Sunteți pe pagina 1din 12
1. Lacut Definitie Cel mai cuprinzator din’ e conceptele =1 termenii amintiti anterior, — intr-un 1 omucteul, dar st generator) domeniului, este conceptul de lecuire. Se ve incerca definirea sa din perspective diverse pentru evidentia gama de semnificatii si implicatii. Origines cuvintului o gacim in latinescul "lecus* cu iritelesul de “poritie a cuiva", de “lecuinta* 53 de “iee". Construires unet ALELL univece pe baza anor semnificatij etimolagice atit de diverse este aproape imposibila, De acesa, in cautarea unor repers utile Arestiy demers, an formulat o serie de intrebari preliminare menite sa duca la precizarea unor criterii de referints pentru o definitie a "lecuirii ini rii" la acceptiunes umana relativ stabila" Asezarea umana rei detorminart suplimentare pentru = ea"? Care ‘Sint acele determinari care confera termenului un inteles mai ei care permit cperationalizarea otislua? cs domeniul arhitecturii ca stiinta si arta de amenajare functionala si estetica a spatiului de viata destinat nevoilor iratiilor materiale 5 ale individului ei colectivitatilor umane. acopera gare teste = problemele = locuirii, © sau semnificatiile multiple ale acesteta dep. sesc aria de preocupari 2 arhitecturii si impun alte tipuri de abor dar seperete seu conexe de cele specifice arhitecturii? Este neindoielnic ca locuires presupune locuinta ca asezare relativ stabils. Genul proxim al "locuirii” este sintagma “situarea spatiala si temporala telativ stabila". Antonimul sau este verbul “a nomadiza", mentionat de dictionarul ce neolcgieme al limbii romane cu intelesul de "a fi lipsit de co asexare stabila" de "a rataci", “a #1 nestetornic". Asecerea relatiy stabila identificate 5; poate atial printer rie de ceardonate geografice raportare pentru prectzarea unr teristici obiective, intrinseci, al locuirii (Qlocuinta, cartier, oras; earacteristici teriteriale, economice, culturale, etc.). Dar “lecuirea® nu este numei esezare relatiy stabila, nsamblu de canditii objective de evistenta delimitate prin coordanate spatiale de referinta. Ea semnifica mai mult decit “a avea o lecuinta" seu “a lecui intr-un mediu cu anumite caracteristici ceagrari demografice, + polities sau @conomice, sacio-cuitu alt natura". Locuirea 9 dimensiune subjective care~i determinari suplimentare, ca traire umana, ce reflectare subiectiva a nediu obiectiv, Locuirea, ca traire unana, nu este o reflectare pasiva, ci un mod de continus transfermare si amenajare a spatiului in care se destascara existenta «= individulud sii a colectivitatilor, o activitate ci ntinua de preluare creare, de conservare, folosire si transmitere a unor valori. Cind inceteeze a ibe aceasta finalitate. trairea se degrade. » uprevietuire, inertie biologica a Sunetiilor vitale elementare. Tot asa si “locuires e, in existenta se transforma in adapos atiala depersonalizata. atunci cind este lipsita de o permanenta intentie, materializata sau nu intr-un act de amenajare si medelare a spatiului de viats in functie de nevoite si aspiratitle umane. Considerentele pr tate conduc la © definire a ctiva si subiectiva lecuirii ca "“situare umana obi lativ stabil intr-un spatiu natural si amenajat portul dintre ele si Eructureaza nt intrebari ce trebuie integrate in demersil canstruirii unor indicateri ai calitatii vietii strategiel de qocutr blematics pe care ela o configureaza necesita inga aprefundari care depasesc cadrul lucrariie In ansamblu) preocupari lor ameriaja 2 si reamenajare, uct redelare a spatiului in de organizare, functis de neverle si aspiratiile umane, arhitectura detine rolul principal. Domeniile sale, de ja cel strict topretic (teria arbi rit) pina la cele concrete care privesc proiecterea snsemblurilor urbane, a obiectivelor econemice, secial~economice si a lecuinteler au sau trebuie cs finalitate explicita sau implicite " cu multiplele sale. dimensiuni — obiectiv si sublective. = Extensia conceptulus, cu teate determinarile sale, face insa ca locuires sa formece $i obiectul alter preecupari, de ta cele Jozofice pina la cele demografice si ecorcmice. Aewste perspective trehuie integrate specific abordarii arhitecturale, Perspective in abordarea problemelor locuirii Conceptul de ‘locuire’ ca situare relatiy stabila intr-un spatiu natural si amenajat, destinet satisfacerif neveiler materi tuale ale omului si colectivitatilor umane, peate dobindi intetesuri mai le cind # precizeara e@ serie de conotatii revultats din abordarea sa din perspective diferite. mnificatia sa se imbogat cu elements si trasat noi, care contribuie la largirea orizontului tearetic si practic al arhitecturii si duce la o mai adecvate Jlegare a felului in care arhitectul poate participa jorares calitatii lecuirii. Astfel, putem vor ware regionala r Vatiy Stabila in anumile congitii de mediu natural si amenajat (ecosfera, ambient), od economic: Vinine seama ca locuirea este atit un social, cit si o stare psihi Fi analizata civerse ale sociglagiet, psihesocielogiei si psiholegiei. Fiind un mod de erganizere si amenajare in anumite conditii 2 asezarilor umane ca ansambiuri de populatii structurate in funetie de anumite criterii de virsta, sex, nationelitate, rudenie, etc,, lecuirea implica si un studiy dintr-e perspective demcgr ica. be = ita dintr-o perspectiva menga poate fl conc: studiaza prospectiv echietica, de ansanblu, asezarile umane temporare In sfirsit, constituie si ctul uner preccupari integrate intr-o perspectiy este, de pilda, cea ontologica 2 lui Martin Heidegger, filozefice si estetice, cum pentru care locuirea este modalitatea existentiala de a fi intr-o tetrada cu determinard proprit Toate aceste pi in vedere si ve trebuie a subsumate in perspectiva globalizanta a arhitecturil. Desi au o relativa autonomie, determinata de specificul Fiscarui mod ge anordare a “locuirii", arhitectul trebuie sa le considere ca perspective convergents care centribuie 1a 9 intelegere mai cuprinzatcare 3 proplematicis sale. Fentru a pune in evidenta aceasta idee si a argumenta necesitat. a Sintezei intearataare pe slic denersul arhi in domeniud “locuiril" prezentam unit ere principal indicators ai fiecareia din pe @ mentionate, indicat care in mod direct su 9 legatura si cu probleme Perspective Daca ecclogia stud 2 rapor re organisms i mediul in care ele tratesc, ecologia umana se ocupa cli pelatiile dintre om i mediul in care acesta traleste,. atiale si include in cu toate particularitatile mod Firesc si “locuirs Gimensiuni ale eeologiei locuirii sale economice ale problematic Si socioculturale sints geografic = Fizica), geegratia tipuiu: de (geograt asezare (geografie urbana, geagrafie ruralai b. economice (problema resurselor si a moduriler locale de productie pentru satisfacerea t ebuintelor umane in contextul unui anumit mediuis » Socictculturale (problema dotarilor prin amanajare a medivlur in trebuinte sfacerii culturale, spirituale, acmi ative (sanitare): aceste doteri si amenajari devin nentele unui ecosisten socio-cultu a. climatice. Perspectiva socielegica aceasta perspective enalizeezs locuirea ca fenemen si Fapt soc avind in vecer ur a. relatiile interumane al locuirié } (seeielegia urbana, sociologia rurala): b. controlul see (Forme tipura) in conditai comunitates rurala la specifice de locw enmunitatile urbane 7 ©. sehimbares sociale (migrstia interzonala si consecintele ed pe planu] locuiraidy d. persistenta 5 colective care dau locuirid un anumit specific. Perspectiva demografica Acea! priveste concentrarea populatiei in diferite tone si consecintele sale asupra “locuirii® si poate fi operationalize. ahs densitatea populatse: in diterite tipuri de asezara umane si cu precedere in spatiile de lecuits b, relatia dintre fertilitete, natalitate, mortalitate, divortiali igienico-sanitare de 2 in anumt locuire: familia ca unitate demogratica si locuirea; relatia dintre morbiditate - ca indicator demografic— ogica ci peinolagica Peihoseciol ca ccupa Ge colective, conceptia pe > aceasta are la nivelul relatiilor interuma diferite implicats: influenteazs comportamentul individual si colectiv in grupuri seciale mari (pit ogie sociala) sau mici (psth hoseciolegia si asihalogia clogie). locuirii 4 anwmite tipuri de relatii interumane si de proc! individuale seu apar ca @feacter uncr modele cultural, AB, nemijlocite ale “locuirii". Principalele dimensiumi ale acestor perspective sint: dintre cuire (cenditii si forme) sé coeriunea grupurilor umane; fenomene de acceptare sau respingere: b. relatia dintre jocuire si secializarea personalitatii prin intermediul grupuriler primere Sau gecundare familie, prieteni, colectiv de munca, de invatatura). Socializarea ni sonalitatii, ca proces de interiorizare a normelor si valorilor unui snumit grup social prin intermediul educa’ i si 4 alter contacte umane se desfasoara in anumite conditii psihosociale si psihice derivate din “locuire", iar in mod mediat, influenteaz felul cum este modelata personalitatea: ©. relatia dintre locuire si comportamentul individual a unor procese si stari psihice incdise de Acceptiunes data de Do: idler umane priveste ca elemente de continut (omul singur sau in societate? Si caracteristicile asezarilor fizice alcatuite din elenente naturale activitatii produ; umane care esupun abord: intr-un anumit ancandl >» paranet Ambur viitoare in asezarile umane. Perspectiva filozofica si estetics Aceasta perspectiva ane jzeaza Jocuirea prin sensurilor ei generale ca traire umana aracteristice si ca reflectare subiectiva a mediului spatis] obiectiv (care este habitatal). asupre acestara, vom mentiona numai deduse = din prolucrarea unor perspective arhitecturala: a. Arhitectura in general i deci ei cea a habitatului, nu este si nu poate fi doar ceea ce Vic et le Duc numea Marta de oa construi", es se inserie ansamblut activitatiler umane, in trama unor deliberari care ingtol f Si conceptii atornicite in cadrul unar grupur: sociale si nationale, enerati y prefigureaza scopuri legate de actiuni umane 31 sociale. In ace cuoun de omijioace (nateriale, tehnolegie, spacificel me isface buintele onditin @ spatiulin. In afara atributelor legate d= uctura sa obiedtiv une estetica chiar indopendenta de punerea est ealitate estetica in masura in este obiectiv Ae spatial devine, in mod necesar, un “pentru noi" spatial. Caracteru] estetic al snatiului arnitectura scrie Georg Lukacs - se manifesta pi ceea ca. din mediul, omagen al starii sale de emana efecte 4 emotionala @ unor astfel evocatoare care imping natu de acte cu mult dincole de conditionarea teleologica continuta in et Relatia estetica cu spatiul arhitectural, lueree lui in posesie de catre om, este asadar inseparabil legate ce © astfel de posibilitate de a trai in acest spatiu. Credem ca tocmai aceasta desprindere reala a esteticului de Finalltatile eriginare, legate inseparabil de cl, ne abilirea une. importante valente care intra in directa cu seneul conceptului de calitate Ipcuirii, c. In lite rhitectura a ultimelor decenii se atura de contureaza clar directii de abordare semiologica si Fenomenoiogica = habitatului in interferenta sa cu trairea uimana. fistfel se pune problema spatiuiur construst in termanii comunicarii sau a sale pentru util sau in termenti conceptuiul de “lec! (deFingt tential nateria path, incercindu-se depistarea in consecinta a acelor elemente semnificative pent! percepere favor a exper imentare ste, in #inai, o incercare de elaborare a unsi no morfologii arhitecturale, bazata pe relatia arhitect / 15 spatiu de dorinta amelio leaga implicit. a cal reveni pe parcurs). inaritate Aceasta modalitate spe proiectat - utilizatori / spatiu trait ica de aborda care se ii calitatii habitatului si. tatii vietii (chestiune la care vom mai @ a locuirii, reclamata de de varietatea perspectivelor prezentate mai sus si de nece itates integrarii arhitecturala, consta in stabiiirea metodologic € unor interdependente metodelor si orientariler teeretice stiintiti preocuperd diferite. in er intr-o viziune unur plan logic si comvergente a Gin discipline sau vederea folosirii acestere pentru cuncssteres unitara ¢i relativ completa & unui fapt, fenomen sau pros epistemologic interdiscipli printr-o integrare metedologica in unor ipetere soi teorii referiteare la asaecte ale inteorarea pluralitatii aspectelor sale int Sau explicatie unitara, Jean Piaget arata ca interd: ciplina Din punct de vederss| dere se realizeaza construirid complexe erin poate sa ia nastere din dows feluri de preccupar?, unele referitoare ia structuri salt mecanieme comune, alt le la metod @ cova tipur: de convergente referitoare la locuire: una a obiectului si caalalta s metedeler. Investigatia isi gaseste aplicarea in ounctele or perspective cu ahardarea ambele pukind Fi ca ne gasim in Fata a perspeckivelor (etructurilory interdi plinara d= jonctiune ale arhikecturala a te sa 16 (ca din convergenta diferitelor perspective un mijloc de imbogatire 8 sensului si semnificatiilor lecuirii. Exista insa $i un pericol. si anume cel al falsei. interdisciplinaritati, a2 sincretismulud — (confuzia perspectivelor!. Cumulul perspectivelor si el metodelor lor specifice este un element neces dar nu si suficient pentru interdisciplinaritate in enelize locuirii. Trebuie ca ele sa fie jerarhizate in functie de anumite crite une unitara. rid Si integrate intr-o v Griteriile de ierarhizare si cerintele de integrare sint abordarii aPhitecturale Interdisciplinarit inta 9 incontestabila valoare aplicativa, decarece prin cunoasterea mai cuprinzatoare a realului modele de optimizare & locuirii. Optimizares impli intaturarea acelar #actori de patolegie a locuirsi, iva din cauze si conditi? puse in evidente prin analiza interdiscielinara a diferitelor perspective. exemplu, perspectiva ecologies a locuirii poate releva existenta poluarii, a Insuficientei resurseler materiale ci a dotarilor econowice sau sotic-culturale din mediul de locuire. e agenenes, — perspectiva ho-secioingica si cea psiheles pot precisa madul in care anumite relatii onterper Si compertamentale individuale sau colective situatia obiectiva si subiectiva care o const wirea"s posibjia = mai complete Interd: peuire si duce Ta operationalica “7