre diametrele rotoarelor, si daca numatrul de pale si legaturi este identic. Bosajul central este exclus din cerinfele de similtudine geometrica, 13 SR EN 12101-3:2004 AA2 Ver itoare cu rotoare care nu sunt similare geometric NOTA. Metoda recomandat pentru calcularea tensiunitor este numal pentru scop comparativ $i nue valabild pentru evaluarea proiectuiui, Ea fine seama doar de ter induse centrifug, deoarace tensiunile induse aerodinamic sunt mal putin importante. 4.2.4 Rotoare axiale A424. Forfa centrifuga ! Se imparte pala in cinci parti folosind cinci secfiuni, ca tn figura A.1. Se calculeazé forta centrifuga pentru fiecare parte, dupa cum urmeazé: Fon (teed (RR, )n n( Se " 2 2 f u unde ) Fx nt forta centrifuga In Newtoni, la acea parte a palel dinte sectunile n gin+1 J p= densitatea in kg/m? Ay = zona din sectiunea n in m? Ry = raza seciuniin a Figura A.1 - Rotor axial, cu pala impartita in patru parti, folosind cincl sectiuni Se calculeaz’ rezistenta la tractiune dupa cum urmeaza, (a se vedea figura A2 1 F, = Frat FA, 1108 + Fis or, unde | Om = rezistenta la tractiune in N/mm? n= numérul secfuni 14 eee snes, 1 ‘soci_le St____idize —__n Roa, AL ‘ont SR EN 12101-3:2004 Figura A.2 ~ Rotor axial, aplicatia forfel centrifuge A4.2.4.2 Legaturi sau suduri Legaturile sau sudurlle se trateaza sub forma de capete interioare ale seotiunii palei, la care zona sectiunil transversale se calculeaza de la punctul de sudura sau legatur’. ‘A4.2.1.3 Tensiuni aplicate pe cadru / placa din spate / carcasa ‘Se considera numai fortele datorate efectelor centrifuge. Tensiunile aplicate asupra cadrului sunt o ‘combinatie intre tensiunea autoindus’, datorata rotatiei cadrului, tensiunea bobinei datorata sarcinilor impuse de pale, gi tensiunile de indoire datorate punctelor de sarci 2a? o, = ahixe 10° unde Oy, = tensiunea autoindusd in N/mm? Ry = raza maximd a axului in m a’ = viteza angulara in rad/s p= densitatea in kg /m? Se presupune c@ singura sectiune @ cadrului / pléci din spate / carcasel aproximativ simetica fala de planul de rotatie prin centrul legéturi palei sustine palele, a se vedea figura A.3, apoi se calculeaza tensiunea bobinel. o, = NxF,_,/(2xmA,) unde Oy = tensiunea bobinel in N/mm? numarul de pale Fy.5 = forta centrifuga totala a palelor in newtoni Ay = zona din sectiunea transversal a axului in mm” Se calculeaz& modulul sectiunl fata de 0 axa care trece prin sectiunea central& a zonei, paralela cu axa de rotatie, folosind distanta spre exteriorul cadrului /placil / carcasei care sustine pala. Apoi se calculeaza rezistenta la indoire. 0, = CF, gx2m@R, I(Nxl2xZ) 45 2011 16,1 SINE ATES s 2 oe sty —rs0e! SR EN 12101-3:2004 unde p - este rezistenta la Indoire in N/mm? Z_- este modulul de secfiune in mm® ‘In continuare, folosind ipoteza liniara Rezistenta totala 1 + On * Op des i i | Pea | a | Figura A.3 ~ Zona cadrului care se foloseste pentru calcul NOTA Porjiunio hagurate indicé zone folosité pentru calcul A4.2.2 Rotoare centrifuge A42.2.1 Forfa centrifuga Forfa centrifuga se calculeaza considerand pala ca structuré unitara, dupa cum urmeaza: F = prA,xlxRxa? unde F - este forta centrifuga In N fp - este densitatea materialului palei in kg /m? ‘Ay ~ este sectiunea transversala a palei aflaté tn centrul de gravitatie, perpendiculara pe axa de rotatie in m* | ~ este distanta dintre placa de sprijin gi carcasa, prin centrul de gravitate, paralela fata de axa de rotatie, in m R - este raza centrului de gravitatie al palel faté de axa de rotatie, inm @ - este viteza unghiulara a rotorulul tn rad Js. Figura A.4— Rotorul centrifug, calcularea forfelor centrifuge fata de axa principala 16 ‘cline oe Stans Role, Acer ESO 3 Yor OH SREN 12101-3:2004 (442.22 Moment de indote a pale! M= FAK unde Ii eat mementl de indie in Nm I~ steo constanta care depinde de stuctura rotor (pentru comparate se considera k= 1) ‘442.23 Tenslunl comparative ale palel Pentru calelarea comparative a tnsluniorn pala moment de Indl se rezoh ff de axa pringbai lr tensivnea se calles dupa com unos Sonu * 10002008 Za Sonn = 1000xMESID TZ, Se caluleaz valor roative al eisteel ia forfecare pontu fear pal, dupa cum wmesza on =FIA onde (4 = occtonia a orfocaro nN mer? 1K ona sen tansversle de Txarelaimbinare in un AS Evaluarea modificérilor dupa incercare ‘AS: Evaluarea modificdilor la motor {este suplimentare cae sunt necosare pert veiiearea perermantal SINET~! “ae “a, AN EGC SR EN 12101-3:2004 Anexa B (normativa) Grafic de aprobare tip pentru diverse tipuri de motoare B.1 Reducerea numarului de incercari pentru motoarele care fac parte din lot Pentru aprobarea de tip nu se considera, de obicei, necesara incercarea fiecdrei dimensiuni gi ‘viteze a motorului care urmeazé a fi folosit la un lot de ventilatoare. incercarile oferite se realizeazd pe cel mai mare gi cel mai mic motor la viteza cea mai mare, presupunandu-se ca toate motoarele din lt se vor conforma standardului respectiv B.2 Evaluarea modificarilor dupa incercare .1 Evaluarea modificarilor la motor Daca beneficiarul doreste sé foloseasca motoare de constructie diferité fata de cel care a fost incercat, evaluarea se face in concordanta cu anexa A.2, de catre autoritatea responsabild cu testarea intregii game de produse. B.2.2 Evaluarea modificarilor in detaliu Daca se opereazii modifica tn detaliu la fotul de produse Incercat anterior, autoritatea responsabil cu incercarea produsului va evalua fie modificarile care nu afecteaza negativ performantele produsului, fie acele incercari suplimentare care sunt necesare pentru verificarea performantei. 18 “Och werd Stanuardizare ert ROvmana, Alero EGO-cndINExriG, Terowd044 SR EN 12101-3:2004 Anexa C (normativa) Metoda de incercare a performantei ventilatoarelor actionate electric la temperatuti inalte C.1 Generalitati Se determina performanta ventilatoarelor actionate electric prin incercarea ventilatorulu ast! inca la valori normale de temperatura si presiune a aerului (adica densitate de 1,2 kg /m*) puterea rezultatd sé fie in intervalul de la 80% pana la 100% din puterea de admisie maxima absorbité a ‘motorului ventilatorului, si s8 actioneze in orice punct de pe curba de presiune volumetrica, daca valorile de volum si presiune sunt stabile. C.2 Aparatura €.2.1 incalzitorul, capabil s8 incalzeasca necesarul de aer gi sa ridice temperatura sistemului la nivelul specifica, in timpul specifcat, in limitele de tolerant’ specificate, fie c& este conectat direct sau print-un sistem de conducte, fie pentru recircularea gazelor fierbint| ori pentru descarcare in aerul atmosteric, a se vedea figurile C.1, C.2 si C.3. NOTA - Cétevadintre incdlitoareie folosite pentru incercare sunt specifcate in ISO 834 51 ISO 6944 VA | | AVAN Legenda: 1 Cuptor 2. Ventilator Figura C.1 — Ventilator conectat direct la incalzitor 19 NG, «2017 “Asoc... de $...—ardia_.—in Ria, A EGG INL SR EN 12101-3:2004 Figura C.2 - Ventilator legat de incalzitor printr-un sistem de conducte de recirculare Figura C.3 - Ventilator montat in interiorul incailzitorului Legenda: 1 Cuptor 2 Ventilator (NEN 2 Ventilator €.2.2 Echipamentul de masurare a debitului gi /sau presiunii trebuie s& fle in concordant’ cu ISO 5801, EN ISO 5167 sau ISO 5221, iar robinetii de presiune staticé, in concordanté cu ISO 5221, pe oricare parte a rotorului. C.2.3 Elementele termice gi termocuplele trebuie sa fie in concordanfa cu EN 1366 si EN 1363. C.3 Pregatire ‘Se monteaza ventilatorul, urmand instructiunile furnizorului, cu partea prin care intra aerul conectata la cuptor, astfel incat sa reprezinte ct mal fidel condifile la care va fi expus in timpul functionari 20 8 0Cl our JO Stren’ dl2as win ROvnarn®, Alive EGE cwdINEcronG, tbrverc14 ——— SR EN 12101-3:2004 Se Incearca ventilatorul printr-o metoda corespunzéitoare pentru clasa sau clasele de aplicare (mentionate de firma producatoare). Se monteaza un ventilator pentru rezervorul de fur, fie Inconjurat de gaze flerbin\i, aga cum se araté in figura C.3, fie, dacd motorul este in interiorul ventilatorului, complet inconjurat de gaze fierbint si fara a putea firécit de aerul din atmosfera, se monteaza ventilatorul izolat, astfel incait efectul sa fie acelagi ca gi in cazul in care este inconjurat de gaze fierbinti, Se monteaz un ventilator pentru rezervor curat, conectat la gaze fierbint fie prin insertie partial, de exemplu pentru un sistem montat pe acoperis, fie intr-un sistem de conducte ‘nconjurat de aer atmosferic — a se vedea figurlle de la C.1 pana la C.3. E posibil sa fie nevoie de realizarea unor conexiuni speciale pentru conducte, la folosirea sistemelor de incercare a recircularii gazelor ferbint, Se monteaza conexiunea pentru conducte astfel incat sé nu Impiedice recircularea cdldurii spre motor, daca aceasta situatie s-ar putea intémpla in realitat. Pentru cazul in care jetul de aer dinspre motorul ventilatorului ajunge in directia jetulul principal de er, ventilatorul se pozitioneazé astfel incat debitul de aer de racire 88 fie minim, NOTA - Vitoza debitului este afectata de punctul de operare gi de sarcinile din amonte si din aval ‘Se monteaza un dispozitiv de masurare a debitului sau presiunii, pentru masurarea volumului de er sau a presiunii ventilatorului NOTA - Montarea dspozitivului de masurare a debitull sau a robinelior de presiune nu este indispensebls, deoarece citirlle sunt facute doar fn scop comparativ si nu pot fi folosite pentru indicarea comportamentulul real al aparatuli Se incearca un ventilator axial izotat pentru folosirea ca ventilator neizolal, cu o tolerant mai mic& decéit cea normala la varf. Reducerea jocului la varf va fi calculat astfl: Joc redus = joc normal ~ reducerea jocului Reducerea jocului = (D /2).C. AT mm unde D este diametrul la tolerant minima in mm C_este coeficientul de expansiune pentru materialul carcasei AT este jumatate din diferenta dintre temperatura gazului fierbinte si temperatura ambientala ‘Se m&soara jocul minim dintre rotor si carcasa. Se verifica daca: a) nue mai mic decat minimul specificat de producator b) nue mai mare decat minimum plus 25% NOTA - Ventilatorul incercat cu izolare va prezenta o temperaturé mai mare a carcasel decat ventilator fr& izolare gi, In consecinta, in timpul incerc&rii va avea un joc mai mare la var‘. ‘Se monteazé cel putin trei elemente de incélzire la aproximativ 100 m in amonte de placa de edmisie a ventiatorului, pozitionate uniform pentru mésurarea temperaturll gazelor la intrare. Acolo unde motorul este montat in carcasa ventilatorului gi este racit de aerul din atmosfera, echipamentul de m&surare a debitului se monteazé astfel incat sa nu modifice fluxul aerului de racire. Se monteaza elemente de incdizire si in centrul céillor de admisie si evacuare a aerului ‘Se monteaza dispozitive electrice pentru masurarea frecventei, tensiunii, curentulul, puterii si vitezei in conformitate cu CE 60034-2. Nu este necesaré masurarea frecventei dac& principala sursd de alimentare are o freevenfa cunoscuta. C.4 Procedeu C.4.1 Condifii generale Se desfésoara urméitoarele incercari, in mod continuy, Th ordinea indicaté, la o temperatura ambientala Intre 15°C gi 40°C i intr-o locatie care si nu fie afectata de condi climatice variabile, a ploaia, zApada, vantul. Ventiiatoarele izolate se incearca in interiorul clair. Se verifica temperatura aerului de racire, care nu trebuie sa fie mai mica de 15°C. Masuréfrile Incerc&rii inoep Inainte de perioada de testare. Pentru ventilatoarele din clasa F200, F300, F400 gi F600 incercétile 21 , AT EGC BINE "1G, 127 2011, ~ soct Ye St SR EN 12101-3:2004 trebuie sé fie in conformitate cu C.4.2, C.4.3 si C.4.4. Pentru ventilatoarele din clasa F842 testarile se fac in conformitate cu C.4,2 gi C.4.5 Daca ventilatorul este incercat lao temperaturé mai mare gi pentru o perioadai de timp mai lunga decat o clasa sau clase inferioare, atunci ventilatorul trebuie sa fie de asemenea aprobat pentru acea clas sau clase. Pe intreaga duraté a testarii (pentru produsele care urmeazé sa fie montate in interiorul unor cladiri) trebuie sa se acorde atentie oricarei degajati de fum de la incaizitor, venind dinspre carcasa ventilatorului $i datorate distorsiunii / scurgerilor din carcasa €.4,2 Perioada de incalzire €.4.2.1 Ventilatorul de urgent nu trebule pus tn functiune inaintea incercairii. Se actioneaza un ventilator cu dublu scop la temperatura mediului ambiant, la vitez maxima, pentru 0 perioad’ de Incailzre, pana cand temperatura carcasei motorului creste cu mai putin de 2°C in 10 min, dar pe o perioada de minimum 60 min. Se inregistreaza velorile de tensiune, curent, putere, debit sau masurérile de presiune si temperaturd, la intervale de cel mult 2 min. Se asigura c& masurarile sunt stabile €.4.2.2 Se actioneazéi un ventilator de urgenta la temperatura ambientala pand cand debitul volumetric sau citirile de presiune sunt stabile. NOTA - O variatie de + /- 2% de presiune, ca medie pentru dova perioade consecutive de cate 2 min, poate fl considerata stabil €.4.3 Perioada de incdilzire Se ridicd temperatura gazulul in planul de admisie al ventilatorului actionat electric pang la valoarea specificatd in tabelul 1, int-o perioada de cel mult 10 min si nu mal mica de 5 min. Se inregistreaza valorile de tensiune, curent, putere, temperatura, ca si masurérile de debit gi/ sau presiune. C.4.4 incercare la temperatura inalta Testul se efectueaza ia nu mai putin decat, si la nu mai putin de temperatura +25°C si pe durata corespunzétoare, specificaté in tabelul 2. Se inregistreazd masurarile electrice, de debit si/ sau presiune gi valorle de temperatura la intervale de cel mult 2 min. Se corecteazd masurérile de presiune static8 pentru a vedea efectele modificarlor de densitate cauzate de oresterea temperaturil. Dupa 15 min se inchide ventilatorul timp de 2 min, apoi se repomeste. In timpul acestei perioade variatia de temperatura poate depiisi valorile specificate. Se adauga timpul cat ventilatorul a fost Inchis ta perioada de testare. C.4.5 incercare de temperatura inalté in conformitate cu curba de temperatura / timp ‘Se mareste temperatura gazului in planul de admisie al ventilatorului in conformitate cu curba standard de timp / temperatura definita de ISO 834-1. Se controleaza temperatura la 0 tolerant de la 0°C pana la +25°C. Se incearca ventilatorul pe o perioadé de 30 min. Se inregistreaza valorile electrice, de debit si /sau presiune si temperatura, la intervale de cel mult 2 min. La finalul acestei perioade se inchide ventilatorul timp de 2 min si apoi se reporneste. In aceasta perioada variatia de temperatura ar putea fi mai mare decat limitele specificate. Incercarea este incheiat atunci cénd ventilatorul a pornit din nou i se conformeazéi cerintelor din C.1. Pe intreaga durata a incercaril (pentru produsele care urmeaza a fl instalate in clédiri) se observa orice emisie de fum din incdiztor, care vine dinspre carcasa ventilatorului si care poate fi datorata distorsiunilor /scurgerilor din carcasa. C.5 Raport incercare €.5.1 Se intocmeste un raport dupa inchelerea incerearilor, incluzand urméitoarele informal: a) numele laboratorului de incercare; b) numele beneficiarului; 22 Asocwae de Steneardizurecin Remenla, Acrer EGoenGINEcralG, turv02011- SREN 12101-3:2004 ©) data incercarli; d) numele producatorului si marca produsulul, €) referinte despre metodele de incercare; f)descrierea din catalog, dimensiunile si viteza ventilatorului incercat; g) anexele incercate; fh) clasa de temperatura timp ( a se vedea articolul 6.1.) i) clasele de apiicare ( a se vedea articolul 4.1); }) gama de produse aprobata prin incercéiri in conformitate cu anexa A; k) clasa de sarcind la 2apada; 1) detalii despre organizarea incercérilor, inclusiv toate echipamentele folosite pentru masurarea temperaturi, debitului, presiuni, curentului, tensiunil, puter electrice, ca gi a sarcinilor la vant sl zapada m) observatii, masuréiri si rezultate calculate, realizate inainte, in timpul si dupa incercare, in conformitate cu anexele C gi E sau D. C.5.2 Se pregateste un raport aditional care cuprinde detalil ale intregii game de produse aprobate, care include: a) numarul modelului de ventilator sau codul din catalog; b) viteza ventilatorului; ©) diametrul axului i rotorului, jocul de capat, lungimea si numarul palelor; d) sectiunea transversal aproximativa a palei; e) sectiunea transversal aproximativa a axulul; fviteza motorului; 9) numérul modelului de motor sau codul din catalog: h) viteza motorului; i) Structura, clasa’ de montaj, lubrifiantul folosit si amplasarea motorului si ventilatorului, daca ventilatorul are functionare indirect; }) carcasa, capacul de capat $i materialul rotorului de racire; k) clasa de izolare si speciticatil; |) dispozttivele auxiliare aprobate. 23 —s0ct te st ‘Anexa D (normativay Metoda de incercare pentru rezistenta la temperatura a motoarelor electrice folosite la ventilatoare actionate electric. D.1 Principii generale Rezistenta la temperatura a motoareior electrice folosite fa ventilatoare actionate electric este demonstrat prin incercarea motorului la o temperaturé ridicata fie int-un ventilator actionat electric, fie in conjunctie cu un generator sau printr-o alté metoda de asigurare a sarcinii. Motorul demonstreazé ca functioneaza corect daca da puterea necesara gi se conformeaza cerinelor din atticolele 4.2 gi 6.1.2. D.2 Generalitati Se incearcé motoarele montate in calea jetulul de aer pentru ventilatoarele din clasa F200, F300, F400 si F600. Motoarele care urmeazé a fi Incercate se monteaza la departare de curentul de aer, cu rotorul montat pe axul motorului, iar motoarele din clase F842 montate unitar cu ventilatorul. D.3 incercari in asociere cu ventilatorul actionat electric ‘Se testeazd motorul ventilatorului de fum in concordant cu anexa C. D.4 incercari in asociere de sarcina D.4.1 Aparatura D.4.1.1 Instalatia de incercare ‘Se monteazé motorul pe un suport stabil intr-un spatiu Inchis cu raza minima de dous ori dimensiunile maxime ale motorulu Motorul se conecteazé, printr-o cupla si un ax de transmisie, la 0 sarcind exterioara reglabila, de exemplu un generator, care va absorbi puterea data de motor. Pentru citcularea gazelor fierbinti pe lang cercasa, la viteza stabilté, montati fie rotorul de racire normal integral, daca motorul nu este, in mod normal montat in calea curentului de aer, fie pe un rotor extern, daca motorul se monteazé in calea curentului de aer. Se monteaza rotorul exterior fie direct pe axul motorului, fie pe axul de transmisie Se asigura milloacele necesare pentru aplicarea sarcinii axiale si radiale pe axul motorului. De exemplu, se aplicd sarcina axiala prin conectarea fixa, rigid& a motorului la un generator extern de sarcind care se poate deplasa liber axial, astfet Incat sd fie folosit pentru transformarea unei sarcini axiale statice intr-una rotativa, (se vedea figura D.1) 24 alin Rita, KOR EE LIGIN NG, ore 201; Ode ard ‘Asoc SR EN 12101-3:2004 VELILEL EL IL EZ. Legenda 1 Motorul de incercat, 6 Generator 2 Suport fix 7 Masa 3 Suport glisant 8 Sarcina axiala, indus de masa (7) 4 Sarcina radiala (de exemplu un disc de ote!) 9 Incaizitor 5 Cuple flexbile, rigide la torsiune 10 Punct de penetrare Figura D.1 - Metoda tipica de aplicare a sarcinii axiale gi radiale la un motor 0.4.1.2 Masur je temperatura ‘Se monteaza un termocuplu_de incalzitor la aproximativ 100 m in amonte de motor, pe axa de rotatje a motorului, pentru mésurarea temperaturiljotului de gaze. Se monteaza un singur dispozitiv la aripile motorului, pentru masurarea temperaturii de suprafata, D.4.1.3 Masurari electrice Se monteaz’ echipamentul pentru masurarea frecventei, tensiunii, curentului, puterii gi vitezei, In conformitate cu CEI 600 34-2 gi ISO 5801 D.4.2 Egantion de incercat Se selecteazé eganticanele de incercat in concordan{a cu anexele A si B D.4.3 Procedura de incercare D.4.3.1 Condit generale incercarile se efectueaza la o temperatura mediului ambiant intre 15°C gi 40°C. D.4.3.2 Perioada de incalzire Se actioneaza motorul la temperatura camerei, la frecventa stabil si o tensiune de la 80% pana la 100% din puterea maxima stabil, la viteza maxima sau, dac& motorul are doud viteze pentru functionare continua numai a vitez8 mic’, la viteza mica, Se cregte temperatura la admisia de aer a motorului péné la valoarea specificata in tabelul 2, intr-o perioada de cel mult 10 min, sau nu mai putin de 5 min, Se inregistreaza masurarile electrice si de temperatura din aceasta perioada. Se regleaza puterea de intrare la motor pand la de F ori puterea stabilté, la 0 densitate de 1,2 kg /m?, unde F este dupa cum urmeaza: 25 1G, 17--7-2011 ~n Ra, ANTS EGO GINEA Ye St —" relax —Tisoc" SR EN 12101-3:2004 0,88 la 0 temperatura de 200°C 0,80 la 0 temperatura de 300°C 0,76 la 0 temperatura de 400°C 0,60 la o temperatura de 600°C ‘Acesti factori nu se aplicé motoarelor aprobate pentru montarea in ventilatoarele in care vor fi {olosite, deoarece schimbarea de temperatura determina toate efectele care vor schimba valoarea de putere. Totusi, factori stabiliti pentru o gama de ventiiatoare nu pot fi utitzati pentru o alta gama, D.4.3.3 Incercare ta temperatura inalt Se realizeaz8 incercarea la 0 temperatura cel putin egala cu temperatura specificats, gi la cel mult temperatura specificaté + 25°C si pentru perioada corespunzatoare specificata in tabelul 2. Se inregistreazé masuréile electrice, de debit si /sau presiune gi temperatura, la intervale de cel mult 2min. D.5 Raport de incercare D.5.1 Se pregateste un raport de incercare dupa incheierea incercérilor, incluzand urmatoarele: a) numele laboratorului de incercare; b) numele beneficiarului; ©) data incercéiri; 4) numele furnizorului si marca produsulu #) referinte despre metodele de incercare; f) descrierea din catalog, dimensiunile si viteza ventilatorului incercat; g) clasa de temperatura /timp (a se vedea paragraful 6.1.); h) clasele de aplicare (a se vedea articolul 4.1); gama de produse aprobata prin incercarli in conformitate cu anexa A; }) detalii despre organizarea incercarilor, incluslv toate echipamentele folosite pentru masurarea temperaturii, debitului, presiunii, curentului, tensiunii, puteriielectrice, ca gia sarcinilor la vant si zépada; k) observatii, masurari gi rezultate calculate, realizate inainte, tn timpul si dupa Incercéii, in conformitate cu anexele C gi E sau D. 2 Se pregateste un raport suplimentar cu detalii despre intreaga gama de produse aprobata, luzand: a) viteza motorului; b) numérul modelului de motor sau codul din catalog; ) viteza motorului; d) structura, clasa de montaj, lubrifiantul gi amplasamentul; ) carcasa, capacul de capat §/ materialul rotorului de racire; 4) clasa si specificatia de izolare, 26 eBOCi enw? StinmesClzaee wut RO, AL ror ECC ce dINEmransG, MeworcO41 — SR EN 12101-3:2004 Anexa E (normativa) Metoda de incercare pentru functionare la sarcina E.1 Scopul incercariti ‘Scopul acestei incercairi este de a stabili capacitatea ventilatorulul instalat de a functiona in conditi ritice de operare, adica la sarcini de vant gi zépada. E.2 Aparatura de Incercare ‘Se foloseste un banc potrivit de Incercare pe care se poate monta ventilatorul, pentru a fi supus Uunei sarcini echivalente cu o presiune a vantului de 200 pa, atunci cand cerinjele sunt conform celor definite in 6.4, si la o sarcina de zSpada conform celei definite in 6.5. Se aplica sarcina de ‘ncercare printr-una din metodele urmatoare: a) placi; b) saci cu pana la 5 kg de particule solide sau lichide. Se agaz& sarcinile uniform pe toatd suprafata exterioara a fiecarui element al deschiderilor ventilatorului, pentru a produce o sarcina distribuité uniform E. 3 Esantion de incercat Oincercare pentru cel mai mare ventilator de pe banc se considera reprezentativ pentru toate ventilatoarele dintr-un anumit lot. E.4 Procedura de incercare ‘Se monteaza ventilatorul pe bancul de Incercare in conformitate cu recomandarile furnizorului Se aplicd sarcina folosind una din metodele mentionate in E.2., crescénd sarcina pana la limita supetioar& corespunzatoare, precizata in paragrafele 6.4 si 6.5 si se mentine sarcina timp de 404 min, Se scoate sarcina, se porneste ventilatorul gi se verificd daca capacele de presiune si Incdlzire si fantele sunt deschise Tn pozitia ceruta. Se actioneaza ventilatorul la sarcina stabilt de trei or, folosind sursa de energie conform specificatiei date de furnizor si notate pe mecanismul de activare in caz de incendiu. Se stabileste dacé pozitia de operare in caz de incendiu este atinsé de fiecare data E.5 Evaluare rezultate Ventilatorul indeplineste cerintele din 6.4 si 6.5 daca egantionul de incercat atinge pozitia de operare la fiecare Incercare, in mai putin de 30 s. Rezultatele incercarii se pot aplica la toate ventilatoarele din aceeasi gamé. 27 —Asocintia de Stoneerdizera-tin Romania, ALTER EGO ENGINEEDING, 1906/2011 SR EN 12101-3:2004 Anexa ZA (informativa) Articole din acest standard european care se referd la cerinte esentiale sau alte prevederi ale Directivelor UE ZA.0 Domeniul de aplicare al acestei anexe Se aplica domeniul prezentat articolul 1 ZA.1 Articole ale acestui standard european care se referd la prevederile Directive! pentru produse utilizate in construc! Acest standard european a fost realizat prin mandatul dat CEN de ctre Comisia Europeana gi Asoclatia European a Liberului Schimb. Articolele acestui standard european prezentate in aceasta anexa sunt in conformitate cu cerintele Mandatului dat in baza Directivei pentru Produse utlizate in constructiia UE (89 /106). Respectarea acestor articole conferé prezumtia de conformitate a produselor de constru acoperite de acest standard european pentru domeniul de aplicare prezentat. ATENTIEONARE: Orice alte cerinte si Directive ale Uniunii Europene, care nu afecteaz& conformitatea pentru scopul propus, pot fi aplicabile unui produs pentru constructii care intr sub incidenta acestui standard, NOTA 1 - In plus fata de orice articole specifie legate de substantele periouloase continue in acest standard, pot exista gi alto cerinte apicabile produsului pentru indeplnirea scopului acestuia (de exemplu, adaptarea legislate’ europene sia legior, reglementaror gi prevoderlor adminisrailor nationale). Pentu indoplinvea prevederior Drectvel eurepene pentru produse ullizate in construc, aceste cerinfetrebule de asemonca 88 fe respectate, acolo gi atunci cénd este cazul NOTA 2-0 baza de date informativa a prevederiior europene gi nationale cu privire a substante periculoase este disponiblé pe site-ul web pentru constructii EUROPA (CREATE, accosate prin hitovfenwweuropa.eu int) Produs pentru constructii: Ventilatoare actionate electric pentru fum si degajari de caldur& Utiizéri preconizate: Ventilatoare de fur si célduré actionate electric, pentru controlul fumului si degajarilor de c8ldurd din spatile constuite. Tabelul ZA.1 - Articole relevante pentru toate ventilatoarele de fum si degajari de caldura Cerinje /Caracteristici mentionate | Articol(articole) Nivele gi/sau | Observati prin mandat cerute in acest clase standard sau alte _| mandatate = standarde europene = nidrziere raspuns 6.4 16.5.2 Seounde Fiabilitate operationala 67 | Cieturi Eficienta eliminaniide fum igaz | 6.1, 6.2,63,68 F200 °C si min | ferbinte | F300 Parametri de performanta in F400 conditii de incendiu | F600 Securitate la incendiu 612. F842 = scurgeri de fun Fara -stabilitate mecanic& clasificare Capacitate de deschidere tn 64,65.19166 Pa conditii atmosferice exterioare | _ 28 Roi, AL__E@o_“INEL 3, 10.911 2 Ste tizal Sock SR EN 12101-3:2004 ZA.2 Procedura de atestare a conformi degajare de caldura /entilatoarelor actionate electric pentru fum si Ventilatoarele actionate electric, folosite pentru fum si degejari de caldura si mentionate mai sus trebuie s& urmeze procedura de atestare a conformitatitindicatd tn tabelul ZA.2. Tabelul ZA.2 — Sisteme de atestare a conformitatil Produs Utifizare Nivel (niveluri) si | Sistem de atestare preconizaté clasa (clase) a conformitatit Ventilatoare ‘Securitate la incendiu | - 1 actionate electric, pentru fur degajari de caldura _ NOTA: Sistemul 1: A se vedea CPD Anexa IiL2 (tard Incercarn de audit ale esanticanelor Certificatul produsulul va certifica incercarea de tip initial& pentru toate caracteristcile date in tabelul ZA.1, in conformitate cu prevederile din 8.2, gi pentru inspectia initiald a fabricii gi a Controlului de productie din fabricd, si pentru supraveghere continua, evaluare gi aprobarea controlului de productie din fabrica, toate caracteristicile vor fide interes pentru organismul aprobat, vezi 8.3 ZA.3 Marcare CE Marcajul CE trebuie s& fle evident pe corpul produsului, In plus, marcajul CE trebuie s8 apara si pe cutia de impachetare si /sau pe documentele comerciale insotitoare, Impreuna cu urmatoarele caracteristici: - _ numarul de identificare al organismului notificat - _ numele sau marca de identificare a producdtorului urizorului ~ ultimele dove cifre ale anului tn care s-a aplicat marcajul - _numérul corespunzator al certifcatului de conformitate CE corespunzator = numarul acestui standard (EN 12101-3) = tipul produsului (ventilator electric) = intérzierea in actionare = dlasa de rezistenta la incendi - viteza motorulu Figura ZA.1 prezint& un exemplu cu informatie care trebuie s& apara pe documentele comerciale insotitoare, 0123 Co Ltd. P.O. Box 21, B-1959 00 0123 - CPD -001 —__t EN 12101 -3 Ventilatoare de desfumare Timpi de rspuns : 30 s la SL 125 Clasa de rezistenté la foc : F 200 Motor cla Figura ZA.1 ~ Exemplu de marcare a informatillor CE 29 “a Re! "a, ANT EGE ~*SINE™™"'G, 1272011 fe pri socl “le St SR EN 12101-3:2004 Pe Inga orice alte informatii specifice cu privire la substantele periculoase indicate aici, produsul mal trebuie insoft, acolo gi atunci cand este cazul, si tn forma corespunzatoare, de liste de documentatie si alte informati cu privire la legislafia asupra materialelor periculoase, care trebuie respectate, alaturi de alte informati cerute prin lege, NOTA - Legistatia europeans care nu a primit derogare la nivel najionall nu trebuie mentionata, ZA.4 Certificat CE si Declaratie de conformitate Producatorul sau agentul sau stabilt in EEA, trebuie s& pregtiteascd gi s8 pastreze o declaratie de conformitate, care autorizeaza aplicarea unui marcajului CE. Aceasté declaratie trebule sa includ - _numele i adresa producdtorului, sau a reprezentantulul sau autorizat stabilit in EEA, gi locul unde s-a realizat produsul = descrierea produsului (tip, identificare, utilizare) si 0 copie a informatilor anexate la marcajul CE - prevederi cu care trebule si se conformeze produsul (de exemplu anexa ZA din acest standard EN) - condi speciale aplicabile la folosirea acestui produs (daca este cazul) ~ numele si adresa (sau numarul de identificare) al organismului aprobat = numele si pozitia definuté de persoana Imputemicit sé semneze declaratia In numele producatorului sau al reprezentantului autorizat al acestuia Pentru caracteristci la care este necesara o certficare (sistemul 1), declaratia trebuie s& cuprinda un certificat de conformitate, furnizdnd cu urmatoarele informatit suplimentare: = numele si adresa autoritati de certificare = numarul de certificare = conditile $i perioada de valabilitate a certficatului, unde este cazul = numele si pozitia persoanel imputemnicite s& semneze certificatul. Trebuie s& se evite aparitia unor diferente intre deciaratie si certificat. Declaralia gi certficatul {rebuie prezentate tn limba (imbile) statelor membre in care se utiizeazé produsul 30 SR EN 12101-3:2004 Bibliografie prEN 12094,Fixed fire fighting systems - components for gas extinguishing systems ISO 14520-1 Gaseous fire-extinguishing systems ISO 6944,Method for determination of fire resistance of ventilation ducts EN ISO 9001 Quality management systems - Requirements (ISO 9001:2000) on BOCI mB Stipe i2a 1 ROW nals AL EGC ANEL 3, 10 34 SR EN 12101-3:2004 Standardu! european EN 12101-3 :2002 a fost acceptat ca stan tehnic CT 217 , Siguranta la foc in constructi" magage cétre comitetul ey? Membril comitetului de lectura (CDL) care au verificat versiunea retnan-é standardului european EN 12101-3 :2002 By ! DI Sorin CALOTA Pregedinte al comitetului tehnic CT 217 J Sigutanta la foc tn construct. Dna Constanta. APOSTOL. Secretar al comitetului tehnic CT 217 | Siguranja la foc in construct DL Paul MANEGUT Expert ASRO & ¢ £ b 2 # i % 8 a e f t < Un standard roman nu confine neaparat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare. Utiizatorii standardului sunt réspunzator’ de aplicarea corecta a acestuia Este important ca utilizatorii standardelor roméne sa se asigure c& sunt in posesia ultimei edifi gia tuturor modificériior Informatiile referitoare la standardele romane sunt publicate in Catalogu! Standardelor Romane si {in Buletinul Standardizari. 32