INDRUMARI PENTRU PREOTI Alcituite sub indrumarea Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe in AmericaTHEODOSIUS Arhiepiscop de Washington Mitropolit al Intregii Americi si Canada Iubiti Cuviosi Paringi, Nu existd nimic mai de respectat cu teama si mai binecuvéntat decdt slujirea pastoriei, Prin mijlocirea p&storilor pémdntegti $i ceresti Dommnul isi hraneste turma credinciogilor Séi $i a sufletelor celor care anu cred inca” (Arhiepiscopul John Shakovskoy) In tratatul siu de teologie pastoral, acum adormitul Arhiepiscop John (Shahovskoy), a reflectat asupra a doud tipuri de pastorire: pastorire bund si pastorire rea. Un pastor rau “indeplineste munca pastoral dupa liter’, fird si-i trdiascd duhul, fara sé se cuprind’ pe sine in lucrarea Sivarsitd in lume de Pastorul cel Unul”. Spre deosebire de acesta, bunul pstor este “un arhitect duhovnicesc - un ziditor al sufletelor...un tat, mami, frate, iu, prieten, slujitor; un dulgher, un slefuitor de pietre pretioase...un scriitor ce scrie Cartea Viefi...care asemenea unei oglinzi curate a Soarelui dreptatii, reflect& pentru omenire strilucirea cerului si di p&mantului cdldura”, Pentru a-i ajuta pe pstori in fiptuirea slujirii lor dumnezeiesti ca “ziditori ai sufletelor”, arhipastorii Bisericii Ortodoxe in America au pregatit indrumérile pentru preoti care urmeazi. Intentia n'a fost de a face cu aceste indrumari o carte pastorald cuprinzltoare, ci, mai degraba, constituie © compilatie care se adreseazi aspectelor insemnate din slujirea unui preot. Indrumarile incearci totodata s& formeze o caléuzi pentru problemele contemporane de care se izbesc preotii slujitori in contextul societ3tii nord-americane. isi exprima gratitudinea sa multor persoane, pentru munca lor asociati in pregitirea acestui document, O apreciere speciala este adresat membrilor din precedentul Departament al Vieti si Slujiri Pastorale sub presedintia Prea Sfintiei sale Episcopul JOB, ca $i membrilor le Vietii Pastorale, sub directia coordonatului séu. Prea Sfinja Sa Episcopul In rugiciunile mele fierbingi i cer Domnului ca preotii si aplice aceste indrumari cu duhul dragostei, milei si smereniei in slujba lor la zidirea Trupului lui Hristos gi a Imparajiei ui Dumnezeu. Fie ca invajaturile Domnului nostru despre Adevaratul Pastor si ne inspire si si slujeascd ca indrumarea absolut a bunei pastoriri: “puterea Unului si Bunului Pastor care a fost. varsatd in lume sia aflat fii - fii dupa inima Sa” (Arhiepiscop John Shahovskoy) Cu dragoste intru Hristos THEODOSIUS Arhiepiscop de Washington Mitropolit al Intregei Americi si Canada 1998 de Sfintele Pastipif Indrumiri pentru preoti O selectie a indrumarilor pentru Cler in conformitate cu canoanele Bisericii Céteva consideratii cu privire la autoritatea, responsabilitatea si rispunderea Episcopatul (Diecesa) . : Preoti si diaconi Laicii (mir Sfintele Slujiri .. Taina Botezului.........-.--- . Taina Mirungerii... Primirea convertitilor..........+++ Taina Spovedaniei . Taina Nunjii.......... CAsitorii mixte. . ‘A doua cisitorie si cisitoria inre persoane divonate Cisiitorii in afara Bisericii Ortodoxe Taina Sfantului Maslu. Indrumari pentru inmormantiri Botezaji dar neimpartasiti . . . Persoanele neortodoxe. . . Sinucigasii.. . ‘Membrii ai lojelor Masonice gi altor Friis Secrete. Incinerarea ‘Autopsia si donarea de organe . Activitatea Ecumenica . Organizayile Ecumenice la diverse nivele. . Participarea laicilor la activitatea ecumenicd . Servicii religioase ecumenice Instante biericesti Preoti atasayi Registrele Parohiilor si alte dari de seama bisericesti Biserica... . Aye 10 12 12 13 14 4 17 Lal7 17 17 - 18 - 18 18 19 20 21 221.- O SELECTIE A INDRUMARILOR PENTRU CLER iN CONFORMITATE CU CANOANELE BISERICH 1.- Clerul trebuie s respecte cu strictete invagaturile Bisericii privitoare la Hristos, la Sfintele Scripturi si la Sfanta Traditie (Ephesus,c.6.7; Trullo, c.1; Cartagina,c.2). 2.- Clerul se afla sub deplina autoritate a hierarhului diecezan, fird a cdrui binecuvantare nu poate functiona si ciruia trebuie si-i acorde respectul cuvenit (Laodicea, ¢.57; Sfingii Apostoli,c.31, 39, 55; Cartagina, c.10). 3.-Clerul trebuie si arate respect si grijé pentru ceilalti membrii ai clerului (Sfingii Apostoli, c.56. 59). . 4.- Indatorirea preotului este sd indrume credinciosii pe calea sfinjeniei (Sfingii Apostoli, 58). $.-Clerul trebuie sa fie exemplu pentru turma lui prin rugdciune si post, precum este randuit de biserica (Cartagina, c.41; Sfiny'i Aposoli, ¢.69). 6.- Clerul nu trebuie si se abtind de la Sfanta impartasire (Trullo, ¢.80; Sfingii Apostoli, c.8). 7.- Clerul trebuie sé fie totdeauna sérguitor si senzitiv in incurajarea unei evlavioase pocdinte gi receptiv la 0 spovedanie sincera (Sfingii Apostoli, c.52; Trullo, c.102). 8.- Clerul nu trebuie s& urmareasca dobandirea de functii politice (Cartagina, ¢.16; Sfingii Apostoli, ¢.81,83; Calcedon, ¢.7). 9.- Clerul nu trebuie si acepte functii seculare sau si se implice in afaceri fr aprobarea ierarhului diecezan (Sfingii Apostoli, c.39; Calcedon, ¢.3). 10.- Clerul are dreptul de a fi ascultat inaintea instanjelor judecttoresti ale Bisericii (Calcedon, €.9; Statutul Bisericii Ortodoxe in America, Articolul X1). U.- CATEVA CONSIDERATM CU PRIVIRE LA AUTORITATEA, RESPONSABILITATEA $I RASPUNDEREA iN BISERICA. A. Episcopatull 1.- Terarhul determina numirea preotilor in propria lui diecezi 2.- Reprezentantul oficial al ierarhului intr’o parohie a diecezei sale este preotul tutelar numit 3.- Terarhul are supravegherea direct asupra oricarei probleme in dioceza sa care implicd legea “lecanonic’ si functia spiritualé, drepturile si indatoririle clerului 4.- Numai ierarhul poate judeca importanta unui transfer al preotilor de la o indatorire la alta in dieceza sa. Preoul care ar dori s& se transfere de la parohia la care a fost numit, trebuie si submit o cerere scrisd ierarhului sau. 5.- Numai ierarhul are dreptul sa invite un alt ierarh pentru a slujila una din parobile sale. Dac o parohie ar dori si aibe prezenja unui alt ierarh pentru un anumit prilej, o asemenea cerere trebuie flicutd in scris catre ierarhul ei B.- Preoti si diaconi. 1. Slujirea este definité de Domnul nostru in sensu! trimiteri la slujire. El insusi se da pe Sine ca 0 pilda si model de slujire ce trebue sivarsité. “Eu, in mijlocul vostru, sunt ca unul ce slujeste” (Luca 22,27; Ioan 13:13). Méresia slujirii este proportional cu smerenia slujirii asa cum o vedem cand Domaul nostru spala picioarele ucenicilor Sai (Mat. 20:25 et sq.; Marc 10:42 et sq.). Ca atare slujirea nu trebuie identificata in mod gresit cu detinerea unei numite functii bisericesti, ci cu trimitirea spre a sluji Biserica, Trupul lui Hristos, intr’o comunitate specific’, 2.- Preotul este parintele duhovnicese al parohiei sale, si fiecare enorias trebuie si-| respecte ca atare. Preotului i se adreseaza cu titlul de Parinte. Aceasta ii reminteste ci el trebuie si-si trateze pistoriti, familia sa parohiald, precum un tatd igi trateazi copili, adicd cu dragoste, bundtate, ribdare si infelegere, Vazind exemplul sau, parohienii il vor respecta ca pe parintele lor duhovnicese si ca adevarata cdlauza pe calea mantuirii, 3. Preotul trebuie si fie sarguitor in pregatirea predicilor pentru turma sa, dénd acestei pregatiri prioritate fata de indatoririle sale administrative. Predica la Sfinta Liturghie trebuie rostitd imediat dupa citirea Sfintei Evangheli. (Despre predic’, vezi:Scrisoarea enciclica a Sfantului Sinod al Bisericti Ortodoxe in America, 1989) 4,- Preotul trebuie si fie sigur cd respectivele imne si rAspunsuri sunt céntate in timpul Sfintelor Slujiri in acord cu Traditia Ortodoxi gi de citre pesoane pregatite pentru indeplinirea acestei slujir, Directorul corului sau cantorul si parohienii care formeaz conul sunt rspunzitori direct preotului, care este avtoritatea deplina in ceea ce priveste servicile religioase 5.~ Adesea nu-i este posibil corului parohial s& participe la toate serviciile liturgice, Preotul trebuie sd incurajeze cAntarea comuni a credincisilor din bisericd sub conducerea unui cantor sau muzician calificat 6.- Este o responsabilitate de prim ordin a preotului paroh sa continuie mai departe educarea credinciosilor in ceea ce privesc dogmele, traditia, invataturile si ritualele sfinte ale Bisericii, Elsupravegheazi Scoala Bisericii, di indrumari instructorilor si hotriste asupra surselor si textelor in conformitate cu directivele diecezane. 7.~ Preotul trebuie sa stabileascd prin slujirea sa personal un permanent contact cu toi parohienii lui, Aceasta include vizite la casele enoriajilor in zilele Praznicului Teofaniei, ceea ce este un bun prilej traditional. El poate binecuvanta casele lor si poate de asemenea sk discute cu ei probleme duhovnicesti. Dac numarul caselor de vizitat este prea mare, sau vremea iernii ar face nepractice asemenea vizite, acestea pot fi ficute si in alte timpuri potrivite ale anului. 8.- Deoarece preotul este pirinte duhovnicesc, el nu trebuie si intirzie vizitarea fiecrui parohian care este bolnav. El nu trebuie si faci nicio distinctie intre cei pe care fi viziteaz deoarece toti au nevoie de puterea timiduitoare a rugiciunii (Jacob 5:13-16). Indati ce este sigur de gravitatea bolii, el insusi va decide de cAte ori bolnavul trebuie vizitat. 9.-In unele imprejurari, cand viziteaza casele enoriasilor, preotul poate considera daci este necesar sau oportun si fie intovarisit de un diacon sau de o altd persoand. 10.- Preotul nu trebuie si neglijeze si asiste nevoile duhovnicesti al invalizilor, care din pricina condijiilor de sindtate nu pot si vind in mod regulat la Sfintele Slujbe ale bisericii, Prin vizite Seovente si programate din partea preotului si altor credinciosi ai Biserici,li se reaminteste invalizilor de locul lor in comunitatea Bisericii, precum si de importanta si binecuvantarea de a face parte din comunitatea parohiei, 11.-In virtutea functiei sale, preotul titular al parohiei are supravegherea oricarei organizatii din cadrul parohiei. El conduce viata, activititile si administrarea parohiei. Cu toate acestea, preotul trebuie sd lucreze tn armonie cu toti credinciosii si cu consiliul parohial, care are un rol activ in viaja parohiei 12.-Preotul tutelar este cel ce prezideazi adunarea Parohiala anual. Dupa socotinga lui insa, el poate delega alte persoane si conducd diferitele sesiuni ale adunari 13.- Un preot sau diacon nu poate absenta din diecezi pentru o perioada indelungati de timp, fird a primi in prealabil permisiunea expliciti a ierarhului diecezan, Daca a primit binecuvantarea ierarhului stu si slujeascd intr’o alti diecezi, i se va elibera o Carte de Randuiala Canonica, in care trebuie menjionat ci a primit binecuvantarea celuilalt ierarh pentru a sluji 14.- Cand un cleric plinuieste 0 vizitd sau o vacant indelungatd intr’un alt oras unde un alt ierarh isi are regedinja sau unde exist o parohie ortodoxa, preotul vizitator trebuie si ia legdturd cu ierarhul sau preotul locului si sé fie pregitit sa arate documentele de identificare ecclesiastd, obtinute de la ierarhul siu diecezan. Preofii in vacanj¥/zile nationale trebuie s& nu uite ca ei sunt de fapt tot timpul preoti. Cand viziteaza alte parohii, un preot trebuie si poarte hainele preotesti cuvenite -3-El va trebui si intre in altar, pentru a se inchina in faja Sfintei Mese, va saluta pe preotul titular si pe al clerici dacd sunt si va riméne in altar pentru a sluji sau pentru a merge Ia locul indicat de preotul tutelar al parohiei. Acesta din urma ar trebui si -l invite la slujire pe preotul vizitator. 15. Un preot nu trebuie s& primeasca o invitatie din partea laicilor altel parohii si slujeascd intr’o parohie care are deja un preot numit canonic. Preotul titular al acelei parohi insi, poate face o asemenea invitatie cu binecuvantarea ierarhului stu. 16. Un preot trebuie sa aibe o asigurare personala impotriva accidentelor si acoperirea Iucrurilor personale din casa parobialé (de ex. asigurare pentru casa personald a preotului/casé inchiriata). precum si asigurare care sé-l apere in faja instanjelor civile de eventuale acuzatii pentru actele pastorale si sfaturile duhovnicesti date credinciosilor Parohia trebuie sa asume costul asiguriri casei parohiale dac& aceasta este proprietates ei. Obiectele personale ale preotului din casa parohiald inst, trebuie acoperite cu 0 asigurare platité de preot. Deasemenea parohia, trebuie s& acopere asigurarea lucrurilor care sunt proprietatea parohiei 17. Un preot nu poate pretinde un drept personal de proprietate pentru niciun bun al parohiei pe care o slujeste, cu exceptia cazului in care acesta este specificat printr’un acord scris cu reprezentantii oficiali ai parohiei. Pentru a se clarfica asemenea situa, este necesar Si se intocmeascd un inventar al bunurilor parobiei ori de céte ori se face un transfer al preotului 18 Un preot nu se poate implica in niciun acord contractual sau si se implice intr’o antreprizé de afaceri care, prin natura ei ar putea cauza scandal sau ar putea primejdui bunurile parohiei unde ‘a fost numit, sau care ar putea supune parohia la pretentii, diri in judecat sau alte pagube ce ‘ar ivi din asemenea acjiuni, 19.- Preotul nu poate cduta un serviciu secular paralel cu resposabilitajile sale objine mai inainte binecuvantarea ierarhului diecezan si a face cunoscut parohi 20.- Mai inainte ca un preot sé inceap& a cduta un post de preot intr’o alti diecezi decat aceea pe care o slujeste in prezent, trebuie sé primeasca mai, intai binecuvéntarea ierarhului séu C- Laicii (mirenii) 1. Nimeni nu poate programa vreun serviciu liturgic firé aprobarea preotului titular al parohiei ‘Aceasta se aplic’ si convociirii adunirilor care afecteaza viata parohiei 2.- Nimeni nu poste invita alti preoti s& participe la serviciul liturgic fra aprobarea preotului titular al parohiei. ( Referitor la Indruméri pentru Hirotonirea, Numirea si transferul Preotilor, vezi Holy Synod of a4the Orthodox Church in America, October 21, 1993; System of Awards for the Clergy and Bishops of the Orthodox Church in America, Holy Synod of the Orthodox Church in America. Spring 1994; despre predici, vezi Encyclical, page 5) IIL- SFINTELE SLUJIRI 1.- Numai un preot hirotonit canonic poate sivarsi Sfintele Slujbe. El nu trebuie si fie sub edeapsa suspendarii sau excomunicarii de etre ierarhul sau sau de oatre propriil lui plcate El trebuie si fie pregitit cum se cuvine, duhovniceste i fzic pentru dumnezeiestileslujiri 2.- La Sfinta Liturghie, preotul ca si oricare persoand crestini, trebuie s& fie in pace cu toata ‘umes. Chiar dac& alfii s’ar putea si nu fie in pace.cu el, el insusi nu trebuie si poarte manie, resentiment sau rea voire fata de nimeni 3.- Ca parte a pregitirii necesare rinduite preotului in vederea slujiri Sfintei Liturghii, el trebuie 84 posteascd incepand cu seara precedent, si faci (citeascd) privegherile (sau, cel putin Vecemia), canoanele si rugiciunile de dinaintea Sfintei Cuminic&turi, si fle curat atat cu trupul ct sicu constiinga. 4,- Daca un preot are la un moment dat o problemi de sinitate, care I-ar putea impiedica de la slujirea sfintelor slujiri sau de la pastorirea zilnicd, el trebuie si o faci cunoscut ierarhului siu fir nici o intdziere si si-i urmeze indrumérile. Ierarhul va trebui mai intai si consulte un medic specialist privitor la starea preotului, inainte de a lua o hotarire 5.- In afard de Priveghieri sau Vecerni si Utreni, $i Sfinta Liturghie sivarsita Duminicile sila selelalte Praznice Mari ale anului, preotul trebuie si se sileasca si imbundeascd via liturgic& Zilnicd a parohiei sale sivargind toate aceste slujbe dar si alte rugiiciuni (paraclise, ceasurile) la timpurile potrivite Hie cd preotul slujeste Privigherile sau Vecernile si Utreniile Mari, in mod public sau in ticere, el trebuie si sivirseasca acestea, precum si canoanele si rugaciunile inaintea Sfintei impartisiri, inainte de savargirea fiecdrei Sfinte Liturghii. 6~ In toate sfintele slujbe, preotul trebuie sa urmeze ordinea $i tipicul prescise de cértile liturgice aprobate pentru folosire in Bisereicd, dand prioritate celor aprobate de Biserica Ortodoxa in America. Orice abatere dela ordine si tipicul indicat trebuie s& aibe aprobarea specifica a ierarhului diecezan. 7. {nainte de a incepe Proscomidia, Preotul slujitor trebuie s citeascd in intregime Rugaciunile Intrarli (kairon) iar in timpul cand se invesménteazi sé rosteascd Rugiciunile fnvesmantiri 8. Sfinta liturghie este in mod firese sivarsité intr’o biserica sfinjta.. Sfintele Daruri sunt purtate ose{n procesiune si asezate pe antimisul sfinft rimas pe Sfanta Masi, Preotul est rispunzitor pentru buna pistrare a vesmintelorlturgice sia sfintelor vase. El poate da diaconului indatoriri potrivite rangului siu 9. In cazuri de specificd necesitate, Sfainta Liturghie poate fi sivarsitd in aer liber sau intr’un loc potrivit, altul decat o bisericd sfintita. Aceasta se poate face numai cu binecuvantarea ierarhului diecezei. Inainte ca Sfanta Liturghie sa fie sAvargita, locul trebuie 4 fie binecuvntat cu apa sfiniti. Intr’o asemenea imprejurare, preotul slujeste pe antimisul agezat pe 0 mast deosebitd care vva fi folosit numai pentru acest scop. 10.- Pe Sfanta Masi se poate intrebuinta numai un antimis care este autorizat sau semnat de hierarhul diecezan. Antimisul nu poate fi splat sau ars. Daca este nevoie ca antimisul si fie nlocuit, trebuie instiinjat ierarhul diecezan. 11.- Prescura pentra Sfinta Liturghie este pregititi cu find curati de grau, apa, sare si drojdie, fird a se folosi alte ingrediente. Este pregatita cu grijé, deobicei cu citiri potrivite din Sfintele Scripturi precum si de nugiciunile persoanei desemnate s& 0 prepare. Pdinea trebuie si fe foarte bine coapti. 12.- Vinul trebuie sd fie dulce, facut din struguri rosii, fara adaosuri sau alcoolizare. 13.- $fainta Masa si Masa Proscomidiei trebuie si fie acoperite cu panze curate. Este responsabilitatea preotului si cerceteze ca altarul si toate lucrurile din altar si fie curate si bine pistrate tot timpul. 14.- Numai chivotul gi obiectele necesare sivarsirii Sfintei Lirurghii trebuie si fie pe Sflinta Masé ‘Acestea includ Evangheliarul, antimisul si crucea(ile). Existé o practic generala de a impodobi altarul cu flori, atat florithiate ct siin ghivece. Niciuna ins nu trebuie pusd pe Sfinta Masi, dar pot fi agezate pe un suport in spatele Mesei Altarului Sfantul Vasile cel Mare ne-a invatat s4 dam mare atentie ca nici o insect sau obiect strain sd nu cada in sfintele vase si pe sfintele daruri. Prezenja plantelor si florilor in altar miresc aceasta posibiltate. Locul potrivit pentru flor este in jurul icoanelor sezate pentru inchinare seu impodobind nartexul biseriil. Folosirea de floriartficiale induntrul altarului si in bisericd trebuie descurajata. 15.-Nu este ingiduit niminui sd intre in altar fird motiv.O persoand care are un scop precis de a intra in altar, trebuie s& primeasc& pentru aceasta binecuvntarea preotului. 16.- Niciunui laic, incluzdnd cei ce servesc in altar, si niciunui laic, incluzand persoanele oficiale ale parohiei, nu le este ingiduit s& ating vreun obliect aflat pe Sfanta Masi sau pe Mase Proscomidiei, In altar nu trebuie adusi bani. 17 Preotul trebuie si slujeascd Sfinta Liturghie in fiecare Duminic’ si la toate Praznicile esImpardtesti, precum este randuit. Unui preot nu-i este ingiduit si sAvargeascd Sfinta Liturghie de doud ori in aceeasi zi, nici si inglduie celebrarea Sfintei Liturghii de dou ori pe aceeasi Sfant& Masa sau antimis in cursul unei zile in orice Bisericd 18.- Dacd in timpul Sfintei Liturghii, firimituri aflate pe disc vor cidea pe antimis sau pe acoperimantul acestuia (iiton), preogi sujtori sunt raspunzitori sa le adune si sf le pund in potir. Acoperdméntul folosit la impartisire trebuie si fie curat. Daca unele din acestea nu se mai pot folosi, trebuiesc arse intr’un loc curat $i cenusa ingropati cu cinste. 19.- Pomenirea liturgica a ierarhilor: a)Urmand practicii Bisericii Ruse, este in obiceiul Bisericii Ortodoxe in America,. ca la pomenirile din timpul sfintelor slujbe, numele Mitropolitului sé fie rostit inaintea numelui ierarhului diecezan. (in Biserica Ortodoxd Romani din America de Nord este pomenit numai ierarhul diecezan). b)Numai dacd un alt ierarh este prezent la sfinta slujbé, numele lui este de asemenea Pomenit, dupa ce este pomenit ins mai inti ierarhul local. Dac& sfinta sluba este sivarsiti de terarhul care viziteazd , el va pomeni numele ierarhului local si dupa aceea preotul slujitor va pomeni numele ierarhului vizitator IV.- TAINA BOTEZULUL Botezul si Mirungerea trebuiesc injelese ca acte de inchinare $i laud a intregii biserici. Ele irebuie sd fie acte comune ale Bisericii ca Trup $i Mireasé a lui Hristos, acfiuni liturgice comune ale intregului popor al lui Dumnezeu, marturisite, preamérite si infiptuite de tof, impreund intr'un loc $f acelas timp, Despre Viaja Spirituala in Biserica, v America, 1988) si: Eneyelical Letter, Holy Synod of Orthodox Church in 1.- In mod firesc Botezul se sivarseste in bisericd. in cazul botezului unui adult, taina se poate face si in afara bisericii unde exista o apa in care poate fi scufundat. Ar fi de dorit ca fiecare Protopopiat s& aibe cel putin o cristelnijé de botez mare, anume planuité pentru scufundarea unui catehumen adult 2.- Noul botezat va trebui sd poarte numele unui sfant ortodox cunoscut, Subiectul acesta trebuie discutat cu viitorii périnti cu mult inainte de a se naste copilul. Adultul convertit la Biserica trebuie de asemenea s& poarte numele unui sfant ortodox, mai ales dacd numele ce i s’a dat la fastere este neobignuit pentru traditia ortodoxd. 3.- Taina Botezului este svArsitd in deplina conformitate cu tipic. Nicio alungare a duhurilor rele sau rugiciune nu trebuie scurtatd sau omisd. Botezul este sivargit prin o intreit scufundare; ca atare simpla tumare nu este ingiduitd, Este necesard o cristelntd suficient de larg pentru putea fi scufiundat in intregime cel botezat Te4.- Ultima treapta a Initierii Crestine este ‘impartasirea tainei Sfintei Euharistii. In cazul Botezului sau Mirungerti, este de dorit ca noul iluminat s& primeasc& Comuniunea cat de curdnd posibil din potir, in timpul Sfintei Liturghii, si nu din sfintele uscate pentru emergente 5 - Nagul candidatului la Sfintul Botez este chezagul in faja Bisericii cl persoana va fl crescuti sau educatd in Credina Ortodox’, eV/ea trebuie si fie un membru activ al Bisericii Ortodoxe. O persoand poate garanta numai atata cat eV/ea poseda si practicd; ca atare, un neortodox mu poate da cheziisie deoarece el/ea nu are nici nici credinja nici practica necesard. Nagul trebuie si fie de acelasi sex cu candidatul. 6- Un nas vrednic este cel care duce deja 0 deplind viat& sacramental, care isi martuseste pacatele prin taina Spovedaniei si primeste Sfanta Impirtisanie, Preotului ii revine sarcina si instruiasc& rudele si nagii despre obligatile lor respective fay de catehumen si petrece o deplind viath sacramentald. Nasi, ca si plirinji de altel, trebuie si fe pregitti a primi Sfinta Cuminectturii impreund cu noii botezaf 7.0 pesoand care s'a excomunicat pe sine din pricina unor pacate vadite sau a fost oprita de la primirea Sfintelor Taine de etre un ierarh, pentru indiferent ce ratiune, nu poate fi ales ca nas, §.-Parinti copilului sau un catehumen adult poate cere ca o persoand neortodoxt si fie martora la Taina Botezului. Persoana respectiva poate fi prezenti si socotita doar ca un vizitator onorific, daca bineingeles nu exist vreun alt motiv negativ sau scandalos. in orice caz, aceasti persoand.nu poate fi nas al candidatului 9.- Preotul trebuie si inregistreze datele botezului in registrul parohiei, dup ce a cercetat cu grija toate informafiile necesare, incluzind verificarea tuturor datelor si ortografia pentru corectitudine si completarea tuturor rubricelor. V.- TAINA MIRUNGERIT 1+ Mirungerea trebuie sivarsitd imediat dupa Taina Botezului, potrivit cu tipicul prescris 2.- Preotul trebuie si se asigure c& vasul ce contine Sfantul Mir este precis identificat si pastrat in locul cuvenit, deobicei in sfantul Chivot. VL- PRIMIREA CONVERTITILOR. 1 =Numai dupii ce respectiva instruire catehetic’ a fost ficutl si primitd, ne-calcedonienii pot f acceptati de Biseric’ prin Sfinta Spovedanie, Pociinga, mérturisirea Credingi si primirea Sfintei Inpartasanil. Aceasta ii include pe monofiziti (armenii, copti, etiopieni si siro-iacobii si pe nestorieni, -8-2 -Catehumenii care au fost botezati mai inainte in numele Sfintei Treimi int’un mod recunoscut de cltre Biserick ca find cel adevrat, dupa ce au completa instrucile catehumenice respective si Shama Pnsit personal credinga ortodoxa, sunt primi prin Tainele Spovedaniei, Minmgert si Sfrtel Impirtsiri,potivttpiculi preseris. In acest grup sunt inclu romano-catoiel ¢ remai anumii protestani, 3.- Catehumenii apartinand religiilor necrestine care nu cred in Sfainta Treime sau care nu sunt botezati cu apa in numele Tatalui, al Fului si al Sfantului Duh, trebuie primiti in Bisericd prin Tainele Botezului, Mirungerii si Sfintei impartasiri. Acestea sunt precedate de o adecvath Perioada de instructii catehetice, dup cum sunt hotarite de ierarhul local. In acest ‘grup sunt baptisti, budhistii, evreii,etc. £. Catehumenii din grupurile si cultele ce nu cred in Sfinta Treime, precum sunt “Chistian Scientists”, martorii lui Jehovah, mormonii, quakerii, unitarienii sau aderentii Bah’ai, Unificarii gi Unitisi, trebuie si fie botezati 5.- In caz de indoiala asupra tipicului ce trebuie apicat la primirea convertitilor, sau de indoiala privitor la un botez anterior, trebuie consultat ierarhul. in cazul unei indoieli justificate asupra unui botez anterior, dup aprobarea dati de citre ierarh, Sfintul Botez este sivarsit conditional cu adaosul: “dacd a fost deja botecat, robul lut DPumnezeu (numele) este botezat...”(Sfingii Apostoli, c.49) 6~ Dupi ce au fost indeplnite toate cele prescrise pentru primirea convertituui, preotul trebuie si completeze datele necesare in registrul parohiei VIL- Taina Spovedaniei, Spovedania, taina impact cu Biserica, webuie sé fie sivdrsita regulat g des. Ea trebuie sé, ifie un element trainic in viejle credinetosilor, ipsit de formalism sf insuflegit ca ural dintre cole Imai obigmite $ firestiacte ale oamenilor, aflasi neincetat unig $ reunipi cu Dumnezeu # intre ei Vezi Despre Viaja Spiritual in Biserica Encyclica, On Spiritual Life in the Church, 1. Freotul, ca pirintele spiritual si duhovnic al turmei incredinjate grijei sale, trebuie si stabileascd frecventa cu care copili sii duhovnicesti trebuie si-si marturiseasca picatele. 2.- Pentru cei care primesc rar Sfanta impartisanie, preotul trebuie si pastreze cu toat strictejea cbligatia spovedaniel inaintea impartésiri, Pe de alté parte, daca cineva vrea si se spovedeased al des decat primeste Sfanta Impartisanie, Parintele duhovnicesc trebuie si fe pregatit 1 primi spovedania in orice timp. 3.- Pentru primirea Sfintei impartasanii mai mult decét odata pe lund, Spovedania trebuie ficutd in mod regulat, dar nu mai pujin decdt odati pe lund 9.4.- Daca la Spovedanie vine un grup de credinciosi, randuiala rugaciunilor dinaintea Spovedaniei trebuie observat’, Aceste rugiciuni citite inainte de Spovedanie nu inseamné o inlocuire sau un substitut al spovedaniei personale 5.- Se reaminteste preotilor c& si ei trebuie s& se supun tainei Sfintei Spovedanii, in mod regulat gicu credinta. Preorul care nu are un duhovnic de la inceputul preotie sale, trebuie sisi caute rvoul, Dack nu poate gis, atunci trebuie si se adreseze ierarhului siu si-i numeasc& un duhovnic. in unele cazuri, un preot bitrin este numit de ierarh ca duhovnic diecezan, la care preotul poate si se spovedeasca. 6.- Secretul Tainei Spovedaniei este socotit ca o regula indiscutabila de intreaga Biserica Outodond Teologic, nevoia de a pistrataina marturisri vine de la faptul cd preotul este numai tan martor in faa lui Dumnezeu, Nu se poate siyarsio sincera si completd spovedanie daci cel ce se marturiseste ar avea vreo indoial asupra confidentialitji ei. Nerespectarea caracterului de secret al mirturisirii duce la pedepsirea canonic& a preotului Sf Nicodim Aghioritul indeamni pe duhovnici s& pastreze confidentialitatea spovedaniei, chiar dacd ar fi supusi unor constrangeri, Autorul Pidalionului, afirmi c& preotul care calc’ secretul spovedaniei si fe catersit. Mitropolitul de Kios, Emmanuel, mengioneazi in cartea sa (Bromologeteke) adresaté duhovnicilorc& secretul Spovedanie! este un principiu fra except 7 -Recomandarea dat de un Duhovnic inaintea unei hirotonii nu constituie o exceptie. Dac duhovnieul descoperi un impediment pentru hirotonie, nu este cbligat si-si dea recomandarea, nici s& spund ratiunile ce (vezi Confidentialitatea Spovedaniei: Confidentinty of Confession, Holy Synod of the Orthodox Church in America, 1988) (Vexi Spovedanie si Impitasire: Confession and emmunion; Report to the Holy Synod af! the Orthodox Church in America by Protopresbyter Alexander Schemann, 1972). VUL- TAINA NUNTO. Taina nungii este vazutd de Bisericd ca a icoand a viegii in Treime a lui Dumnezeu Insus.. Intr’o asemenea unire, dragostea omeneasca si dorinja de tovardsie devine o dragoste patrunsé s ‘finjtd de Harul dumnezeiesc. Dumnezeu unesie in trup $i duh, inima si mintea. Dragostea neste intr un asemenea fel inedt doud vies! devin o singurd viajd in perfectd armonie. O seomenea dragoste implica in cdsdtorie 0 legaturd a cérei caracter este total. Pentru a trai la indgjmea chemarii sale, familia cresting trebuie sd fie adéne inrdddcimatd in credingd (Wezi Nunta: On Marriage, Eneyelical Letter, Holy Synod of the Orthodox Church in America 1976). 1.- Cu sincere gi hotirite eforturi, prin mijlocirea predicilor si invayiturilor, preotul rebuie sé-i =10-acd pe parohienii sii constienti cl Taina Nuntii are loc in contextul intregei vieti a parohiei 2.- Preotul titular trebuie s& afle cine dintre enoriasii lui intenjioneaza sa se casatoreasca, ficandu- se disponibil acestora pentru indramari si sfaturi, Responsabilitajile iui includ instruirea perechii respective cu invaitura crestin ortodoxd despre clsdtorie. Aceste indrumari trebuie date cu mult inainte de ese face planurile nun, pentru ca perechea si injeleagi bine gi si urmeze invajatura disciplina Bisericii privitoare la Taina ‘Nuntii, 3.~ Sfaturile si invajdtura trebuie sd includa urmatoarele: a). Zamislirea de copii nu este in sine singurul scop al cisitoriei; cu toate acestea 0 casdtorie presupune dorinta de a avea copii. Perechea trebuie si se roage Domanului si-i dinecuvanteze cu nastere de copii si infeleapta crestere a familiei b) “Cinstita sd fie munta intra toate si patul nespurcat” Evrei 13;4). Unirea sexuald este una din binecuvantirile nungi. Preotul trebuie s& reaminteasc& perechi ci ei isi aparin unul altuia Perechile se pot abtine de la unirea sexuali pentru o perioad8, printr’o mutual injelegere, dar trebuie si Injeleagé ci o totald abstinentl de la acest act poate duce la dificultaji nefolositoare in casatoria lor. 4. Preotul trebuie si facd cunoscut credinciosilor si cd inainte de a fixa vreo dati, de a inchiria un local sau de a considera orice actiune legata de aspectul social al zilei cisitoriei 0 pereche care plinuieste cisitoria trebue mai inti s& primeascd binecuvantarea, indrumarea si sfatul preotului lor paroh, 5.- Perechea trebuie si respecte timpul gi zilele in care csdtorile pot fi binecuvantate, Preotul trebuie de asemenea si sustind imvajatura Bisericii cu privire la aceste aspecte. Timpul cel mai Potrivit pentru nunta este Duminica, imediat dupa sivarsirea Sfintei Liturghii 6.- Nuntile nu se pot face: 2. Serile inaintea zilelor de miercuri si vineri in tot cursul anului, - Sdinbiita seard in tot cursul anului, ¢.-serile inaintea celor doudsprezece Praznice Imparatesti sau a hramului parohiei, 4.- in timpul oricaror posturi, ¢~ cele patruzeci de zile inaintea Invierii Domnului, postul inainte de praznicul Stinilor Apostoli Petru si Pavel, postul inaintea Praznicului Adormirii Maicii Domnului, $i cele patruzeci de zile inantea Nasterii Domnului £- dela duminica Lasatului de came pani la Duminica Lasatului de branz’ g.- in timpul Saptimanii luminate, h.- de la Praznicul Nasterii Domnului (25 Dec) pana la Praznicul S€Toan Botezitorul (7 Tan), i in gjunul si in ziua Praznicului Taierii capului Sf loan Botezitorul (29 Aug.) $i Jin ajunul si in ziua fnalyarii Sfintei Cruce (14 Sept.) ote7.- Deoarece nuntile se savargesc de obicei Duminica dupa Sfinta Liturghie, orice dorinyé de a celebra ceremonialul nuntii inte’ Simbatd, trebuie anticipatd de o cerere in soris @ preotului titular al bisericii unde nunta urmeazi a se celebra, citre ierarhul diecezan, pentru a primi consimtméntul acestuia. Perechea trebuie instruité si vind in Duminica imediat urmétoare la Sfinta Liturghie, astfel incit nunta s& fie pecetluita de primirea Sfintei impartisanii. Daca taina nunfi este ingiduita pentru o Smbit, ora nunfiitrebuie stabilité de ferarh,astfel neat preotul si poate face slujba privegherii sau a Vecerie! 8.- Randuiala Bisericii Ortodoxe este ca ritualul ceremoniei nuntii si se sivarseasc# in incinta unei Biserici Ortodoxe. Localuri, gridini sau alte Jocuri nu sunt potrivite, 4.-Preotul, ca pistor al sufletelor,trebuie si fie gata si dea sfaturi si celor deja clsitorii, care trec prin dificultiti conjugale 10.-Preotul este rlspunzitor pentru inregistrarea in registrului parohiei a datelor(informatilor) legate de cdsatorie. Cisatorii mixte. TO cAsStorie mixté este o cAsStorie intre un crestin ortodox gi un crestin ne-ortodox care est tld botezat in numele Tatilui, al Fiului i al $fantului Duh gi care mirturiseste ca singur Stpén pe Dom lisus Hristos. Bserica tolereaz& aceasta din prcina ariel sale pastorale sa dragostei pentru eredinciosi. Ca atare, o cisitorie mixti nu este © normé, i este doar inglduits cu nidejdea ci persoana ne-ortodoxa se va integra tn Biserici. 2.- Pentru savargirea unei cAsdtorii diecezan pentru binecuvantare. mixte, o cerere in acest sens trebuie inaintatd ierarhului 3,- Intr’o cdsitorie mixtl, persoana ortodoxd nu trebuie sé consim ca eventualii copii si fie botezati in afara Bisericii Ortodoxe. , printr’un acord prenuptial, 4.- Ingiduirea unei cAsStorii mixte nu se extinde si asupra unei cAsStorii intre un crestin ortodox $i o persoand ne-cresind, cum ar i un “Christian Scientist”, martor al lui Jehovah, mormon, mahomedan, unitarian.,etc i cleric né-ortodox in savarsirea tainei nuntii, ca si de altminteri in nu este permisa. Invers, preotul ortodox nu va participa le nici 0 slujba sau ritual ne-ortodox. B.- A doua cisitorie si cistitoria intre persoane divortate. 1 --Randuiala orotodoxd pentru cei care se csitoresc este 0 singur nunti, A doua cisitorie este -12ingiduitd cu anumite condi. A treia cisitorie este toleraté numai in anumite circumstanfe precise 2 Biserica nu ingiduie divortu. Cu toate acestea, recunoaste c& datoritéslabiciunilor omenest si 4 picatului, c&sétorile se destrama uneori si sfargesc printr’un decret civil (divort) kn mila siigelepciunea ei, Biserica poate ingidui recisdtorirea cu permisiunea ierarhului diecezan, Cererea trebuie ficutaierarhului prin milocirea preotului paroh, Terarhului diecezan prin mijlocirea preoului paroh trebuie ficutd o mirturisire clard de pocdinfa din partea persoanei divorate, daca el/ea se socoteste vinovat(a) de divory, precum gio declaraje clara cd ratiunea Pentru care el/ea intra intr’o a doua cisitorie este necesari mantuiri lui/el, (Vezi:Synodal Affirmation on Marriage, Family, Sexuality and Sanctty of Life, Holy Synod of the Orthodox Church in America, Tenth All-American Council, 1992 page 3). A patra cisitorie nu este ingiduiti sub nici un motiv. 3.- Randuiala Slujbei: 2.- Daci una din persoane se cisitoreste pentru prima dati (chiar dacd acea persoand mi este ortodoxa), se foloseste randuiala primei cisatori, b.- Daca amandoui persoanele sunt divorjate si/sau viduve, se foloseste rinduiala celei de a doua cisitorii C.- Casatorii in afara Bisericii Ortodoxe. 1. Crestini ortodocsi care se cisitoresc in afara Bisericii Ortodoxe, exclud prin aceasta viafa lor conjugal din viata Bisericii, excluzandu-se ei insesi de la impArtigirea Sfintei Cuminicatur si ca atare se exclud pe ei insti de la deplina participare la Biseri 2.- Asemenea persoane, dupa o perioada de pocdinti, pot fi restaurate in comunitatea euharisticd prin recomandarea preotului si aprobarea ierarhului 3.-In mod normal, asemenea act de restaurare include confirmarea cdsdtoriei printr’un ritual aprobat de ierarh. 4. Se reaminteste preotilor cd cei convertii la Sfinta Ortodoxie nu trebuie si fe re-cisdtorifi cand imbraca credinta ortodoxa. (vezi:on Marriage, Encyclical) -13-IX.- TAINA SFANTULUI MASLU Slujbele t&maduirii prin ungere a bolnavilor trebuie injelese mu ca rugaciune personal ci ca un act al intregii biserici. Vezi: Viafa Spiritual: On Spiritual Life in the Church, Encyclical p.5 L-- Taina Sfintului MasOlu este administrat& crestinilor ortodocsi pentru timaduirea sufletului si a trupului, Poate fi pentru o anumita persoand sau pentru un numér oarecare de persoane adunate impreund 2.- Cu toate cd este in mod special dati bolnavilor si celor pe moarte, taina Sfantului Maslu este pentru vii, nu pentru mor. Cei care sunt deja morti nu trebuiesc ungi cu Sfaintul Maslu. 3.- Trebuie infeles cd stujba maslului este in pmuul rand pentru cei care sunt bolnavi cu trupul si cu ‘ufletul gi sunt capabili si fie prezenti dacd slujba este ficutd in public, Altminteri preotii trebuie si meargi la patul persoanei pentru care este cerutd tamaduirea. 4.- Taina este administrati celor care s'au spovedit si sunt impécati cu Dumnezeu in sufletele lor. Nimeni si nu se astepte a dobandi timiduire fird pocdinj’. Spovedania pregiteste calea tmAduin. 5.- Daca nu este posibil s& se foloseascd intreaga rnduiala a slujbei la ungerea unei persoane care este bolnava, se poate folosi o forma prescurtatd aprobatd de ierarhul diecezan. 6. Inunele dieceze, protopopiate si parohii, pentru folosul comunititii ortodoxe locale, a devenit un obicei, desi nu este prescris de Tipicon, sé se stvargeascd aceast Tain’ in anumite timpuri ale postului sau al praznicelor. Desi nu este prescris in Triod, un asemenea exemplu este sivarsirea Tainei in Sfanta si Marea Miercuri, pentru intreaga obste adunat’, 7.- Normal, untdelemnul care a fost sfingit intr’o slujba anterioara a Tainei Sfantului Maslu nu este pistrat pentru ungerea bolnavilor care urmeaz4, ci trebuie ars intr’o lamp sau varsat peste trupul persoanei pentru care a fost oferit daci acea persoand este pe moarte, 8.-Obiceiul de a ingadui credinciosilor si ia acasd untdelemnul sfinjt pentru a-i unge pe alii nu trebuie incurajat, deoarece administrarea fireasci a Tainei Maslului este dat numai unei persoane care face parte din randuiala preotiei 9.- Daca vesminte si alte lucruri asemandtoare sunt aduse la slujba Sfantului Maslu, ele pot & stropite cu apa sfinité dar nu trebuie unse cu untdelemenul sf X.- INDRUMARI PENTRU INMORMANTARI. “Fragilor, despre cei ce au adormit, mu voim sa fig in nestiinga, ca sd nu vd intristap, ca ceilalp, care m au nédejde. Pentru cide credem cd lisus a murit si a inviat, tot aga (credem) c& ‘Dumnezeu, pe cei adormigi intru lisus, fi va aduce impreund cu El. Ci aceasta vd spunem, dupa -14-aca. mol cel vl, care vom fi rdmas, vom fi répifi impreund cw el, in nori, co $d intémpiniim pe Doma in viedwh si aga pururea vom fi cu Dommul. De aceea, méngéiafi-va unii pe alpii cu aceste cuvinte” (1 Tes.4;13-18).. fe Biserica nu are eguli specifce privitoae la ct timp trebuie sl treacd intre moarte si nmorméntare. Aceasta varaz4 deobicei datorta cimei, ordonanjelorcivile, obiceiurilor si ‘mprejurirlor, putindu-se tine imediat dup moarte sau dupa un anumit nurnas de ae 3, Este de presupus, of, in afara cazului unei morti premature sau rezultate prin accident, preotul $a Ingrijt tot timpul de persoanele batrane sau de cele suferind boll grele, pregitindu-le pentru ‘moarte prin administrarea tainelor Spovedanie si Sfintei Cuminectituc 6. Slujba pentru morti (panehida) este céntatd in ajunul inmormantirii dac& trupul este in bisericd, casa funerard sau in alt parte. 7.- Trupul celui decedat poate & adus la bisericd in orice timp inainte de sdvarsirea slujbei de ‘inmormantare, fie cdteva zile inainte, fie in acea zi. b. Pottivit practcei traditional, sicriul este deschis de la prima slujba pentru cel riposat (Panehida) pani la sfarstul slujbei de inmorméntare. Cel mort este dupa chipul si aeminarea lui Durmnezeus trupulfzic nu trebuie evitat nici respins, pentru of se alll tro tase de schimbare. Axl lisa descoperit numai la casa funebri gi in biseriea nu, este ilogic. $. Sicriul este pus in asa fel incdt picioarele celei/celui adormit s& fe indreptate spre iconostas. Astel,persoana, daci ar fi fost vie, a i stat cu fafa spre Sfintul Altar 10> Slujba de inmorméntare se face deobiceiu in bisericd in ziuaingropa Il. Sfinta Liturghie se poate sivarsi tn ziua cdnd se face slujba de inmormantare, insa inainte de aceasta din urma. Savarsirea Sfintei Liturghii este interzisa in timpul marelui post, cand liturghia s -15-siptiminala nu este celebrat’. 12 Slujba de inmorméntare ca si inmormantarea propriu zisi nu se face inzilele de Duminicd sau de Paste. Daca Slujba de inmormantare este programata pentru Luni, trupul poate fi adus la biseried numai dup& slujba vecerniei Duminicd seara.. Pot fi uneori circumstanje cand inmormantarea trebuie ficutd fird intarziere, dar in acest caz trebuie folosit disccermmantul pastoral. 13.-Intre duminica Sfintelor Past si duminica sfantului Toma, slujba de inmorméntare foloseste tipicul acestor specifice zile de priznuire 14.-Un cleric ortodox nu ia parte la slujba de inmorméntare a unui neortodox chiar daci acea persoani este inudité cu un parohian al siu, Dac este totus invitat, el poate rost eéteva cuvinte de mangdiere la mormént sau la masa de dupa inmormantare. 15. Un cleric neortodox nu poate & invitat si participe la slujbele de inmormantare, nici si ofere vreo forma de predica sau declaratie publica in bisericd, sau s& participe la slujba in fata tormantului, Preotul ortodox nu poate ins controla ce se intmplli dup ce slujoa ortodoxd a jinmormantirii s’a terminat intr’un cimitir public. 16 Rugiciuni pentru mort sunt rostte deobicei imediat dupa inmorméntare la masa de pomané, precum sia trea, a noua sie patruzecia zi dup moarte,si la fiecare an dupl aceea 17+ Ziua obignuitd pentru un parastas este simbata. El poate f programat imediat inainte de Privigheri sau Vecernie, in felul acesta, rugaciunile pentru iertare si odihnd rostite in slujba parastasului sunt ituminate de vestirea Invieri Dormnului prin imnele ce sunt céntate in siubele ce urmeazi. slujoa pentru cel adormit (panehida) poate fi sivarsita si duminica dupa Sfanta Liturghie dack jerarhul si-a dat binecuvdntarea ca s& aibe loc atunci 18.- Biserica a randuit anumite zile ale anului pentru pomenirea mortilor. Dintre acestea sunt simbata Lisarului de Carne, a doua, a treia sia patra simbatd a Marelui Post, simbata precedent Cincizecimii si simbata dup’ SfDumitrau 19.- in afara acestor zile specifice, credinciosii pot avea numele morilor cititi la proscomidie si in timpul Sfintei Liturghii 20.- Slujbe de parastas nu sunt ingduite in zilele Praznicilor Impiratesti sau de la Nasterea Domnului nostru pani la Botezul Domnului si de la Duminica Floriilor pan la Duminica Sfantului Toma, 21. Preotul paroh este réspunzitor pentru inregistrarea informatillor privitoare la inmormantare -16-in registrul parohiei Av Cei morti si neimpartisiyi LAS midular in Trupul lui Hristos, Sfinta Lui Bisericd,, inseamni partciparea la Sfanta Eubaristi, Persoana, care a refuzat in timpul vei sale pimantesti si se impitigeascd cu Gumnezeiescul Trup si Sange a Iui Hristos, alegdnd asfel liber sf nu fe incorporatl in Trupul lui Hiistos, nu poate fi adusi in biserica, decdt numai dacd este o temeinicdrafiune of persoane respectiva s'a intors la Hristos la sfarsitul vieti sale pamantesti 2. Pentru o asemnenea persoani serviciul inmormantirii va fi imitat doar la sluba numit “trisagion” sau panehida, la care se poate adaugacitirea evangheliei pentru mor}, Preotul poate purta epitrahilul B.-Persoanele neortodoxe. 1.- Daca i se cere unui preot si ingroape o persoand care nu este ortodoxa, el trebuie si se consulte mai inti cu ierarhul su diecezan, si cu binecuvantarea acestuia poate inmormanta Persoana respectiva cu slujba prescrisi in Moliftelnic. C.- Sinucigasii 1. Actul sinuciderii este 0 profunda tragedie care afecteazi o parohie. Intr’o asemenea imprejurare sunt necesare rugiciuni pentru iertarea si odihna celui mort, indemnénd totodat& pe membrii comunititii parohiale la pocdint’ si mahnire uunei persoane care a comis sinucidere slujba + Cu toate acestea, anumiti factori cu prvire la actul sinuciderii pot deveni cunoscuti Preotului si in acest caz, acesta trebuie si le comunice ierarhului su; ierarhul va considera factor si va hotiri privitor la slujba inmoméntarii D.- Membrii ai Lojelor Masonice si altor Societiti Fritesti Secrete. 1 Daci un preot aflé i un membru al turmei sale este francmason, ein grija sa pastorala sa vorbeasca in particular cu acea persoani si si-i arate incompatibilitatea Ortodoxiei eu Francmasoneria, 2. Cand un membru al parohiei care a participat la Sfintele Taine ale Bisericii, adoarme intru Domnul, dar acea Persoand a fost in acelasi timp si membru al unora dintre aceste societagi, Preotul va trebui si arate dragoste si grija Pentru cel decedat.Sfatuind familia indoliata, el nu trebuie si fie ostil, dar trebuie si informeze familia c& se va face numai slujba de inmormantare Pentru un crestin ortodox. 3.- Cu rabdare si cu tact, si cu discretie, va informa cd nici cuvinte, nici simboluri, altele decat ale credintei ortodoxe, nu vor fi introduse in bisericd sau la casa mortuara. -17-Biserca nu intentioneazi si controleze sau si interzica altora sAvargirea unor ritualuri particulare dupa slujba de inmormantare si care pot avea loc dupii ce preotul pariseste locul de inmormantare sia incredinjat piméntului trupul celui decedat E.-Incinerarea 1.+ Practica inc nu este crestind si trebuie descurajat. Rimisitele arse nu pot fi aduse la bisericd pentru o slujba de inmormantare sau pentru oricare alti ratiune 2. Desi incinerarea nu este incurajatd si slujba de inmormantare peste rmisitele incinerate este oprit, rimasitele pot fi ingropate numai cu cAntarea Sfinte Dumnezeule... F.- Autopsia si donarea de organe. 1.- Preotul ar trebuie si fie suficient de informat pentru a indruma credinciosii in aceastl arie a procedurii medicale. Unele persoane socotesc c& nu pot refuza facerea unei autopsii celui decedat, Nimeni nu este obligat si aprobe o asemenea proceduri 2.- Cu exceptia cazului ci ar exista o ratiune legala specifica, ca de pilda determinarea cauzei mori, o autopsie ar trebui evitat. Dorinja objinerii unei informiri stiintifice cu ajutorul experimentiirii, nu este o rafiune suficientd care s& merite 0 autopsie. Totusi o asemenea hotdrare cade in sarcina familiei. Biserica este preocupati doar de respectarea trupului ca templu al Duhului Sfant 3.- Donarea organelor trupesti dup moarte ar putea fi ingiiduiti numai atata timp cat este manifestaté o grij respectuoasi fata de trup inainte, in timpul si dupa operatia de extractie. Trebuie jinut seama cd organele sunt donate ca un gest altruist, liber de orice umbri de interes comercial. 4,- Biserica nu socoteste ci donarea organelor ar constiuti o micgorare a prezentei Duhului Sfant in cel decedat, sau ar fi o transmigratie a unei piri a donatorului in cel primitor. O persoani sAndtoasi care nu este in asteptarea unei morji iminente, poate dona organe nevitale atata timp cat calitatea si integritatea vietii sale nu este micsorata sau primejduita, XI.- ACTIVITATEA ECUMENICA. Inenciclica: "Despre viaja spirituald in Biserica”, 0 secfiune despre “Ispita falsulut ecumenism”, declard cd credinciogii ortodocs trebuie sa fie ingrijorapi de ingelegerea unei anumite activitapi ecumenice care este gresitd, i anume: acrede cd ecumenismul adevarat ne cere si negim c& plindtatea harului sau adevarului -18-silisluieste in Biserica Ortodoxd; a marturisi cd sfanta Creding Ortodoxd este partial, incompletd si nu lipsité de greseli, a admite c& Hristos insusi este doar unul dintre alti multi invijitori spirituali, in istoria omenirii, a Carui Cale nu este unici, a Cérui Adevir nu este desévarsit, a Carui Har nu este deplin si a Carui Viajd nu este vegnicd gi dumnezeiasca Totusi noi vedem autentica miscare ecumenicd ca lucrand spre aceasti tint, adic’, unitatea organic a Bisericii. Noi, ca Episcopie a Bisericii Ortodoxe in America, credem sincer ci ‘implinim datoria noastr ecumenict, ca si responsabilitea noastr4, de a chema tofi camenii si urmeze calea spre unirea crestinilor si unitatea Bisericii Crestine, care poate fi roditoare si poate conduce, cu harul Domnului, la unele rezultate pozitive (Vezi Christian Unity and Ecumenism, (Scrisodrea Enciclica), Holy Synod of the Orthodox Church in America, 1973) 1.~Pe temeiul a ceea ce avem comun cu persoanele neortodoxe, noi putem: a.- prezenta o mirturie comund a credinjei in Dumnezeu si apiira aceasta oricind ar f ameninfat sau negatd, b.-a sprijini dreptul credinciosilor de a raspandi credinja lor si de a organiza educatia religioasd si misionar’, ¢.- a coordona posibilitatile si eforturile in munca slujirii celor in nevoie giasistenta, unindu-ne cu tofi cei care lucreaz’ pentru binele semenilor, ae 4.- a fi uniti in afirmarea idealului crestin a persoanei umane ca o zidire ficutli dupa chipul si gseminarea lui Dumnezeu, si ©. a lucra impreund pentru a sprijini dorinja de a sivargi o adeviratl unitate cresting, in adevar si dragoste de Dumnezeu (Vezi Christian Unity and Ecumenism Encyclical, page 15) Av Organizatiile Ecumenice la Diverse Nivele. L.- Participerea ortodoxd la Consfituirile Bisericilor sau a diferitelor Confesiuni este aceptabila cu aprobarea ierarhului diecezan Este acceptabild participarea si cooperarea la lucririle despre binele societiji, privitoare la obiective ca oportunititi educative, moralitate, responsabilitate cetiteneascé, caritate cresting, servicii sociale gi alte domenii de preocupare ale comunitati 7193.- Imbogijirea educativa a membrilor unei comunitaji prin seminar, lecturi, programe culturale si altele asemandtoare sunt folositoare la o mai bund intelegere a celorlaly. 4.- Non-ortodocsii pot fi prezenti la slujbe ortodoxe, ca de pilda Vecerni, slujbe de trebuintd, (moleben) etc.dar citirile $i raspunsurile trebuie date de crestinii ortodocsi. Grupurile corale non- onodoxe nu pot fi invitate si dea rispunsuri sau si c&nte c&ntarile slujbelor. 5.-Cuu toate cd o slujba de rugiciune poate fi ficut pentru o imprejurare particulard, trebuie ardtat clar c& ea este rugiciunea ortodoxului cétre Dumnezeu pentru iluminarea duhovniceasc& si binele tututor celor ce participa. B.-Participarea laicilor la activitatea ecumenici. 1. Dac lai se implica in ecumenism, el trebuie si fe bine inrSdacinati in Credinta Ortodoxd si In ecclesiologie si sf posede cel putin o cunoastere rudimentara despre teologia comparativa, disciplina si practicd. Despre aceste subiecte, preotul paroh este acela care trebuie si-i informeze pe credinciogi. Existentele programe educative diecezane sau parohiale, trebuie sé fie facute in vederea acestor necesita 2.-La nivelul unei intilniri ecumenice locale, este necesar s& se defineasc3 diferenja intre dialogul si reprezentarea oficiala pe seama Bisericii pe de o parte, si pe de alta discusiile locale, informale despre diferite teme si preocupii 3.- Orice preot sau laic care reprezintA Biserica intr’o capacitate oficiala, trebuie si aibe binecuvantarea iearhului diecezan, 4.- Cu toate c& preotii neortodocsi nu pot rosti predict intr’o bisericd ortodoxd, ei pot fi totusi invitati pentra a fine o conferinfd sau prezentare in silile de educatie ale bisericii, In orice caz, trebuie ceruti binecuvéntarea ierarhului diecezan 5.- Cu stiinja i binecuvantarea ierarhului diecezan, un preot ortodox poate rosti o predic intr’o bisericd neortodoxd, fir a compromite intr'un fel invatarurile credintei si traditia ortodox’. 6.- Un preot neortodox prezent la o slujba liturgicd intr’o biseric& ortodox’ poate fi asezat in loc de onoare in bisericd, dar nu in altar sau in fata iconostasulu Daci o parohie organizeazi o “casi deschisi” pentru comunitatea neortodoxd locali, 0 slujba ne-euharisticd se poate sAvarsi, ca de pild’ vecernia, utrenia sau o slujbd de trebuinyd. Parve din pregatiri ar trebui s& fie si explicatiile apropriate pentru folosul invitafilor neortodocs §.- Daca un grup neortodox se invitl sau isi anunf& prezenta pentru o slujba deje prevazutd, rebuie avut in vedere un timp suficient dedicat explicatiilor si orientirii inainte de a incepe slujba respectiva. Trebuie bine injeles facut distincjia intre comunjunea membrilor Biserici si cei care =20-Sunt prezentica invitayi, invitindu-itotusi pe acestia din urma si intre in duhul slubei 9. Deosebité ari trebuie data explicari actelorliturgice, simbolurilor gi limbajului Biserici, deoarece acestea mu sunt totdeauna evidente prin ele insesi si nici ingelese imediat de un neortodox. 10.-Aceeasi griji trebuie avutd pentru a contribui la buna injelegere a ceea ce este slut, explicénd structura slujbelor si diferitele teme luate in seama si priznuite in contextul lor. 11 -Dacd neortodocsi sunt prezent la Sfinta Liturghie, este prudent si se anunfe cui fi este ingiduit a se apropria de Sfantul Potir, inainte ca Sfinta Impirtisanie si fie dati, Chiat dup aceasta informare specifica, nu trebuie presupus c& vizitatorii au gi injeles-o saut 0 vor observa cu atentie, Ca atare, este prudent 4 preotul s pun una sau mai multe intrebari unei Persoane pe care nu 0 cuncaste, pentru a fi sigur de ortodoxia acesteia. In orice caz, preotul sisi aminteascd ciel este piitorul Euharistie, Diaconi, care au primit binecuvantarea de a da sfanta Imp&rtisanie credinciosior, trebuie si se bizuie pe experienta preotului in imprejurdri nesigure 12.- Clericii neortodocs prezenti in biseric& cu prilejul unei nunti, inmormant Imprejurdri asemndtoare nu pot participa la nici o parte a slujbei i, botez sau alte Torusi, in cazul nuntii, un preot neortodox poate face o rugiciune sau da o binecuvantare la Teceptie sau la un alt moment potrivit, dar in afara bisericii 13 Un preot neortodox poate face o nugiciune la locul de ingropare, cum este obiceiul in cazul gnerurilor miltare, Legiunii Americane, WFW, sau cum sunt rugiciunile rostite de reprezentani Uniunilor sau Organizatilor Fratesti. Dac este cu putin acestea ar trebui programate inainte de slyjoa de inmormantare ortodoxi. C.- Slujbe religioase ecumenice. 1.- Slujbele ecumenice sunt deobicei foarte diferite de slujbele ortodoxe. Inainte de a cere binecuvantarea ierarhului diecezan, parcipantiiortodocsitrebuie si revizuiascd texul slujbel emmy & stabili dacd o prezenja ortodoxd ar fi sau n'ar fi gresit interpretatd. Simpla prezentZ, chiar $i irl o participare activa la o asemenea slujbi, ar putea fi consideratl drept o afirmare a tox ce este spus, implicat $i proclamat 2.-Dacd continutul slybei discrediteazi sau ofenseazi credinta sau ecclesiologia ortodoxd, atunci 14 poate fi vorba de nicio participare orodox’. Pentru o bund injelegere ins& este necesar a comunica neortodoxului in mod precis si concis motivele pentru care ortodoxului nui este posibil si participe. e21G3.« fn traditia ortodoxd, vesmintele liturgice sunt folosite numai end o functie liturgicd este sivarsitl. Ca atare, vesmintele liturgice nu sunt folosite chiar daci o anumitd participare la o slujb& ecumenicd este inglduit’ 4.-De asemenea, un preot trebuie si se imbrace aga cum este vazut in general de frati sii preoyi, purtind o cimasa si haind sau sutand, precum este obiceiul. 5.- Clerul ortodox, in contextul slujbelor ecumenice, poate predica, rosti rugiciuni conform Traditiei Ortodoxe si citi din Sfinta Scriptura. , 6.0 slujpa ecumenicd, ca atare, nu trebuie sivarsitd intr’o biseric’ ortodox4. Inainte ca o slujba ortodoxi si fie sivarsita pentru folosul unei adevirate consfaituirii ecumenice, si la care va exista co mare participare a clerului si laiclor neortodocsi, permisiunea si binecuvantarea ierarhului diecezan trebuie asiguratd. nie 7.- Organizatile preotesti ortodoxe locale, aflate sub carmuirea ierarhilor respectivi, trebuie si ajungi la o unitate a mini privitoare la activitatea ecumenicd si la uniformitatea practicei, Aceste principii ilduzitoare menjionate mai sus pot fi prezentate ca temei pentru o asemenea activitate si au intdietate fayd de deciziile locale XIL- DESPRE INSTANTELE BISERICESTI 1.- Prima instant pentru rezolvarea oricdrei probleme a preotilor si de asemenea a parohillor, este protoiereul districtului. in functie de natura situafiei sau contestatiei ierarhul diecezan poate num gi un alt preot ca si-l asiste pe protoiereu la determinarea unei decizi 2.- Pentru cazuri ce implicd curtea bisericeasca, vezi Articolul XI, “Instanjele Biseri Procedura Canonica”, The Statute of the Orthodox Church in America.si Statutul si ‘Regulamentele Episcopiei Ortodoxe Roméne. XIIL- PREOTI ATASATL 1+ indrumirile prezente se aplicd deopotriva atat preotului numit cét si celui atasat. Preotul sau diaconul atasat nu are in general responsabilitati specifice intr’o parohie, afard de sAvarsirea Sfintelor Slujbe si deobicei nu primeste vreo remunerare din partea parohiei. 2.-Clerul atasat include preoti suplimentari la protoierii sau dieceze, preoti pensionari sau cei cu concediu nelimitat (leave of absence). In rindul clerului atasat nu intra preotii care au fost permanent exclusi dela sfintele slujiri (cateristi) sau cei aflati sub suspendare canonicl. 3.-Preotii care sunt in concediu nelimitat nu pot sluj la nicio alta parohie dect aceea la care au fost atasati, fir permisiunea special a ierarhului diecezan. -22-