Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
JURNAL DE PRACTIC
Completai pe zile cu data, intervalul orar i scurta descriere a activitii zilnice (aproximativ 600 de ore, nu mai mult de
8 ore pe zi; Numrul de ore/zi i zilele de practic trebuie s fie trecute conform orarului de practic ce v va fi trimis pe
mail).
Data i
Intervalul
orar
15.12.2011
8 ore
16.12.2011
8 ore
17.12.2011
8 ore
04.01.2012
8 ore
05.01.2012
8 ore
06.01.2012
8 0re
07.01.2012
8 ore
11.01.2012
8 ore
12.01.2012
8 ore
13.01.2012
8 ore
Vizat
instructor
practic
1 Menionai activitile pe care le realizai i abordai, la alegere, o tem din lista Tematica pentru pregtirea
practic. A se introduce rnduri adiionale, conform cu numrul de zile prestate pentru activitatea practic.
14.01.2012
8 ore
18.01.2012
8 ore
19.01.2012
8 ore
20.01.2012
8 ore
21.01.2012
8 ore
25.01.2012
8 ore
26.01.2012
8 ore
27.01.2012
8 ore
28.01.2012
8 ore
01.02.2012
8 ore
02.02.2012
8 ore
03.02.2012
8 ore
04.02.2012
8 ore
08.02.2012
8 ore
09.02.2012
8 ore
10.02.2012
8 ore
11.02.2012
8 ore
15.02.2012
8 ore
16.02.2012
8 ore
17.02.2012
8 ore
18.02.2012
8 ore
22.02.2012
8 ore
23.02.2012
8 ore
24.02.2012
8 ore
25.02.2012
8 ore
29.02.2012
8 ore
01.03.2012
8 ore
02.03.2012
8 ore
03.03.2012
8 ore
07.03.2012
8 ore
08.03.2012
8 ore
09.03.2012
8 ore
10.03.2012
8 ore
14.03.2012
8 ore
15.03.2012
8 ore
16.03.2012
8 ore
17.03.2012
8 ore
21.03.2012
8 ore
22.03.2012
8 ore
23.03.2012
8 ore
24.03.2012
8 ore
28.03.2012
8 ore
29.03.2012
8 ore
30.03.2012
8 ore
31.03.2012
8 ore
04.04.2012
8 ore
05.04.2012
8 ore
06.04.2012
8 ore
07.04.2012
8 ore
25.04.2012
8 ore
26.04.2012
8 ore
27.04.2012
8 ore
28.04.2012
8 ore
02.05.2012
8 ore
03.05.2012
8 ore
04.05.2012
8 ore
05.05.2012
8 ore
09.05.2012
8 ore
10.05.2012
8 ore
11.05.2012
8 ore
12.05.2012
8 ore
16.05.2012
8 ore
17.05.2012
8 ore
18.05.2012
8 ore
19.05.2012
8 ore
ANEXA 1.
Pensiunea LIDO Piatra Neam reprezint punctul de plecare spre cele mai importante
obiective turistice ale municipiului, cum ar fi Biserica Domneasc, Turnul lui tefan cel
Mare, Muzeul de Istorie, Muzeul de Art, Muzeul de Etnografie, Muzeul Memorial Calistrat
Hoga, Teatrul Tineretului, Parcul Central, trandul Tineretului, Telegondola spre prtia de
ski de pe muntele Cozla, etc.
Pensiune Lido Piatra Neam - Telegondola Piatra Neam
Statie pornire: gara Piatra-Neamt, in fata pensiunii LIDO
Pensiunea LIDO Piatra Neam v ofer servicii de cazare n centrul municipiului Piatra
Neam n condiii excelente de trei stele dispunnd de 28 locuri de cazare in 14 camere
duble twin i matrimoniale dotate cu mobilier modern, TV-LCD, cablu-TV, internet
wireless, grup sanitar propriu, ncalzire central precum i alte faciliti: late check-in,
room-service, TV living, coffee-bar, restaurant, sal de mese, acces bucatarie, semnal
GSM, parcare, etc.
Restaurantul Lido are spaiile de alimentaie public structurate astfel:
- Salonul Clasic, situat la Parter, n care putei servi micul dejun, cafeaua, buturile i v putei gsi linitea
dimineii ...
- Salonul
Lido, situat la Mezanin, avnd specific internaional, unde putei opta pentru seri romantice,
nuni, botezuri, zile onomastice, conferine i alte petreceri private sau de firm intr-un
ambient elegant i plcut.
ANEXA 2
ORDIN Nr. 1448 din 24 octombrie 2008
privind modificarea i completarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice,
aprobate prin Ordinul ministrului pentru ntreprinderi mici i mijlocii, comer, turism i profesii liberale nr.
636/2008
EMITENT: MINISTERUL PENTRU NTREPRINDERI MICI I MIJLOCII, COMER, TURISM I
PROFESII LIBERALE
PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 797 din 27 noiembrie 2008
n temeiul Hotrrii Guvernului nr. 387/2007 privind organizarea i funcionarea Ministerului pentru
ntreprinderi Mici i Mijlocii, Comer, Turism i Profesii Liberale, cu modificrile ulterioare, al Hotrrii
Guvernului nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice, republicat,
ministrul pentru ntreprinderi mici i mijlocii, comer, turism i profesii liberale emite urmtorul ordin:
ART. I
Normele metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, aprobate prin Ordinul ministrului
pentru ntreprinderi mici i mijlocii, comer, turism i profesii liberale nr. 636/2008, publicat n Monitorul Oficial
al Romniei, Partea I, nr. 379 i 379 bis din 19 mai 2008, se modific i se completeaz dup cum urmeaz:
1. La punctul 2.1, dup litera l) se introduce o nou liter, litera m), cu urmtorul cuprins:
"m) copia poliei de asigurare pentru imobilul pentru care se solicit clasificarea ca structur de primire turistic
cu funciuni de cazare, precum i pentru bunurile existente n aceasta."
2. La anexa nr. 1.1.b), dup punctul 4 se introduc dou noi puncte, punctele 5 i 6, cu urmtorul cuprins:
______________________________________________________________________________
|"5. Implementarea unui sistem de management al calitii
| 25 |
|_______________________________________________________________________|______|
| 6. Obinerea etichetei ecologice
| 25" |
|_______________________________________________________________________|______|
3. La anexa nr. 1.5, alineatul 1 se modific i va avea urmtorul cuprins:
"Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avnd o capacitate de cazare de pn la 15 camere,
funcionnd n locuinele cetenilor sau n cldiri independente, care asigur n spaii special amenajate cazarea
turitilor i condiii de pregtire i de servire a mesei."
4. La anexa nr. 1.5, n tabelul privind criteriile minime obligatorii, la punctul 2, liniua a 4-a se modific i va
avea urmtorul cuprins:
______________________________________________________________________________
|"- suprafaa minim a camerelor (mp) | | | | | | | | | | |
|______________________________________|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|
| camer cu 1 pat
| 16| 15| 10| 9| 8| 16| 15| 10| 9| 8|
|______________________________________|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|
| camer cu 2 paturi
| 20| 18| 13| 12| 11| 20| 18| 13| 12| 11|
|______________________________________|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|
| camer cu 3 paturi
| - | - | - | 16| 14| - | - | - | 16| 11|
|______________________________________|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|
| camer cu 4 paturi
| - | - | - | - | 16| - | - | - | - | 16|
10
|______________________________________|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|
| dormitorul din apartamente
| 20| 18| 13| 12| 11| 20| 18| 13| 12| 11|
|______________________________________|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|
| salonul din apartamente
| 20| 18| 14| 12| 11| 20| 18| 14| 12|11"|
|______________________________________|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|
5. La anexa nr. 1.5, n tabelul privind criteriile minime obligatorii, la punctul 3, liniua a 6-a se modific i va
avea urmtorul cuprins:
______________________________________________________________________________
|"- aer condiionat
| | | | | | | | | | |
| este obligatoriu pentru pensiunile | | | | | | | | | | |
| turistice aflate pe litoral i n | | | | | | | | | | |
| Delta Dunrii
| x | - | - | - | - | x | - | - | - | -"|
|______________________________________|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|
6. La anexa nr. 1.5, n tabelul privind criteriile minime obligatorii, punctul 9 se modific i va avea urmtorul
cuprins:
______________________________________________________________________________
|"9. Telefon la dispoziia turitilor, | | | | | | | | | | |
| minimum un telefon mobil sau fix n | | | | | | | | | | |
| cadrul pensiunii
| x | x | x | x | x | x | x | x | x | x"|
|______________________________________|___|___|___|___|___|___|___|___|___|___|
7. La anexa nr. 1.5, nota de subsol se modific i va avea urmtorul cuprins:
"*) Cursul de formare profesional pentru administrator de pensiune turistic va fi absolvit n maximum un an
de la data clasificrii pensiunii turistice sau agroturistice. Operatorul economic are obligaia de a depune
adeverin din care s rezulte c s-a nscris la un curs de administrator de pensiune."
8. La anexa nr. 8, punctul 3.1 se modific i va avea urmtorul cuprins:
"3.1 Autorizaiile:
3.1.1. Autorizaia sanitar nr. ........... din ....../....../............
3.1.2. Autorizaia de mediu nr. ........... din ....../....../............
3.1.3. nregistrarea sanitar-veterinar nr. ....... din ..../..../......., conform Ordinului preedintelui Autoritii
Naionale Sanitare Veterinare i pentru Sigurana Alimentar nr. 301/2006."
ART. II
Prezentul ordin se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
p. Ministrul pentru ntreprinderi mici i mijlocii,
comer, turism i profesii liberale,
Lucia Nora Morariu,
secretar de stat
Bucureti, 24 octombrie 2008.
11
ANEXA 3
Structura organizatoric a hotelului LIDO
Activitile specifice hotelului sunt structurate, n general, n dou
mari grupe, pornindu-se de la cele
ofer hotelul:
cazarea
i restauraia. De
prestarea direct
personalul
lucreaz
le
asemenea, n divizarea
clientul, respectiv
care
serviciilor
aceste
dou
hoteliere.
Astfel,
compartimente,
sectoarele
cu acest
specific.
Celelalte
hotelului, cum
din
sarcinile
i atribuiile
Front-office (recepia)
Prin
sectorul
cazare.
Activitile
de recepie
acestora;
S
1.2.
Rolul
sector
amenajarea spaiilor
este de a asigura
igienizarea, dotarea
specifice
la
se refer
Sectorul tehnic
hoteliere
funcionalitatea instalaiilor i a
i ntreinerea
i a spaiilor
confortul
clienilor
de
important pentru
hotelier, care
specializat, la care
este
coordonat i instruit
de personal
i uneori
chiar
personal calificat.
1.5.
Sectorul marketing
extrem
de dinamic
ale
sectorului sunt:
S
Prospectarea pieei;
serviciu
specifice
sunt:
S
Producia culinar;
Servirea produselor;
Catering;
Organizarea de banchete.
///. Sectorulfinanciar-contabil
care
a resurselor financiare
sunt
realizarea planului
necesare,
evidena
costurilor
de
ale unitii
incluse
n cadrul
afaceri
i planificarea
acestui
controlul plilor
tarifelor,
nregistrarea
i
i
hoteliere. ntre
sector
amintim:
mijloacelor
financiare
ncasrilor,
evidenierea
calculaia
valoric
alimentaia.
comercializeaz
hotelier:
personalul
parte
din
care
produsul
auditor)
cazarea
sectoare
acest
unele
compartiment,
structuri
avnd
(night
dubl
subordonare.
IV.
Sectorul comercial
n cadrul
asigurarea
acestuia
resurselor
sunt
cuprinse
toate
activitile
legate
de
acestui
sector
are
contribuie
hotrtoare
la
14
asigurarea
nivelului
Principalele
activiti
calitativ
se refer
la:
determinarea
necesarului de
Administrator
pensiune
Receptioneri
Caneriste
Bucatari
Muncitor
iintretinere
Ajutor de
bucatar
Ospatari
Muncitor
necalificat
15
16
17
18
ANEXA 4
PENSIUNEA TURISTICA
LIDO PIATRA NEAMT
OFERT TURISTIC
Srbtoarea nvierii Domnului la Mnstirea Neamului
11 - 18 aprilie 2012
Programul aciunii:
11 aprilie: primirea turitilor n pensiuni turistice din
reeaua B&B Neam
- sear informativ i cin (de post) n cadrul familiei
gazd
12 aprilie: vizitarea oraului Tg. Neam i a principalelor
obiective turistice din ora (Cetatea Neam, construit
de Petru I Muat n sec. al XIV-lea i Casa muzeu Ion
Creang Humuleti)
13 aprilie: - vizitarea mnstirilor Agapia i Vratic renumite
prin pictura lui Grigorescu i mormntul Veronici
Micle
- vizitarea atelierelor meteugreti din incinta
mnstirilor
14/15 aprilie: participare la Slujba de nviere de la
Mnstirea Neamului
- masa de nviere n cadrul familiei gazd
vizitarea expoziiei de icoane vechi i ou
ncondeiate de la Casa Culturii Ion Creang din Tg.
Neam
19
gazd
Servicii asigurate:
- 6 cazri (cu mic dejun inclus) n pensiuni B&B din Neam
confort**=
48E;confort*** = 72 E
- mas festiv de nviere = 6 E
= 6E
- servicii de ghid nsoitor = 12 E = 12 E
= 66 E
comision 12%=
TOTAL =
= 90 E
8 E = 10 E
74 E = 100 E
20
ANEXA 5
TRANSILVANIA
Un tinut
legendar
21
Transilvania este de departe cea mai romantica provincie romaneasca. Chiar numele ei starneste
imagini ale piscurilor muntilor inaltandu-se la cer deasupra vailor impadurite si a paraurilor
cristaline, imagini ale bisericutelor din lemn cu acoperisuri inalte, imagini ale castelelor legendare si
amintiri dintr-o istorie zbuciumata.
Transilvania este totodata o regiune cosmopolita unde diversitatea etnica a determinat o
diversitate culturala cu ridicat potential de atractie turistica.
PROGRAMUL EXCURSIEI
Perioada : 18-22 IUNIE durata 5 zile, nr.turisti 40+1+1..
Itinerarul: Tg Neamt-G-Humorului-Campulung Moldovenesc-V Dornei-BistritaCluj Napoca-Alba Iulia-Deva-Hateg-Orastie-Sibiu-Medias- Brasov- Sighisoara
-Tg Mures-Sovata- Cheile Bicazului-Piatra Neamt-Tg Neamt ( 1400 km ).
Plecarea ( localitatea, data, ora)..Tg. Neamt,.18 iunie ora 8:00.
Sosirea (localitatea, data, ora).Tg. Neamt .22 iunie ora 20:00.
ZIUA I etapa : Tg Neamt-G Humorului-Campulung Moldovenesc-V DorneiBistrita
Obiective vizitate:
- M. Voronet.
-Muzeul Lemnului din Campulung
-Statiunea Vatra Dornei
Servici asigurate:
Mic dejunCina- Rest Coroana
Cazare-Hotel Coroana
Servicii asigurate:
Mic dejun- Rest Coroana
Cina- Rest Cetate
Cazare Hotel Cetate
Servicii asigurate:
Mic dejun-Rest Cetate
Cina-Rest Capitol
Cazare-Hotel Capitol
22
Obiective vizitate :
Obiective vizitate:-Poiana Brasov
-Sighisoara medievala
-Sarmizegetusa
-Statiunea Sovata
-Salina de la praid
Servicii asigurate:
Mic dejun-Rest Capitol
Cina-Statiunea Sovata
Cazare-Statiunea Sovata
Servicii asigurate:
Mic dejun-Statiunea Sovata
CinaCazare-
Pogramul Excursiei-detaliat
Ziua I:18.06.2012
-08:00-08:30
-08:30-09:30
-09:30-10:30
-10:30-12:00
-12:00-13:00
-13:00-15:00
-15:00-16:30
-16:30-17:30
-17:30-19:00
-19:00-19:30
-19:30-21:00
-21:00-22:00
-22:00-08:00
imbarcare in autocar
deplasare la Voronet
vizitaea manastirii Voronet
deplasare la Campulung
vizitarea muzeul Lemnului din Campulung
pauza pentru masa de pranz
deplasare la V. Dornei
vizitarea statiunii V.Dornei
deplasae la Bistrita
formalitati de cazae la Hotel Coroana (Bistrita)
servirea cinei la Rest. Coroana
program liber la dispozitia turistilor
cazae la Hotel Coroana
Ziua II:19.06.2012
-08:00-09:00
-09:00-11:00
-11:00-13:00
-13:00-15:00
-15:00-16:00
-16:00-17:00
-17:00-19:00
-19:00-19:30
-19:30-21:00
Ziua IV:21.06.2012
-08:00-09:00
-09:00-12:00
-12:00-13:00
-13:00-15:00
-15:00-17:00
-17:00-18:00
-18:00-18:30
-18:30-20:00
-20:00-20:30
-20:30-22:00
-22:00-24:00
-24:00-09:00
ZiuaV:22.06.2012
-09:00-10:00
-10:00-12:00
-12:00-15:00
-15:00-16:00
-16:00-19:00
-19:00-20:00
24
Analiza de pret
I.
Denumirea excursiei :
Circuit turistic in Transilvania -,, Transilvania un tinut
legendar,
perioada 18-22 iunie 2012, grup minim : 40 + 1 + 1 personae.
II.
Extras din program Tg. Neamt-Bistrita-Alba Iulia-Sibiu Brasov
Sighisoara Sovata - Tg. Neamt
III.
Beneficiar : Colegiul Teh. I. Creanga Tg. Neamt
IV.
Calculatia pretului de vanzare
N
r
cr
t
1
2
3
4
5
6
Articole de
calculatie
Cheltuieli directe
Elemente
de cheltuit
Elemente
de calcul
Valoarea lei
Per turist
totala
Masa(demip
en)
Cazare(4
nopti)
Transport(1
400 km)
Cheltuieli
culturale
Cheltuieli
organizator
Cheltuieli
ghid
4 dem*50
200
8.000
4 cz*30
120
4.800
1400*2/km
70
2.800
Bilete
muzee
-
10
400
320
25
Cheltuieli
sofer
Alte
cheltuieli
8
9
1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
8
-
320
416
-
16.640
-
Comission
4,16
166,40
0,79
31,61
416,95
16.837,01
417
16.608
10%
26
Data 02.05.2012
Intocmit:
Prezenta autovehicul
Traseu de parcurs
Data
Ora
Locul
17.06
08:oo
P. Neamt
22.06
20.00
Tg.Neamt-G.Humorului-V.DorneiBistrita-Cluj
Napoca-Campia
Turzii- Alba Iulia-Deva-HategSibiu-Medias-Fagaras-BrasovSighisoaa-Tg
Mures-SovataGheorghieni-Cheile
Bicazului-P.
Neamt-Tg. Neamt
Km
1400
P. Neamt
Sef compartiment,
27
DECONTUL EXCURSIE
Itinerar:Tg Neamt-G. Humorului-Campulung Moldovenesc-V. Dornei-BistritaDej-Campia- Turzii-Alba Iulia-Deva-Hateg-Orastie-Sibiu-Medias-FagarasBrasov-Sighisoaa-Tg Mures-Sovata-Gheorghieni-Cheile Bicazului- P Neamt-Tg
Neamt Nr.turisti
40+ 1+1
Perioada
18-22 iunie 2012
28
Specificatie
Cheltuieli/ documente
Suma
Transport autocar
2800
1260
1260
840
1260
1260
840
1260
1260
840
1260
1260
840
Cheltuieli directe
16,640
400
166.40
29
31.61
16.608
Din oseaua principal ce duce la Mnstirea Neam, un drum lateral ne conduce pe Dealul
Vovideniei, ntr-un cadru natural fermector, la casa unde a poposit i a creat opere literare marele
nostru scriitor Mihail Sadoveanu. Aici este amenajat Muzeul Memorial Mihail Sadoveanude la
Mnstirea Neam.
Muzeul pstreaz ambiana de epoc i expune obiecte memoriale: portretele prinilor,
30
portret i bust ale scriitorului, o icoan din secolul al XVIII-lea, o mas florentin, un ah de filde,
pianul, sabia de samurai, obiecte de vntoare i pescuit; cri ("Biblioteca roz" - 75 volume), ediii
princeps (61); volume de documente istorice de la 1500.
Program de vizitare: zilnic 9-17 ( oct.-martie); 10-18 (aprilie-sept.); luni - inchis
cultural-istoric
Monumentul Vntorilor de munte este situat n partea de nord-est a oraului Trgu Neam,
pe o larg teras, creat artificial n 1936 pe Culmea Pleului, la o altitudine de 491 m, cam cu 100
m deasupra oraului, pentru a putea fi observat cu uurin de la distane mari. Acest monument a
fost ridicat la Trgu Neam, deoarece aici, n iarna anului 1916 i primvara anului 1917, pe
povrniurile Culmii Pleului, s-au instruit primii lupttori vntori de munte, muli dintre ostaii
acestui batalion fiind din zon.
Monumentul-mausoleu a fost inaugurat la 29 iunie 1939, n cadrul unei ceremonii solemne la
care a participat regele Carol al II-lea, prim-ministrul Armand Clinescu, precum i numeroi
generali, ofieri superiori ai corpului de armat al vntorilor de munte i oficialit i ale jude ului
Neam.
De la Monument, coborm cca 2 km. pe strada Bile Oglinzi, apoi prin centrul oraului, pe b31
cultural-religios
Obiective turistice : Mnstirea Vratec, Mnstirea Agapia, Mnstirea Agapia din Deal, Schitul Sihla,
Schitul Daniil Sihastru
Durata : o zi ; km. 60
Mijloace de transport : auto personal, atelaje trase de cai ( trsur sau sanie ), biciclete de teren
pentru grupuri de turiti tineri, mijloace combinate ( auto + drumeie );
Descrierea traseului : plecm de la Trgu Neam pe DN 15 C spre Piatra Neam i dup 12 km.
ajungem la satul mnstiresc Mnstirea Vratec. Este cea mai mare mnstire de maici din
Romnia, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, fondat de maica Olimpiada n anul 1785.
La Vratec, locuitoarele statornicite pe aceste locuri n secolele trecute, i-au gsit adpost n
case ridicate n stilul rnesc, caracteristic zonei i vremii, care confer aezrii aspectul de sat
mnstiresc.
n cimitirul bisericii Naterea Sf. Ioan Boteztorul de la Vratec i-a gsit linitea sufletului
i poeta Veronica Micle.
De la Vratec, trecnd prin satul Filioara ajungem la Mnstirea Agapia care
este aezat pe valea prului Agapia i este strjuit din toate prile de muni nali
cu piepturi abrupte i pduri seculare, iar jos, de livezi i grdinie cu flori ce
mpodobesc casele i curile clugrielor constituind un peisaj foarte pitoresc.
Legenda mnstirii Agapia este legat de schitul Agapia Veche situat la 2 km. de
mnstire, ridicat din lemn de ctre sihastrul Agapie mpreun cu civa ucenici ai si
la jumtatea secolului al XIV-lea . De la acest sihastru, ntemeitor de schit, mnstirea
i-a primit frumosul nume de Agapia .
Faima de care se bucur Mnstirea Agapia se explic i prin existena aici a
picturilor murale interioare , executate de Nicolae Grigorescu n perioada 1858-1860.
La 2 km nord se afl Mnstirea Agapia din Deal cu hramul Schimbarea la
Fa, cu ctitorii succesive din sec. XIV-XVII ale sihastrului Agapie, domnitorului Petru
Rare i a Doamnei Anastasia, soia lui Gheorghe Duca-Vod. A fost reconstruit
integral din brne groase de brad ntre 1990-1994 pstrndu-se doar turnul clopotni.
De aici, pe crri de munte, se poate ajunge la Schitul Sihla i la mnstirile
Secu i Sihstria. Se poate ajunge la Sihla si cu maina din spatele Mnstirii Agapia,
parcurgnd un drum forestier de 8 kilometri, iar cei care vor s ajung pe jos, de la Agapia
din Deal pot continua traseul spre Sihla, pe coama muntelui.
32
Traseul turistic 5 :
Parcul Natural Vntori Neam, este o arie protejat constituit n anul 1999, cu statut de
parc natural, destinat protejrii motenirii naturale, spirituale i culturale a zonei, gospodririi
durabile a pdurilor, conservrii peisajului i tradiiilor locale, reintroducerii zimbrului n arealul su
natural i ncurajrii turismului bazat pe aceste valori. Asezat pe raza comunelor Cracaoani, Agapia,
Vntori, a orasului Trgu Neam si a staiunilor Blteti i Oglinzi, Parcul Natural Vntori Neam
este de o frumusee unic, cu un peisaj pitoresc deosebit.
Pdurea de argint este situat pe teritoriul comunei Agapia lng sediul Ocolului Silvic
33
Vratec, pe terasa inferioar a prului Topoliei, la altitudinea de 540 m. Pdurea de argint este un
arboret de mesteacn, avnd arborii cei mai btrni cu vrsta de peste 100 ani ,dar pdurea este
completat si cu arbori de 20 si 50 ani. Are o suprafata de 2,4 ha, fiind o rezervaie de tip mixt,
forestier si peisagistic.
Face parte din Parcul Natural Vntori Neam. Consacrat n literatura romn: ".De treci
codrii de aram, de departe vezi albind/i-auzi mndra glsuire a pdurii de argint." (Mihai
Eminescu - "Clin - file din poveste").
Codrii de aram sunt situai n comuna Agapia, pe dealul Filiorul, la o
altitudine cuprins intre 550 si 650 metri si are o suprafa de 21 ha. Este alcatuit, n
cea mai mare parte, din gorun, alturi de acesta aici fiind inventariate alte cca. 300
specii de plante. Cei mai n vrst arbori au peste 135 ani.
Pe la asfinit, poi admira, sub lumina razelor de soare, vzduhul tmiet descris de
marele poet romn, Mihai Eminescu n Clin file din poveste.
ANEXA 6
Tari origine turisti nerezidenti, total sosiri in perioada 2003-2010
(Sursa: DRS Neamt)
Israel
19,7%
Alte tari
19,9%
SUA
2,2%
Reg.Unit
2,5%
Italia
15,8%
Moldova
2,7%
Olanda
3,0% Austria
4,5%
Spania
8,2%
Frana
9,4%
Germania
12,1%
34
Italia
21,06%
Alte tari
22,63%
Olanda
2,58%
Moldova
2,59%
Reg.Unit
2,89%
SUA
Spania
3,01%Austria
4,36% 5,89%
Frana
7,49%
Germania
10,90%
Israel
16,61%
ANEXA 7
CIORBE SUPE
35
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Salata
Salata
Salata
Salata
de
de
de
de
ANEXA 8
PIATRA-NEAM I MPREJURIMI
Piatra-Neam, una dintre cele mai pitoreti aezri ale rii, supranumit
adesea "Perla Moldovei", este nu numai centrul administrativ al judeului, ci i
capitala istoric a unui strvechi inut romnesc, calitate ce i-o confer
vechimea sa bimilenar. Amintit nc de la sfritul sec. al XIV-lea printre alte
trguri ale Moldovei, este locul unde tefan cel Mare i va ridica - n a doua
jumtate a veacului urmtor - curte domneasc i biseric, ce constituie i
astzi nepreuite podoabe ale oraului, judicios integrate arhitecturii moderne
i ambianei noilor construcii.
SCHITURI I BISERICI
ALTE OBIECTIVE
Biserica Domneasc
Biserica Drmneti
Biserica "Sf. Neculai"
Schitul Draga (Cozla)
Biserica din Vleni
Schitul Doamna
Biserica din Sarata
Biserica din Vntori
Cetatea Btca Doamnei
Curtea Domneasc
Turnul clopotni
Casa memorial Calistrat Hoga
Casa Paharnicului
Sinagoga
37
Casa Ivacu
Primul gimnaziu
Casa Albu
Casa Hausschild
Casa Menzilului Potei
Spitalul vechi
VALEA BISTRIEI
MNSTIRI SCHITURI I BISERICI
Valea Bistriei este zona cu cele mai numeroase monumente. La distane
relativ mici se succed aezminte cu un bogat trecut istoric, multe dintre ele
ctitorii domneti, alturi de construcii modeste, rod al unor strdanii de obte,
care nu copleesc prin monumentalitate dar ncnt prin simetrie i printr-un
dezvoltat sim al proporiilor.
Mnstirea Bistria
Mnstirea Bisericani
Mnstirea Buhalnia
Mnstirea Duru
Mnstirea Pngrai
Mnstirea Petru Vod
Mnstirea Tarcu
Biserica din Valea Bradului
Biserica din Bistricioara
Biserica din Chirieni
Bisericile din Poiana Largului
Biserica din Coroiu
Biserica din Frcaa
Biserica din Galu
Biserica din Grinie
Biserica din Ceahlu
Palatul Cnejilor
PIATRA-NEAM - RZBOIENI
Cuprinde monumente mai puin cunoscute, realizate n general din piatr
i crmid, dar i din lemn. Monumentele religioase precumpnesc, desigur, i
n aceast zon, dar nu cu exclusivitatea celor de pe Valea Bistriei. n general,
restaurrile i modificrile ulterioare au afectat puritatea stilistic a
construciilor, fr ns a le diminua valoarea.
SCHITURI I BISERICI ALTE OBIECTIVE
Biserica din Crligi
Biserica din Coneti
Biserica din Gura Vii - Girov
Biserica din Hlpeti
Biserica din erbeti
38
ZONA ROMANULUI
Cu un mare numr de monumente, majoritar religioase, n aceast zon
predomin construciile de zid, capabile a servi la nevoie i n scopuri
defensive. Bisericile din ora sunt concepute la proporii impresionante, cu
multe accesorii constructive i tendine de ecletism stilistic. n satele din jur
apar destul de frecvent bisericile - capel, caracterizate de o mai mare precizie
constructiv i mai mult sobrietate, o mai larg folosire a elementelor specific
moldoveneti. Edificiile laice sunt reprezentate mai ales de reedinele unor
foste personaliti ale vechiului ora, de unele construcii civile de interes
public i de cele dou ceti medievale.
ZONA ROMANULUI
OBIECTIVE DE CULT
Biserica din Blneti
Biserica din Bozienii de Sus
Biserica din Budeti
Biserica din Doljeti
Biserica din Dulceti
Biserica din Miron Costin
Biserica din Sagna
Biserica din Secuieni
Biserica din Trifeti
Biserica din Vleni
Complexul Episcopial Roman
Biserica "Precista Mare"
Biserica "Precista Mic"
Biserica Alb ("Sf. Voievozi")
Biserica Armeneasc
Biserica "Sf. Nicolae"
OBIECTIVE LAICE
Casa Iohann Simeon Brukner
Casa Nevruzzi
Casa vornicului Done
Cetatea Muatin
Cetatea Nou a Romanului
Spitalul Vechi din Roman
Conacul de la Gdini
PIATRA-NEAM - TAZLU - COSTIA
OBIECTIVE DE CULT
OBIECTIVE LAICE
Ocup partea sudic a judeului, n care monumentele cu valoare istoric
sau arhitectural deosebit devin tot mai rare. Punctul de atracie al acestei
zone rmne, indiscutabil, ansamblul fostei Mnstiri Tazlu, dar nu poate fi
ignorat nici biserica din Roznov, apariie insolit n peisajul arhitectonic al
40
Principalele atractii ale judetului Neamt sunt: Cheile Bicazului, Manastirea Agapia,
Manastirea Neamt, Manastirea Varatec, Muzeul memorial "Ion Creanga" Humulesti, Ceteatea
Neamtului, Manastirea Bistrita.
Cheile Bicazului, chei in Carpatii Orientali, pe valea raului Bicaz, facand legatura intre
Transilvania si Moldova, are lungimea de 8 km (de la Lacu Rosu pana la satul Bicazul Ardelean).
Cheile Bicazului sunt strabatute de o sosea serpentina si atrag prin frumusetea lor numerosi turisti.
XVII-lea, hatmanul Gavril, fratele lui Vasile Lupu, si doamna sa, Liliana, inalta la Agapia
din Vale, in 1642, manastirea Agapia.
42
maturizarea stilului arhitectonic moldovenesc, inchegat in timpul lui Stefan cel Mare.
Fatadele bisericii sunt acoperite cu decorul caracteristic ctitoriilor acestui voievod:
ferestre gotice, frize de discuri smaltuite, colorate in verde, galben, brun.
In gropnita - camera mormintelor care apare pentru prima data la aceasta
biserica - se afla mormntul lui Stefan al II-lea, fiul lui Alexandru cel Bun si unchiul lui
Stefan cel Mare.
Comorile de arta gazduite de manastirea Neamtului stau dovada intensei
activitati artistice si culturale desfasurate aici de-a lungul veacurilor. Aici si-a etalat
talentul Gavril Uric, cel mai de seama reprezentant al miniaturii moldovenesti din
secolul al XV-lea. Primul sau manuscris cunoscut, datat 1429 se pastreaza in Biblioteca
Bodleiana din Oxford (Marea Britanie). Maestrilor din acest important centru de
caligrafi si miniaturisti Stefan cel Mare le-a facut porunca pentru multe din cartile cu
care a inzestrat ctitoria sa de la Putna. In chiliile manastirii, cronicarul Macarie a
alcatuit cronica domniei lui Petru Rares, iar Eftimie, cronica domniei lui Alexandru
Lapusneanu.
Traditia carturareasca a manastirii Neamt apune in secolele al XVII-lea si al
XVIII-lea, pentru a renaste la inceputul secolului urmator, cnd mitropolitul Veniamin
Costachi infiinteaza o tipografie. In muzeul manastirii se pastreaza tiparnita cu care, in
1807, s-au tiparit primele carti. Manastirea Neamt a ajuns sa adaposteasca o vestita
biblioteca ce numara peste 600 de ani de existenta. Printre cele aproape 11000 de
volume, multe sunt carti rare, unele fiind primele tiparituri din tara. Dintre odoarele de
pret ale manastirii se detaseaza catapeteasma fostei biserici din Cetatea Neamt, ca si
icoana lui Nicolae Grigorescu "Fuga din Egipt".
Manastirea Varatec
44
Printre ctitorii acestui asezamant nu aflam nici nume voievodale si nici pe cele ale unor
mari dregatori ai tarii. Traditia pomeneste numele Maicii Olimpiada, calugarita in fostul Schit
Topolita din apropierea Varatecului si venita apoi de la Schitul de maici de la Durau, care, intre anii
1781-1785, intemeiaza o mica isihie in poiana Varatec, cumparata de la padurarul Ion Balanoiu.
Abia incheiata zidirea noii biserici (in 1812) si manastirea trece prin grelele incercari ale
anului 1821: odoarele sunt jefuite, calugaritele izgonite sau ucise si insasi Maica Olimpiada a scapat
cu mare greutate "de sabie" fiind adapostita la Manastirea Secu, unde a participat direct la
terifiantele momente petrecute acolo.
In anul 1900 un puternic incendiu mistuie cea mai mare parte a chiliilor, arzand si
acoperisul bisericii mari impreuna cu cele doua turle de lemn care se adaugasera ulterior, si care nu
au mai fost refacute. Actualul complex de cladiri din incinta manastirii Varatec s-a construit dupa
incendiul din 1900, doar zidul inconjurator - ridicat intre 1808-1812 - pastrandu-se in forma sa
initiala.
Casa memoriala "ION CREANGA" din Humulesti
Construita in 1830 de catre Petrea Ciubotariul, bunicul marelui povestitor, casa
in care s-a nascut si a copilarit Ion Creanga a fost amenajata ca muzeu in anul 1951.
Devenita unul dintre cele mai vizitate muzee memoriale, aceasta reprezinta,
dincolo de semnificatia sa istorico-literara si sentimentala, un produs cert al
arhitecturii populare specifice perioadei si ariei etno-culturale in care se incadreaza.
45
Sub acoperisul larg de dranita, peretii durati din barne groase peste care s-a
asternut un strat de lutuiala, delimiteaza o singura incapere cu ferestre inguste si o
tinda unde abia puteai sa te invarti. Intrarea scunda este adapostita de ploile repezi
printr-o prispa lata de cateva palme, iar in spatele casei un acoperamant de scanduri
cu panta repede protejeaza mai multe obiecte gospodaresti si unelte agricole cu certa
valoare etnografica
Exponatele prezentate sunt caracterizate de simplitatea, bunul simt si
modestia proprie taranului moldovean, generand un puternic sentiment de piosenie,
nu numai pentru ceea ce reprezinta ele fata de amintirea lui Ion Creanga, ci pentru ca
ele sunt marturii autentice ale traditiei populare a locuitorilor din aceasta parte a tarii.
Cetatea Neamt a fost construita in timpul lui Petru I Musat (1375-1391), in
perioada consolidarii statului feudal Moldova. Prima atestare documentara dateaza din
1395, anul in care regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, inainte de a fi infrant de
ostile lui Petru I Musat la Hindau (azi Ghiodaoani, jud. Neamt), emite un act de
cancelarie ante castrum nempch. In forma sa initiala, compunandu-se doar din fortul
central ce inchidea o incinta strajuita de cele patru turnuri de la colturi, Cetatea Neamt
si-a indeplinit cu bine atributiile pana la mijlocul secolului al XVI-lea, cand au inceput
sa fie folosite mai mult armele de foc.
46
Manastirea Bistrita se afla in satul Bistrita, comuna Alexandru cel Bun la 8 km de Piatra
Neamt si a fost zidita la 1406 de catre Alexandru cel Bun, care a inzestrat-o cu sate, mosii si odoare
scumpe. Stefan cel Mare a zidit un turn-paraclis ce se pastreaza pana astazi, fiind cel mai vechi
edificiu din incinta actuala. In 1546, Petru Rare a renovat manastirea si a construit un zid
imprejurul ei. Tot el i-a daruit satul Mojestii cu tot cu venitul produs de acesta. La 1554, Alexandru
Lapusneanu a renovat manastirea complet.
Manastirea Bistrita are o foarte mare valoare istorica si arheologica. Este zidita in stil
bizantin, bogat ornata avand usa de la intrare pastrata din momentul construirii fiind lucrata cu
multa arta. Clopotnita a fost construita de Stefan cel Mare si Sfant la 1498. Se remarca icoana
Maicii Domnului, daruita de Ana, mama lui Ioan Paleologu, imparatul Constantinopolului. Aici sunt
inmormantai: Alexandru cel Bun, sotia lui Ana, Alexandru - fiul lui Stefan cel Mare, Chiajna - sotia
lui Stefan Lacust, Anastasie - Mitropolitul Sucevei.
47
Lacul Bicaz - la extrema Lacului Bicaz spre localitatea Bicaz se afla barajul construit in
anii 1960 pe valea Bistritei. Satele din jur au fost stramutate in alte zone ale judetului pentru a face
loc lacului de acumulare, dupa care zona a fost inundata de ape creand acest lac ce poate fi vazut si
de pe varful Toaca in zilele senine.
In timpul sezonului turistic se pot face plimbari cu vaporasul si se poate gasi cazare la motelurile si
cabanele din zona.
Lacul Rosu este un lac de baraj natural la altitudinea de 980 metri, in apropierea Cheilor
Bicazului si la circa 26 de kilometri de orasul Gheorgheni. Lacul s-a format in anul 1837 deoarece
in urma ploilor abundente molozul stancos de pe Stanca Ucigasului a alunecat si a blocat paraul
Bicajel. Apa s-a acumulat formand un lac de baraj natural si apa lui iesind trunchiutile goale ale
brazilor de odinioara si in care care se oglindeste Micul Suhard. Numele de Lacul Rosu provine de
la gresia rosieusor dezagregabila transportata de Paraul Rosu ce a vopsit in rosu imprejurimile pana
la lac.
48
Statiunea Lacul Rosu ofera amatorilor de drumetii itinerarii atragatoare: Circuitul Lacului
Rosu, Cheile Bicazului, Varful Suhardul Mic, Varful Suhardul Mare, Varful Ucigasu.
ANEXA 10
49
Reteta preparatului
Materii prime
File de salau
Lapte
Vin alb
Ceapa
Cascaval
Faina
Unt
Galbenusuri
Ciuperci conserva
Smantana
Cartofi
Morcov
piper
sare
UM
Cantitate bruta
pentru 10 portii
Gramaj pentru o
portie produs finit
Kg
l
l
Kg
Kg
Kg
Kg
buc.
Kg
Kg
Kg
kg
Kg
1,250
0,600
0,200
0,100
0,200
0,200
0,300
5
0,250
0,100
0,500
0,250
0,002
Kg
0,030
50
de valoros in hrana
oamenilor, cu precadere a copiilor. Laptele constituie un sistem coloidal fizicochimic foarte complex. El poate fi considerat ca o emulsie sau suspensie de
grasimi intr-o solutie apoasa, care contine numeroase alte substante, dintre
care unele in stare dizolvata, iar altele sub forma coloidala. Laptele proaspat
este usor acid. Fiind un mediu favorabil pentru dezvoltarii microorganismelor,
laptele trebuie pastrat cu o grija deosebita, la temperaturi de refrigerare, in
spatii special destinate.
3. Vinul este o bautura alcoolica otinuta prin fermentarea mustului de
struguri, si este utilizat in bucatarie in scopul imbunatatirii utilitatilor senzoriale
ale produsului. Vinul trebuie sa se prezinte ca un lichid limpede fara sediment,
cu gust, miros si aroma specifica, fara gust de fermentatie
4. Ceapa - face parte din categoria de legumelor bulboase, este
formata dintr-o tulpina foarte scurta, numita disc, pe care sunt prinsi mai multi
muguri, inveliti cu frunze carnoase . La exterior bulbul este acoperit cu frunze
subtiri uscate a caror culoare variaza cu soiul . Ea poate fi consumata in stare
cruda cat si supusa proceselor termice respectiv preparatelor culinare . Ceapa
trebuie sa aiba gust si miros speciific, sa nu prezinte lovituri sau corpuri
straine .
5. Cascaval- se obtine prin oparirea coagulului scurs de zer, urmata
de sarare, framantare, presare si maturare. Este o branza cu consistenta tare.
51
comestibila
constituie
tuberculii,
parti
ingrosate
ale
Prezentare si servire
Se serveste imediat dupa preparare in stare calda, alaturi de garnitura de
legume natur cu decor adecvat si felii de lamaie.
54
FLAMBAREA
Tratarea termica sa anumitor preparate si flambarea lor la masa clientului implica solide cunostinte culinare
si multe indemanare.
Intr-adevar un preparat flambat trebuie sa fie nu numai un regal gastronomic,dar si un spectacol din punct
de vedere al pregatirii si prezentarii,care nu poate fi improvizat.
Pentru flambat avem nevoie de:
Carucioare speciale pentru flambat,care sa functioneze perfect
Un set de tigai de toate dimensiunile din cupru argintat
Sticle cu diferite bauturi alcoolice
Diverse ingrediente ce se folosesc la diferite preparate care se flambeaza
Flambarea se face cu coniac sau whisky.Nu se recomanda aprinderea alcoolului cu chibritul sau bricheta ci,
aplecand putin tigaia ,se aprinde de la flacara.
Alcoolul nu se toarna direct din sticla,ci se pune cu ajutorul unei linguri pe preparatul de flambat.
Nu trebuie prea mult alcol,calitatea preparatului nu depinde de cantitatea acestuia,un singur paharel (o
lingura )este considerat de ajuns.Pentru reusita operatiei,alcoolul trebuie sa fie in intregime consumat de
flacara.
Nu este rentabil sa se pregateasca (flambeze) un preparat pentru o singura persoana.
Flambarea clatitelor-crepes Suzette
55
Crearea delicatelor clatite Suzette se atribuie, in general, lui Dugnol, sef de sala al faimosului restaurant
Bignon din Paris.Dupa Larousse Gastronomiquear fi datorate lui Escoffier.Unii pretind ca au
fostinventatein 1897,de Joseph,proprietarul restaurantului Marivaux din Paris.Oroginea lor nu s-a clarificat
inca.
Mareriale necesare
Gheridon cu fata de masa si napron
Spirtiera sau resou in partea stanga
Presaratoare pentru zahar
Tigaie de forma ovala
Un tacam de serviciu
Un bol de argint sau vas de Jena
Presa de lamaie(storcator)
Un cleste de zahar
Se pune tigaia pe resou;se lasa sa se incalzeasca cateva clipe.Se pune la topit o bucata de untSuzettedin
cel obtinut(evitandu-se sa se colorize).
Se pune o clatita in tigaie,se impregneaza (inmoaie) bine, amestecand pe fiecare fata.
Se impatureste in doua,apoi in patru apoi se lasa la marginea tigaii.
Se procedeaza la fel pentru celelalte.O data terminata operatiunea se aranjeaza frumos in tigaie.Se adauga
untul ramas,se intorc de mai multe ori clatitele in acest amestec,pentru a le face mai untoase si rumenite.
Se flambeaza cu coniac si se presara zahar farin
Se servesc in farfurie desert calda,cu lingura si furculita desert.
ANEXA 11
57
Croaziere
Pentru cei ce iubesc luxul si, deopotriva, aventura, pentru cei ce calatoresc singuri sau impreuna cu
familia, pentru proaspat casatoriti sau pentru cei varstnici, croaziera are ce le oferi: cabine si restaurante
luxoase, activitati la bord si la tarm dintre cele mai variate, spatii de fitness si relaxare, cluburi pentru
copii, sali de bingo si cazinouri, piscine, magazine, cinematografe, animatori, spectacole live si multe
altele...
58
1.
ANEXA 14
Analiza SWOT a Pensiunii turistice LIDO
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
Atracii turistice importante
1. Nu exista o preocupare mai
1.
(
Curtea
Domneasca
si
Turnul
pentru
informatii
National
Ceahlau,
Casa
Creanga,
Manastirea
turistice
utile
de
turistilor,
Neamt,
M-rea
Agapia,
apropierea pensiunii.
Bistrita,
Manastirea
2. ntrzierea
efecturii
unor
noi
segmente
importante - DN 15 A, DN 15 B, DN 15
elaborarea
dezvoltare;
transmiterea
Cetatea
Neamt.).
2.
eficienta
cu
orase
importante
ca
unor
de
clienti
strategii
si
de
4.
Lipsa
moderne
care
personalului
unor
specialitati
clienti
stabili
unui
care
din
segment
asigura
in
productia
pentru
asigurarea
mare
asigure
amplu de modernizare.
de unei
agricol
sa
tehnice
dotari
culinara;
5.
5. Experienta
unor
parte
din
pentru
accesarea
proiectelor
structurale.
materia prima
8.
59
centre
de informare
productia culinara.
turistic;
i promovare
9. Sisteme de informare i
semnalizare
turistic
insuficient
dezvoltate;
1.
OPORTUNITATI
Oferta din partea agentiilor de
turism
tur-operatoare
incheierea
de
contracte
1.
AMENINTARI
Prelungirea crizei economice
pentru
pentru
2.
3.
Existenta
cadrului
general
3.
Schimbarea
preferintelor
destinatii turistice;
4.
Introducerea
din
partea
60
ANEXA 18
61
CHESTIONAR
Bun venit!
V mulumim c ai ales Pensiunea turistica LIDO i sperm c ai avut
un sejur plcut.
Ne dorim s fim la nlimea ateptrilor dvs. i v solicitm cteva minute
pentru completarea rubricilor de mai jos.
Aceste ntrebri ne ajut s aflm mai multe despre dorinele dvs. aa
nct TOATE rspunsurile sunt FOARTE importante pentru noi.
Nume si Prenume:
Nr. camer:
Perioada Vizitei
Sosire:
Plecare:
Domiciliul stabil :
Adresa:
Telefon:
Prin ce surse de informare ati ales pensiunea noastra ?
Internet
Agenie
Companie
Pres scris
Altele
Cu ce ai cltorit?
Autoturismul
Autocarul
Microbuzul
Turism
Altele
SERVICIILE NOASTRE
Personal recepie
Amabilitate:
Excelent | Bun
| Satisfctor | Nesatisfctor
62
Operativitate:
Excelent | Bun
| Satisfctor | Nesatisfctor
Detalii:
Camera
Confortul:
Excelent
| Bun | Satisfctor
| Nesatisfctor
Curenia:
Excelent
| Bun | Satisfctor
| Nesatisfctor
Detalii:
Minibar
Diversitatea:
Excelent
| Bun | Satisfctor
| Nesatisfctor
Calitatea produselor:
Excelent | Bun | Satisfctor
Detalii:
Micul Dejun
Varietate:
Excelent | Bun | Satisfctor
Calitate:
Excelent
| Nesatisfctor
| Nesatisfctor
| Bun | Satisfctor
| Nesatisfctor
Detalii:
Personal restaurant
Amabilitate:
Excelent | Bun | Satisfctor
| Nesatisfctor
Eficien:
Excelent
| Bun | Satisfctor
| Nesatisfctor
| Bun | Satisfctor
| Nesatisfctor
Diversitatea meniului:
Excelent | Bun | Satisfctor
| Nesatisfctor
Detalii:
Prnz / Cin
Gust:
Excelent
Detalii:
V-ar plcea s revenii la Pensiunea turistica DUMBRAVA MINUNATA?
63
Da
| Poate
| Nu
Numii un angajat care a fost pe msura ateptrilor dvs.. Descriei situaia la care facei referire.
Alte precizri i comentarii. Ce putem face n plus pentru dvs.?
Prin declararea datelor personale, ntelegem acordul i permisiunea dvs..
pentru viitoare contactri la adresele furnizate. Informaiile coninute n acest chestionar rmn
CONFIDENIALE.
Anexa 18 Chestionar pentru turistii cazati in pensiune
64
Statiunea Baltatesti
Ceahlau
Durau
Durau
Durau
Durau
Piatra-Neam
Piatra-Neam
Piatra-Neam
Roman
Roman
Piatra Neam
Roman
Dumbrava Roie
Roman
Roman
Piatra Neam
Roman
Piatra Neam
GOSPODINELOR
Restaurant UNION
Hotel DOINA
Hotel OZANA
Hotel CASA ARCASULUI
Hotel OGLINZI
Hotel SPORT
Restaurant CENTRAL
Piatra Neam
Targu Neamt
Targu Neamt
Targu Neamt
Targu Neamt
Targu Neamt
Targu Neamt
65