Peste tot n lume exist tabloide i nu discutam calitatea lor, dar genurile sunt mult mai

clar delimitate. n Romnia totul e tabloid, tot ce ine de massmedia, cu excepii din ce
n ce mai puine, se subordoneaz gndirii de tip tabloid, de la titluri la abordarea
subiectelor, pentru c asta se cere. Puin scandal. Puin sare. Puin scormonire n
intimitate. O tire despre o premier cu Olga Tudorache nu e interesant. Devine tire
numai dac actria a fost internat nainte, n timpul sau dup premier dac i s-a
ntmplat ceva.
Nu e loc de un spectacol de teatru la televiziune pentru c trebuie urmrit Elena Udrea
pe litoral i devine o tire i un spectacol n sine lacrima Mariei Bsescu, de Sf. Maria,
n biseric, plus buchetul de flori de la preedinte Show de-a dreptul este i
intervenia lui Corneliu Vadim Tudor, tot de Sf. Maria, care i citete n direct,
sugrumat de lacrimi de emoie, poezia compus n zori sub aripa Duhului sau discursul
despre cretinismul romnesc la moartea regelui Cioab Totul e un reality-show de
doi lei din ce n ce mai gustat. n fond, ct lips de imaginaie, dar ce tip de ateptri i
creezi publicului Pe sistemul dac azi scoi bluza, ca s facem rating, mine scoi
sutienul, c deja faza cu bluza e fumat, iar poimine, dup ce rmi gol, ai devenit
neinteresant
"Televiziunea e pus n slujba unei forme de viol psihic asupra indivizilor" . Un
efect colateral al injectrii cu duriti televizate este indiferena n faa violenei
nconjurtoare i banalizarea violenei, dup cum un efect colateral al instilrii
vulgaritii este proliferarea unui star-sistem derizoriu, n care capt statut de VIP
(cu poze n tabloide i interviuri radio-tv la ore de vrf) orice prezentator/prezentatoare
de tiri mai ingenios pieptnat() sau orice practicant() de opieli cu vocalize .
Aceste false vedete sunt vrte pe gtul oamenilor din nevoia de a aduce public, o
audien ct mai mare, lipsit de orice scrupule . Consecinta acestui fenomen este o
dramatic prbuire a sistemului raional de valori. Aceast invazie a prostului-gust
duce la dispreuirea culturii nalte. Oamenii nu numai c nu mai citesc cri i nu mai
vd filme de art, dar au un sentiment de desconsiderare
Daca inainte de 90 presa avea cateva repere din care nu putea sa iasa cu nici-un chip,
fenomenul libertatii a provocat o explozie fara precedent a presei in Romania-si ea a

contribuit deseori la tulburarea imaginii despre ceea ce suntem si ceea ce dorim sa fim.
Daca sintagma: societatea noastra e bolnava este reala, cred ca si presa contribuie la
mentinerea acestei boli. Moda negativului importanta din occident ca un semn de
maxima deschidere nu face decat sa anihileze ceea ce este autentic in noi. Linia politica
nu este nici ea favorabila mentinerii identitatii nationale: ne lasam globalizati pur si
simplu ori intram vertical in noua constructie europeana? Cand apare cate o voce din
spectrul politic ori militar care afirma ca trebuie sa ne integram cu identitatea noastra, e
contrazisa de comentarii indignate.
Vulgaritate generalizata, stiri senzationaliste si foame morbida de tabloid. Desi aceste
lucruri exista in presa oricarei tari democratice, la noi, ele par scapate de sub control.
Dar de unde vine aceasta aplecare catre carnaval?
E de studiat de ce noi, romanii, avem asemeena apetit. Eu zic sa supuneti unei
psihanalize emisiunile noastre de tv. Cred ca genul acesta de spectacol e un catharsis in
sine, o descarcare a pulsiunilor agresive. Uitandu-te la asa ceva te simti mai curat.
Realmente, mai jos de atat nu poti cobori. Te simti pur, curat, inaltat si inaripat
desigur, prin contrast. (Anna U., 30 de ani, Bucuresti)
Vintila Mihailescu, antropolog si publicist la Dilema Veche analizeaza acest fenomen
social: Tabloidele constituie un format jurnalistic destul de precis, tabloidizarea este,
in mare masura, un termen tehnic. La noi, a ajuns sa fie mai mult o metafora
incriminatoare, in care se reunesc (prea) multe, de la formatul jurnalistic propriu-zis, la
violenta, superficialitate, senzational, imoralitate etc. Insa avem tot mai des senzatia ca
traim intr-o tara de carnaval, neserioasa si zgomotoasa.
Ceea ce reprezenta, limitat si relativ controlat, gura satului si ocarile peste gard,
acum sunt in vazul si auzul tuturor. Prototipul a fost, cred, emisiunea trupei Vacanta
Mare. Televiziunea si mass-media, in general au inventat astfel, la noi, oralitatea de
piata! Apoi au branduit-o. Iar acum, o vand cu succes Ceea ce numesc aici destul
de metaforic, bineinteles oralitate de piata devine astfel un model cultural, in sensul
antropologic al cuvantului, legitimand si structurand astfel o serie de porniri primare,
de obicei, cenzurate, macar partial, atat in lumea satului, cat si in aceea a orasului:
comportamente si atitudini ce pot aparea accidental si pot fi, eventual, tolerate 3in

spatiul privat devin model de prezentare sociala in spatiul public. Mai degraba decat de
defulare, as vorbi, deci, in acest caz de o suprimare a controlului social, dorita chiar,
o stare destul de apropiata de aceea de dezordine un haos institutionalizat prin mass
media.
Perspectiva din interior reveleaza un comportament contagios. Motivatia? Simplu:
ratingul. Mass-media din Romania se confrunta cu un paradox din ce in ce mai des,
uitam ca trebuie sa fim la dispozitia publicului si tindem sa-l acaparam, sa ni-l
adjudecam, spune Liviana Tane. Iar pe o piata in care cateva televiziuni isi disputa
acerb acelasi segment de public, destul de limitat (cantitativ), deciziile de continut
incep sa nu mai fie dictate exclusiv de necesitatile editoriale, iar componenta de
marketing devine esentiala. La televizor se da, tot mai frecvent, ce se vinde.
Performanta a devenit sinonima cu puterea de consum, iar unitatea de masura este si ea
extrem de concreta: cifrele de rating.
Alunecarea spre tabloid, spre senzational vine, cred, din nevoia de a-ti face publicul
captiv. Pentru ca publicul romanesc s-a dovedit, din pacate, mare consumator de Elodii
si de tot felul de alte Moculisme. Chiar si asa, ce se intampla in televiziunile din
Romania nu este neaparat inedit, ci doar adaptat oarecum la asteptarile unui public
balcanizat.

Paginademedia ne prezint, la Analiza de joi, o radiografie a telespectatorilor

programelor tabloid. Analiza disec dou tronsoane de tabloid: dup-amiaza, cuAcces
Direct (Antena 1), La Mru (Pro TV) i Teo Show (Kanal D) i slotul de sear,
cu WowBiz i Un show Pctos.
Cteva concluzii:
DUP-AMIAZA. Publicul emisiunilor tabloide de la amiaz e format, n mare parte,
din femei i pensionari. Acces Direct i Teo Show au cel mai mare procent de persoane
n vrst. Teo st cel mai bine la studii superioare. Mru are cel mai echilibrat
public, ca vrst.

SEARA. Diferene de public ntre Capatos i WowBiz: mai tnr laAntena 1, mai n
vrst la Kanal D. Apar la televizor casnicele (aproape absente dup amiaza), elevii i
studenii. Cu dansatoare n platou, Capatos atrage i un procent mai mare de brbai.
Sunt acas, i se uit la cele dou emisiuni, i salariai cu studii superioare (categorie
slab reprezentat dup amiaza).
Analiza a fost fcut cu sprijinul ageniei de media BPN. Rezultatele, n continuare:
Acces Direct Mru Teo Show. Cine i ce alege dup-amiaz?
n materie de audiene, Acces Direct are cea mai bun medie n acest sezon: aproape
800.000 de romni media pe ar, fa de 660.000 la Mru i 325.000 la Teo. La
orae, tot emisiunea de peAntena 1 e pe primul loc n acest sezon: 539.000, comparativ
cu 415.000 la Mru i 225.000 la Teo.
Dar cum arat publicul?
SEX: La toate emisiunile de dup amiaz predomin femeile. Procentul cel mai mare
este la Teo: aproape trei sferturi din telespectatorii emisiunii sunt femei. Cel mai mic:
la Mru, unde brbaii reprezint peste 37%.
VRST: Toate emisiunile tabloide de dup amiaz stau cel mai bine la publicul
btrn, peste 55 de ani. La Teo i la Acces Direct, peste 45% dintre telespectatori sunt
din aceast categorie. Peste un sfert din publicul lui Teo are peste 65 de ani.
Publicul lui Mru este mai echilibrat, pe categorii de vrste. Emisiunea de pe Pro are
cele mai bune procente pentru segmentele ntre 25 i 44 de ani.
EDUCAIE: Dup studii, Teo Show st cel mai bine dintre toate tabloidele de dup
amiaz (peste 22% din publicul emisiunii, fa de 17% la Mru i la Simona
Gherghe). Evident, publicul cu studii primare este cel mai puin numeros
la Teo (22%). Mru i Simona Gherghe sunt la egalitate, dar peste Teo la publicul
mai puin educat: peste 26% au doar coala general.
VENITURI: Ci bani au telespectatorii tabloidelor? Dup venituri, situaia este
asemntoare pentru toate cele trei programe: predomin cei cu venituri n familie ntre
5 i 20 milioane de lei pe lun.
Teo st puin mai bine pe segmentul 30-40 de milioane de lei venituri lunare pe famili.

OCUPAIE: Aa cum am vzut la capitolul vrst, se poate deduce clar categoria

predominant (iar cifrele o demonstreaz): pensionarii. O a doua: cei aflai n concediu
de odihn sau maternitate.
La Teo, peste 45% din public sunt pensionari. Un procent apropiat la Acces 43%. Mai
puini pensionari la Mru (34% din public).Mru are i o mprire pe vrste mai
echilibrat. Mru adun, n schimb, cea mai mare pondere de muncitori (21%).
Ocupaiile din zona de top sunt slab reprezentate la toate cele trei tabloide (patroni,
liber profesioniti cu studii superioare i lucrtori pe cont propriu).
REEDIN: Simona Gherghe, Ctlin Mru i Teo sunt urmrii mai ales la
orae, n special la cele de peste 200.000 de locuitori. Publicul de la ar prefer mai
puin astfel de emisiuni.
Public diferit seara, la Capatos i WowBiz. Cine sunt cei care se uit la tabloidele de la
miezul nopii
Seara, btlia se duce ntre WowBiz i Un show pctos. Pn acum, n acest sezon,
emisiunea de pe Kanal D este pe prima poziie: 579.000 de romni pe minut, fa de
467.000 la Capatos. La orae, WowBiz are o medie de 329.000 de telespectatori pe
minut, comparativ cu 294.000 la Un show pctos.
Cine se uit seara la programele tabloide?
SEX. i seara, programele tabloide sunt urmrite tot de femei. LaWowBiz, 70% din
public sun femei. Capatos, show n care dansatoarele sunt la ordinea zilei, atrage ceva
mai muli brbai: 43% din public.
VRST. La tabloidele de dup amiaz, publicul preponderent era cel de peste 55 de
ani. Seara, i ali telespectatori sunt cu ochii pe astfel de show-uri, cel puin la Capatos.
Un show pctos st mai bine dect WowBiz pe publicul tnr: 43% din telespectatorii
lui Capatos au ntre 25 i 44 de ani (fa de 30% la WowBiz). Emisiunea de pe Kanal
D are un public mai btrn dect emisiunea de pe Antena 1: aproape 40% dintre
6privitoriiWowBiz au peste 55 de ani. La Capatos, procentul de btrni este mult mai
mic: 28%.

EDUCAIE. La ambele programe predomin cei cu studii medii. Ambele show-uri au

o reprezentare bun pe publicul cu studii superioare: 20% din publicul celor dou
show-uri a terminat o facultate.
VENITURI. Dup venituri, cei mai muli telespectatori sunt din zona 10-20 de
milioane venituri medii pe lun. Nu lipsesc, la ambele emisiuni (dar n procente mici),
cei care au venituri mari (peste 40 de milioane de lun).
OCUPAIE. Dat fiind vrsta publicului, aproape 37% dintre
telespectatorii WowBiz sunt pensionari. La Capatos, procentul este mai mic: 27%.
Casnicele prefer i ele tabloidele de sear (fa de cele de dup amiaz, unde procentul
lor era mic). Aproape 14% din publicul emisiunilor de sear este dat de casnice.
Elevii i studenii urmresc i ei WowBiz i Un show pctos (un procent mai bun,
12% are Capatos, fa de pn n 10% la Kanal D). Salariaii cu studii superioare (care
aproape lipsesc dup amiaz, la ore la care lucreaz) se uit i ei la tabloidele de sear
(peste 6% din public).
REEDIN. Orenii sunt cei care consum tabloidele i seara.Capatos are un scor
bun n Bucureti, de unde i vine 14% din public (fa de 9% la Kanal D). Ceva mai
muli telespectatori de la ar laWowBiz (44%, fa de 37% la Capatos).
Goana dupa audienta si implicit rating, a facut ca valoarea emisiunilor sa scada
simtitor.
Invitatii din emisiuni sunt persoane implicate in tot felul de scandaluri, mediatizate din
lipsa de subiecte.
Pe partea de divertisment, au luat nastere tot felul de emisiuni, care duc in zona
penibilului.