Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria i

Managementul
Afacerilor

REDUCEREA SELECTIVA
NECATALITICA A OXIZILOR DE
AZOT

Tudose Denisa Raluca

Vlad Lavinia
Grupa 1532
Seria A
Anul III
1.Generalitati
Oxizii de azot (NOX) din aerul ambiant constau mai ales din oxid azotic (NO) si dioxid de azot (NO 2).
aceste doua forme gazoase de oxizi de azot sunt poluanti semnificativi a straturilor inferioare ale
atmosferei. Oxidul azotos (N2O) este de asemena un gaz cu efect de sera. La punctul de descarcare din
surse antropogene oxidul azotic este forma predominanta a oxizilor de azot .

(5)

Oxidul de azot este un gaz incolor si lipsit de gust . El este convertit rapid la dioxid de azot, o forma mult
mai daunatoare a oxizilor de azot, prin reactia chimica cu azotul provenit din atmosfera. Dioxidul de azot
este un gaz galben-portocaliuspre rosu-brun inchis cu miros intepator iritant si este un oxidant puternic.
O parte din dioxidul de azot din atmosfera este convertit la acidul azotic (HNO 3) si saruri de amoniu.
Aerosolul de azotat (aerosol acid) este indepartat din atmosfera prin procese de depunere umeda sau
uscata.

(5)

Surse principale
Numai aproximativ 10% din totalul emisiilor de NOX provine din surse antropogene. Restul este produs
ca urmare a proceselor biologice aerobe din sol si din apa, prin fulgere si activitati vulcanice si prin
distrugerea fotochimica a compusilor cu azot din atmosfera superioara. Cam 50% din sursele antropogene
provin de la arderea combustibilior fosili in centrale termice si electrice si ceva mai putin de la
autovehicule. alte surse constau din cazane industriale, incineratoare, fabrici de acid azotic si de compusi
de azot, procese de sudura electrica, folosirea explozivilor in minerit si silozurile fermelor agricole.

(5)

Se estimeaza ca pe plan mondial, emisiile anuale antropogene de NO X sunt de aproximativ 50 milioane

tone. Statele Unite genereaza aproximativ 20 milioane tone de oxizide azot pe an, din care cca 40% este
emis de surse mobile. Din cele 11-12 miloane de tone de oxizi de azot care provin din surse stationare,

cca 30% sunt rezultatul arderii combustibilior in cuptoare mari, iar 70% provin de la cuptoarele electrice.

(5)
Prezenta in aer si caile de expunere
Concentratiile medii anuale de dioxid de azot pe plan global se situeaza in domeniul 20-90 micrograme
pe
metru cub (g/m3). Valorile maxime ale dioxidului de azot se pot apropia de 850 g/m3 in 1/2 ora si
respectiv 400 g/m3 in 24 de ore. Mediile orare din vecinatatea drumurilor foarte circulate depasesc 1000
g/m3.

(5)

Nivelele de dioxid de azot dinaer , in zonele urbane , variaza in functie de momentul zilei, anotimpul si
conditiile meteorologice. In mod obisnuit concentratiile urbane sunt maxime in orele de circulatie intensa
de dimineata si dupa amiaza. Nivelele sunt de aemenea mai mari iarna in regiunile reci ale lumii decat in
anotimpurile mai calde, datorita folosirii sporite a combustibililor pentru incalzire. In sfarsit, intrucat
conversia dioxidului de azot din acidul azotic depinde de intensitatea radiatiei solare, concentratiile sunt
adesea mai mari in zilele insorite.

(5)

Concentratia de oxizi de azot scade pe masura indepartarii de sursa de poluare. Concentratiile din zonele
rurale, fara surse majore sunt de obicei apropiate de concentratiile de fond. Totusi, oxizii de azot se pot
deplasa pe distante mari in atmosfera superioara., contribuind la nivele ridicate de ozon si la depuneri
acide, la distante mari fata de surselele de poluare.

(5)

Concentratiile de dioxid de azot din locuinte pot depasi considerabil nivelele din exterior si de aceea pot fi
mai importante pentru sanatatea umana. Sursele mari de dioxid de azot din incaperi cuprind fumul de
tigara, aparatele casnice incalzite cu gaze si sistemul de incalzire. Concentratiile de dioxid de azot in
timpul gatitului pot atinge 500-1900 g/m3 si 1000-2000 g/m3 acolo unde este in functiune si un boilr de
apa incalzit pe gaz. Fumul de la o tigara poate contine 150000-220000 g/m3 acid azotic si ceva mai
putin dioxid de azot.

(5)

Impactul asupra sanatatii si mediului

Sanatatea. Sunt rare cazurile cand studiile epidemiologice au detectat efecte asupra copiilor si adultilor ca
urmare a expunerii la dioxidul de azot din aerul exterior. Un studiu efectuat la Los Angeles a a constatat
o asociere intre expunerea la dioxidul de azot si inflamatii ale mucoasei respiratorii. Studiile au aratat ca
folosirea aparatelor casnice cu gaze pentru gatit poate avea un efect foarte mic asupra sistemului
respirator uman, indeosebi in cazul copiilor mici si ca efectul (daca exista) dispare pe masura cresterii

copiiilor (OMS, 1987).

(5)

Datele obtinute prin experimentari toxicologice pe animale indica rareori efecte acute in urma expunerii la
concentratii de dioxid de azot mai mici de cat 1880 g/m3. Asmaticii par a fi cei mai sensibili la
expunerea la dioxid de azot.

(5)

Studiile efectuate pe animale au aratat ca expunerea timp de mai multe saptamani sau luni la concentratii
de dioxid de azot sub 1800 g/m3provoaca asupra plamanilor atat efecte reversibile cat si ireversibile
precum si schimbari biochimice. Animalele expuse la nivele de dioxid de azot de pana la timp de 6 luni,
pot prezenta distrugerea cililor, degradarea tesutului alveolar, obturarea bronhiolelor respiratorii si
sussceptibilitatea crescuta la infectii bacteriene ale plamanilor. Sobolanii si iepurii expusi la nivele mai
ridicate prezinta o vatamare mai mare a tesuturilor asemanatoare cu emfizemul.(OMS, 1987)
Datele disponibile sugereaza ca efectele fiziologice ale dioxidului de azot asupra oamenilor si animalelor
se datoreaza mai ales concentratiilor de varf decat duratei dozei totale.

(5)

Materiale. Reactia dioxidului de azot cu colorantii textili poate provoca decolorarea sau ingalbenirea
tesaturilor. Expunerea la dioxid de azot de asemenea poate sa conduca la slabirea rezistentei tesaturilor
sau sa reduca afinitatea acestora pentru anumiti coloranti. Industria a facut eforturi deosebite pentru
crearea de textile si coloranti rezistenti la expunerea la dioxid de azot.

(5)

Efecte asupra ecosistemelor. Oxizii de azot sunt precursori atat ai precipitatiilor acide cat si ai ozonului,
fiecare dintere acestea fiind reclamate ca dauneaza plantelor. In timp ce acidul azotic contribuie doar cu o
mica parte la concentratia ionilor de hidrogen (H+) din depunerile acide, contributia emisiilor de oxid de
azot la depunerile acide poate fi mai semniificativa. Oxidul de azot este cel care absoarbe radiatia solara
initiind procesele fotochimice care produc acid azotic. Aproximativ 90-95% din NOX emis de centralele
termice este oxid azotic; acesta se transforma lent in dioxid de azot in prezenta ozonului.
Este complicata estimarea intinderii si gravitatii daunelor produse de depunerile acide, dat fiind faptul ca
impactul acestora variaza in functie de tipul de sol, speciile de plante, conditiile atmosferice, speciile de
insecte si alti factori inca necunoscuti. Azotatii din precipitatii pot ajuta de fapt cresterea padurilor in
zonele cu sol deficitatar in azot. In orice caz, efectele fertilizante ale azotatilor pot fi contrabalansate prin
levigarea potasiului, magneziului, calciului si a altor nutrienti din solurile de padure. Exista putine dovezi
ca azotatii ar putea dauna culturilor agricole. Cantitatea de azotati din apele de ploaie este aproape
intotdeauna sub nivelele aplicate ca ingrasamine.

(5)

Cea mai importanta vatamare provocata de depunerile acide este aceea suferita de ecosistemele de apa
dulce ale lacurilor si raurilor. Depunerile acide pot micsora pH-ul apei cu urmari potentiale serioase
pentru viata pestilor, a animalelor si a plantelor acvatice. Sunt expuse la risc sporit lacurile din zonele cu
soluri care contin cantitati mici de carbonati de calciu si magneziu, care pot contribui la neutralizarea ploii
acide. Sunt putine specii de pesti care pot supravietui la modificari bruste ale pH-ului si la efectele
substantelor solubile care rezulta din depunerile atmosferice si scurgerile de ape impurificate, astfel incat
lacurile afectate pot fi complet depopulate de speciile de pesti. Acidificarea poate de asemenea sa reduca
varietatea si abundenta altor specii de animale si de plante. Mortalitatea pestilor observata in bazinele
hidrografice sensibile, in cursul topirii invelisului de zapada de primavara, a fost pusa in legatura cu
excesul de aciditate. Depunerea atmosferica de oxizi de azot este de asemenea o substantiala sursa de
nutrienti, care afecteaza estuarele prin conditii anoxice (lipsa de oxigen) provocate de inflorirea algelor
(US EPA 1992).

(5)

Emisiile de oxizi de azot actionaza ca precursori de ozon (O 3) la nivelul solului, ceea ce, in mod
potential, este o problema mai serioasa. Specialistii in cultura plantelor pun pe seama ozonului troposferic
90% din vatamarea vegetatiei din America de Nord. Ozonul se poate deplasa pe distante mari, pornind de
la sursa si poate contribui la nivele ridicate de ozon chiar si in zonele rurale. Intrucat conditiile
meteorologice si climatice care favorizeaza producerea de ozon - radiatie solara intensa- sunt valabile si
pentru agricultura, ozonul are capacitatea de a provoca mari daune economice prin reducerea recoltelor.
Dioxidul de azot afecteaza vizibilitatea prin absorbtia luminii albastre, (lungime de unda mai
mica). Intrucat ochiul percepe numai lungimile de unda mai mari, culoarea luminii apare galbuie sau brun
roscata. Oxizii de azot se pot combina de asemenea cu oxidanti fotochimici formand smogul fotochimic.

(5)
Prevenirea si combaterea poluarii cu oxizi de azot provenind din sursele stationare de poluare
Protejarea sanatatii umane reprezinta o prioritate in conceperea unei strategii pentru combaterea oxizilor
de azot. Impactul asupra sanatatii umane pare legat de expunerile de varf la oxizi de azot (NO X): pe langa
posibilitatile de vatamare a sanatatii umane, oxizii de azot sunt precursori ai formarii ozonului (O 3) care
poate dauna sanatatii umane si vegetatiei . In sfarsit, oxizii de azot contribuie la depunerile acide ,care
afecteaza vegetatia ti ecosistemele acvatice.

(5)

Reducerea continu a limitelor emisiilor de poluani, pentru reducerea polurii generale a mediului
nconjurtor, face necesar luarea unor msuri tehnice i organizatorice, att la nivelul centralelor

existente, ct i pentru centrale aflate n faza de proiectare sau execuie.

(3)

Optimizarea reducerii emisiilor, avnd n vedere costurile de investiii i de exploatare cele mai mici
posibile, implic un studiu aprofundat i necesitatea modificrilor care trebuie realizate n cadrul
sistemelor de combustie (msuri primare) i a unor msuri suplimentare.

(3)

De remarcat c unul dintre poluanii cei mai responsabili de efectul de ser este NOx, emis de toate
instalaiile de ardere, indiferent de tipul combustibilului ars.

(3)

Valorile limit ale emisiilor de NOx, aplicate n prezent pentru generatoare de abur cu o putere termic
total de peste 50 MW, la nivel european, sunt redate n tabelul 5.1.

(3)

Este important, pentru a putea elabora un concept de ansamblu optimal privind att mediul
nconjurtor, ct i exploatarea, s se cunoasc modificrile care trebuie realizate n cadrul sistemelor de
combustie (msuri primare) i repercursiunea acestora asupra totalitii instalaiei, ca i msurile
suplimentare care trebuie aplicate pentru a se reduce emisiile de oxizi de azot (msuri secundare) i
influena lor financiar asupra ansamblului instalaiilor.

(3)

Att pentru centralele termice industriale, ct i pentru ntreprinderile de distribuie a energiei, sunt
necesare cercetri teoretice privind urmtoarele probleme:

evaluarea strii actuale;

potenialul de reducere a msurilor individuale;
elaborarea unui concept global, incluznd, att msurile primare, ct i pe cele secundare;
elaborarea unui plan de finanare i privind ntrzierile. (3)

Este de subliniat faptul c independena n raport cu furnizorii de sisteme de combustie i de

echipament necesar punerii n practic a msurilor secundare, faciliteaz n mod considerabil elaborarea
unui concept de ansamblu optimal.

(3)

Valorile limita ale emisiilor de NOx

Combustibil

Puterea termic Instalaii

total a instalaiei
noi

Valoarea limit n [ mg/Nm3 ] pentru:

Instalaii vechi
(durata exploatrii
nelimitat)

[ MW ]

Instalaii vechi

Pondere de
referin n
O2

durata exploatrii
30.000 h

Solid
evacuarea
uscat a

50300
300

400
200

650
200

650

cenuii
Solid
evacuarea
umed a
cenuii
Lichid
Gazos

50300
300

400
200

1300
200

1300

50300
300
50300
300

300
150
200
100

450
150
350
100

450

350

(3)
Diminuarea oxizilor de azot prin msuri primare

Pentru analiza msurilor de reducere a oxizilor de azot este necesar cunoaterea mecanismelor de
formare i, n principal, a originii, condiiilor de formare i contra-msurilor (vezi tabelul 5.2).
Recircularea gazelor arse se poate face n mod separat, sub primul nivel al arztoarelor sau n aerul rece
introdus.

(3)

Arztoarele moderne sunt realizate astfel nct s reduc formarea NOx, acest fapt fcndu-se i prin
etajarea arztoarelor, prin atomizarea fin a pcurii, realizat cu abur de presiune medie.
Ca urmare a atomizrii, se reduce excesul de aer, oxigenul pentru combustie fiind ct mai aproape de
stoichiometric, urmnd o introducere suplimentar de aer la un nivel superior, unde temperatura este
moderat i pericolul formrii NOx este mai redus. (3)
Aceste msuri necesit, n general, transformri ale focarului generatorului de abur sau ale cuptorului i,
pentru majoritatea instalaiilor, influeneaz inclusiv puterea acestora.

(3)

O posibilitate facil de reducere a oxizilor de azot este utilizarea gazului natural drept combustibil.
Principalul avantaj deriv din reducerea excesului de aer i astfel se reduce azotul introdus n focar.
Acest fapt se poate realiza prin realizarea unui ciclu combinat, ca cel prezentat n figura 5.1.

Mecanisme de formare a oxizilor de azot

Gen

Origine

NO termic

Azot molecular din

aer

NO spontan

Azot molecular din

aer

NO combustibil

Azot prezent n compuii

organici

(3)

Condiii de
formare /
dependen

Crete peste
0
1300 C

Remarci

Contramsuri

Scderea temperaturii
de ardere i a
perioadei n care se
afl n zona
temperaturilor
ridicate

Cu radicalii
hidrocarburilor prin
derivai
intermediari, n
funcie de rapoartele
stoechimice i de
temperatur
Nu are o mare
importan practic

Oxidarea azotului din

combustibil: strns legat de
concentraia combustibilului i
nedepinznd dect ntr-o mic
msur de temperatur;
coroziunea descrete o dat cu
cantitatea azotului.
Repartizarea azotului n
combustibil:
- volatil: 50-80 %
- carbon rezidual: 20-50%.
Diminuarea aportului de oxigen
n zona de reacie

(3)
Diminuarea oxizilor de azot prin msuri secundare

Dificultile i limitele metodelor primare, prezentate anterior, impun, ntr-un mare numr de cazuri,
recurgerea la tehnici secundare de reducere a oxizilor de azot (NOx) n avalul arderii, prin procedee postcombustie.

(3)

Aceste tehnici de reducere pot, de altfel, s fie combinate cu tehnicile de limitare a producerii de oxizi de
azot (NOx), din timpul arderii.

(3)

Tehnicile de reducere n aval, postcombustie, se mpart n 3 mari categorii:

reducere selectiv necatalitic (SNCR - Selectiv non catalitic reduction);

reducere selectiv catalitic(SCR - Selective catalitic reduction);
distrugerea prin recombustie (reburning sau ardere repetat).

Reducerea NOx prin msuri primare i secundare, la un generator de abur pe combustibil lichid, se face
dup secvena redat n figura 5.2.

(3)

De remarcat c evoluia efectiv a NOx este raportat la coninutul iniial al combustibilului utilizat, iar
concentraia de O2 n gazele finale este de 3 %, pentru combustibil lichid (pcur). Pe grafic s-au notat: 0
starea iniial; 1 combustie etajat; 2 montarea unor noi injectoare cu atomizarea pcurii cu abur; 3
recircularea gazelor arse n aerul de ardere; 4 introducerea de aer la nivelul superior al arztoarelor; 5
msuri secundare; I msuri primare; II msuri secundare.
Excesul de aer scade o dat cu introducerea unor noi msuri de reducere a NOx.

(3)

Fig. 5.2. Secvena msurilor primare (I) i secundare (2) de diminuare a NOx(3)

Comparaia eficienei msurilor primare i secundare cu tipul de combustibil este

redat n figura 5.3.
n acest caz, concentraia de oxigen n gazele evacuate a fost considerat de 3%
pentru combustibil
lichid (pcur) i de 6 % pentru combustibil solid (crbune). (3)
Pe grafic s-au notat cu litere bolduite msurile aplicabile n cazul combustibilului
lichid, avnd
Semnificaia anterioar i cu litere normale msurile aplicabile n cazul
combustibilului solid, avnd
semnificaia: 0 starea iniial; 1 combustie etajat; 2 aer la nivelul superior al
arztoarelor, pe
pereii laterali; 3 recircularea gazelor arse n aerul de ardere; 4 reardere prin
injecie complementar

de combustibil (n general gaz natural); 5 introducerea de reductori n

combustibil. (3)

Fig.5.3. Comparaia eficienei msurilor primare (I) i secundare (2) funcie de combustibil (3)
Costurile orientative, n $ pe MW de putere termic, implicate de msurile primare i secundare sunt
redate n figura 5.8.

(3)

(3)
TEHNICI DE REDUCERE A EMISIILOR DE OXIZI DE AZOT

Tehnicile de reducere a emisiilor NOx din surse staionare se grupeaz ndou categorii: primare
( modificri aduse arderii) i secundare ( tratarea gazelor de ardere).O metod suplimentar de
reducere a emisiilor de oxizi de azot este nlocuirea combustibililor actuali cu unii cu coninut
mai redus de compui cu azot. (4)
Aplicarea masurilor primare determjina o scadere importanta a concentratiei oxizilor de azot in gazele
de ardere ce parasesc focarul, dar nu si suficienta pentru a corespunde normelor international privind
emisia de NOx, pe cosul de fum. (4)
In scopul respectarii acestora si deci a protejarii mediului ambient, trebuie sa se procedeze daca este
nevoie si la o curatire (denoxare) a gazelor de ardere. Astfel de masuri sunt denumite masuri secundare
si ele urmaresc retinerea (legarea) oxizilor de azot din gazelle de ardere, inainte ca acestea sa fie
eliminate pe cosul de fum, spre mediul ambiant. (4)
Instalatiile pentru retinerea oxizilor de azot din gazelle de ardere, cunoscute in general sub denumirea
generic de instalatii DENOX, s-au dezvoltat, avand la baza diverse procedee necatalitice sau catalitice,
care la randul lor, se bazeaza pe fenomene de absorbtie, adsorbtie, reducere termica, descompunere si
reducere chimica. (4)

Adesea, procedeele de denoxare se contopesc sau inlantuiesc cu cele de desulfurare a gazelor de

ardere. (4)

Reducerea selectiv ne-catalitic(SNCR)

Procedeul SNCR se foloseste de obicei atunci cnd cheltuielile pentru denoxare nu trebuie s fie
prea mari, sau exist pericolul unei otrviri a catalizatorului, n cazul n care s-ar folosi procedeul
SCR. (2)
Conditia necesar este ns s se lucreze la temperaturi nalte si optime, capabile s asigure
furnizarea energiei termice necesare pentru descompunerea si vaporizarea agentului reductor
care se injecteaz n curentul gazelor de ardere. De aici decurge importanta alegerii corecte a
locului n care se introduce reactantul, n concordant cu tipul, componenta si sarcina la care
functioneaz generatorul de abur. (2)

Absorbtie

Adsorbtie

Procedee
necatalitice

Reducere termic

- n solutie de NaOH si NaOCl

- n solutie de 5-15% H2NSO3H n acid sulfuric
- prin reactii gaz/solid patul de reactie fiind CaC;
Na2CO3;CaCO3
- crbune activ
- mordenit (alumino-silicat cristalin)
- turb mbibat n alcalii
- cu pulbere de cocs la 900-1000C
- cu N2H4 la 750-850C
- cu NH3 la 950-970C
- cu uree la 900-980C
- cu hidrocarburi C1-C4 la 980C

2.3 Limitarea formrii oxizilor de azot n timpul arderii

2.3.1 Principii
Emisiile de NOx depind de compoziia i natura combustibilului, hotarator de condiiile in care se
desfoar reactia i geometria instalaiei.
Metodele primare principale prin care se controleaz sau se reduce producia de NOx, prin
modificarea condiiilor de combustie, precum i efectele acestora sunt redate n tab. 2.11 (1)

Tabel 2.11. Masuri primare de reducere a NOx

Msura primar
Reducerea excesului de aer

Efectul su este asupra

NOx termic + NOx combustibil

Prenclzirea redus a aerului

Reducerea sarcinii
Arderea n trepte:
etajarea arderii combustibilului
etajarea aerului
arztoare cu NOx redus
Proiectarea cazanului: localizarea arztoarelor
strat fluidizat
Recircularea gazelor de ardere
Injecie de abur / apa / uree

NOx termic
NOx termic
NOx termic + NOx combustibil
NOx termic + NOx combustibil
NOx termic + NOx combustibil
NOx termic
NOx termic
NOx termic
NOx termic

2.3.2. Tehnologii aplicate n practica de limitare a formrii oxizilor de azot n timpul

arderii
Reducerea excesului de aer sub cel necesar sau a temperaturii de prencalzire a aerului
conduce la reducerea temperaturii din focar i la reducerea formrii NOx. Msurile de reducere
urmresc realizarea unor arztoare perfectionate care s conduc la o ardere complet si uniform,
cu un reglaj fin al raportului aer combustibil i mbunttirea amestecului n zona de reactie.
Aceasta realizeaz simultan i reducerea emisiei de oxizi de carbon. (1)
2.3.3 Reducerea oxizilor de azot formati
Dificultatile si limitele metodelor primare, impun, ntr-un mare numar de cazuri,
recurgerea la tehnici secundare de reducere a oxizilor de azot (NOx) n avalul arderii, prin
procedee post-combustie. (1)
2.3.3.1 . Reducatorii
Reducerea selectiva, chiar daca este catalitica sau necatalitica, are loc prin injectarea unui produs
chimic ce permite eliberarea unui radical NH2, care ataca moleculele de NO si NO2.
Ca reducatori, n mod special, sunt ntrebuintati: amoniacul, NH3; ureea, CO(NH2)2; acidul
izocianuric, (HOCN)3. (1)
2.3.3.2. Reducerea selectiva necatalitica SNCR
Reducerea selectiva necatalitica se produce ntr-o fereastra de temperatura care se situeaza ntre
850 C si 1000 C. Din punct de vedere al procesului de reducere, aceasta fereastra este relativ
ngusta. (1)
2.3.3.5 Msuri primare pentru diminuarea producerii de NOx
Oxizii de azot (NOx) se formeaz n gazele arse n principal datorit a doi factori

temperatura i excesul de oxigen n zona de ardere, o mai mic influen are calitatea
combustibilului prin coninutul de azot din acesta. Msurile primare de reducere a oxizilor de
azot urmresc scderea simultan n zona de ardere att a temperaturii ct i a coeficientului
excesului de aer, coeficientul de exces de aer putnd fi sczut chiar pn la valori subunitare. (1)
2.4. Fenomene secundare induse de procedeele de reducere a oxizilor de azot
Aplicarea procedeelor secundare de reducere a oxizilor de azot sunt limitate de apariia unor
fenomene nedorite. Efectele nocive ale poluantilor sunt prezentate in tabelele 2.14 si 2.15 (1)

Tabelul 2.14 Efectele nocive ale anhidridei sulfuroase (SO3) n aer la diferite concentraii

Concentraia [ppm]
1ppm=1cm3 produs
Efect fiziologic
poluant/m3 aer
1
2
0,31,0
Se simte prin miros
1,010

1 0100
150650

10.000 sau 1%

Iritarea nasului i ochilor

Iritarea accentuat a nasului

Atac aparatul respirator

Paralizie respiratorie
progresiv

Observaii
3
Concentraii tolerabile n ateliere i secii
de lucru
Posibiliti de suportare, scznd pn la
o or cu creterea concentraiei spre 10
ppm
mai accentuat ca sus
1 or de expunere poate pune viaa n
pericol funcie de rezistenta fiecrui
subiect
Iritarea prilor umede ale pielii ce apare
dup cteva minute, concentraie mortal

Tabelul 2.15 Efectele altor poluani asupra omului

Poluantul
SO 2

Concentraia
[ppm]
200
515

Efectul
Suportabil o or
Suportabil 8 ore

25
0,10,2
H 2 SO 4

1500
150
20
2

Prag perceptibil dup miros

Concentraie maxim pentru edere
permanent
Moarte rapid
Tulburri dup 23 ore

CO2

200
100
20
5000

Tulburri dup 8 ore

Concentraie suportabil pentru edere
permanent
Simptome grave dup o or
Tulburri dup 8 ore
Suportabil pentru edere permanent
Tulburri dup 8 ore

NH 3

4000
100

Mortal dup ore

Tulburri dup 8 ore

Hidrocarburi

26
500

Sesizabil olfactiv
Tulburri dup 8 ore

CO

Bibliografie
(1)http://webbut.unitbv.ro/teze/rezumate/2011/rom/BancilaCiprianMarius.pdf
(STUDII I CERCETRI PRIVIND DIMINUAREA NOXELOR
GENERATE DE CUPTOARELE INDUSTRIALE CU FLACR)
(2)http://www.utgjiu.ro/conf/8th/S6/32.pdf
(POSIBILITTI DE REDUCERE A EMISIILOR DE NOX N
CENTRALELE TERMOELECTRICE)
(3)http://www.spms.pub.ro/fisiere/impact_cte/curs/cap05.pdf
( DIMINUAREA OXIZILOR DE AZOT EMISI DE CTE )
(4)http://ro.scribd.com/doc/46976329/COMPUSII-CU-AZOT
(COMPUSII CU AZOT)
(5)http://www.scrigroup.com/geografie/ecologie-mediu/Prevenirea-sicombaterea-polua51543.php
(Prevenirea si combaterea poluarii cu oxizi de azot provenind din sursele
stationare si mobile de poluare)