Laboratoare PECS

Student:Dunuta Ionut
Grupa:2401TE

Descrierea retelei de servicii interne RSI deservind modelul de

sistem electroenergetic din laborator UPB

Motoare model turbina de antrenare a celor 4 grupuri electrogene

n laborator este realizat un model dinamic de sistem electroenergetic, a
crui schem, dup cum se poate vedea n figura 1.1, cuprinde apte noduri electrice
sau bare colectoare notate prin A 1 , A 2 , A 3 , B, C 1 , C 2 i D. Sistemul este
prevzut cu cinci surse de alimentare: patru grupuri electrogene i un racord la
reeaua oraului Bucureti. Generatoarele G A1 i G A2, legate bloc (n serie) cu
transformatoarele lor, pot fi racordate la bara A 3 sau la barele A 1 , respectiv A 2 .
Generatoarele G B i G D , legate bloc (n serie) cu transformatoarele lor, pot fi
racordate la staia B i, respectiv, staia D. La bara C 1 , respectiv C 2 , se face
legtura cu sistemul energetic naional, care a fost reprezentat printr-o surs
echivalent S.
Puterea sistemului energetic naional fiind mult mai mare dect puterea
grupurilor electrogene din laborator i racordul fiind suficient de larg dimensionat,
sursa S poate fi considerat ca un sistem de putere infinit. Prin transformatorul T C
se realizeaz o separaie galvanic fa de reeaua de alimentare din sistem.
ntre barele sistemului modelat n laborator se pot realiza legturi prin
intermediul unui model de reea, care cuprinde cinci linii electrice. Cu liniile L 1 ,
L 2 , L 3 i L 4 poate fi realizat o configuraie de tip patrulater ntre nodurile A, B,
C i D. Linia L 5 , avnd dou tronsoane L 5AB i L 5BC , poate fi folosit:
n paralel cu linia L 1 , folosind numai L 5AB (I 3C deschis);
n paralel cu linia L 2 , folosind numai L 5AB (I 4A deschis);
ca legtur diagonal ntre nodurile A i C ale patrulaterului, folosind ambele
tronsoane n serie (I 4B sau S N deschis).
Sursele de alimentare au urmtoarele puteri nominale:
cte 25 kVA - blocurile generator-transformator G A1 i G A2 , amonte
existnd o strangulare, ntruct motoarele primare, la turaia de sincronism a
generatoarelor, au puterea nominal de 14 kW;
cte 38 kVA - blocurile generator-transformator G B i G D , motoarele
primare avnd puterea de 24 kW;
50 kVA - transformatorul T C de legtur cu sistemul.
Sala mainilor
Cuprinde cele patru grupuri electrogene, transformatoarele de bloc i
transformatorul T C de legtur cu sistemul.
Ca motoare primare, la grupurile electrogene G A1 i G A2 se folosesc motoare
electrice de tipul Schrage-Richter, prin reglarea caracteristicilor crora se poate
modela comportarea turbinelor cu abur sau a celor hidraulice. Acest tip de motor
asincron este prevzut cu perii care calc pe colector, deplasarea lor putnd
fi reglat manual, de la faa locului sau cu ajutorul cte unui servomotor comandat

Laboratoare PECS
Student:Dunuta Ionut
Grupa:2401TE

de la tabloul de comand. Dac se funcioneaz fr legtur cu sistemul S, prin

deplasarea periilor se realizeaz variaia turaiei i respectiv a frecvenei i puterii
debitate. Dup legarea n paralel cu sistemul S, n regim normal acesta menine
constant turaia de sincronism a grupurilor, iar prin deplasarea periilor se obine
numai variaia ncrcrii lor active.

Generatoarele G B i G D sunt antrenate de motoare de curent continuu cu

excitaia independent fix, i respectiv, variabil. Motorul de curent continuu care
antreneaz alternatorul G B este alimentat de la un generator de curent continuu,
acionat la rndul lui de ctre un motor asincron alimentat de la reea. Un astfel de
ansamblu de patru maini electrice este uneori denumit grup Ward-Leonard. Dac
modelul de sistem din laborator funcioneaz fr legtur cu sistemul naional, prin
reglarea curentului din circuitul de excitaie al generatorului de curent continuu se
realizeaz variaia turaiei subansamblului format din motorul de curent continuu i
alternatorul G B .
Motorul care antreneaz alternatorul G D este alimentat cu curent
continuu furnizat de o punte redresoare conectat n secundarul unui transformator
de putere. La pornire, rezistena R s este untat temporizat, astfel
nct, prin creterea treptat a tensiunii de alimentare a motorului, turaia crete lin
pn la o valoare apropiat de cea de sincronism. In continuare, variaia turaie
motorului se realizeaz prin variaia excitaiei sale cu ajutorul

Laboratoare PECS
Student:Dunuta Ionut
Grupa:2401TE

autotransformatorului reglabil AT. Dup conectarea generatorului sincron G D n

paralel cu sistemul, prin reglarea tensiunii furnizate de AT se regleaz ncrcarea cu
putere activ a grupului. Tot n sala mainilor sunt amplasate tablourile cu
aparatajul aferent generatoarelor i motoarelor primare. Pe poriunea de tabl a
uilor sunt montate aparatele de msurat de la bornele motorului primar i ale
generatorului, precum i telegraful luminos, folosit pentru comunicri ntre sala
principal i sala mainilor. Deasupra acestor celule, pe un sistem de grinzi, sunt
amplasate cele cinci transformatoare de for ale laboratorului, care sunt de tip
uscat. Pe peretele din spatele transformatoarelor este montat un contactor prin care
se poate ntrerupe alimentarea din sistem a transformatorului T C i deci a
sistemului modelat n laborator.
Sala consumatorilor
Cuprinde instalaii pentru modelarea ambelor
categorii de consumatorii ntlnii n sistemele electroenergetice:
consumatori de tip casnic sau industrial, racordai la diferitele staii
ale sistemului;
consumatori proprii, denumii servicii proprii, necesari pentru
funcionarea centralelor i staiilor electrice din sistem.
Din prima categorie de receptoare de energie electric, care pot fi
racordate la cele patru noduri consumatoare ale sistemului modelat, n sala
consumatorilor din laborator sunt instalate motoare i bobine. Rezistenele, din
motive de ventilaie, sunt montate n podul de cabluri de dedesubt. Dintre serviciile
proprii ale laboratorului, n sala consumatorilor se gsesc dou redresoare, care
asigur curentul continuu pentru comenzi, protecii, automatizri etc.
n aceast sala mai este amplasat un tablou cu aparatele de comutaie i
protecie ale circuitelor diverilor consumatori. Sala tabloului de alimentare a
modelului de sistem i a serviciilor proprii. Tabloul cuprinde o parte de curent
alternativ i o parte de curent continuu. De la partea de curent alternativ, care este
racordat la un post de transformare al institutului, sunt alimentate:
modelul de sistem, prin transformatorul T C i motoarele electrice cu
care sunt modelate mainile primare ale celor patru grupuri electrogene;
consumatorii n curent alternativ ai serviciilor proprii. La partea de curent
continuu, alimentat de la redresoarele din sala consumatorilor, sunt racordate
serviciile proprii n curent continuu..Sala instalaiei de producere a aerului
comprimat este dispus cu un nivel mai jos. Aceast instalaie de servicii proprii este
compus dintr-un compresor i trei butelii, una pentru presiunea de producere de 10
at, iar celelalte dou pentru presiunea de utilizare de 5 at.
Separatoarele tripolare instalate n staia A sunt de tipul cu cuit, care se
deplaseaz n planul determinat de axele izolatoarelor . Toate separatoarele de linie
sunt realizate cu cuit de legare la pmnt dispus pe partea dinspre linie, cu scopul
legrii acesteia la pmnt n caz de revizie sau reparaie. La toate cuitele de legare
la pmnt este prevzut un blocaj n raport cu cuitele principale ale separatorului
respectiv. Prin aceasta se exclude scurtcircuitul care s-ar putea produce la nchiderea
cuitelor principale n perioada cnd este fcut legtura la pmnt.

Laboratoare PECS
Student:Dunuta Ionut
Grupa:2401TE

Acionarea cuitelor principale ale separatoarelor din staia A se face pneumatic,

comanda putnd fi dat de la faa locului sau de la distan.

CET Griro
Este o centrala electrica de termoficare care utilizeaza energia termica prin arderea
combustibililor fosili gaze naturale sau pacura pentru producerea combinata de
energie electrica si caldura: sistem cogenerativ. Fluidul de lucru apa-abur, care
evolueaza in circuit inchis intre 2 surse una calda (focarul cazanului) si una rece
(apa de racire) actioneaza asupra turbinei producand lucru mecanic la arborele
generatorului electric.
Activitatea se desfasoara pe un amplasament in suprafata totala de 5106,50 m 2 din
care suprafetele construite ocupa 3782,00 m 2 :
Cladire CET 3200 m 2 , in care sunt amplasate:
a)- parter: Sala cazane, Sala turbine, Sala atelier intretinere, Sala boilere de
termoficare, Statie de demineralizare, Post TRAFO 1, TGD, Atelier exploatare si
electrice, magazii;
- etaj: Birouri (servicii tehnico-administrative), Dozare reactivi, Laborator;
-platforma exterioara 210,84 m 2 : Statie conexiuni, Post TRAFO 2, rezervoare
supraterane de apa, Statie neutralizare.
b). Gospodarie apa recirculata (GAR) 122 m 2 : turnuri de racire, bazine apa
racita, statie pompare;
c). Gospodarie de reactivi: incinta demisol, platforma exterioara;
d). Statie dedurizare 126 m 2 : parter, subsol, platforma exterioara;
e). Statie de compresoare: sala compresoare, GAR compresoare, rezervoare
tampon;
f). Gospodarie de pacura 756,49 m 2 : parc rezervoare, statie pompare, rampa
descarcare.
1. Sala cazane
- Cazan de abur nr. 1 (25 t/h, 35 bar, 435 0 C) cu circulatie fortata tip CCT, cu
arzator
mixt tip MPJE 23x21 , putere termica nominala: 23,24 MW (an p.i.f. 1998);
- Cazan de abur nr. 2 (25 t/h, 35 bar, 435 0 C) cu circulatie fortata tip CCT, cu
arzator
mixt tip MPJE 23x21 , putere termica nominala: 23,24 MW (an p.i.f. 1998);
- Cazan de abur nr. 3 (25 t/h, 35 bar, 435 0 C) cu circulatie fortata tip CCT, cu
arzator
mixt tip MPJE 23x21 , putere termica nominala: 23,24 MW (an p.i.f. 1999);
- Cazan de abur nr. 4 (40 t/h, 35 bar, 435 0 C) cu circulatie fortata tip OKP, cu
arzator
mixt tip SKV (G), puterea termica nominala: 35 MW (an p.i.f. 2008).
Cazanele de abur, nr.1 si nr. 2, insumand o putere termica nominala de 46,48 MW,
evacueaza gazele de ardere in comun, prin Cosul nr.1.
Cazanele de abur nr. 3 si nr. 4, insumand o putere termica nominala de 58,24
MW, evacueaza gazele de adere in comun, prin Cosul nr. 2 si formeaza, conform

Laboratoare PECS
Student:Dunuta Ionut
Grupa:2401TE

Art. 3, Art. 4 si Anexa 1 a HG nr. 541/2003, modificata si completata de HG nr.

322/2005 o Instalatie mare de ardere noua tip III.
-rezervor de zi (pacura) V=10 m 3 1 buc.
-degazor termic 2 buc.
-preincalzitor apa tratata 2 buc.
-pompa alimentare cazan 8 buc.
-turbopompa alimentare cazane in regim de avarie 1 buc.
-SRR 35/13 bar, 435/250 0 C -1 buc.
-pompa alimentare SRR 3 buc.
-vas dizolvare fosfat trisodic 1 buc.
-pompa dozatoare fosfat trisodic 1 buc.
-vas dizolvare inhibitor 1 buc.
-pompa dozatoare inhibitor 1 buc.
2. Sala turbine
-turbina in contrapresiune si priza reglabila/generator AKSR 6 MW 1 buc.
-turbina in priza si condensatie BB/generator 1,6 MW 1 buc. (nu functioneaza)
-turbina in contrapresiune/generator 5,4 MW 1 buc.
-boiler 20 Gcal/h 1 buc.
-condensator turbina 1 buc.
-SRR 300/235 0 C, 13/5 bar 1 buc.
-rezervor ulei 1 buc.
-electropompa ulei ungere 2 buc.
-electropompa golire ulei 1 buc.
-rezervor golire rapida ulei 1 buc
-pod rulant 5 tf 1 buc.
-pod rulant 10 tf 1 buc.
3. Sala atelier intretinere:
-boiler 10 Gcal/h 2 buc.
-degazor termic 1 buc.
-preincalzitor 1 buc.
-SRR 35/5 bar, 435/235 0 C 2 buc.
-racitor condens 2 buc.
-pompe circulatie 3 buc.
-pompe adaos 2 buc.
4. Sala boilerelor de termoficare
-boiler termoficare 15 Gcal/h 3 buc.
-rezervor condens pornire 1 buc.
-rezervor condens SRR 1 buc.
-pompa circulatie apa fierbinte 6 buc.
-pompe adaos 6 buc.
-pompe condens 4 buc.
5. Statie demineralizare: capacitate 60 m 3 /h
-spectrofotometru, balanta analitica, balanta tehnica, silicometru, conductometru,
pH- metru, etuva, distilator.
6. Post TRAFO 1
-transformator 1,6 MVA, 5,25/0,4 kV (a.f. 2000) 2 buc.

Laboratoare PECS
Student:Dunuta Ionut
Grupa:2401TE

7. Post TRAFO 2
-transformator 6,3 MVA, 10/5,25 kV (a.f. 1999) 2 buc.
8. Statie conexiuni
-statie 10 kV - 1 buc.
-statie 5,25 kV - 1 buc.
9. TGD, Atelier Exploatare, Electrice
10. Rezervoare apa
-rezervor metalic V=100 m 3 2 buc.
11. Statie neutralizare:
-bazin din beton V = 100 m 3 1 buc.
-bazin metalic cauciucat V = 75 m 3 1 buc;
-electropompa 2 buc.
-electropompa epuisment 1 buc.
-pH-metru 1 buc.
-electropompa dozatoare buc.
b).1. GAR
-turn de racire cu tiraj fortat si bazin de apa racita Q=500 m 3 /h 1 buc.
-turn de racire cu tiraj fortat si bazin de apa racita Q=250 m 3 /h 1 buc. (nu
functioneaza).
-electropompe apa calda 2 buc.
-electropompe apa racita 2 buc.
b).2. Statie pompare
-electropompa combustibil 2 buc.
-electropompa drenaj 1 buc.
-electropompa condens 2 buc.
-rezervor condens V=3,2 m 3 2 buc.
-filtru 2 buc.
b).3. Rampa descarcare pacura
-separator produse petroliere 1 buc.
turbinei. Dupa producerea lucrului mecanic, aburul ajunge la boilere, unde cedeaza
energia apei reci, generand agent termic pentru reteaua de termoficare.
b.)4.Statie conexiuni
CET GRIRO este racordata la SEN prin statia de 10 kV pe 2 cai : feederi F1 si F2.
Generatoarele electrice debiteaza energie la tensiunea de 5,25 kV.
b.)5.TRAFO
CET GRIRO livreaza si preia energie electrica din SEN prin intermediul a 2
transformatoare: 2 x 6,3 MVA, 10/5,25 kV.
Pentru servicii proprii, centrala este alimentata prin intermediul a 2 transformatoare:
2x1,6 MVA, 5,25/0,4 kV
b).6.TGD, Atelier Exploatare, Electrice. In cadrul sectiei se defasoara activitati de
supraveghere a consumurilor si de intretinere a aparaturii electrice din dotare.

Laboratoare PECS
Student:Dunuta Ionut
Grupa:2401TE

CET UPB
Serviciile proprii ale centralei, funcionnd la tensiunea de 0.4 kV, sunt alimentate de
la staia de 10 kV prin dou transformatoare de cte 1000 kVA i 10,5/0,4 kV.
Unul din transformatoare este racordat la secia 1 de bare, (TSP1) cellalt la secia
2 (TSP2). n funciune este totdeauna unul singur cellalt fiind n rezerv. Grupul de
intervenie antrenat de un motor. Diesel cu demaraj rapid este racordat direct pe
secia de 0,4 kV a serviciilor proprii alimentat de TSP 1.

Laboratoare PECS
Student:Dunuta Ionut
Grupa:2401TE

DEN Dispecerul Energetic National

PROBLEME GENERALE PRIVIND CONDUCEREA
PRIN DISPECER A INSTALATIILOR ENERGETICE

Din punct de vedere functional,sistemul energetic national(SEN)

constitue un ansamlu unitar avand drept scop producerea,transportul,distributia si
utilizarea energiei electrice si termice.La indeplinirea acestui obiectiv concura un
mare numar de instalatii,amplasate pe o arie geografica larga,exploatarea lor in
comun presupunand existenta unui system informational si de comanda adecvat.
Dupa cum se stie,componentele sistemului electroenergetic functioneaza
interconectat, ceea ce face ca problema calitatii energiei livrate sa fie rezolvabila
numai in mod centralizat.
Caracteristicile de mai sus ale SEN impun cu necesitateexistenta unei structuri
ierarhice de conducere.
In treapta I a acestei structuri se afla elemente necesare conducerii obiectivelor
energetice individuale, treptele de conducere superioare fiind constituite din dispeceri
din diverse nivele.
Se disting astfel:
- dispecerul energetic central(DEC);
- dispecerii energetici teritoriali(DET);
- dispecerii energetici locali(de distributie zonala-oraseneasca- DED,de
platforma industriala- DPI, de hidroamenajare- DHA, de termoficare- DT).
Ansamblul treptelor de conducere prin dispecer formeaza dispecerul energetic
national.
O treapta de conducere prin dispecer este compusa din doua compartimente
principale:
-compartimentul de comanda operativa,deservit de personalul instalat in
camera de comanda;
-compartimentul de regimuri de functionare, care stabileste programul de
functionare a instalatiilor.
Atributiile fiecarei trepte de dispecer in rezolvarea sarcinilor, organizarea ierarhica
si gradul de subordonare fata de celelalte trepte de conducere sunt reglementate in
mod riguros prin acte cu caracter oficial.Prescriptiile generale care stau la baza
organizarii si functionarii dispecerelor sunt stabilite prin PE 117/79- Regulament
prin conducerea prin dispecer in sistemul energetic.
Sarcinile generale care revin conducerii prin dispecer sunt urmatoarele:
-utilizarea rationala a resurselor energetice disponibile pentru producerea energiei
electrice si termice;
-asigurarea echilibrului permanent intre productie si consum;
-reglarea schimburilor de energie electrica cu sistemele electroenergetice ale altor
tari;
-functionarea unitara a SEN si alimentarea consumatorilor in conditii de siguranta,
calitate si economicitate;
-coordonarea manevrelor si regimurilor de functionare a centralelor si retelelor
electrice in stari normale si de avarie.

Laboratoare PECS
Student:Dunuta Ionut
Grupa:2401TE

In activitatea legata de indeplinirea acestor sarcini se diting trei aspecte principale.

a. Activitatea de predictie, care consta in elaborarea programului de actiune
pentru functionarea normala a SEN, pornind de la date cu caracter statistic
si informatii privind starea actuala a sistemului si disponibilitatea sa
probabila.In mod periodic se fac predictii privind curba de sarcina a
sistemului,balanta de puteri, repartitia sarcinii pe centrale, nivelele de
tensiune in retele.
b. Activitatea de supraveghere, care consta in controlul permanent al starii
instalatiilor prin intermediul sistemului de masura si semnalizare.
Informatiile primite sunt de obicei supuse unor operatii de validare, in urma
carora sunt acceptate sau nu ca fiind plauzibile si/sau unor operatii de
prelucrare, care permit sa se aprecieze starea instalatiei primare.In scopul
preintampinarii aparitiei unor stari anormale, in cadrul regimurilor normale se
definesc nivele de alarmare la atingerea carora se impune luarea unor decizii cu
caracter operativ.
c. Activitatea de comanda,care comporta prelucrarea informatiilor obtinute la
punctele precedente, elaborarea deciziilor si efectuarea comenzilor sau
transmiterea lor catre unitatile tehnice de exploatare.
Comenzile pe linia conducerii prin dispecer, in limita competentelor stabilite pe
nivelele ierarhice, asigura:
-efectuarea in timp real a reglajului frecventei si puterilor de schimb pe liniile de
interconexiune;
-repartitia sarcinii pe centrale;
-oprirea si pornirea grupurilor;
-modificarea configuratiei si regimului de functionare al retelelor;
-conectarea si deconectarea unor consumatori.
Asigurarea functiilor enumerate mai sus presupune existenta unui sistem
teleinformational pentru colectarea, transmiterea, afisarea si prelucrarea automata a
informatiilor si a unui sistem de telecomunicatii intre diversele trepte de dispecer si
intre acestea si unitatile tehnice de exploatare aflate in subordine.
Supravegherea si comanda SEN se realizeaza in prezent ata prin metode si
mijloace traditionale, cu interventia determinata a factorului uman, cat si prin
intermediul unor sisteme automate.
Avand in vedere volumul mare de informatii care trebuie prelucrate, precum si
unele particularitati de functionare ale SEN, care impun luarea unor decizii rapide,
este justificata tehnic si economic echiparea treptelor de dispecer cu echipamente de
calcul care sa lucreze off-line (efectuarea de calcule legate de activitatea de
predictie) si on-line (prelucrarea unor functii de supraveghere si comanda).

MODUL DE ORGANIZARE SI PRINCIPALELE REGULI DE

DESFASURARE A ACTIVITATII DE CONDUCERE OPERATIVA
PRIN DISPECER A SISTEMULUI ENERGETIC[1]
1. Definitii.Relatii de subordonare operativa

Laboratoare PECS
Student:Dunuta Ionut
Grupa:2401TE

Personalul aflat in camera de comanda unei trepte de conducere operativa prin

dispecer se numeste persoana de comanda operativa, iar personalul care efectueaza
manevrele in instalatiile energetice personal de deservire operativa.
O teapta de conducere prin dispecer are autoritate de conducere operativa
asupra instalatiilor aflate in subordine.Aceasta autoritate se concretizeaza prin:
-autoritatea de decizie privind stabilirea regimului de functionare a
instalatiilor;
-coordonarea unor manevre a caror succesiune in timp se afecteaza
reciproc, executia lor revenind mai multor formatii de servire operativa;
-competenta, care se refera la exercitarea comenzii operative de catre
treapta de conducere prin dispecer care intervine direct intre personalul de deservire
operativa si treapta de conducere prin dispecer cu autoritate de decizie sau comanda
de coordonare.
Autoritatea de conducere operativa a unei trepte de dispecer oarecare asupra
unei parti a sistemului nu implica in mod obligatoriu satisfacerea tuturor functiilor
de mai sus.Astfel, autoritatea de decizie a unui subsistem poate sa revina unei trepte
de dispecer, iar competenta, unei alte trepte, de nivel inferior.
Personalului de comanda operativa de serviciu al unei trepte de dispecer ii
sunt subordonati:
a) personalul de comanda operativa de serviciu de la treptele de conducere
prin dispecer subordonate;
b) personalul de deservire operativa de serviciu din centrale, statii si zone
de retea aflate in autoritatea de conducere operativa a treptei de dispece.
Prin comanda nemijlocita se intelege comanda operativa prin care se
exercita autoritatea de conducere operativa proprie treptei rspective sau a
altei trepte, prin efectuarea convorbirilor operative direct cu personalul de
deservire operativa.De regula, comanda nemijlocita asupra unei instalatii
(centrala, statie) se atribuie la cel mult doua trepte de conducere prin
dispecer.
Exercitarea autoritatii de decizie se face prin dipozitii date direct
personalului de
deservire operativa, atunci cand treapta respectiva exercita si comanda nemijlocita,
sau dispecerului de serviciu al treptei cu competenta asupra instalatiilor
implicate.La luarea unei decizii trebuie sa se tina cont de pnctul de vedere al
treptelor care au in competenta echipamentele respective, precum si de cel al
treptelor cu autoritate de decizie asupra altor instalatii care pot fi afectate de decizia
luata.
Comanda de coordonare se exercita fie in mod nemijlocit, fie prin
intermediul treptelor de dispecer cu competenta.Exercitarea comenzii de coordonare
presupune o aprobare prealabila din parte treptei cu autoritate de decizie asupra
instalatiilor respective.
Treapta de dispecer care are competenta primeste dispozitiile sau aprobarile
direct de la treapta cu autoritate de decizie sau comanda de coordonare, sau prin
intermediul treptei superioare care are competenta asupra echipamentelor respective.

Laboratoare PECS
Student:Dunuta Ionut
Grupa:2401TE

2. Efectuarea convorbirilor telefonice

Convorbirile telefonice prin care se transmit comenzile operative sau se raporteaza
treptei superioare aparitia evenimentelor trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
- la apel se raspunde imediat;
- cel care raspunde trebuie sa-si spuna numele, acelasi lucru facandu-l
apoi si cel care a facut apelul;
- expresiile folosite in conversatiile operative trebuie sa fie cele stabilite
in Regulamentul general de manevre in instalatiile electrice[2];
- dispozitia primita trebuie repetata, astfel incat ce care a dat-o sa se
convinga ca a fost bine receptionata;
- toate convorbirile sunt inregistrate pe banda magnetica.
3. Retragerea din exploatare a echipamentelor energetice
Aprobarea pentru retragerea din exploatare se da de catre treapta de dispecer in a
carei autoritate de decizie se gaseste echipamentul respectiv.
O cerere de retragere din exploatare trebuie sa cuprinda, in afara datelor cu caracter
administrativ:
- durata retragerii, inclusiv timpul necesar manevrelor care se executa la
echipamentul respectiv;
- denumirea exacta a echipamentului;
- in cazul agregatelor de producere a energiei electrice si termice, puterea care se
reduce si puterea care ramane utilizabila in centrala respectiva;
- scopul retragerii din exploatare;
- durata maxima in care echipamentul poate fi repus in functiune in caz de nevoie;
- acordul consumatorilor, cand este cazul.
4. Darea in exploatare a echipamentelor energetice
In vederea darii in exploatare si a punerii in functiune, unitatea gestionara
formuleaza o cerere care trebuie aprobata de treapta de dispecer cu autoritate de
decizieasupra instalatiei respective.
Dispecerul de serviciu la treapta care are autoritate de decizie va permite inceperea
manevrelor pentru darea in exploatare si punerea in functiune dupa ce:
- s-a primit confirmarea sefului instalatiei ca echipamentul se poate da in
exploatare si s-au facut precizarile necesare asupra situatiei sau starii
operative in care se afla acestea;
- s-a primit confirmarea ca echipamentele conexe, care s-au retras din
exploatare in vederea legarii noului echipament, se pot reda in
exploatare;
- s-a primit confirmarea ca au fost modificate reglajele protectiilor si
automatizarilor, tinand cont de darea in exploatare a noului echipament.
5. Schema normala
Dispecerul energetic national stabileste, tinand cont de autoritatea de decizie a
fiecarei trepte, schema normala de conexiuni valabila pentru perioada de vara (1
aprilie-30 septembrie) si de iarna (1 octombrie-31 martie).Schema normala fixata

Laboratoare PECS
Student:Dunuta Ionut
Grupa:2401TE

este schema preferentiala, urmarindu-se in permanenta realizarea ei in cadrul

perioadei de valabilitate.
Criteriul care sta la baza elaborarii schemei normale este functionarea sigura si
economica a sistemului energetic.Astfel, schema normala, impreuna cu
automatizarile si protectiile prin relee, trebuie sa asigure:
- continuitatea in alimentarea consumatorilor si salvarea categoriilor de
consumatori importanti in cazul intreruperii functionarii unor elemente
ale sistemului;
- posibilitatea de insularizare a unor zone;
- pastrarea stabilitatii statice a sistemului in regim normal si in regim
post-incident;
- posibilitatea lichidarii rapide a perturbarilor regimului normal de
functionare, astfel incat sa se pastreze stabilitatea dinamica a
sistemului;
- reducerea puterii de scurtcircuit pana la limitele admise pentru
echipamentele instalate;
- posibilitatea utilizarii la capacitate maxima disponibila a surselor de
putere activa si reactiva;
- mentinerea nivelului tensiunilor in limitele normale;
- alimentarea cat mai sigura a serviciilor interne ale centralelor si statiilor.
6. Comanda operativa a sistemului energeti in caz de incidente si avarii
Sarcinile personalului de comanda operativa in caz de incidente si avarii sunt:
- asigurarea continuitatii functionarii SEN in ansamblu sau pe zone si
platforme care s-au izolat;
- localizarea cat mai rapida a incidentului sau avariei si luarea masurilor
pentru prevenirea extinderii acesteia;
- luarea masurilor pentru repunerea in functiune a echipamentelor;
- stabilirea, in functie de echipamentele disponibile si de starea acestora,
a unor scheme si regimuri de functionare post-incident cat mai sigure;
- raportarea incidentului sau avariei si a intreruperilor in alimentarea
consumatorilor, treptelor ierarhice superioare.
La randul sau, personalul de deservire operativa este obligat sa informeze
imediat,
concis si corect, treapta de dispecer care exercita comanda nemijlocita, asupra
incidentelor sau avariilor care s-au produs.
Activitatea de lichidare a incidentelor si avariilor este condusa de treapta de dispecer
care are in autoritatea de decizie echipamentele respective.Aceasta treapta stabileste
solutiile de lichidare a incidentului sau avariei, sau aproba solutiile produse de catre
treapta cu competenta sau de catre personalul de deservire operativa.Efectuarea
detaliata pe operatii a manevrelor de lichidare a incidentului sau avariei revine
personalului de deservire operativa din centrale si statii.
In cazuri exceptionale, care nu sufera amanare, manevrele se pot efectua sau
conduce fara anuntarea prealabila a treptei de dispecer superioare, urmand ca
aceasta sa fie informata ulterior, cat mai rapid posibil, asupra evenimentelor si
masurilor luate.

Laboratoare PECS
Student:Dunuta Ionut
Grupa:2401TE