Sunteți pe pagina 1din 44

R.H.

BATINAS

V. SOROCOVSCHI

RESURSELE DE APA POTENTIAL SI


VALORIFICARE TURISTICA
CURS ANUL I

C. 1. NOTIUNI INTRODUCTIVE
POTENTIALUL TURISTIC
Definitie: Potentialul turistic cuprinde toate posibilitatile oferite de mediul
natural si social pentru dezvoltarea activitatilor turistice.
Potentialul turistic e format din:
1. Potentialul natural cuprinde relieful, clima, apele.
2. Potentialul antropic cuprinde tot ce a construit omul de-a lungul istoriei
si pana in prezent.
1.2. ROLUL RESURSELOR DE APA IN STIMULAREA SI
DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR TURISTICE
In zonele turistice, cantitatea de apa folosita e mult mai mare decat cea folosita de
localnici. Exista si un volum suplimentar de ape uzate care tebuie evacuate.
Resursele de apa sunt variate si fiecare ofera posibilitati diferite de folosinta in
cadrul activitatilor turistice prin dezvoltarea tipurilor diferite de turism. Se poate
exemplifica prin:
Apele subterane sunt folosite in scopuri balneare/terapeutice
Raurile au mare importanta peisagistica
Lacurile au valoare peisagistica si balneologica
Ghetarii au atat valoare peisagistica, dar se pot folosi si pentru sporturi de
iarna
Apa marilor si a oceanelor e importanta pentru turismul litoral (cura
heliomarina si talasoterapie)
Toate resursele de apa au si scop de agrement: sporturi nautice, patinaj, schi,
sporturi extreme, etc.
Din punct de vedere al potentialului turistic, resursele de apa trebuie privite sub 2
aspecte:
1. Ca factor de peisaj
2. Modul cum influenteaza organismul uman
2. RESURSELE DE APA
2.1.

RESURSELE NATURALE. CONCEPT SI TIPOLOGIE

Resursele naturale reprezinta mijloacele de existenta oferite omului de


catre mediul inconjurator. Ele trebuie valorificate judicios, pe baza principiilor
dezvoltarii durabile.

CLASIFICAREA RESURSELOR NATURALE


Se clasifica dupa mai multe criterii:
1. Dupa importanta economica: resurse fundamentale (solul, apa, aerul,etc.) si
secundare/auxiliare.
2. Dupa valoarea de intrebuintare: resurse folosite in alimentatie, resurse pentru
producerea energiei, materii prime.
3. Dupa distributia spatiala: resurse extraterestre si ale atmosferei (energia
solara, eoliana), resurse ale hidrosferei (hidroenergia), resurse ale litosferei
(materii prime, solul).
4. Dupa locul de posibila folosinta: transportabile (minereurile, lemnul, gazele)
si netransportabile (solurile, hidroenergia).
5. Dupa gradul de accesibilitater: exterioare (en. solara) si interioare, mai greu
acesibile.
6. Dupa gradul de cunoastere: cunoscute si necunoscute.
7. Dupa dimensiune si durata existentei lor: epuizabile si inepuizabile.
2.2. RESURSELE DE APA. CONCEPT, TIPOLOGIE SI MANAGEMENT
Apa e elementul cel mai raspandit in natura si are rol important in toate
procesele fizice, chimice si biologice.
2.2.1. CONCEPTUL DE RESURSE DE APA
Resursele de apa sunt impartite in sisteme de apa, in functie de repartitia
spatiala si temporala a apelor din natura. Ele trebuie privite atat din punct de vedere
cantitativ cat si calitativ.
2.2.2. TIPOLOGIA RESURSELOR DE APA
In natura apa executa un permanent circuit intre atmosfera, hidrosfera si litosfera
si astfel apa se regenereaza. Resursele de apa au fost impartite in:
- resurse ale atmosferei sunt apele sub forma de vapori (pana la caderea lor
sub forma de precipitatii).
- resurse ale uscatului sunt apele de la ajungerea precipitatiilor pe uscat, pana
la transportul lor in oceane si mari.
- resurse ale oceanelor sunt apele din oceane si mari.
Exista numeroase criterii dupa care se pot clasifica resursele de apa:
1. In functie de participarea sau neparticiparea la circuitul apei in natura:
regenerabile si neregenerabile.
2. Dupa pozitia pe uscat: resurse de suprafata/superficiale si resurse
subterane.
3

3. Dupa scurgere: regulate/permanente si neregulate.


4. Dupa locul de provenienta fata de un teritoriu: autohtone (provenite din
interiorul teritoriului) si alohtone (provenite din exterior).
Apele regenerabile sunt cele subterane si de suprafata dintr-o regiune. Sunt
acele ape care se reanprospateaza din precipitatii sau din apele limitrofe
regiunii respective. Regenerarea se poate produce in perioade diferite de timp, de la
cteva zile, la 10.000 de ani.
Apele neregenerabile sunt apele care se gasesc la mari adancimi (asa
numitele ape captive), intalnite in zonele aride.
2.2.3. PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI INTEGRAT AL
RESURSELOR DE APA
Una dintre problemele majore ale omenirii in prezent e lipsa apei si degradarea
calitatii ei. De aceea, la conferintele de la Dublin (ianuarie 1992) si Rio de Janeiro
(iulie 1992), au fost facute recomandari statelor cu privire la managementul
resurselor de apa, prin aplicarea a mai multor principii care tin cont de obiectivele
dezvoltarii durabile. Aceste principii sunt:
Principiul de bazin arata ca resursele de apa dulce se gospodaresc pe
bazine hidrografice.
Principiul gospodaririi unitare cantiate-calitate.
Principiul solidaritatii toti factorii implicati in gospodarirea apei sa
colaboreze.
Principiul poluatorul plateste cheltuielile pentru depoluare sa fie
suportate de poluator.
Principiul economic beneficiarul de apa, plateste.
Principiul accesului la apa toti oameni au dreptul egal de a accede la
resursele de apa curate si suficiente, la un pret adecvat.
Aceste principii trebuie integrate hidrologiei turistice pentru valorificarea
optima a resurselor de apa.
2.3.

RASPANDIREA APEI PE TERRA

Suprafata Terrei e formata din uscat in proportie de 29,2% si apa in proportie


de 70,8%. Repartitia apei si uscatului e inegala in cele 2 emisfere. In Emisfera
Nordica, suprafata ocupata de apa reprezinta 61% din emisfera si de aceea se si
numeste emisfera continentala, in timp ce in Emisfera Sudica, apa ocupa 81% din
suprafata si se numeste emisfera oceanica.
Pe latitudine, in Emisfera Nordica, uscatul predomina intre 40 si 70 latitudine.
In Emisfera Sudica, uscatul predomina intre 70 si 90 latitudine, iar intre 30 si 70
aproape ca lipseste. Aceasta distributie neuniforma a apei si uscatului are consecinte

climatice mai ales, in Emisfera Sudica umiditatea fiind mai mare decat in cea
nordica.
In ceea ce priveste suprafata acoperita cu gheata, ea e mai mare in Emisfera
Sudica (Antarctica), 21,6 miliarde km, in timp ce in Emisfera Nordica e doar de
2,34 miliarde km, in Groenlanda.
NOTIUNI:
- regiune exoreica = o regiune de uscat a cror ape au legatura cu Oceanul
Planetar
- regiune endoreica = o regiune de uscat cu scurgere, dar apele nu au
legatura cu Oceanul Planetar
- regiune areica = regiune secetoasa lipsita de scurgere (nu are ape)
Regiunile endoreice reprezinta 20 % din suprafata uscatului si au deficit de apa.
Se poate exemplifica prin: bazinele lacurilor Aral, Ciad, Titicaca, Marea Moarta,
Marea Caspica, etc.
Volumul de apa de pe Terra e de 1,385 miliarde km si e repartizat astfel:
Oceanul Planetar reprezinta 96,5% din totalul apei
Apa din ghetari reprezinta 1,74%
Apa subterana reprezinta 1,70%
Apele curgatoare reprezinta doar 0,0002% din totalul apei
In privinta starii de agregare, repartitia e urmatoarea:
Apa lichida = 98,23%
Apa solida (gheata) = 1,76%
Apa sub forma de vapori (gazoasa) =0,001%
In ceea ce priveste salinitatea, repartitia e urmatoarea:
Apa sarata = 97,5%
Apa dulce care se gaseste in rauri, lacuri, ape subterane si ghetari =2,5%
Din totalul apei dulci d 2,5%, 69,5% se gaseste in ghetari.
Din totalul apelor subterane, 45% sunt utilizabile.
Din totalul resurselor de apa dulce, numai 0,3% se gasesc in rauri, lacuri, mlastini.
Repartitia pe continente a volumului de apa scursa, raportat la km / an, are
urmatoarea ordine: America de Sud, Asia, America de Nord, Europa, Australia.
Volumul scurgerii e legat de conditiile climatice.
Repartitia resurselor de apa pe continente e inegala, cele mai mari fiind in
Asia (32,3%) urmata de America de Sud, America de Nord si Centrala, Europa
si Australia.
3. POTENTIALUL TURISTIC AL RESURSELOR DE APA
3.1. CONSIDERATII GENERALE
Apa, sub diferitele ei forme, are o importanta turistica deosebita si, in acelasi
timp e indispensabila turismului.

3.2. TIPURILE DE POTENTIAL HIDROTURISTIC


Exista mai multe tipuri de potential hidroturistic.
3.2.1. POTENTIALUL PEISAGIISTIC AL RESURSELOR DE APA
Un peisaj ia nastere din diferitele moduri de combinare al elementelor care-l
alcatuiesc (naturale si antropice). Intr-un peisaj geografic, componentele fizice
(relieful, clima, apele) si cele biotice (flora, fauna, solurile) alcatuiesc componenta
peisagistica prin vizibilitate, cromatica (culoare), linii de forta, etc., care ne ofera
imaginea si potentialitatea turistica a unui teritoriu. Pentru succesul activitatilor
turistice trebuie alese acele locuri care au eleminte de peisaj care ies usor in
evidenta.
Peisajele acvatice, adica cele legate de resursele de apa, sunt diversificate: fluvial,
lacustru, deltaic, marin, glaciar, caderi de apa (cascade), etc. Fiecare tip de peisaj
are trasaturi specifice care-l definesc.
3.2.2. POTENTIALUL ENERGETIC SI DINAMIC AL RESURSELOR DE
APA
Potentialul energetic (energia hidraulica/hidroenergia) al resurselor de apa poate
fi valorificat tehnic, economic si chiar turistic. Formele sub care se manifesta energia
hidraulica sunt: energie mecanica (a raurilor, valurilor, mareelor), energie
chimica si energie termica. Energia termica a apelor subterane, marine, lacustre
e valorificata in turism.
Un alt element valorificat in turism e dinamica apelor (valuri, maree, curenti),
utilizata in sporturi nautice si transport pentru agrement.
In ceea ce priveste dinamica raurilor, ea e valorificata in felul urmtor:
Sectoarele din amonte, cu viteza si pante mari sunt folosite pentru sporturi
extrema: rafting, canoeing, hydro-speed.
Sectoarele inferioare, cu ape linistite sunt folosite pentru navigatie,
agrement, pescuit.
In lacuri dinamica apelor se manifesta prin valuri, maree, curenti. Valurile sunt
create de vant, cutremure, etc. Curentii sunt mase de apa in miscare, din cauza
vanturilor, diferentei de salinitate si temperatura.
3.2.3. POTENTIALUL CURATIV SI DE AGREMENT AL RESURSELOR DE
APA
Potentialul curativ se leaga de apele subterane care au calitati curative complexe
din cauza continutului de minerale, gaza sau a caracterului termal (sunt calde).
Potentialul curativ extern e legat de apele de suprafata (lacuri, mari oceane). In
lacuri se gaseste namol sapropelic utilizat in diferite boli. Termalitatea se intalneste

si la unele lacuri sarate prin aparitia fenomenului de heliotermie (incalzirea inegala


a stratelor de apa).
Potentialul de agrement e comun tuturor resurselor de apa prin: sporturi nautice,
pescuit, transport pe apa.
3.3. POTENTIALUL TURISTIC AL APELOR SUBTERANE
Apele suberane sunt reprezentate de apele freatice, apele de adancime, rauri si
lacuri subterane. Tipurile de turism care se dezvolta sunt: turismul medical,
speologic (in pesteri) si cel stiintific.
3.3.1. POTENTIALUL TURISTIC DAT DE CARACTERISTICILE
MORFOLOGICE, MORFOMETRICE SI CANTITTIVE ALE CURSURILOR
(RAURILOR) SI LACURILOR SUBTERANE
Apele subterane ajung la suprafata prin izvoare. Din ele se formeaza raurile si
lacurile. Exista si cursuri (raurile) de apa subterane, precum si lacuri subterane. Ele
se gasesc mai ales in regiunile calcaroase.
Raurile subterane strabat spatiile cavernicole (pesterile), iar de-a lungul lor pot
aparea cascade, lacuri, etc. Dintre cele mai importante cascade subterane din
Romania, amintim:
- Cascada Finala din pestera Sura Mare (M-tii Sureanu), 120 m inaltime (cea mai
inalta).
- Cascada Ventilatorului din pesterea Valea Rea (Platoul Padis din M-tii Apuseni),
82 m.
- Cascada Gavanului din Pod. Somesan.
La nivel mondial amintim:
- In Marea Britanie Fall of Gapping Gill
- In Italia Balma di Rio Martino
Lacurile subterane au marimi diferite. Exemple de lacuri in Romania: Lacul
Mare din Zgurasti (M-tii Bihor), Lacul Tereza din Depresiunea Turda, Lacul de
Cristal (M-tii Bihor).
Pe plan mondial: Dragons Lake (Namibia), The Lost Sea (SUA).
3.3.2. POTENTIALUL TURISTIC AL TIPUTILOR GENETICE DE
IZVOARE
Izvorul e locul de aparitie la suprafata al apelor subterane pe cale naturala.
Putul e locul deschis de catre om pentru aducerea la suprafata a apelor subterane.
Martel a propus folosirea a 3 termeni pentru tipurile de izvoare:
a) Emergenta emergentele sunt izvoare de apa dulce provenite din apele
freatice (apele situate deasupra primului strat impermeabil din sol) sau apele
de adancime (apele situate intre 2 strate impermeabile).
b) Resurgenta resurgentele sunt izvoarele din regiunile calcaroase.
7

c) Exurgenta exurgentele sunt apele vadoase (ape care isi au originea in apele
infiltrate in calcare prin fisuri si ies la suprafata prin falii, adica prin rupturi
ale scoartei).
Izvoarele se clasifica dupa mai multe criterii:
1. Dupa temperatura sunt:
a) Izvoare reci au temperatura mai mica sau egala cu TMA-ul
zonei unde se gasesc.
b) Izvoare calde (termale) au temperatura mai ridicate decat
TMA-ul zonei unde se gasesc. In Romania izvoarele termale au
T de peste 20 C.
Izvoarele calde se clasifica si ele dupa anumite criterii:
- dupa origine sunt de 2 tipuri:
Geotermale provin din apele vadoase (ex. Baile Felix, Baile 1 Mai, langa
Oradea).
Magmatogene sunt tipice zonelor cu activitate vulcanica (ex. Italia,
Islanda, Japonia, etc.).
- dupa temperatura apei se clasifica in 4 categori:
Hipotermale temperatura apei e intre 20-35 C. Se gasesc in Franta, Ialia,
Grecia. In RO, se gasesc in Carpatii Orientali (Baile Tusnad), in Dalurile si
Campia de Vest (Timisoara, Arad, Monesa).
Izotermale temperatura lor e apropiata de cea a corpului, 36-37 C. Se
gasesc in Belgia, Franta, RO (Vata de Jos).
Mezotermale temperatura lor e intre 38-45 C. Se gasesc in Franta, RO
(Baile Felix).
Hipertermale au temperatura mai mare de 45 C. Se gasesc in Cehia,
Germania, Ungaria, Franta, RO (Baile Herculane).
2. Dupa sensul de deplasare a apei spre locul de aparitie, izvoarele pot
fi:
a) Descendente au rezultat in urma unor accidente morfologice. Ele pot
fi descendente: de strat, de vale, de terasa, de grohotis.
b) Ascendente apar in cazul in care apa e prinsa intre 2 strate
impermeabile. Ele pot fi: de strat, arteziene, vocluziene.
3. Izvoare intermitente (nu au apa tot timpul) se clasifica in 2
categorii:
a) Izvoare intermitente calde (gheizerele).
b) Izvoare intermitente reci (izbucurile).
a) Gheizerele (numele vine de la un izvor din Islanda) sunt
circa 1000 pe Glob, cele mai multe fiind in America de Nord
(in SUA in Parcul National Yellowstone, in Asia in Rusia si
China, ininsule ca Java, Sumatra din Indonezia, etc). In Europa
sunt 65 de gheizere, majoritatea fiind in Islande (62). Cele mai
putine gheizere sunt in Africa.Temperatura lor e de 80-85 C.

Structura generala a unui gheizer seamana cu a unui vulcan.


Majoritatea gheizerelor sunt active si erup la un anumit interval
de timp, dar exista si gheizere stinse, adica nu mai erup. Sunt
importante obiective turistice. Ele sunt de 2 tipuri:
Gheizere fantana
Gheizere con
b) Izbucurile, ca si gheizerele sunt importante obiective turistice.
Au si proprietati curative. In RO sunt circa 100 de izbucuri,
majoritatea fiind in zonele calcaroase din M-tii Apuseni si
cateva in M-tii Banatului. Exemple de izbucuri din M-tii BihorVladeasa (M-tii Apuseni): Matisesti, Ursului, Galbenei, Boiu,
etc., in M-tii Banatului: Carasului, Bigar, Fantana de Piatra.
3.3.3. POTENTIALUL TURISTIC DAT DE CARACTERISTICILE
CALITATIVE ALE RESURSELOR DE APA SUBTERANA
Apele suberane au un potential turistic deosebit prin propriertatile lor curative.
Ele contin cantitati mari de saruri si gaze dizolvate in apa care le mineralizeaza si
devin importante pentru tratarea diferitelor afectiuni. Ies la suprafata prin izvoare
naturale sau prin deschideri create de om (puturi). Elementele curative specifice
sunt: fierul, iodul, bromul, arseniul, substantele radioactive, etc., iar dintre gaze
amintim CO2, azot, hidrogen, oxigen. Unele ape sunt si ape minerale termale (sunt
calde).
Izvoarele minerale - sunt izvoarele care au un grad de mineralizare mai mare
de 1g/l sau prezinta elemente rare care le dau anumite calitati curative. Izvoarele
minerale sunt folosite inca din antichitate si, din punct de vedere al apelor,
reprezinta cel mai puternic element de atractie turistica. Afectiunile pe care le
trateaza sunt cele reumatice, cardiovasculare, ale aparatului digestiv si locomotor,
ale rinichilor, etc.
Dupa gradul de mineralizare, izvoarele se impart in 2 categorii:
a) oligo-minerale - au un grad de mineralizare mai mic (0,5g/l).
b) minerale au o cantitate mai mare de saruri dizolvate. Ele se clasifica dupa
continutul de gaze (mai ales CO2=dioxid de carbon) in mai multe categorii:
izvoare carbogazoase simple apar in ariile post-vulcanice
izvoare bicarbonatate carbogazoase pot fi alcaline, cand perdomina
cationii de sodiu si potasiu si teroase, cand predomina cationii de
calciu si magneziu. Se gasesc in zonele vulcanice. Ex. Sapanta, Rodna,
Valea Vinului, etc.
Izvoare bicarbonatate simple se gasesc tot in zonele vulcanice.
Izvoare feruginoase contin fier 10 mg/l.
Izvoare sulfuroase contin cel putin 1 g/l de sulf, calciu si magneziu.

Izvoare sulfatate sunt putin mineralizate si provin de la adancimi


mari.
Izvoare clorosodice contin cantitati mari de sare.
Izvoare iodurate contin cel putin 1 g/l iod si sunt raspandite in
regiunile cu depozite de sare si cu zacaminte de petrol si gaz metan.
In RO sunt multe izvoare minerale, circa o treime din cele care se gasesc la nivel
european.
3.3.4. POTENTIALUL TURISTIC DAT DE CARACTERISTICILE
DINAMICE ALE APELOR SUBTERANE
DINAMICA=MISCARE
Apele subterane se folosesc pentru transport si recreere. Daca pe cursurile
subterane exista cascade si praguri, apele au numai valoare peisagistica.
3.3.5. POTENTIALUL TURISTIC AL HABITATELOR ASOCIATE APELOR
SUBTERANE
HABITAT=ASEZARE
Sunt asezari situate in apropierea izvoarelor cu proprietati curative care au reusit
s se dezvolte din punct de vedere turistic. Multe au denumirea de bai (ex. Baile
Herculane, Baile Tusnad, etc.
3.4.

POTENTIALUL TURISTIC AL APELOR CURGATOARE

Apele curgatoare sunt raurile si fluviile. Ele au mare importanta turistica atat
pentru peisaj (fluvial, deltaic), cat si pentru sporturi nautice, pescuit, recreere, etc.
Cursul unui rau a fost impartit in 3 sectoare:
1. Cursul superior e situat in zona montana si e utilizat pentru sporturi nautice
extreme (rafting, canoeing). Apele aici sunt mai repezi.
2. Cursul mijlociu in zonele de deal si podis.
3. Cursul inferior situat in zonele de campie. Atat acesta cat si cel mijlociu sunt
folosite pentru agrement (inot, pescuit, navigatie) deoarece au apele mai
linistite.
Raurile se varsa in alte rauri, lacuri, mari si oceane, iar varsarile dau nastere la
peisaje deosebite. In plus, de-a lungul raurilor exista o mare varietate de peisaje.
3.4.1. POTENTIALUL RAURILOR DAT DE PARTICULARITATILE
MORFOMETRICE
Particularitatile morfometrice se refera la diferite dimensiuni ale raului:
lungimea, latimea, suprafata bazinului hidrografic, adancimea, panta de scurgere,
gradul de meandrare, etc.
10

Din punct de vedere turistic, sunt importante raurile cu lungimi mari pentru
transport fluvial si sporturi nautice. Latimea si adancimea sunt importante pentru
transport fluvial. Panta e importanta pentru practicarea sporturilor extreme.
Meandrele (sinuozitatile) raului sunt spectaculoase pentru peisaj.

3.4.2. POTENTIALUL TURISTIC DAT DE PROFILUL LONGITUDINAL


AL CURSURILOR DE APA
Profilul longitudinal e profilul facut pe toata lungimea raului, de la izvor pana la
varsare. El ne indica varsta unei vai. Panta lui e mai mare in sectorul superior ( la
munte). De-a lungul profilului pot fi:
a) Praguri apar in zonele cu roci dure si sunt portiunile mai inalte de pe
fundul albiei.
b) Repezisuri sunt sectoarele cu pante mai mari unde scurgerea apei e mai
rapida.
c) Cascade sunt caderi de apa. Ele se formeaza in regiunile cu falii sau cu
roci diferite. Sunt caderi de apa si au inaltimi variabile si volum de apa
diferit. Sunt foarte atractive pentru turism. Cele mai mari cascade din
lume sunt: Angel (Venezuela), Tughela (Africa de Sud), apoi numeroase
cascade in tari ca Norvegia, Cascada Niagara (la granita dintre SUA si
Canada). In RO, in Carpati, nu sunt cascade de mari dimensiuni.
Amintim: Cascada Cailor (in M-tii Rodnei), Bulbuci (in M-tii Bihor),
Rachitele (in Vladeasa), Balea (in Fagaras), etc.
d) Cataractele sunt tot caderi de apa ca si cascadele, dar volumul lor de apa
e mai mare si sunt mai tumultoase. Cele mai cunoscute cataracte din lume
sunt cele ale Nilului (in Egipt si Sudan). Sunt 6 cataracte. Apoi, pe fluviul
Colorado (SUA), etc. In RO, amintim cataractele Lotrului, considerate cele
mai frumoase din tara.
3.4.3. POTENTIALUL TURISTIC DAT DE MORFOLOGIA ALBIEI
RAULUI
Morfologia albiei se refera la aparitia de forme de relief complexe de-a lungul
albiei unui rau, cum sunt: meandrele (sinuozitatile raului), insule, golfuri, bancuri de
nisip, grinduri, popine (mici insulite), etc. Toate sunt o reala atractie pentru turisti.
De-a lungul unor fluvii mari, dar mai ales in sectoarele lor inferioare, au aparut
insule pe care se gsesc obiective turistice care atrag numerosi vizitatori (ex. pe
Sena-Franta, Rin-Germania, Sf. Laurentiu-SUA, Canada, Amstel-Olanda).
Pe Sena, la Paris sunt insule cu obiective turistice ca: Ile de la Cit cu catedrala
Notre-Dame de Paris, Palatul Justitiei si insula Saint Louis unde sunt cladiri cu
arhitectura din sec. XVIII.
11

La varsarea Rinului in Marea Nordului se afla orasul Rotterdam, unul dintre cele
mai mari porturi din lume.
Pe fluviul Sf. Laurentiu se afla insula Montreal, cu orasul cu acelasi nume (in
Canada).
Pe Amstel se afla orasul Amsretdam (Olanda), cu numeroase canale.
La Viena, prin construirea unui canal paralel cu Dunarea, a aparut o insula
alungita, Donauisel, unde sunt spatii de recreare , restaurante, cluburi, spatii pentru
practicarea diferitelor sporturi.
In RO, inainte de-a se construi lacul si hidrocentrala de la Portile de Fier I, in
sectorul de defileu al Dunarii, a existat insula Ada Kaleh (Ins. Fortaretei ), inundata
inca din 1970.
3.4.4. POTENTIALUL TURISTIC AL IZVOARELOR RAURILOR
Izvoarele sunt atractii turistice. Cele mai cunoscute sunt izvoarele Rinului si
Dunarii.
Rinul e cel mai circulat fluviu al Europei, cu o lungime de 1320 km.
Dunarea se formeaza din unirea a doi afluienti care izvorasc din M-tii Padurea
Neagra (Germania) si se unesc/conflueaza. In vecinatatea confluentei e castelul
Frstenberg si un grup statuar numit Donauequelle (izvoarele Dunarii).
La noi se remarca Izvorul Albastru al Izei, un izbuc aflat pe teritoriul comunei
Sacel (Maramures). Izvorul se afla intr-o rezervatie.
3.4.5. POTENTIALUL TURISTIC DAT DE TIPURILE DE VARSARE ALE
RAURILOR
Dintre tipurile de varsari amintim:
1. Deltele sunt forme de relief de acumulare. Numele lor vine de la litera
greceasca delta (). Deltele sunt formate din uscat (grinduru, ostroave) si apa
(brate, canale, lacuri, balti). Prin depunerea permanenta a sedimentelor, fiind
forme de relief de acumulare, inainteaza in mare. Factorii care influenteaza
formarea deltelor sunt:
Cantitatea de aluviunni
Mareele mici
Adancimea mica a marii
Deltele sunt forme de releief de campie, in continua formare si , in mare parte
sunt submerse (adica sunt acoperite de ape).
Dupa forma, deltele sunt de mai multe tipuri:
a) Delte unghiulare au un singur brat principal, restul sunt brate secundare
(ex. Tibru-in Italia, Sao Francisco-in Brazilia).
b) Delte digitate au mai multe brate. Apar in mari inchise (ex. Mississippi-in
SUA).

12

c) Delte rotunjite (arcuite) sunt convexe si au cordoane litorale (ex. Yukonin SUA, Niger-in Nigeria, Lena-in Rusia).
d) Delte sagitate inainteaza in mare sub forma unui varf de sageata (ex.
Ebru-in Spania).
e) Delte lobate au mai multe brate cu ponderi aproximativ egale in transportul
de aluviuni (Rinul-in Olanda, Dunarea in RO, Rhonul-in Franta, Volga-in
Rusia).
f) Delte barate au aspect lobat si exista sub forma a 2 variante:
Delte blocate ex. Nilul in Egipt.
Delte barate ex. Gannge in Bangladesh.
Exista si alte tipuri de delte.
Deltele raurilor care nu se varsa in mari sau oceane ex.
Okavango-in Africa
Delte de interior (inland deltas) sunt delte pe care si le
formeaza fluviile de-a lungul cursului (ex. Nigerul si-a
format o delta in zona cursului mijlociu, care se desparte in mai
multe brate, ca, apoi, sa se uneasca din nou intr-un singur brat).
Cele mai mari delte sunt in Asia: delta Gangelui (India), a Mekongului, a
fluviului Yangtze (China).
2. Estuarele sunt forme de relief de eroziune. Se formeaza la gurile de varsare
ale raurilor si fluviilor care se varsa in mari si oceane cu maree
mari/puternice (maree=flux si reflux). Fluxul patrunde pe gura de varsare a
fluviului si sapa la gura de varsare, formandu-se, in acelasi timp, un val de
flux (pe Amazon, valul de flux se numeste pororoca, pe Sena, mascaret, etc.).
Refluxul duce aluviunile in larg. Alte rauri cu estuare sunt: in Asia-Obi,
Amur, Pearl River, in America de Nord-Sf. Laurentiu, Hudson, Columbia, in
America de Sud-Amazon, Rio de la Plata, in Europa-Sena, Tamisa, Severn,
etc.
Estuarele sunt de mai multe tipuri:
In forma de palnie
Fiord
Estuare obturate (oarbe)
Estuare in forma de laba de pasare
Estuare in forma de butelie
Riasuri
3. Limanul e un lac format prin bararea gurii de varsare a unui rau. Sunt
limane maritime (ex.- pe tarmul marii Negre: limanele Nistrului, Niprului,
Dvinei de Vest), limane fluvio-maritime (in RO: Tasaul, Techirghiol,
Mangalia),limane fluviale (in Campia Romana: Snagov, Caldarusani pe
Ialomita, Oltina si Bugeac pe Dunare). Limanele sunt atractii turistice pentru
peisaj, pescuit, etc.

13

4. Fiordul e o gura de varsare a unui rau care a luat nastere prin inundarea
unei vai glaciare de catre apele marine. E un golf marin ingust, care patrunde
adanc in uscat. Cele mai tipice fiorduri sunt in Norvegia, Islanda, Noua
Zeelanda, Groenlanda, Chile, Alaska (SUA). Cel mai lung fiord e in
Groenlnda si cel mai adanc, in Antartica.
5. Ria (rias) e o gura de varsare a unui rau, inundata de apele marii (datorita
ridicarii nivelului marii). Riasuri se gasesc in sudul Angliei, estul Australiei,
Noua Zeelanda, vestul Frantei si Peninsulei Iberice.
3.4.6. POTENTIALUL TURISTIC DAT DE MORFOLOGIA VAILOR
In aceasta categorie se incadreaza:
Vaile in chei
Defileele
Canioanele
Aceste forme de relief se gasesc in zonele montane.
1.Vaile in chei cheile sunt ingustari ale vailor de natura morfo-hidrografica. Au
versantii abrupti, verticali si foarte inalti. Pot aparea si forme specifice ca: izbucuri,
cascade, arcade, poduri naturale (Podul Natural de la Grohot, cel din Cheile
Rametului si cel de la Ponoare, jud. Mehedinti). Rocile pe care apar cheile sunt
calcarele, conglomeratele, gresiile si formatiunile cristaline. In RO, cheile si
defileele reprezinta 1,4% din totalul lungimii raurilor. Cele mai numeroase chei sunt
in:
a) Carpatii Occidentali in Muntii Banatului (pe ape ca Barzava,
Carasul, Nera, Timis), in M-tii Bihor (Cheile Galbena).
b) Carpatii Meridionali Cheile Sebesului, Ialomnicioarei,
Galbenului.
c) Carpatii Orientali Cheile Bicazului, Bistritei Aurii, etc.
In Europa sunt chei spectaculoase in Bulgaria, Franta, Elvetia, Cheile Rinului
(in Germania). In celelalte continente amintim: America de Nord (Stikine si
Royal Gorge), America de Sud (Cotahuasi), Africa (Oribi), Asia (Tiger),
Australia (Carnavon), etc.
2. Defileele sunt vai mai adanci si mai largi decat cheile. Au peretii abrupti. Ex.
in RO amintim: - Defileul Dunarii intere Bazias si Drobeta- Turnu Severin
- Defileul Muresului intre Toplita si Deda
- Defileul Oltului intre Turnu Rosu si Cozia
- Defileul Jiului, etc.
3. Canioanele sunt portiuni de vai foarte adanci. Sunt mai mari decat cheile si
defilee. Sunt sculptate in roci diferite si care au culori diferite (calcare, gresii, riolite,
granite), care fac fac ca un canion sa fie si mai spectaculos. Au lungimi mari, cel mai
lung fiind Marele Canion (pe fluviul Colorado, SUA), care are 450 km. In Europa
amintim Tara River Canyon din Muntenegru.

14

3.4.7. POTENTIALUL TURISTIC DAT DE CARACTERISTICILE


CANTITATIVE SI CALITATIVE ALE APELOR CURGATOATOARE
Debitul raului (Q) reprezinta cantitatea de apa care se scurge intr-o sectiune a
unui rau, intr-o unitate de timp. Se exprima in m/s sau l/s. Turismul e influentat
adeseori de debit (cantitate) cand e vorba de transportul fluvial de agrement,
activitati sportive, etc. El poate influenta si negativ turismul, mai ales in sectoarele
de chei care au pe margini poteci ce pot fi inundate in cazul cresterii debitului.
Debitele pot fi valorificate si in alte moduri. De ex. Cascada Niagara, in timpul zilei
debitul e mare pentru a o face si mai atragatoare, iar noaptea o parte din ape sunt
directionate spre hidrocentrala din apropiere.
Din punct de vedere calitativ, turismul e influentat de estetica apelor si nu de
compozitia lor chimica. De ex. deseurile care plutesc pe rauri sunt inestetice si pot
schimba culoarea si mirosul apei.
3.4.8. POTENTIALUL TURISTIC DAT DE CARACTERISTICILE
DINAMICE ALE APELOR CURGATOARE
Dinamica=miscare. Miscarea apelor e reprezenata de viteza, curenti, valuri.
Acestea influenteaza potentialul turistic.
Dinamica unui rau e influentata de adancime, latime, panta, debit si morfologia
albiei.
1. Viteza e diferita in sectiunile albiei. E mai mare in sectoarele montane si de
aceea, aici se practica sporturile extreme, iar in sectoarele inferioare, unde
viteza e mai mica, se practica navigatia de agrement.
2. Curentii care se formeaza de-a lungul albiei sunt de mai multe tipuri: curenti
de suprafate (convergenti) vezi pag. 83, fig. 20 a, curenti de adancime
(divergenti) fig. 20 b. In meandre apar curenti circulari fig. 20 c.
3. Valurile sunt create de obstacolele din albie (bolovani, stanci). Obstacolele sunt
repere pentru clasificarea raurilor in diferite grade de dificultate necesre
sporturilor extreme (rafting, canoeing, kayaking, etc.). Pot aparea si valuri de
maree care sunt valorificate de catre surferii de rau. Valurile pot fi si elemente
negative in navigatia de agrement, mai ales cand ambarcatiunile sunt mici.
Navigatia de agrement poate fi:
Locala in interiorul unui oras.
Regionala in cadrul unei tari.
Continentala incadrul unui continent, cand fluviul e mai lung.
Navigatia de agrement se desfasoara pe rauri si canale si nu perturba echilibrul
ecologic. Aduce mari venituri din turism. Dintre tarile care o practica amintim:
Olanda, Belgia, Franta, Germania, Marea Britanie. Principala forma de turism
practicat pe rauri si fluvii e turismul de croaziera. In Europa se practica pe Rin,
Dunare, Sena, Volga, Nipru. In America de Nord, pe Mississippi, in Africa pe Nil in
sectorul inferior, pe lacuri ca Victoria, Albert si pe canale. Croazierele se practica in
15

tarile dezvoltate mai ales. O alta forma interesanta de navigatie o constituie


traversarea capitalelor (ex. Parisul cu plimbari pe Sena). Turismul fluvial se practica
si cu ambarcatiuni proprii, mai mici decat cele utilizate pentru croaziere.
Dintre sporturile nautice, pe langa cele extreme, mai amintim inotul si
balneatia.
3.4.9. POTENTIALUL TURISTIC DAT DE IHTIOFAUNA SPECIFICA
RAURILOR
Ihtiofauna-pestii. Apele curgatoare au o mare varietate de pesti. Ei sunt diferiti
ca specii in functie de cele 3 sectoare ale raului: superior, mijlociu, inferior. In delte
exista, de asemenea, o mare varietate de specii. Pestii determina pescuitul sportiv.
In perioadele de reproducere, pescuitul e interzis.
3.4.10.

IMPORTANTA TURISTICA A RELATIEI HABITAT APE


CURGATOARE

Intre formele de habitat si rteaua de rauri s-au stabilit mai multe legaturi care duc
la dezvoltarea turismului. Habitatele urbane si rurale sunt strans legate de retelele de
apa. Acolo unde e deficit de apa s-au realizat baraje, canale, derivatii pentru
asigurarea apei necesare localitatilor. In privinta dezvoltarii turismului, se pot
determina mai multe tipuri de asezari in functie de asezarea localitatii de-a lungul
raului: la izvoare (ex. Izvorul Muresului), la confluenta (Dej, Belgrad), la varsare
(Sulina, Rotterdam), la oglinda (Giurgiu, Budapesta, Ruse).
Un alt criteriu e functia: administrativa (capitale: Viena, Bratislava, Budapesta,
Belgrad pe Dunare), portuara-fluviala (Orsova, Drobeta Turnu-Severin, Giurgiu),
portuara-fluvio-maritima (Braila, Galati, Tulcea).
Alt criteriu e toponimia (denumirea). Aici se intalnesc 3 categorii de denumiri:
Asociate cu obarsia (izvorul)raului: Izvorul Ampoiului, Izvorul Trotusului
Asociate cu cea a vaii sau a raului: Valea Bistrei, Valea Draganului, Raul
Sadului
Asociate cu forme din albia raului: Niagara Falls, Iguacu Falls
3.5.

POTENTIALUL TURISTIC AL UNITATILOR LACUSTRE

Lacurile sunt importante atat din punct de vedere economic (pescuit, navigatie),
cat si din punct de vedere turistic (pentru peisaj, canotaj, surfing, pescuit sportiv,
inot, etc.).
Potentialul peisagistic e strans legat de:
- asezarea lacurilor (altitudine, latitudine)
- geneza (vulcanice, glaciare)
- pozitia lacurilor fata de zonele emitatoare de turisti
Dimensiunea lacurilor e iarasi foarte importanta, mai ales pentru tarile care nu au
iesire la mare (ex. Balaton in Ungaria, Leman intre Elvetia si Franta).
16

De o importanta deosebita sunt si lacurile antropice, care, pe langa importanta


economica, reprezinta si atractii turistice prin peisajul natural in care se afla, dar si
prin posibilitatile de agrement pe care le ofera.
3.5.1. POTENTIALUL TURISTIC DAT DE CARACTERISTICILE
MORFOMETRICE ALE LACURILOR
Caracteristici morfometrice=dimensiunile lacurilor (lungimea, latimea,
adancimea, suprafata). In general, lacurile de dimensiuni mari sunt importante
pentru turism.
1. Suprafata lacului inseamna cat de extinsa e oglinda de apa. Se masoara in
m, ha, km. Ea e variabila, in functie de oscilatiile nivelului apei (ele sunt
daunatoare navigatiei). Cresterea suprafetei poate duce la inundatii la tarm si
la distrugerea amenajarilor de pe tarmuri. Lacul cu cea mai mare suprafata de
pe glob e Marea Caspica (Europa) vezi pag. 89, tabelul 30!!!
2. Adancimea e foarte importanta pentru navigatie. Fluctuatia nivelului apei
poate ingreuna navigatia. Ea se produce mai ales in zonele cu climat secetos,
unde nivelul scade (ex. Asia centrala, Australia, etc.). Dimensiunile
lacurilor, deci si adancimea determina marimea ambarcatiunilor.
3. Forma lacurilor e si ea importanta pentru navigatie si sporturi nautice. Ea e
influentata de geneza lacurilor si poate fi:
- circulara - la lacurile glaciare de circ si la cele vulcanice de crater.
- semicirculara la lacurile eoliene
- sub-rectangulara alungita la lacurile tectonice
- neregulata la lacurile din zonele acoperite in trecut de calote glaciare (ex.
in Europa de Nord).
3.5.2. POTENTIALUL TURISTIC DAT DE TIPURILE GENETICE DE
LACURI
Dupa originea cuvetei lacustre, lacurile sunt de 2 tipuri:
A. naturale
B. antropice
Dupa geneza sunt 75 de tipuri genetie de cuvete lacustre, grupate in 11 grupe
majore. Din punct de vedere turistic sunt importante lacurile glaciare, lacurile
sarate si cele cu potential ihtiologic mare.
A. Lacuri naturale:
1. Lacurile glaciare au luat nastere in urma actiunii ghetarilor care au realizat
excavatii, umplute ulterior cu apa. Au mai multe subtipuri:
a) Lacuri formate in circuri glaciare ex.: Capra, Balea, Bucura, Zanoaga
(in Carpati), Alpes, Blanc, Reines, etc.
b) Lacuri situate in vai glaciare Taul Agatat, Ana, Lia, Florica, Viorica
c) Lacuri formate in fiorduri Sognafjord, Upper, Lower
17

d) Lacuri de piemont Leman (Geneva), Boden (Constanta), Zrich, Marile


Lacuri (la granita dintre SUA si Canada), L. Ursilor, L. Sclavilor (Canada)
e) Lacuri de baraj morenaic (morene=aluviunile ghetarilor) Garda, Como,
Maggiore (Italia)
f) Lacuri de tip kettles in America de Nord: Fich Lake, Kettel Point, Clear
Lake
g) Lacuri situate pe suprafata ghetarilor in Europa: pe ghetari ca TeteRouse, Canton-Valais
h) Lacuri formate in spatele barajului de gheata in Europa: Margelen barat
de ghetarul Aletsch
Cele mai interesante sunt cele de circ si de vale. In RO, cele mai numeroase sunt
in Carpatii Meridionali.
2. Dupa pozitia geografica, lacurile pot fi de munte, de deal, de podis, de
campie, din zonele litorale. Pozitia influenteaza potentialul turistic.
3. Dupa localizare (se impun coordonatele geografice: latitudinea si longitudinea)
lacurile sunt influentate de climat
- se mai poate mentiona criteriul localizarii fata de caile de comunicatii sau de
zonele emitatoare de turisti
4. Lacuri a caror cuvete lacustre au fost determinate de factori endogeni (interni)
aici se incadreaza lacurile de origine tectonica si vulcanica:
a) Lacuri tectonice tipuri:
Lacuri relicte in Asia: L. Aral, Marea Caspica
Lacuri din regiuni faliate in Am. De Nord: Albert, Walker, in
Africa: Tanganyka, in Asia: Baikal
Lacuri tectono-glaciare in Europa: Ladoga, Onega (Rusia),
Vnern (Suedia)
Lacuri tectono-vulcanice in Africa: Kiwu
Lacuri tectono-carstice Albania: Prespa, Ohrid
Lacuri formate in bazine intramontane in Africa: Victoria,
Am. de Sud: Titicaca
Lacuri situate in sinclinale montane in Europa: Joux
Lacuri de baraj natural L. Rosu (Romania)
b) Lacuri vulcanice tipuri:
Lacuri de cratere de explozie Sf. Ana (RO), Marele Lac Sarat
(SUA)
Lacuri in cratere de scufundare L. Crater (SUA)
Maarele Agi, Laacher (Europa)
Lacuri de baraj vulcanic Kaniasa (Africa), Chambon (Europa)
Lacuri situate in denivelarile de lava Bourdouze (EU),
Yellowstone (SUA)
5. Lacuri a caror geneza e legate de factori exogeni (externi)- tipuri:
a) Lacuri fluviale pot fi:
18

Plunge pools Niagara River Wirlpool (Am. de Nord)


Limanuri fluviatile in RO: Mostistea, Oltina, Bugeac, Amara
Lacuri de lunca in RO: Bistretu, Potelu
Lacuri deltaice in D. Dunarii: Furtuna, Gorgova, Merheiu
b) Lacuri maritime pot fi:
Lagune maritime Maracaibo (Am. de Sud), Carcanas (EU)
Limanuri maritime Tasaul, Agigea, Mangalia (RO)
c) Lacuri formate prin dizolvarea substratului litologic (al rocilor) pot fi:
Lacuri de dolina Ighiu (RO), Marion, Deep (SUA)
Lacuri de polii Varasoaia (RO)
Lacuri pe gips Nucsoara (RO)
Lacuri pe sare L. Ursu, Alunis (RO)
Lacuri clasto - carstice Ianca, Movila Miresei, Plopu (RO)
d) Lacuri eoliene s-au format in cuvete de coraziune si deflatie
(coraziunea si deflatia sunt actiuni ale vantului) Lob Nor (Asia), Ciad
(Africa)
e) Lacuri organogene pot fi:
Lacuri formate de castori Lacul Superior (Am de Nord)
Lacuri coraligene Malden, Oike (Asia)
f) Lacuri formatr in cratere meteorice Pretoria (Africa), Chub (Am. de
Nord)
Pentru turism sunt importante lacurile fluviale si maritime. Se adauga
lacurile sarate.
Cele mai mari lacuri din lume ca suprafata sunt: vezi tabelul 34, pag.

96.
B. Lacuri antropice au fost construite de om in anumite scopuri: pentru energie
electrica, irigatii, alimentarea cu apa a localitatilor, recreare, piscicultura. Cu timpul
au capatat si importanta turistica. Cel mai mare lac de acumulare din lume e in
Africa, lacul Volta (in Ghana), urmat de sistemul de lacuri in cascada construite pe
Volga (Rusia), cel mai mare are 6500 km.
In RO, cel mai mare lac de acumulare ca suprafata e Portile de Fier II. Vezi

tabelele 35 si 36, pag. 98 si 99.


La noi, din categoria lacurilor antropice, valorificate turistic, sunt cele
formate in ocne de sare: Turda, Ocna Mures, Sovata, etc.
3.5.3. POTENTIALUL TURISTIC DAT DE PARTICULARITATILE
MORFOLOGICE ALE TARMULUI LACUSTRU
Elementele morfologice ale lacurilor sunt foarte variate, deoarece exista o mare
varietate de tipuri genetice de lacuri. Dezvoltarea activitatilor turistice sunt strans
legate de elementele mofologice. Transporturile navale pe lacurile interioare sunt
19

dezvoltate atat in Europa (L. Leman, lacurile din nordul Italie) cat si in Am. de Nord
(Marile Lacuri, la granita dintre SUA si Canada).
Rivierele lacustre folosite in scopuri turistice sunt:
- in Elvetia: Leman, Lacul celor Patru cantoane, Zrich
- in Italia: Como, Maggiore, Garda
- in SUA-Canada: Marile Lacuri
3.5.4. POTENTIALUL TURISTIC DAT DE CARACTERISTICILE
CANTITATIVE SI CALITATIVE ALE APELOR LACUSTRE
Caracteristicile cantitative se refera la volumul de apa din lac, adancime,
suprafata oglinzii apei. Ele sunt importante pentru activitati turistice ca scufundari,
sporturi nautice cu ambarcatiuni. Cu cat suprafata si adancimea sunt mai mari, cu
atat activitatile turistice se desfasoara in conditii mai bune.
Caracteristicile calitative se refera la proprietatile fizice ale apei (temperatura,
culoarea, transparenta) si cele chimice (gradul de mineralizare, componenta
chimica a apei).
Dintre proprietatile fizice, mai importanta pentru turism e temperatura apei
(TC). Regimul termic e determinat, pe langa T si de salinitate, volumul de apa,
forma cuvetei, curenti, etc.
1. Din punct de vedere al T, lacurile se clasifica in mai multe tipuri:
a) Cu stratificatie termica directa - T la suprafata e mai mare decat la fund,
pana la 4C (apare vara in zona temperate si pe tot parcursul anului in zona
intertropicala).
b) Cu stratificatie termica indirecta apa are 0C la suprafata si 4C la fund (in
zona cu clima rece).
c) Cu stratificatie termica uniforma - T e egala pe toata adancimea apei.
Fenomenul se numeste homotermie. Apare in zona temperata primavara si
toamna, iar T are valori de +4C.
d) In lacurile sarate apare fenomenul de mezotermie, adica exista un strat de
apa calda intre 2 strate de apa mai rece (ex. Lacul Ursu de la Sovata).
e) Tot in lacutile sarate apare si fenomenul de dihotermie, adica un strat de apa
mai rece, intre 2 strate de apa mai calda).
f) In lacurile sarate puternic, apa nu ingheata nici la -20 (-25C).
Acumularea caldurii e mult mai mare si poate ajunge pana la 40-60C.
In RO, apare fenomenul de heliotermie in lacurile de pe masivele de sare.
Caldura apei provine numai de la Soare. Acest fenomen se caracterizeaza prin
faptul ca la adancimea de 1,5 3m, apare un strat de apa de 1- 2 m grosime, mai
cald decat cel de la suprafata. Heliotermia e importanta in tratarea unor afectiuni,
cum sunt cele ginecologice.
Unele lacuri cu apa dulce sunt termale (ex. Lacul Petea de langa Baile 1
Mai, de la Oradea). Aici creste o specie de nufar (Nymphea Lotus Thermalis),
originar din zona subtropicala.

20

Lacuri termale sunt si in: Ungaria, Turcia, Spania, Slovacia, Canada, Noua
Zeelanda, cu ape intre 34-80C.
2. Gradul de mineralizare este influentat de mai mumti factori, cum sunt:
a) Tipurile genetice de lacuri
b) Regiunea climatica unde se gaseste lacul, prin tipul de bilant hidric in
zona ecuatoriala, temperata si subpolara mineralizarea e mica. In zona
tropicala si mediteraneeana, mineralizarea e mare.
c) Timpul de primenire a apei
4. Compozitia chimica a apei e data de sarurile minerale, gazele dizolvate in
apa si de substanele organice. Apele lacurilor sunt incadrate in 3 clase
hidrochimice, in functie de anionul predominant:
- bicarbonatata sau carbonatata
- sulfatata
- clorurata
In functie de cationul predominant, apele se clasifica in mai multe grupe:
- grupa calciului
- grupa magneziului
- grupa natriului
Dupa gradul de mineralizare, lacurile se impart in mai multe tipuri:
lacuri cu apa dulce au gradul de mineralizare de sub 1 g/l
lacuri cu apa salmastra intre 1 si 24,7 g/l
lacuri cu apa sarata intre 24,7 si 50 g/l
lacuri cu apa suprasarata peste 50 g/l
Primele 2 caegorii dispun de un potential piscicol foarte bogat, iar ultimele 2,
dispun de un potential balnear ridicat.
In general, exista o corelare intre gradul de mineralizare si clasa hidrochimica:
lacurile dulci se incadreaza in clasa apelor bicarbonatate si carbonatate
lacurile salmastre si sarate se incadreaza in clasa apelor sulfatate
lacurile suprasarate se incadreaza in clasa apelor clorurate
Exista o legatura si intre zonele climatice si compozitia chimica a lacurilor:
Lacuri dulci in zona temperata si polara din emisfera Nordica (Suedia,
Finlanda, Rusia, nordul Germaniei, Polonia).
Lacuri sarate in regiunile desertice si de stepa (concentratia sarurilor se
produce prin evaporare) si in zonele cu lacuri sarate formate pe masive de
sare.
O alta categorie de lacuri sarate sunt cele de origine marina (lagune,
limane, lacurile relicte din interiorul continentelor. Lacurile relicte sunt
resturi din foste mari care au acoperit continentele (ex.- M. Caspica,
Lacul Aral, Marea Moarta, Marele Lac Sarat (SUA). Cele mai sarste
lacuri sunt in Turcia (L. Acituz-428 g/l), M. Moarta (325 g/l).
In RO sunt lacuri sarate in:
Baragan Movila Miresei, Lacul Sarat Braila, Amara

21

Pe litoral Techirgiol
Lacurile pe masive de sare care au salinitatea cea mai mare Baia
Muierii 317 g/l (Slanic Prahova), Lacul Ursu 260 g/l (Sovata), Lacul
Durgau (Turda), Lcul Avram Iancu (Ocna Sibiului)
Lacurile sarate sunt vlorificate turistic in scopuri curative. Cele mai mari
lacuri sarate de pe Glob sunt: vezi tabelul 38, pag. 106.
Unele lacuri sarate contin namoluri sapropelice utilizate in scopuri curative.
Namolurile curative se impart in 2 grupe:
1. Sedimente terapeutice
2. Pamanturi terapeutice (rezulta prin dezagregarea unor minereuri)
Peloizii sunt legati de mlastinile de turba de la noi si se impart in 3 categorii:
a) Namolurile sapropelice sunt namoluri negre, sulfuroase, rezultate
prin putrefactie. Se gasesc la Techirgiol, Agigea, Mangalia (sunt
namoluri de liman maritim) la Amara, Lacul Sarat (namoluri de lac) si
namolurile vulcanilor noroiosi din jud. Buzau.
b) Turbele reprezinta forma de trecere de la lemn la carbune. Turba e o
roca organogena. Turbarii sunt in zone reci si umede: Dorna, Bilbor,
Borsec apoi la Mangalia, Geoagiu Bai.
c) Namoluri minerale de izvor Sangeorz-Bai.
Pe plan mondial, cele mai cunoscute namoluri sunt cele din Marea Moarta,
lacurile din Australia, Spania, Turcia, etc.
Aglomerarea deseurilor pe lacuri e un fenomen negativ pentru turism.
3.5.5. POTENTIALUL TURISTIC DAT DE CARACTERISTICILE
DINAMICEALE APEI LACURILOR
Dinamica (miscarea) apei lacurilor e reprezentata prin:
Miscari permanente sunt create de varsarea raurilor in lacuri.
Miscari periodice/ temporare aici se incadreaza curentii si valurile
provocate de vant si apa afluentilor. Valurile create de vant afecteaza apa
pana la 20-40 m adancime. Marimea valurilor e determinata de :
intensitatea vantului si de forma cuvetei (in Marile Lacuri valurile ajung
pana la 4 m inaltime).
Alte miscari sunt seiselele. Ele sunt miscari oscilatorii care se produc pe
suprafata lacului. Au ca si cauza schimbarile bruste de presiune atmosferica. Pot fi
longitudinale si transversale. Se formeaza in jurul unui punct numit nod.
Dinamica lacurilor influenteaza potentialul turistic prin impulsionarea
sporturilor nautice.
3.5.6. POTENTIALUL TURISTIC DAT DE BIOTA UNITATILOR
LACUSTRE

22

Biota = fauna lacurilor


Lacurile sunt importante pentru pescuitul sportiv. Cu cat varietatea si densitatea
ihtiologica (pestii) e mai mare, cu atat lacurile sunt mai cautate. Cele mai cautate
sunt lacurile de ses si cele din zona de deal si podis. Dintre specii amintim: babusca,
platica, pastravul (la munte), bibanul crapul, etc.
Un alt tip de turism e cel determinat de avifauna (pasari) lacurilor. Se cunoaste
sub numele de bird-waching, adica observarea si studierea pasarilor. Numeroase
pasari sunt in Delta Dunarii. Pe glob sunt zone rcunoscute pentru acest tip de turism.
3.5.7. POTENTIALUL TURISTIC LACUSTRO HABITAL
Intre lacuri si habitatul urban si rural exista legaturi/relatii stranse, care au dus la
dezvoltarea turismului pe malurile lacurilor. Dintre aceste relatii amintim:
1. Pozitia asezarii pot fi:
a) Localitati situate pe tarmul lacurilor ex. Chichago, Toronto,
Geneva, Mangalia, Amara
b) Localitati situate pe insule lacustre Rock Harbour Lodge (insula
Royal situata pe Lacul Superior, SUA)
2. Functia poate fi:
a) Functie administrativa (capitala) Stockholm (lacul Malaren),
Brasilia (lacul Paranoa).
b) Functie portuara Green Bay, Chicago (lacul Michigan).
3. Toponimia pot fi:
a. Denumirea asociata cu numele lacului Salt Lake City (pe malul
Marelui Lac Sarat), Lacul Sarat (Braila).
b. Denumire asociata cu cea de lac, iaz, balta Poiana Lacului (jud.
Arges), Balta Alba (Buzau).
3.6.

POTENTIALUL TURISTIC AL MARILOR SI OCEANELOR

Apa marilor si oceanelor reprezinta 96,5 % din totalul apei de pe glob.


Complexul litoral marin concentreaza 80 % din fluxurile turistice. Atractivitatea
turistica e data de : compozitia chimica a apei (e considerata apa minerala fiindca
are in compozitie oligoelemente), contrastul termic cu aerul, prezenta aerosolilor,
caracteristicile morfometrice si morfologice, dinamica apelor, etc. Se adauga
relieful litoral (golfuri, faleze, plaje, stramtori, insule, peninsule) si relieful din
largul marii (atoli, bariere de corali, insule, relieful submers).
Turismul balnear e pe primul loc in lume. Potentialul turistic balnear oferit de
apele marine, difera in functie de mai multi factori, cel mai important fiind
temperatura apei. In regiunile tropicale, T sunt ridicate tot timpul anului (25-30 C),
in timpce la latitudini mai mari apa e mai rece ( in sudul Marii Britanii 16-18 C,
vara). Talasoterapia (terapia valurilor)se poate practica si in conditii climatice mai
putin favorabile.
23

Apele marine sunt utilizate si pentru croaziere. Principalele mari utilizate in


acest scop sunt: Marea Caraibilor, Mediterana, Nordului, Baltica. Manecii, Neagra.
3.6.1. POTENTIALUL TURISTIC DAT DE CARACTERISTICILE
MORFOMETRICE ALE MARILOR SI OCEANELOR
Oceanele de pe Glob sunt: Oc. Pacific, Atlantic, Indian, Artic (Inghetat). Fiecare
ocean are in componenta mati care-i apartin. Vezi tabelele 42, pag. 115 si 43, pag.
116.
Potentialul turistic al marilor sioceanelor nu e influentat in mare masura de
dimensiunile acestora. Marimea lor permite dezvoltarea tuturor formelor de turism.
3.6.2. POTENTIALUL TURISTIC DAT DE TIPURILE GENETICE DE
MARI, POZITIA SI LOCALIZAREA LOR
A. Dupa geneza, marile se clasifica in 2 categorii:
1. Mari epicontinentale sunt situate pe platforma continentala si au adancimi
mici: M. Manecii, M. Galbena, M. Alba, M. Baltica, etc.
2. Mari tectonice s-au format prin prabusirea uscatului: M. Caraibilor, M.
Mediterana, M. Rosie.
B. Dupa asezarea geografica sunt 3 categorii:
1. Mari marginase M. Nordului, M. Japoniei
2. Mari continentale M. Neagra, M. Marmara, M. Baltica, M. Mediterana
3. Mari inchise nu comunica cu Oceanul Planetar: M. Caspica, M. Moarta,
M. (lacul) Aral.
O alta clasificare dupa asezarea geografica e urmatoarea:
1. Mari interioare M. Neagra, M. Baltica
2. Mari semi-inchise M. Nordului, M. Caraibilor, Golful Mexic
3. Mari deschise M. Laptev, M. Kara
3.6.3. POTENTIALUL TURISTIC DAT DE PARTICULARITATILE
MORFOLOGICE SI MORFOMETRICE ALE TARMULUI
MARIN SAU OCEANIC
Din punct de vedere morfometric sunt 2 tipuri de tarmuri:
1. Tarmuri joase acestea sunt de mai multe tipuri:
a) Tarmuri cu cordoane litorare in estul- Indiei, Golful Mexic
b) Tarmuri cu lagune Sistemul lagunar Razim-Sinoe
c) Tarmuri cu limane in nordul M. Negre
d) Tarmuri cu delte in nordul M. Negre, nordul Golfului Mexic
e) Tarmul watt (sunt tarmuri mlastinoase) M. Nordului in Olanda
f) Tarmuri cu skjrs (sunt create de ghetari) nordul Poloniei,
Germaniei, Danemarcei, Suedia, Finlanda
24

g) Tarmuri cu mangrove (in zonele tropicale) estul Africii, India


h) Tarmutile cu recife de corali Egipt, estul Australiei, Ins. Polineziene
2. Tarmuri inalte sunt de mai multe tipuri:
a) Tarmuri cu riass in Spania, Portuglia
b) Tarmuri cu fiorduri Norvegia, Islanda, Irlanda, Chile, Noua
Zeelanda
c) Tarmul de tip dalmatic (cu structura longitudinala) litoralul estic al
M. Adriatice (Croatia)
d) Tarmuri cu estuare Franta (Sena), Marea Britanie, Brazilia (Amazon)
e) Tarmurile carstice tarmul estic al M. Adriatice, insule din M. Egee
f) Tarmuri de tip atlantic (transversale) NE-SUA, Noua Zeelanda,
tarmul atlantic al Marocului
g) Tarmurile vulcanic e specigic insulelor vulcanice: Galapagos,
Hawaii, Sumatra, Filipine
Din punct de vedere turistic, tipurile de tarmuri cel mai mult cautate sunt:
Tarmurile joase cu plaje intinse
Tarmurile inalte: cu fiorduri si cele calcaroase. Se fac croaziere
si drumetii de-a lungul tarmurilor.
Aparitia golfurilor, estuarelor, promontoriilor duce la dezvoltarea navigatiei de
agrement.
Insulele au importanta deosebita pentru turism. Cele mai vizitate sunt: cele
din M. Mediterana (ins. grecesti, Cipru, Malta), ins. din Golful Mexic (Antilele Mari
si Mici), cele din Oc. Indian (Maldive, Seychelles), din Oc. Pacific.
Vezi tabelul 46, de la pag. 122 cele mai mari insule de pe Glob.
3.6.4. POTENTIALUL TURISTIC DAT DE CARACTERISTICILE
CANTITATIV SI CALITATIVE ALE APEI MARILOR SI
OCEANELOR
Potentialul turistic e influentat mai mult de elementul calitativ decat de cel
cantitativ. Dintre elementele calitative cu influenta in turism, amintim:
temperatura,culoarea, turbiditatea, organismele dezvoltate in exces, poluarea.
1. Temperatura apei marile sunt impartite in 5 categorii, de la poli la ecuator:
Mari polare - T apei la suprafata nu depaseste 5C (M. Kara, M.
Laptev, M. Wendell, M. Ross
Mari subpolare - T la suprafata e mai mica de 10C (M. Labradorului,
M. Bering
Mari temperate reci au T la suprafata mai mici de 18C (M. Baltica,
M. Nordului)
Mari temperate calde au T la suprafata de 23C (vara mai mult)
M. Neagra, M. Mediterana, M. Galbena
25

Mari intertropicale - T apei la suprafata e mai mare de 23C (M.


Rosie, M. Caraibilor, M. Chinei de Sud
Ultimele 2 categorii atrag cel mai mult!! Temperatura medie la
nivelul oceanelor e de 17,4C, cu diferentieri pe oceane si pe emisfere
(pag. 124, tabel 47).
2. Compozitia chimica apa de mare are in compozitia ei saruri. Salinitatea
medie e de 35. E utilizata in scopuri terapeutice.
3. Culoarea si transparenta depinde de suspensiile din apa, de
microorganismele din apa, de starea atmosferei.
Poluarea provine din zonele de tarm datorita deversarilor. E nociva pentru
turism.
3.6.5. POTENTIALUL TURISTIC DAR DE CARACTERISTICILE
DINAMICE ALE APELOR MARILOR SI OCEANELOR
Dinamica aplor marine e reprezentata de: valuri, curenti si maree.
1. Valurile sunt miscari ondulatorii ale apelor. Sunt de mai multe tipuri:
a) Provocate de vant mare de vant, hule, brizanti
b) Provocate de maree
c) Provocate de cutremure si vulcanism tsunami
d) Provocate de civlonii tropicali
e) Provocate de alunecarile de teren
f) Provocate de tecerea unor nave
g) Valuri stationare seise
Partile componente ale unui val sunt:
Baza valului e partea cea mai de jos a valului
Creasta valului punctul cel mai inalt al valului
Lungimea distanta dintre 2 baze sau 2 creste
Inaltimea distanta dintre baza si creasta
Panta valului unghul de inclinare a valului
Frecventa valului numarul de valuri care trec printr-un punct, intr-o unitate
de timp
Directia valului
Viteza valului
Perioada valului intervalul de timp dintre 2 valuri (vezi pag.125, fig. 25)
Valurile sunt importante pentru sporturile nautice, iar dintre elementele valului
sunt importante lungimea si inaltimea.
2. Curentii marini sunt rezultatul valurilor, mareelor, diferentei de densitate si
de presiunea atmosferica. Curentii sunt miscari pe orizontala si pe verticala
ale maselor de apa marina. Curentii se clasifica dupa mai multe criterii:
a) Durata permanenti, periodici, sezonieri
b) Temperatura calzi, reci
26

c) Salinitate ridicata, medie, scazuta


d) Geneza provocati de vant, maree, miscarea de rotatie, etc.
e) Pozitia fata de suprafata apei si tarm de suprafata, de adancime, de
coasta, de larg
Curentii provocati de vant se numesc curenti de deriva. Repartitia curentilor la
nivelul Oceanului Planerar dupa temperatura vezi pag. 127, fig. 26 si tabelul 48,
pag. 128.
3. Mareele sunt cresteri si descresteri ale nivelului Ocenului Planetar datorita
atractiei gravitationale ale Lunii si Soarelui. O maree e alcatuita din flux
(apele cresc) si reflux (apele se retrag). Inaltimea mareelor variaza de la cativa
cm (in marile inchise ex. M. Neagra) pana la 20 m (in Golful Fundy, estul
Canadei). Perioada de producere a mareelor e de 12 ore si 25 minute. Mareele
mari sunt restrictive pentru turism.
3.6.6. POTENTIALUL TURISTIC DAT DE BIOTA APELOR MARINE SI
OCEANICE
biota = fauna si vegetatia marina
Potentialul turistic determinat de resursele biotice e dat de pescuit si de
observarea florei si faunei marine.
Flora se refera la alge care sunt valorificate economic.
Fauna marina e o sursa de hrana. Speciile marine sunt foarte variate si de
dimensiuni diferite.
Mangrovele (sunt arbusti sau arbori care pot ajunge la 30 m) sunt asociatii
vegetale care se dezvolta pe tarmurile joase, in zonele tropicale. Ele sunt vesnic verzi
si au radacini adventive care le sustin in pozitie verticala si in timpul refluxului.
Repartitia lor din punct de vedere geografic, apartine la 2 grupe:
Cele di regiunea Indo-Pacifica
Vestul Africii si estul si vestul celor 2 Americi
Formatiunile de corali/recifele de corali sunt rezultatul asocierii coralilor cu
algele verzi. Se gasesg in oceanele Pacific, Atlantic si Indian. Dintre conditiile
necesare dezvoltarii lor amintim:
o T de 23-25C
o Adancimi inter 0 si 50 m
o Salinitate de 35
Tipologia recifelor de corali:
a) Recife litorale de-a lungul litoralului (ex. M. Rosie, Golful
Persic)
b) Recife bariera Marea Bariera de Corali (Australia)
c) Recifi atoli sunt de forma circulara (Marea Caraibilor, Marile
Indoneziei, etc.)
d) Recife de platforma se gasesc pe platforele continentale (Ins.
Bahamas, Florida)
27

Formatiunile coraligene, prin frumusetea lor, reprezinta un potential turistic


important.
3.6.7. POTENTIALUL TURISTIC ASOCIAT HABITATELOR DE TARM SI
INSULARE
Habitatele umane s-au dezvoltat inca din cele mai vechi timpuri pe tarmurile
marilor si oceanelor. 60 % din orasele milionare ale lmii sunt asezate in zonele
litorale. Aceasta asezare a dus la dezvoltarea turismului. Relatiile dintre asezari si
unitatile marine si oceanice e urmatoarea:
1) Pozitia asezarii:
a) Localitati situate pe tarmul marilor Constanta, Sulina, Barcelona,
Napoli, Miami, etc.
b) Loacalitati situate pe insule marine New York, Stockholm
c) Localitati situate tn dreptul unei stramtori Istambul (stramtoarea
Bosfor), Ceuta-Gibraltar (stramtoarea Gibraltar)
2) Functia:
a) Administrativa (capitale) Singapore, Tokyo, Havana
b) Portuara Constanta, Helsinki, Malaga
c) Lanturi de statiuni turistice litoralul romanesc ( Mamaia, Eforie,
Costinesti, Jupiter), riviera adriatica italiana (Cervia, Rimini, Pesaro)
3) Toponimia:
a) Denumirea asociata cu denumirea marii/oceanului Oceanside
(California-SUA), Atlantic City (SUA)
b) Denumire asociata cu morfologia tarmului Atlantic Beach (SUA), Miami
Beach (SUA)
Aparitia lanturilor de statiuni litorale cu functii turistice si zonele insulare sunt
adevarati poli de atractie pentru turisti.
3.7. POTENTIALUL HIDRO-TURISTIC AL APEI IN STARE SOLIDA
Apa in stare solida e reprezenteta de zapada si gheata. Ea asigura conditii pentru
practicarea sporturior de iarna. Fenomenul turistic poate fi influentat pozitiv prin
practicarea sporturilor de iarna, dar si negativ, prin blocarea drumurilor si prin
avalanse.
1. Zapada e rezultatul acumularii succesive a fulgilor de diferite forme si
dimensiuni. Prima clasificare a fulgilor a fost facuta de japonezul Nakaya
si a fost adoptata pe plan international in 1952. Formele sunt: placute,
stelute, dentrite, cristale neregulate, coloane-ace (pag.133, fig.27).
Straturile de zapada evolueaza continuu sub actiunea a 2 factori: mecanic
(vantul) si termic (temperatura). Coeziunea stratelor de zapada depuse
succesiv e deiferita si de aceea se pot produce avalanse. Valorificarea
optima a zapezii se poate face cand exista conditii bune pentru mentinerea
28

lui. O zapada mare si afanata si topirea ei accelerata ingreuneaza


practicarea sporturilor de iarna.
2. Gheata e utilizata in turism. Daca vorbim de gheata de pe rauri sau
lacuri, ea trebuie sa aiba o grosime corspunzatoare pentru ca sa nu existe
riscuri de scufundare. Fisurile sau ochiurile de apa sunt periculoase.
Ghetarii reprezinta cea mai comuna forma de stocare a apei in forma
solida. Ei reprezinta volume mari de gheata si se afla la cei 2 poli sau in
muntii cu altitudine ridicata, acolo unde rar sunt temperaturi pozitive, iar
precipitatiile sunt solide, asigurand crestera masei de gheata. Ghetarii se
pot clasifica dupa mai multe criterii:
Dupa mediul de formare continentali si marini sau oceanici
Dupa zona climatica polari, din zona temperata, din zona calda
Dupa forma si dinamica glaciara ghetari montani si ghetari de
calota
A. Ghetarii montani au forme, dimensiuni si dinamica variata si se gasesc in
bazinele de receptie, pe vai, pe platouri aproape plane. Se pot clasifica in mai
multe categorii:
1. Ghetari alpini (de vale) au dimensiuni mari (zeci de km lungime). In zona
unde se acumuleaza gheata se formeaza cicul glaciar. La contactul cu versantii
circului se formeaza niste crevase mari (crapaturi) numite rimaye. Masa de
gheata se deplaseaza cu viteze diferite in sectoarele ghetarului.
2. Ghetarii de circ sunt de dimensiuni mici si sunt situati in bazinele de receptie
ale vailor, in vecinatatea limitei zapezilor vesnice. Au fost studiati in M-tii Pirinei
si de aceea se numesc ghetari pirenieni.
3. Ghetari de tip himalayan apar i M-tii Himalaya. Sunt foate mari si au mai
multe limbi de gheata care coboara sub limita zapezilor vesnice.
4. Ghetarii de piemont (alaskian) se gasesc in Peninsula Alaska (SUA), in
muntii din aproierea litoralului. Specificul lor e acela ca gheata e amestecata cu
bolovani. Formeaza conuri de gheata simple sau suprapuse partial, care apar ca o
treapta de relief intre munte si ocean similara campiilor piemontane.
5. Ghetarii de platou (norvegian) sunt formati din 2 sectoare: unul de
acumulare a ghetii, iar al doilea, cu multe limbi glaciare scurte care coboara pe
vai. Vezi fig. 28, pag. 136.
B. Ghetarii de calota sunt intinderi mari de gheata, sub forma unor platose care
acopera zone continentale. Au grosimi mari, de la cateva sute de metri la 4000 m.
Sunt 4 tipuri de ghetari de calota:
1. Ghetarul antarctic e cel mai mare de pe Glob. Ocupa 97,6 % din suprafata
Antarcticii (13.650.000 km), are un volum de gheata de cca 30 milioane km si o
grosime maxima in sectorul Polului Sud. La periferie sunt varfuri si creste
montane numite nunatak-uri.
2. Ghetarul groenlandez ocupa circa 83 % din Insula Groenlanda (1,8 milioane
km). Are cateva sute de metri grosime la periferie si 3000 m in sectorul central.
E ondulata si are multe crevase (fisuri). Platoul pe care il acopera are 500-1000 m
29

inaltime. La marginea lui sunt munti inalti de 2500-3300 m. Din calota si din
ghetarii montani se desprind bucati mari de gheata care plutesc pe apa oceanului,
numite aisberguri.
3. Ghetarul islandez se gaseste pe insula vulcanica Islanda, la latitudini polare.
Are limbi de gheata pe vai. Pe cuprinsul lui apar gheizere si eruptii vulcanice care
topesc gheata si creaza cursuri de apa subglaciare.
4. 4. Ghetarul de tip Spitzbergen se gaseste pe insulele de la latitudini mari, pe
platouri inalte de 500-600 m si in munti. Se gaseste sub forma de platouri
glaciare mici si sub forma de ghetari de vale. Limbile desprinse din ghetari
ajung la tarm, se topesc si apar suvoaie mari de apa si ruperea ghetarului in
numeroase blocuri.
In RO, urme ale glaciatiunii cuaternare se vad in Carpati (lacurile
glaciare, vai glaciare).

4.EVALUAREA POTENTIALULUI HIDRO - TURISTIC


4.1. CONSIDERATII METODOLOGICE
Una dintre cele mai folosite formule pentru evaluarea potentialului turistic este:
P = I t Id Ia
P=potentialul turistic
It=indicele de ierarhizare al ariei cu puncte de atractie
Id=indicele de dotare
Ia=indicele de accesibilitate
Pentru evaluarea potentialului turistic s-a ales metoda arborilor de analiza pe
criterii de baza si subcriterii. Nivelurile de apreciere se fac printr-un proedeu de
ponderare a unui total de 100 de puncte.
4.2. EVALUAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL APELOR
CONTINENTALE
Conform metodei aborilor de analiza pe criterii de baza si subcriterii, in cazul
apelor continentale, din 100 %, cel mai mare punctaj il au lacurile (40 puncte)
urmate de apele curgatoare (de suprafata: 25 puncte; subterane: 25 puncte). Cel mai
mic punctaj il au ghetarii (7 puncte) si mlastinile (3 puncte). Pentru determinarea
potentialului turistic se folsesc diferiti indicatori.
1. Evaluarea potentialului turistic al lacurilor:
- indicatorilor calitativi (12 puncte)
- morfologici (6 puncte)
- biotici (4 puncte)
- fenomene specifice (4 puncte)
- pentru indicatorii cantitativi si dinamici s-au dat cate 2 puncte pentru fiecare.

30

2. Evaluarea potentialului turistic al apelor curgatoare de suprafata (total 25 %)


s-au folosit 6 categorii de indicatori cu ponderi diferite:
- indicatori morfologici (12,5 puncte)
- celelalte categorii cum sunt indicatorii cantitativi, dinamici, curativi, biotici (cate
2,5 puncte).
3. Evluarea potentialului turistic al ghetarilor (total 7 puncte) indicatori:
- morfometrici (1,5 puncte)
- morfologici (1,5 puncte)
4. Evaluarea potentialului turistic al malstinilor (total 3 puncte) categoriille de
indicatori sunt:
- morfometrici
- morfologici
- biotici
5. Evaluarea potentialului turistic al apelor subterane (total 25 puncte) s-au
separat 2 categorii: izvoarele (ca locuri de aparitie a apelor la suprafata si formele
subterane: cursuri de apa silacuri subterane. Total punctaj 25, din care 20 puncte
pentru prima categorie si 5 puncte pentru a doua.
6. Evaluarea potentialului turistic al marilor si oceanelor (total 100 %)
indicatori:
- fizici si organoleptici (45 puncte)
- morfologici si morfometrici (30 puncte)
- indicatori dinamici (15 puncte)
- indicatori biotici (10 puncte)
5. TIPURI, FORME SI ACTIVITATI TURISTICE INDUSE DE
RESURSELE DE APA
Resursele de apa pot genera diferite forme de turism:
Tipuri de turism si activitati turistice asociate
Resursa de
Recreare si agrement
Curativ
Polivalent
apa
Ape
subterane

Ape
curgatoare

Sporturi nautice
Transport de agrement
pe cursuri subterane
Vizitarea unor
obiective acvatice

Cura interna
Balneatie cu
scopuri curative
si recreative

Sporturi nautice
Pescuit sportiv
Navigatie de agrment

Balneatie cu
scopuri
curative,
recreative sau
sportive
Balneatie in
scopuri curative

Sporturi nautice
Pescuit sportiv
31

Expeditii de
cercetare a
cursurilor
subterane
Pelerinaje la
izvoare cu ape
curative
Expeditii de
cercetare
Vizitarea unor
obiective
specifice
Expeditii de
cercetare

Lacuri

Ape in stare
solida

Ape marine
si oceanice

Navigatie de agrement

si recreative

Sporturi de iarna
Transport de agrement
Realizarea unor
constructii inedite din
gheata
Balneatie recreativa
Sporturi nautice
Pescuit sportiv
Navigatie de agrement

----------------------

Balneatie cu
scop curativ

Vizitarea unor
obiective
specifice
Expeditii de
cercetare
Vizitarea unor
obiective
specifice
Expeditii de
cercetare
Vizitarea unor
obiective
specifice

5.1. TIPURI, FORME SI ACTIVITATI TURISTICE INDUSE DE APELE


SUBTERANE
Apele subterane pot fi: ape freatice, ape de adancime, cursuri subterane (rauri),
lacuri subterane. Formele si activitatile turistice sunt diverse. Tipurile de turism
sunt:
Tipul de turism

Forma de turism

Activitati derulate

Recreare si agrement

Sportiv, transport si
agrement

Curativ

Balnear si de
refacere a
organismului
Profesional, stiintific
si cultural

Sporturi nautice extreme


Transport de agrement pe lacuri si rauri
subterane
Vizitarea unor obiective acvatice
Cura interna
Cura externa sau balneatie cu scopuri
curative si recreative
Expeditii de cercetare a lacurilor si
raurilor subterane, a gheizerelor si
izbucurilor
Pelerinaje la izvoare cu efecte curative

Polivalent

5.1.1. FORME SI ACTIVITATI TURISTICE ASOCIATE TIPULUI DE


RECREARE SI AGREMENT
Se face pe rauri si lacuri subterane. In RO aceste activitati sunt reduse. Sunt
rezervate cercetatorilor mai mult. Se desfasoara sub forma de scufandari si cavediving cu echipament special. Se practica in pesteri ca: Izverna (M-tii Mehedinti),
Sura Mare si Ciclovina cu Apa (M-tii Sureanu).
La nivel mondial se practica in: sistemele cavernicole (pesteri) din Pen. Florida
(SUA), Pen. Yucatan (Mexic). In EU: in Insula Sardinia (Italia), Grecia, Croatia,
Franta, etc.

32

Transportul pe apa (pe lacurile subterane) se practica de catre pasionatii in


speologie. Locatii pe Glob sunt: The Lost See (SUA), Lacul Venus din pestera
Howe (SUA), pesterile din Insulele Ionice (Grecia), pesteile din Iran, Noua
Zeelanda, etc.
In RO se practica in: Pestera Buhui (M-tii Banatului), Huda lui Papara (M-tii
Trascau din Apuseni), lacul din mina Tereza (Turda) amenajata pentru plimbari
de agrement.
Tot la apele subterane intra si gheizerele si izbucurile. Dintre gheizere le amintim
pe cele din parcul Yellowstone (SUA), Pen. Kamceatca (Rusia), Chile (in Desertul
Atacama).
Izbucuri se gasesc in RO. Langa multe dintre ele s-au construit schituri si manastiri
(Calugari, Izvorul Tamaduirii, Izvorul Sf. Apostol Andrei, etc.). La nivel mondial, cel
mai cunoscut izbuc e cel de la Lourdes, din Franta.
5.1.2. FORME SI TIPURI DE TURISM ASOCIATE TIPULUI CURATIV
Principala forma de turisme e cea balneara si de refacere a organismului. Se
desfasoara activitati de cura interna si externa (balneatie) si se leaga de particularitatile fizice si chimice ale apelor provenite din izvoare si foraje (puturi).
Balneatia se practica in scopuri curative si recreative. In RO, izvoarele minerale sunt
putin valorificate, doar 31, in conditiile in care RO e una dintre cele mai bogate tari
in izvoare minerale din EU. Cele mai numeroase sunt in Carpatii Orientali. Dintre
izvoarele valorificate amintim: Borsec, Biborteni, Bodoc, Dorna, Bucovina, Buzias,
Lipova, Harghita, Herculane, Covasna, Tusnad, etc. (vezi pag. 160, tabel 58).
La nivel mondial, izvoare minerale si statiuni vestite sunt in Franta (Vichy),
Germania, Marea Britanie, Italia, Spania, Belgia, etc.
5.1.3. FORME SI ACTIVITATI TURISTICE ASOCIATE TIPULUI
POLIVALENT
Cuprinde turismul profesional, stiintific si cultural. Se practica prin expeditii de
cercetare in subteran sau suprafata. Acest tip de activitati e practicat de un numar mic
de turisti si sunt costisitoare deoarece necesita echipament special.
5.2. TIPURI, FORME SI ACTIVITATI TURISTICE INDUSE DE APELE
CURGATOARE
Tipul de turism

Forma de turism

Recreare si agrement

Sportiv, piscicol,
croaziera fluviala

Curativ

Balnear si de refacere a
organismlui

Activitati asociate
Sporturi nautice: canoeing, kaiaking,
rafting, canyoning, hydrospeed,
riversurfing, tubing, etc.
Pescuit sportiv
Navigatie de agrement si sportiva
Balneatie cu scopuri curative, recreative
sau sportive
33

Polivalent

Profesional

Expeditii de cercetare
Vizitarea unor obiective specifice

Potentilul turistic e foarte ridicat.


5.2.1. FORME SI ACTIVITATI TURISTICE ASOCIATE TIPULUI DE
RECREARE SI AGREMENT
1. Sporturile nautice se practica pe toate sectoarele raurilor. Sporturile nautice
traditionale sunt canoe si caiac. A doua categorie o reprezinta whitewater sports
(sporturi de ape inspumate). Ele presupun o buna pregatire fizica. Azi, sporturile
nautice s-au diversificat: kaiaking, canyoning, hydrospeed, river surfing.
a) Canoeing-ul se practica cu ambarcatiuni numiute canoe. Exista o asociatie
internationala de canoe (ICF). In RO se practica pe Lacul Snagov, in Delta Dunarii,
pe cursul Muresului. La nivel mondial e raspandit in Marea Britanie (pe Tamisa),
in SUA, Canada, etc.
b) Kaiaking-ul se practica pe ape repezi, pe rauri, lacuri, mari cu ambarcatiuni
numite caiac (kaiak). Ele pot fi pentru o persoana sau doua persoane. Sunt 5 tipuri
de caiace: de whiterwater, de surf, de expeditie, de tura lunga si de recreare
generala. In RO se practica pe Crisul Pietros, Crisul, Repede, Aries, Cerna,
Bistrita, Mures. La nivel modial se practica in tari ca Noua Zeelanda, Canada,
SUA, Spania, etc.
c) Rafting-ul e un sport de coborare a unor sectoare de rauri repezi de munte in
barci pneumatice, in echipe de 2 sau mai multe persoane. Necesita echipament de
protectie special. Sectoarele de rauri alese trebuie sa aiba panta mare si un volum
suficient de apa. Raurile pot fi clasificate in 6 grupe de dificultate. In RO se practica
pe Bistrita Aurie, Jiu, Mures, Crisuri, Cerna, etc. La nivel mondial se practica in
tari ca si Canada (pe Otawa), SUA (in Arkansas), in Africa (pe Zambezi), in India
(pe Gange).
d) Canyoning-ul e un sport combinat (catarare, inot, mers, sarituri) pentru
parcurgerea unui canion sau chei. Necesita echipament special si accesorii. Exista o
clasificare a regiunilor unde se practice, dupa gradul de dificultate, gravitatea
riscului, etc.
In RO se practica in Carpatii Meridionali (cheile Butii, Oltetului, Dambovitei,
Valea Cernei), in Carpati Occidentali (Cheile Nerei, Rametului) si in Carpatii
Orientali (Paraul Cailor).
La nivel mondial amintim: Portugalia, Spania, Germania, Austria, Marea
Britanie, Slovenia, Canada, SUA, Mexic, Brazilia, Australia, Noua Zeelanda, etc.
e) Hydrospeed-ul se practica pe raurile repezi de munte cu o ambarcatiune numira
river boogi, facuta din plastic sau fibra de sticla. Se practica pe rurile cu viteze mari,
debit bogat si fara obstacole in albie. E necesar echipament special.
Pe plan mondial se practica in Noua Zeelanda, SUA, Spania, Franta, Italia, etc.
La noi e in faza incipienta.
34

f) River-surfing-ul e surfingul practicat pe mare, dar e adaptat pentru rauri cu


valuri statice sau mareice. Se practica in Germania, Marea Britanie (pe Severn),
SUA, Canada, Noua Zeelanda pe raurile cu valuri statice.
Pe rauri cu valuri mareice, se practica in Marea Britanie (pe Severn), pe Amazon
(in America de Sud), SUA, etc.
g) Tubing-ul (toobing) se practica cu colaci de cauciuc uflati cu aer. Se practica pe
apa sau zapada. Pe apele curgatoare se practica 2 tipuri de tubing: free-floting tubing
(plutire pe apa cu ajutorul curentilor) si tubingul tractat (towed tubing), care a dus la
aparitia unei forme extreme a acestui sport numit kite-tubing, cand colacul are
tendinta de a zbura deasupra apei. Se practica cel mai mult in SUA.
2. Pescuitul e o activitate de recreare si agrement. Se practica stationar (pe malul
apei sau dinamic (din ambarcatiuni). Se aleg zone linistite si relativ izolate. O
insemnatate mare o au si speciile de pesti. Se practica atat pe rauri cat si pe lacuri. In
RO e o activitate raspandita. Se practica pe marile rauri ale tarii: Dunare, Olt,
Mures, Siret, Somes, Prut, Bistrita, Arges, etc.
La nivel mondial amintim destinatii ca: Scotia, Costa Rica, Canada (pastrav si
somon), Rusia, Argentina, Noua Zeelanda, etc.
3. Navigatia de agrement e a treia activitate desfasurata in cadrul turismului de
agrement si recreare. Se practica cu diferite tipuri de ambarcatiuni, pe distante
diferite si in diferite locuri (pe rauri in orase, in chei, defilee, canioane, etc.).
Ambarcatiunile pot fi: salupe, iahturi sau ambarcatiuni mati cum sunt vapoarele de
croaziera. Distantele sunt variabile, pana la zeci sau sute de km.
In orase exista rauri amrnajate special pentru navigatia de agrement. La noi nu sunt
rauri amenajate pentru navigatie in orase. Ar exista posibilitati de amenajare a
Dambovitei (Bucuresti), Begai (Timisoara), Crisului Repede (Oradea), Dunarii
(Galati, Braila, Tulcea),etc.
La nivel mondial sunt multe capitale si alte orase unde se practica navigatia de
agrement. Amintim: Paris (Sena), Londra (Tamisa), Amsterdam (pe canale), Viena,
Budapesta (pe Dunare), Montreal (Canada), Brisbane (Australia), New Orleans,
New York (SUA), Moscova (Rusia), etc.
Cele mai renumite sectoare de chei, defilee, canioane unde se practica navigatia de
agrement sunt: Colorado (Marele Canion-SUA), Niagara (cascada-lacul Ontario),
Dunare (Cazanele Mari si Mici), etc.
Croaziere de durata se practica pe Rin, Dunare, Nil, Volga, Amazon, Rhon.
5.2.2. FORME SI ACTIVITATI TURISTICE ASOCIATE TIPULUI CURATIV
Principala forma de turism e cea balneara si de refacere a organismului.
Activitatile derulate se refera la balneatie. Ea se practica in sectoare de rau care nu
prezinta pericole (vartejuri, curenti) si e mai mult o forma de turism neorganizat. Are
diferite scopuri: curativ (plaja), sportiv, recreativ. Se practica in sezonul cald.

35

5.2.3. FORME SI ACTIVITATI TURISTICE ASOCIATE TURISMULUI


POLIVALENT
Turismul polivalent are forme specifice de manifestare prin turismul profesional
si stiintific. Activitatile derulate sunt expeditiile de cercetare si cele profesionale in
zone de delta, estuare , unde exista si flora si fauna specifica. In RO se remarca
Delta Dunarii, iar la nivel mondial, deltele fluviilor Nil, Mississippi, Gange, Pad.
Dintre estuare amintim: estuarul Tamisei, fluviului Sf. Laurentiu (Canada), etc.
Acest tip de turism e asociat si cu vizitarea unor cascade. Cea mai cunoscuta e
cascada Niagara (SUA), apoi Cascada Victoria (pe Zambezi), Iguau (la granita
dintre Brazilia si Argentina), etc. Cea mai inalta cascda din lume e Angel (979 m,
in Venezuela), iar cea mai lata e Iguau (3,3 km).
In RO cele mai vizitate cascade sunt: Balea (in Fagaras), Cascada Cailor (M-tii
Rodnei), Cascada Putnei, Urlatoarea, Duruitoarea (in M-tii Ceahlau), Rachitele
(M-tii Vladeasa).
5.3. TIPURI, FORME SI ACTIVITATI TURISTICE INDUSE DE LACURI
Acestea sunt:
Tipul de turism

Forma de turism Activitati asociate

Sporturi nautica:
- Traditionale (inot, caiac-canoe,
canotaj, schi nautic, yahting)
- Extreme (surfing, jetschi, kitesurfing, windsurfing)
Pescuit sportiv stationar si dinamic
Navigatie de agrement si sportiva
Balneatie in scopuri curative si recreative

Expeditii de cercetare
Vizitarea unor obiective specifice

Recreare si agrement

Curativ
Polivalent

Sportiv, piscicol,
croaziera

Balnear si de
refacere a
organismului
Profesional si
stiintific

5.3.1. FORME SI ACTIVITATI TURISTICE ASOCIATE TIPULUI DE


RECREARE SI AGREMENT
Formele de turism asociate sunt:
1. Sporturi nautice sunt cele de recreare si agrement. Acestea sunt:
a) Caiac-canoe dateaza din antichitate. Prima asociatie de profil a fost
infiintata in 1871 la new York. Din 1936 a devenit sport olimpic. In RO
se practica pe lacuri ca: Snagov, Herastrau, Cincis, Bascov (langa
Pitesti). La nivel mondial se practica in tari ca: Slovenia (lacul Bohinj),
Polonia (lacurile Mazuriene), SUA (Tahoe, Michigan, Lanier),
Ungaria (Balaton), Canada (Winnipeg).

36

b) Canotajul se practica cu ambarcatiuni cu vasle sau rame. O varianta a


lui e canotajul academic se practica pe schifuri (ambarcatiuni lungi,
inguste si usoare) si pe ghiguri (au scaune rulante). In RO se desfasoara
pe lacuri ca Snagov, Firiza, Ciucas, Cismigiu, Vidraru, etc. La nivel
mondial amintim: Ontario, Placid, Tahoe (SUA), Temagami (Canada),
Balaton (Ungaria), Bergamo (Italia), etc.
c) Schiul nautic e un sport prin care sportivul e tractat de o barca cu
motor. In RO se practica pe lacuri ca: Snagov, Lacul Rosu, lacuri din
Delta Dunarii. La nivel mondial, locatii cunoscute sunt lacurile
Superior, Michigan, Tahoe (SUA), Lugano (Italia), lacuri din Noua
Zeelanda, Australia, etc.
d) Yachting-ul necesita ambarcatiuni scumpe. In RO se practica pe
putine lacuri (Snagov, Herastrau, Siutghiol). La nivel mondial amintim
lacuri ca: Superior, Huron, Michigan, Ontario (SUA), Geneva
(Elvetia), Garda (Italia), etc.
e) Surfing-ul pe lac se face pe lacurile cu suprafete mari. Ex.: Marile
Lacuri (SUA), Winnipeg (Canada), in Australia. O forma speciala e
wind-surfing-ul (are o placa cu o panza de vant) si kite-surfing-ul
(combina surfingul cu parasutismul). Aceste sporturi se practica in
multe tari ca SUA, Canada, Italia, Ungaria. In RO se practica pe lacurile
din Delta Dunarii (Murighiol), Siutghiol, etc.
f) Jetski-ul foloseste mijloace de propulsare pe apa. In RO se practica pe
lacuri ca Siutghiol, Snagov, etc. Pe plan mondial se practica in SUA,
Cnada, Australia, Ungaria (Balaton), Franta, etc.
g) Scubadiving-ul sunt scufundari si se practica pe lacuri cu adancimi
mari (Baikal-Rusia, Lanier-SUA). In RO se practica in lacul Belis (jud.
Cluj), Siutghiol, Lacul Sf. Ana, etc.
2. Pescuitul sportiv se practica atat cel stationar cat si cel dinamic (din
ambarcatiuni). In RO sunt numeroase lacuri unde se practica, atat in Delta
Dunarii, ct si in lacurile de lunca. La nivel mondial, destinatii mai cunoscute
sunt in SUA (lacuri ca Okeechobee, Haywand), in Mexic, Suedia, Italia,
Spania, etc.
3. Navigatia de agrement se practica cu ambarcatiuni de toate tipurile, in
interiorul oraselor sau in exteriorul lor. E importanta suprafata lacustra. In RO
se practica pe lacuri ca: Cismigiu, Herastrau (Bucuresti), Gradina Romei
(Satu-Mare) si se mai practica pe lacurile de acumulare (Vidraru, Vidra,
Izvorul Muntelui) sau lacurile de pe malul marii si Delta Dunarii. La nivel
mondial, cel mai cunoscut oras e Venetia, unde se circula pe canale. Se adauga
lacuri ca Marile Lacuri (SUA), Geneva (Elvatia), Balaton (Ungaria), Como
(Italia), etc.
5.3.2. FORME SI ACTIVITATI TURISTICE ASOCIATE TIPULUI
CURATIV
37

Principala forma de turism asociata acestui tip, e cea balneara si de refacere a


organismului. Se realizeaza prin proprietatile fizico-chimice ale apelor lacustre,
prin procesul de heliotermie si prin folosirea namolurilor curative. In acest scop
exista statiuni specializate.
In RO sunt lacuri sarate in Subcarpati (Slanic Prahova, Ocnele Mari,
Cacica), in Depresiunea Colinara a Transilvaniei (Sovata, Ocna Sibiului, Turda,
Cojocna), in Depresiunea Maramuresului (Ocna Sugatag), in Campia Romana
(Amara, Lacul Sarat). Unele statiuni sunt de interes national (Sovata, Amara), iar
altele sunt de interes, regional sau local.
La nivel mondial, lacuri mai cunoscute pentru tratament sunt: Salt Lake City
(SUA), Torrevieja (Spania), Marea Moarta (Israel, Iordania), etc.
Multe lacuri au namoluri sapropelice (lacuri sarate, lagune, limanuri maritime,
mari). In RO le gasim la Sovata (L. Ursu si Negru), la Ocna Sibiului, Amara,
Slanic Prahova sau pe malul marii la Techirghiol, Agigea, etc. Se trateaza boli ca:
spondiloza, reumatism, afectiuni ortopedice, boli ale aparatului circulator, respirator,
etc.
La nivel mondial amintim Marea Moarta, L. Tyrel (Australia), Torrevieja
(Spania), etc.
O categorie de lacuri sunt cele cu apa termala. Cel mai cunoscut din RO este
L. Petea (langa Oradea). La nivel mondial: Herviz (Ungaria), L. Wilson
(Canada), L. Rotorua (Noua Zeelanda), etc.
5.3.3. FORME SI ACTIVITATI TURISTICE ASOCIATE TIPULUI
POLIVALENT
Se remarca expeditiile de cercetare sicele profesionale. Frecvent sunt cercetate
elementele floristice si faunistice, fenomene si proprietati ale apelor lacustre
(heliotermie, salinitate). In RO astfel de cercetari se fac in Delta Dunarii. In lume se
mai cerceteaza lacurile de sub calotele glaciare.
5.4. TIPURI, FORME SI ACTIVITATI TURISTICE INDUSE DE
RESURSELE DE APA IN STARE SOLIDA
Acestea sunt:
Tipul de turism

Recreare si agrement

Forma de turism

Sportiv si transport
de agrement

Activitati asociate
Sporturi de iarna induse de stratul de
zapada:
Traditionale: sanie, schi
Extreme: snow-kayaking, snowboarding, snow-tubing
Sporturi de iarna induse de stratul de
gheata:
Traditionale: patinaj, bob
38

Extreme: escalada pe gheata,


alpinism pe cascade inghetate
Transport de agrement pe suprafata
ghetarului sau pe suprafete inzapezite
Expeditii de cercetare si profesionale in
arii glaciare

Polivalent

Profesional si
stiintific

5.4.1. FORME SI ACTIVITATI TURISTICE ASOCIATE TIPULUI DE


RECREARE SI AGREMENT
Zapada asigura conditii iubitorilor sporturilor de iarna. Un rol important il au
grosimea si durata stratului de zapada.
5.4.1.1. FORME SI ACTIVITATI TURISTICE INDUSE DE STRATUL DE
ZAPADA
1. Sporturile de iarna reprezinta o modalitate de recreare si agrement. Amintim:
a) Saniusul e cel mai raspandit sport de iarna si are cel mai mare numar de
practicanti. Partiile sunt amplasate in locuri diferite. O forma organizata se
practica pe o partie similara celei folosite la bob.
b) Schiul cuprinde numeroase discipline ca: coborare, slalom, sarituri,
schi-fond, biatlon, schi artistic si acrobatic. E si sport olimpic. Partiile de
schi sunt clasificate dupa mai multe grade de dificultate. Sunt 3 sisteme de
clasificare: nord-american, european japonez. Statiunile montane unde se
practica sunt amenajate corespunzator.
c) Schiul alpin (pe partie) e principala forma de turism montan hibernal
(de iarna). In RO, zonele amenajate sunt putine fata de potentialul existent.
Amintim: statiunile de pe Valea Prahovei (Predeal, Azuga, Busteni,
Sinaia, Poiana Brasov, etc.), in Carpatii Orientali (Borsa, Mogosa,
Cavnic, Hargita-Bai), in Carpatii Occidentali (Semenic, Arieseni,
Baisoara, Stana de Vale).
Vezi, tabelul 72, pag. 199.
d) Schi de tura (schi alpinism) presupune urcarea pantelor inzapezite cu
schiuri in picioare, iar apoi coborarea pantelor. E practicat mai ales de
alpinisti.
e) Schi fond se face prin plimbarei cu schiuri usoare, in scop de recreare,
dar si ca sport de performanta.
f) Schi extrem se practica in zonele cu abrupturi de catre alpinisti si schiori
experimentati (ex. in M-tii Rodnei, Bucegi, Fagaras, etc.).
g) Drumetii in rachete se practica mai putin la noi si mai mult in tarile
alpine. Participantii isi aleg singuri un traseu acoperit cu zapada.
h) Alte sporturi de iarna practicate sunt:
Snowboarding-ul
Snowkitting-ul se face atat cu placa cat si cu schiurile
39

Skiboarding-ul - combina schiul si patinajul


Snow-tubing-ul se face cu ajutorul unor colaci care aluneca pe
zapada ca si saniile
2. Transportul pe zapada e a doua forma de turism recreativ. Se face cu ATVul, snow-mobilul, sanii trase de reni sau caini (in Pen. Scandinava).
5.4.1.2. FORME SI ACTIVITATI TURISTICE INDUSE DE STRATUL DE
GHEATA
Principala forma de turism e turismul sportiv. amintim:
a) Patinajul se practica pe rauri si lacuri inghetate cat si pe patinuare artificiale
amenajate, in general, in orasele mari.
b) Bobul se face prin coboratea unei partii de gheata sinuase intr-un vehicul
dotat cu patine. Cele mai importanre partii de bob sunt in: Austria, Canada,
Franta, Germania, Italia, Japonia, etc.
c) Escaladele pe ghetar si alpinismul pe cascade inghetate necesita conditie
fizica si echipament adecvat. In RO se practica pe cascada Rachitele, in M.
Vladeasa, cascada Serbota, in Fagaras. La nivel mondial exista clasificari dupa
gradul de periculozitate a cascadelor. Cele mai cunoscute sunt in Canada,
SUA, Noua Zeelanda, Elvetia, etc.
5.4.2. FORME SI ACTIVITATI TURISTICE ASOCIATE TURISMULUI
POLIVATENT
Se refera la organizarea unor expeditii de cunoastere a unor spatii si peisaje
inedite din spatiile acoperite cu zapada si gheata, atat in zona arctica si antarctica
cat si in spatiul montan. O categorie aparte o constituie cercetarea ghetarilor
din pesteri. Pesterile cu ghetari sunt foarte atractive pentru turism. In RO amintim
pesteri ca : Scarisoara, Avenul Bortig, Focul Viu, etc. din M-tii Apuseni, dar mai
exista si in Carpatii Meridionali numeroase astfel de pesteri. La nivel mondial se
pot aminti pesterile din Austria (aici e cea mai lunga pestera cu gheata din
lume), Slovacia, Franta, etc. O categorie aparte o reprezinta cavernele sapate in
masa unui ghetar (gaaciar cave). Ele sunt utilizate in studiile geologice.
5.5. TIPURI SI FORME DE ACTIVITATI TURISTICE INDUSE DE APA
MARILOR SI OCEANELOR
Formele si acivitatile turistice sunt:
Tipul de turism

Forma de turism

Recreare si agrement De balneatie, sportiv,

Activitati asociate
Balneatie in scopuri recreative
Sporturi nautice
- traditionale: yachting, surfing
40

de croaziera, piscicol

- extreme: scuba-diving, snorkeling,


parasailing, jet-sky, bnana-boat
- actobatice: water-schi
Navigatie de agrement
Pescuit stationar si dinamic

Curativ
Polivalent

Balnear si de
refacere a
organismului
Profesional si
stiintific

Balneatie cu scop curativ


Expeditii de cercetare
Vizitarea unor obiective specifice
Arheologie subacvatica

5.5.1. FORME SI ACTIVITATI TURISTICE ASOCIATE TIPULUI DE


RECREARE SI DE AGREMENT
In cadrul turismului recreativ amintim:
1. Balneatia succesul ei e in functie de calitatea plajelor si caracteristicile
apelor marine. Pentru asigurarea unui cadru adecvat balneatiei a fost elaborat un
program care cuprinde protectia mediului costier, numit Blue Flag prin care se
face educatia ecologica a turistilor prin promovarea curateniei plajelor, a
securitatii plajelor si porturilor de agrement, etc. Simbolul Blue Flag se acorda
plajelor si porturilor cu rezultate in promovarea acestui program si se deruleaza in
din ce in ce mai multe tari. Dintre tatile care fac parte din acest program amintim:
Bahamas, Brazilia, Croatia, Bulgaria, cipru, Rep. Dominicana, Marea Britanie,
Franta, etc.
2. Sporturile nautice amintim:
a) Yahting-ul se practica cu ambarcatiuni de diferite marimi si e un sport foarte
raspandit. In RO, la ora actuala nu sunt multe facilitati pentru acest sport (doar in
golful Belvedere din Eforie Nord). La nivel mondial e dezvoltat in statiunile
grecesti, frantuzesti si turcesti de la M. Mediterana, in Golful Mexic (SUA).
b) Surfing-ul se practica in zonele cu valuri mari, prin translatia surfului de pe
mare pe uscat. In RO nu exista conditii pentru surfing, dar la nivel mondial se
practica in SUA (California), Franta, Australia, Portuglia, Mexic, etc.
3. Sporturi nautice extreme - cuprind:
a) Scubadiving-ul inseamna scufundari in apa pentru cercetarea florei si faunei,
a unor formatiuni coraligene, etc. In RO se practica la Mamaia si Constanta. In
lume e foarte raspandit in: Insulele Galapagos, Ins. Cayman, Marea Bariera de
Corali din Australia, Ins, Hawaii, etc.
b) Snorkeling-ul seamana cu scubadiving-ul dar nu se fac scufundari ci se
cercereaza zonele submerse de pe litoral.
c) Parasailing-ul combina parasutismul cu navigatia. Se practica si pe litoralul
romanesc. La nivel mondial sunt destinatii renumite pentru acest sport (ex. in
Florida, la Ibiza, California, etc.
41

d) Jrtschi-ul se prctica cu ambarcatiuni speciale car au viteze mari si cu


echipament special.
e) Banana-boat se practica in zona litorala. Se foloseste o barca pneumatica
tractata de o ambarcatiune motorizta.
3. Sporturi nautice acrobatice aici se include water-schiul. Are mai multe
discipline cum e slalomul prin obstacole si sarituri.
4. Turismul de croaziera se desfasoara cu diverse ambarcatiuni si pe diverse
distante. E foarte raspandit in lume. S-au construit ambarcatiuni de mare
capacitate, dotate cu numeroase facilitati care asigura transporturi transatlantice.
Cel mai popular loc e Golful Mexic. Dintre cele mai cunoscute vase de croaziera
amintim Queen Mary 2, Lyberti of de Seas, Oceania Regatta, etc.
4. Pescuitul presupune alegerea unor locatii cu specii variate de pesti. Dintre
zonele mai importante pentru pescuit amintim: regiuni tropicale insulare ca
Antilele Mari si Mici, Ins. Azore si Canare, litoralul Floridei, insulele japoneze,
etc. Pescuiitul se practica atat la tarm cat si in larg.
5.5.2. FORME SI ACTIVITATI TURISTICE ASOCIATE TURISMULUI
CURATIV
Dintre forme si activitati turistice amintim balneatia de tip curativ e cea mai
veche forma de turism curativ. Se adauga talasoterapia (terapia valurilor) cu rol
in calirea organismului. Cea mai renumita regiune turistica litorala e bazinul M.
Mediterane (Spania, Franta, Italia, Grecia, Turcia, Tunisia, Egipt). In Spania,
Franta, Italia litoralul e impartit in coaste/riviere. Se remarca Coasta de Azur
(sudul Frantei, cu statiuni vestite ca:Nisa, Canes, Saint Tropez, etc.). A doua mare
regiune turistica litorala e Golful Mexic cu numeroasele sale insule. A treia
regiune turistica litorala e Asia de Sud-Est (Thailanda, Indonezia, Malayezia,
Arhipelagul Filipine si Maldive).
5.5.3. FORME SI ACTIVITATI TURISTICE ASOCIATE TURISMULUI
POLIVALENT
Se refera la activitati cum sunt expeditiile de cercetare si profesionale in ariile
marine, cu specii protejate de flora, fauna sau expeditii de cercetare a spatiilor
insulare izolate (ex. in ins. Galapagos). O alta activitate o reprezinta arheologia
submarina care studiaza siturile istorice scufundate. Ca exemple putem aminti
cetatea greceasca Calatis (Mangalia), in RO. La nivel mondial, cele mai multe situri
istorice scufundate se afla in M. Mediterana.
5.6. AMENAJARILE ANTROPICE ALE RESURSELOR DE APA CU
IMPLICATII IN TURISM
Amenajarile antropice ale resurselor de apa tabel:
42

Tipul de
resursa de apa
Ape subterane

Ape curgatoare

Ape lacustre

Ape in stare
solida

Ape marine

Tipul amenajarii anrtropice


Fantani arteziene si fantani publice improspateaza
microclimatul urban, sunt obiecte de arhitectura (ex.
Fontana di Trevi, la Roma, Mirrage Fountains in Las Vegas.
Instalatii tehnice traditionale mori de apa de diferite
tipuri, pive, valtori (in muzee si in localitati ca: Ieud,
Calinesti, Glod in Maramures, Lisa, Comana de Jos in jud.
Brasov, etc.
Canalele de navigatie fluviale ex. Dunare Main Rin
care uneste Marea Neagra cu Marea Nordului.
Muzeele de apa ex. in RO Muzeul de apa de lnga ClujNapoca, singurul din tara. In lume: in Portugalia, SUA,
Olanda, etc.
Apeductele sunt constructii foarte vechi, din antichitate. Se
remarca apeductele romane de la Pompei si Roma. Cel mai
cunoscut e cel din sudul Frantei, de la Gard.
Lacurile de acumulare se construiesc pentru ridicarea
nivelului ape si pentru regularizarea raurilor. Multe intra in
circuitul turistic. In RO amintim. Izvorul Muntelui, Vidraru,
Portile de Fier I si II. In lume cele mai multe baraje sunt in
China, SUA, Rusia,etc.
Parcurile de apa si piscinele sunt locuri de agrement mult
vizitate de turisti. In SUA sunt peste 1000 de parcuri acvatice.
In RO il amintim pe cel de la Mamaia.
Muzeele oceanografice sunt amenajate in vecinatatea
tarmurilor. Amintim pe cele din bazinul M. Mediterane
(Franta, Spania), tarmul Marii Baltice, Argentina, Brazilia,
etc.
Constructii din zapada si gheata sunt temporare si se
gasesc sub diferite forme cum sunt hotelurile de gheata (la
Balea Lac). In lume se construesc in Suedia, Norvegia,
Canada, China, etc. Mai deosebite sunt iglu-urile din
Laponia.
Partii de schi indoor (in interior) ex. in Emiratele Arabe
Unite (Dubai), in Olanda (cea mai mare partie de schi),
Australia, SUA, Marea Britanie, etc.
Canalele maritime ex. Suez, Panama, Corint, etc.
Acvariile publice cel mai mare e Georgia Aquarium din
Atlanta (SUA).
Delfinariile
43

Parcurile de mamifere marine sunt prezentate publicului


specii de mamifere: balene, delfini, orci, etc.
Insule artificiale cele mai spectaculoase sunt cele din
Golful Persic (Dubai). Ele au forme diferite.

44

S-ar putea să vă placă și