Capitolul 6

Tratamentul Preprotetic

 Tratamentul

preprotetic se refera la
totalitatea manevrelor ce trebuie
efectuate inaintea inceperii
tratamentului protetic.

Rar

nu este nevoie de tratament

deoarece in general pacientii cu o
patologie preexistenta(carii/boala
parodontala) vin pt tratament protetic.

Se

efectueaza in vederea succesului

tratamentului protetic.

TP ar trebui sa fie format din urmatoarele

etape:

Ameliorarea

simptomelor
Indepartarea agentilor etiologici
Reconstructia
Mentinerea sanatatii orale

Pacient cu patologie dentara considerabila ce include

dinti lipsa, resturi radiculare, carii si obturatii
nesatisfacatoare.

Evaluarea preliminara

Planul de tratament ce ar trebui urmat:

Chirurgie orala

Inlaturarea cariilor si inlocuirea obturatiilor vechi

Tratamentul endodontic

Tratamentul parodontal definitiv posibil in relatie cu terapia

ocluzala preliminara

Tratamentul ortodontic

Tratamentul ocluzal definitv

Protezare fixa

Protezare mobila

Controale periodice

Tratamentul de urgenta (pt simptomele prezente)

Planul de tratament poate fi flexibil!

Chirurgia orala
De

tesut moale

anomaliile de tesut moale se

observa la evaluarea preliminara
sau la examenul radiologic;

in cazul dubiilor legate de

patologie, pacientul se trimite la
medicul specialist pentru
consultatie si tratament;

Poate include: modificarea de

insertii musculare, adancirea
fundului de sac vestibular,
modificarea crestelor edentate.

De

tesut dur

extractia dentara (facuta din

timp pt a se vindeca repede,
inclusiv osul);

reducerea tuberozitatii pt
spatiu

reducerea torusului
maxilar/mandibular (la
Pacientii ce vor suferi o interventie chirurgicala
ortognata
proteze mobilizabile);

(corectare a scheletului facial) pot suferi

disfunctii ocluzale
extractia dintilor
postoperatorii.
supranumerari prezenti pe
arcada sau inclusi.

Cariile si restaurarile preexistente

Dintii care au nevoie de coroane de obicei au distructii coronare

mari sau obturatii intinse;

Obturatiile trebuie examintate atent, si orice suspiciune

existenta in legatura cu durata de viata a obturatiei pe dinte va
duce la inlocuirea acesteia.

Reconstructia morfologiei coronare

Se foloseste pentru a readuce un dinte cu distructii coronare la o forma

anatomica ideala pentru ca mai apoi sa fie slefuit;

Uneori refacerea va servi timp indelungat in cavitatea bucala => reconstructia

trebuie sa fie functionala si bine finisata pentru a favoriza igienizarea;

Avantajul restaurarii anatoforme este ca prepararea bontului este simpla,

deoarece se porneste de la o forma ideala a dintelui si putem realiza santuri de
ghidaj pentru controlul reductiei ocluzale si axiale;

Materialul se alege in functie de intinderea distructiei coronare, de planul de

tratament sau de preferintele medicului;

Se foloseste: amalgam, CIS, compozit, obturatie metalica turnata retentionata cu

pini.

Materiale pentru refacerea morfologiei

coronare
Avantaje

Amalgam

CIS
Compozit

Aur turnat

Dezavantaj
e

Indicatii

Precautii

-rezistenta buna
-restaurare
provizorie
intermediara

-intarzie slefuirea
-necesita
condensare
-se corodeaza
-nu are adeziune

-majoritatea
restaurarilor

-matrice bine
ancorata

-priza rapida
-adeziune
-elib. Fluor

-rezistenta mica
-sensibil la
umiditate

-distructii mici

-izolare buna

-priza rapida
-usor de folosit
-adezivitate

-expansiune
termica
-contractie de
priza
-Expansiuneintar
ziata

-distructii mici
-pe dd frontali

-izolare buna

-cea mai
marerezistenta
-metoda
indirecta

-2 sedinte
- coroana
provizorie

-distructii intinse

-paralelismul
lacasurilor
pentru pini

Pas cu pas Amalgam

1.

Izolare ideal diga;

2.

Imaginarea d cu proteza pe el - trebuie sa ne asiguram ca retentiile pe

care le facem obturatiei nu vor fi indepartate dupa prepararea bontului (fig
E);

3.

Nu se face extensie preventiva orice relief ocluzal va fi indepartat in

timpul prepararii ulterioare a bontului =>salvam tesut dur (!se
indeparteaza tot tesutul cariat!) (fig A);

4.

Se pastreaza smaltul nesustinut daca este suficient de gros pt a suporta

fortele de condensare ale amalgamului pastrarea poate duce la
favorizarea fixarii matricei si imbunatatirea condensarii amalgamului. (fig
B)

5.

Finisarea marginilor cavitatii la AAg conventional, < cavo-suprafata =

90 pt a minimiza riscul de fracturare a AAg sau a d in timpul masticatiei
aici se accepta un < de la 46 la 136 => economie tesut dur si
condensare buna (fig C)

6.

Exereza dentina alterata

7.

Forma de rezistenta prepararea dintelui sa fie perpendiculara pe fortele

ocluzale (fig D)

8.

Retentia: adecvata, intarita la nevoie cu pini, sloturi, wells (fig E)

Obturatia de baza si Varnish-ul pt AAg

OB este necesara pt a preveni iritatia termica a pulpei in cavitati profunde

Se foloseste CIS sau FOZ au rezistenta mare

Se evita grosime mare OB => grosime mica aag

Sensibilitatea dentinara postoperativa poate fi prevenita cu cateva straturi de

varnish sau bonding

In cazul in care se fac gauri pt pini varnishul sau bondingul se aplica inainte de
inserarea pinilot

Linerii de Ca(OH)2, se folosesc doar in cavitati profunde unde pulpa este expusa
microscopic, deoarece are rezistenta mica.

Asezarea matricei:
o matrice rigida, bine conturata, ajuta la condensarea amalgamului
cand matricea clasica nu are stabilitate se foloseste cea circulara
se mai pot folosi benzi de cupru sau benzi ortodontice
Condensarea:
se realizeaza cu atentie sporita in sistemele speciale de retentie
daca bontul se slefuieste in aceeasi sedinta, se alege un aliaj cu
continut crescut de Cu cu particule sferice
Conturarea si finisarea:
acestea sunt absolut necesare daca obturatia va servi funcional o
perioada mai lunga de timp, daca nu- este acceptata o forma mai
rudimentara

Cimentul ionomer de
sticla
1.

Izolarea dintelui

2.

Se prepara cavitatea, se aplica acid poliacrilic 10% 20 sec pt a realiza adeziunea, se usuca cu o buleta
de vata

3.

Se aplica CIS in cavitate, usor in exces, se

modeleaza dupa priza

4.

Se finiseaza

Compozitul

Mult mai rezistent decat CIS

Suficient de rezistent pentru a fi folosit in restaurari intinse

retentionate cu pini

Dezavantaj: absorbe umiditatea si are expansiune termica,

de aceea nu prea este folosit de clinicieni

Sensibila la umiditate se recomanda izolare cu diga

Deoarece face priza repede poate fi ales ca restaurare in

cazul in care bontul se prepara in aceeasi sedinta

Se poate folosi compozit autopolimerizabil, dar acesta are

timp limitat de lucru compozitul fotopolimerizabil are
dezavantajul ca poate ramane nepolimerizat in jurul pinilor

Aurul turnat
Spre deosebire de celelalte materiale, acesta are nevoie de o pregatire
speciala
1.

Se prepara dintele la o forma aproximativa pt o coroana,

indepartand toata dentina alterata

2.

Se fac lacasuri pentru pini se asigura alinierea lacasurilor

3.

Cu un ac lentulo se umplu lacasurile cu material elastomeric pentru

realizarea amprentei. In prealabil lacasurile se lubrifiaza.

4.

Se face o coroana provizorie, putand a se folosi pentru retentia ei

lacasurile de pini. Daca retentia nu pune probleme se evita
inserarea materialului de cimentat in gauri

5.

Realizarea modelului

6.

Modelarea machetei

7.

Turnarea

8.

Proba si cimentarea

Tratamentul endodontic

Se efectueaza teste de vitalitate pulpara si percutia in ax la toti dintii

Orice sensibilitate anormala va ridica semne de intrebare in legatura cu pulpa

sau parodontiul apical

Radiografiile sunt atent inspectate pentru semne de patologie periapicala

Tratament:

Ca regula generala tratamentul conventional endodontic (ortograd) este

preferat in comparatie cu cel chirurgical (retrograd) nu numai pentru existenta
traumei rezultata interventiei chirurgicale, dar si pentru faptul ca rezectia
apicala va modifica raportul coroana/radacina, si va afecta suportul protezei

I.Tratamentul Parodontal
Definitiv
1.Terapia Restauratore
a Mucoasei
Limea benzii de gingie ataat poate fi crescut
prin grefare chirurgical, fiind indicat ca tratament
preprotetic nainte de nceperea tratamentului protetic
propriu-zis
Este indicat ca un dinte care va fi restaurat cu o
lucrare protetic extinsa subgingival sa aiba aproximativ
5 mm de gingie ketarinizata , dintre care cel puin 3
mm sa fie de gingie ataat.
n zonele n care exist o cantitate mic de gingie
keratinizat sau n zonele cu retracie gingival, pot fi
considerate ca posibiliti de tratament grefarea
chirurgical sau alte proceduri de augmentare.

Grefa gingival
autogen
- este folosit pentru a crete ltimea gingiei ataate n zonele
considerate inadecvate.
-donatorul principal de grefe este palatul dur, ca i alte zone cu
esut keratinizat, cum ar fi: crestele edentate i zona retromolar.
-zona de decolare este indus de o incizie orizontal uoar n
zona coronar a jonciunii muco-gingivale. Pe masur ce incizia
ajunge apical de jonciune, ea devine tot mai adnca.

-din zona receptoare sunt excizate resturile tisulare(Un ablon din

staniol poate fi folosit pentru a avea o ct mai mare acuratee n
realizarea grefei)

Grefa este ndeprtat cu grij din zona donatoare, eliminnd de pe

aceasta toate elementele glandulare i de esut adipos. Grosimea ei
va fi de 1 mm. Grefa va fi pstrat n ser fiziologic pn cnd va fi
plasat n zona decolat pentru verificare sau remodelare.Cnd
dimensiunile potrivite au fost atinse, grefa este suturat n zona
decolat.n final, zona donatoare i zona grefat pot fi acoperite cu
comprese.

O vindecare complet necesit 6 sptmni, la sfritul crora, cele

dou zone (donatoare, grefat) vor avea un aspect normal.

Gref Gingival
Autogen