Sunteți pe pagina 1din 65

Caria simpla dentara,generalitati,semne

clinice ,diagnostic pozitiv si


diferential,evolutie,complicatii
1. Clasificarea formelor clinice ale cariei simple in functie de localizarea
proceselor carioase:
Exista procese carioase localizate pe:
1.fetele vestibulare si orale(in zonele de retentie mare la nivelul coletului)
2.fete proximale-la nivelul punctului de contact/sub punctul de
contact/deasupra punctului de contact.
3.santuri fosete ocluzale,M,PM.
4. santuri vestibulare si orale ale M si gropitele de pe fata Palatinala ale
frontalilor superiori.
2. Clasificarea formelor clinice ale cariei simple dupa dinamica de evolutie:
1.carii evolutive ,progressive:a) cu evolutie rapida:acuta umeda,mai frecvent la
tineri,cu multa dentina alterata.de culaore galbui-maro ,de consistent moale ,leziuni
dureroase./ b)cu evolutie lenta de ani,luni cronica,usacata,carcateristice varstei a 2
a cu dentina mai dura hiperpig -mentata, lucioasa,uscata cu evolutie
asimptomatica,care nu afecteaza pulpa dentara.
2.carii stagnante ,inactive.
3. Clasificarea formelor clinice ale cariei simple dupa stadiul de demineralizare
al tesuturilor dure dentare :leziuni cavitare,care beneficiaza de tratament
restaurator .Ele pot fi:
1.leziuni cavitare(supeficiale,medii,profunde)-beneficiaza de tratament
restaurator.
2.leziuni nacavitare-demineralizare reversibila
4.Semne clinice subiective pe baza carora se pune diagnosticul de carie simpla.
-prezenta modificarilor de culoare
-durere la excitanti termici(rece) si chimici(dulce,acru,sarat)-durerea este
spontana
-lipsa de substanta dura dentara cu retentia de resturi alimentare- halena fetida
-sangerarea papilei interdentare- ce apare la periaj sau masticatie
-leziuni la nivelul mucoasei labiale,jugale ,lingual produse de mariginile
ascutite ale cavitatilor taioase.
5.Semne clinice obiective pe baza carora se pune diagnosticul de caria simpla:
1.lipsa de substanta dura dentara . (inspectie)
2.modificari de culoarea a unor suprafete dentare de la alb cretos la brun-cenusiu.
1

3.prezenta dentine alterate.consistenta acesteia depinde de tipul de evolutie al


procesului carios
4.sensibilitate la palparea cu sonda.mai importanta atunci cand procesul carios este
profund
5.intinderea in suprafata si profunzime a leziunii carioase.
6.camera pulpara este inchisa si nu exista semne clinice de suferinta pulpara
7.lezarea mucoase lingual,jugala,labiala.
8.papila interdentara este tumefiata.
Examene complementare:-teste de vitalitate/-percutia in ax e (-)/examenul
radiologic

6.Diagnosticul pozitiv al cariei simple:


1.durere provenita prin excitanti fizici ,chimici ,ce dispare odata cu excitantu.
2.modificari de culoare.
3.pierdere de substanta dura dentara
4.prezenta dentine alterate.
5.sensibilitate la palparea cu sonda pe peretii pulpari/parapulpari.
6.camera pulpara inchisa
7.teste de vitalitate positive(+)
8.percutia in ax.(-)
7.Diagnosticul diferential al cariei simple:
1.leziuni cu pierdere de substanta dura dentara:de etiologie carioasa:
a)leziune de uzura dentara:atritie,eroziuni ,abraziune
b)leziune distrofica:anomalii de dezvoltare
c)leziune traumatic in smalt si dentina,fara deschiderea camerei
pulpare.
2.modificari de culoare ale dintelui:
a)de natura endogena-tetracicline,date de fluoroza,traumatice,de
senescenta,hemoragice,date de boli generale.
b)de natura exogena:nicotinice,datorate unor bacterii
cariogene,pigmenti alimentary.
3.hiperestezia dentinara
4.pulpite cronice inchise.
5.hiperemia preinflamatorie-durerea persista dupa inlaturarea excitantului.
6.gangrena pulpara->teste vitalitate negative,camera pulpara deschisa
7.parodontite apicale cornice.
8. Caracteristicile anatomo-clinice ale leziunilor carioase situate la nivelul
santurilor si fosetelor:
2

-usuara modificare a transluciditatii smaltului observata dupa o uscare prelungita a


suprafetelor dentare-aparent sanatoasa.
-prezenta opacitatii sau colorarii suprafetelor dentare dupa uscare:
-smalt opac, alb ,dur-carie cu evolutie rapida
-culoare galben-bruna carie cu evolutie lenta sau
stationara.
9.Caracteristicile anato-clinice ale leziunilor carioase situate pe suprafetele
proximale:
-sunt descoperite relative tarziu atunci cand leziunea a deposit smaltul si a atins
dentina.
-leziuni proximale pot suferi un process de stagnare cu transformarea lor in
leziuni inactive.
-apar sub forma de pete usor decolorate sau de aspect maroniu,dure frecvent
intalnite la dintii ce au pierdut contactul cu dintii vecini.
-atunci cand procesul carios evolueaza sub punctul de contact,el este mai usor
de pus in evident fiind vizibil la inspectie.
-exmenul radiologic pune in evidenta imaginea care subestimeaza importanta
leziunii,acestea fiind mult mai grave.
10. Caracteristicile anato-clinice ale leziunilor carioase situate in treimea
cervicala:
Acestea sunt usor de pus in evidenta prin examenul vizual .Leziunile de
demineralizare apar sub forme de de pete albe cretoase ,mate .Leziunile cavitare de
diferite grade,cu sau fara atingerea dentinei ca de altfel si consistenta si culoarea
tesuturilor afectate,se pot aprecia cu usurinta la un examen clinic obisnuit.
11. Caracteristicile anato-clinice ale leziunilor carioase situate la nivel
radicular:
-leziune superficial, mai putin de 2mm adancime,uneori necavitara ,neteda,moale
modifacat de culoare,caracterizata prin distructia cementului si penetratrea
dentine:1.forma incipient, necavitara:-suprafata neteda nu prezinta cavitate palpabila
cu sonda /-culoaremaro inchis sau maro deschis// 2.forma cavitara superficiala si
pe suprafata cementului,moale ,neregulata,opaca si la palparea cu sonda se observa
o adancitur in mai putin de 0.5 mm.-culoare variabila pana la maro inchis//3.cavitate
de adancime medie-suprafata moale,evident palpabila cu adancime mai mare de 0.5
mm fara semen evidente de suferinta pulpara.//
4.cavitate profunda-cu implicatia
pulpei dentare radiculare ,coloratie variabila de la galben la maro inchis.Leziunile
pot fi :active orice leziune de pe suprafata radiculara de culoare galbui sau marodeschis,acoperita de placa bacteriana si de consistenta moale.//inactive-orice leziune
de pe suprafata radiculara de culoare mero-inchis pana la negru,cu suprafata
neteda,lucioasa dura.Intinderea suprafetelor active cavitare este mai mult in
orizontal decat vertical,este mai mare in suprafata decat in profunzime.
3

12.Evolutia si complicatiile cariei simple dentare:


Imediate inflamatii pulpare acute si cornice./ -gangrena pulpara simpla si
complicate-acut/cronic
Tardive-extractii dentare edentatii mai mult sau mai putin extinsetulburari:
-functionale,masticatorii,fizionomice,de fonatie,de ocluzie,de
intretinere.
1.stadiu evoluat-apare leziuni unicavitarade suprafata-> zone de smalt opac /colorat(culoare cenusie data de prezenta dentine subiacente demineralizate si alterate).
-dentina alterata poate fi palpate cu sonda
-radiologic->radiotransparenta 1/3 a smaltului.
2.leziuni medii-in dentina,fara subminarea cuspizilor.
-dentina alterata prezenta poate fi palpate cu sonda-vizibila radiologic
in 1/3 medie dentinara.
3.leziuni cavitare ce se intend pana in 1/3 profunda a dentine si poate submina
partial cuspizii.
-lipsa de substanta dura dentara si prezenta dentine alterate.
-radiotransparenta in zona circumpulparaa dentine.
4.leziune cavitara extinsa in zona dentine circumpulpare distrugerea partial
a cuspizilor.
-netratata duce la deschiderea camerei pulpare si la aparitia inflamatiei
pulpare.

Izolarea campului operator in odontoterapia


restauratoare
13.Prezentati avantajele izolarii campului operator:
1.camp operator curat si uscat
2.acces si vizibilitate optime
3.proprietati optime ale materialelor folosite
4.protectia doctorului si a pacientului.
5.eficienta crescuta
14.Care sunt mijloacele absorbante utilizate pentru realizarea izolarii campului
operator:
Mijloace absorbanteControlul umiditatii.
1.aspirator chirurgical
2.aspirator de saliva usual
3.rulouri comprese,bureti
4.firul interdentar
5.scuturi protectoare
6.automatomul
7.dispozitive de mentinere a rulourilor
8.cleme dentare.
4

15.Aspiratorul cu debit mare- chirurgical.


-la folosirea turbine,apa pulverizata ,jet de aer
-preia 0.5 l /2 sec
-se plaseaza distal de zona de lucru
Avantaje:
-resturile de substanta dentara ,material dentare sun indepartate eficient
-nu produce deshidratarea tesuturilor
-camp operator cu acces si vizibilitate optima
-durere redusa nu se supraincalzeste
-manevre mai eficiente,se elimina pauzele de clatit
-fragmente si pulbere metalica preluate in totalitate
-manopere de cadran effectuate mai usor
16.Aspirator de saliva usual:

-poate indeparta saliva din panseul bucal.


-folosit in asociere cu rulouri ,comprese ,diga
-compus din :-Canula(metalica sau plastica)
-Tub subtire de cauciuc
-varf neted rotunjit neiritant.

17.Elemente absorbante principale si cele accesorii:


-confera o perioada scurta de izolare
-alternative de izolare cand diga este impracticabila.
Rulouri: (bumbac,fibra de celuloza)
-trei marimi:1,2,3
-nr 2 pe vestibular.nr 3 pe oral
-dintii maxilari: rulourile se aplica in vestibule in fundurile de sac, adiacent
dintelui unde se lucreaza
-dintii mandibulari:se aplica Vestibular si Lingual,si in vestinulul maxilar de
aceeasi parte
-in regiunea incisivilor,sunt plasate parafrenular dreapta si stanga asociate cu
aspiratorul de saliva.
-trebuie inlocuite din cand in cand
-mentinute in pozitie cu anumite dispositive
-daca secretia salivara e redusa atunci ruloruile vor fi umezite cu sprayul de
apa inainte de a le scoate pentru a evita indepartarea epiteliului.
Absorbante salivare-ambalaj din material plastic perforat ce include un miez textil
absorbant.
-se plaseaza pe mucoasa in dreptul orificului de deschidere a glandelor slivare
mari.
18.Scuturile protectoare:
-indicate pentru a preveni aspirarea/inghitirea instrumentelor mici/pentru
protejarea partilor moi jugale.
5

-utila cand se lucreaza la dintii maxilari


-atunci cand nu exista prefabricate se poate folosi o compresa de tifon plasata
pe fata dorsal a limbii-protector pentru istmul faringean.
19..Automatomul:
-dispozitiv cu care izolam de saliva una dintre hemiarcade su regiunea frontal
inferioara cu ajutorul rulourilor mentinute in fundul de sac paralingual si
Vestibular ,indepratand de arcada dentara limba si obrazul.
Se compune din: dispozitiv extrabucal
dispozitiv intrabucal-dreapta
-stanga
-regiunea frontal
20.Dispozitive mentinatoare de rulouri si cleme dentare:
Clemele dentare-fixare si mentinere
1.Harwavrd-utilizabile numai la mandibula
2.Haller-utilizabile la amebele arcade

21.Avantajele izolarii campului operator folosind diga:


1.camp operator perfect uscat ,izolat,uscat
2.acces si vizibilitate optima.
3.nu necesita reinterventie
4.obtinerea proprietatilor optime ale materialelor dentare utilizate
5.protectie corespunzatoare atat a doctorului cat si a pacientului
6.eficienta crescuta in actul therapeutic
22.Dezavantajele si limitarile izolarii campului operator folosind diga:
-timp suplimentar afectat aplicarii
-disconfort produs de manevrele de aplicare
Conditii ce limiteaza aplicarea digii:
-dinti insuficienti erupti
-molarii 3
-dinti malpozitionati
-pacienti astmatici
-pacienti cu respiratie orala

23.Componentele pricipale si cele accesorii utilizate pentru izolarea campului


operator cu diga(materiale si instrumente necesare):
-folia de diga
-ramele de diga
-clemele de diga
-clestele perforator de diga
-pensa (forceps) de aplicare a clemelor
6

-diagrama ajutatoare pentru perforarea digii pentru dintii doriti


-servetele de hartie absorbanta preformate
-lubrifiant
-accesorii de ancoraj(firul de bumbac,inele de cauciuc sau benzi
subtiri de cauciuc interdentar,pene interdentare de lemn)
24.Folia de diga:
-confectionata din cauciuc special
-livrate in patrate perforate de 12.5 cm/12.5 cm si 15/15 cm,sau sub forma de
rulou de latime de 12.5 sau 15 cm.
-exista si folii gata ambulate ,sterilizate in plicuri individuale.
Grosimea foliei:
-subtire:0.15 mm
-medie:0.20 mm
-groasa
-special groasa:0.35 mm
-foliile subtiri trec mai usor prin spatile interdentare,dar se urp mai usor.
-foliile foarte groase sunt mai eficiente pentru retractia partilor moi,mai
rezistente la rupere dar tensioneaza clemele de fixare.
-se prefer utilizarea foliilor de grosime medie culori inchise(contrastante)
-prezinta o parte lucioasa,si una mata (spre exterior,nu reflecta lumina)
25.Ramele de diga:
-pozitionarea si mentinerea marginii foliei
Tipuri:
a)rame in forma de U tip young
-cea mai raspandita
-fabricata din metal radioopacainterfera imaginile radiologice
b)rame in forma de U star visi
-material plastic radiotransparenta
c)rame de tip NYGAARD-OSTBY
-contur inchis poligonal
-material pasticradiotransparent
d)rama de tip sauveur:
-rama articulata din plastic
-balama central ce permite sa se plieze acces usor.
26.Clemele de diga:descriere generala:
-ancoreaza folia de diga si o mentinefixa in jurul dintelui ,fortand in acelsi
timp retractia marginii gingivale
-formata din:2 brate-vestibular si oral
arc de otel
-bratele se termina prin 4 pinteni aigurand contactul in 4 puncte ale
clemei cu dinteleprevine rasturnarea sau torsiunea
7

-anumite cleme au pinteni cu varful spre gingivaldintii paritial


erupti/retractia gingivala suplimentara.
-bratul clemei nu trebuie sa depaeasca limita meziala si distal a fetei
vestibulare si orale deorece :vor interfera pozitia pinilor si traumatizeaza marginea
gingivala si sangereaza,nu se obtine astfel etanseitatea.
-bratele pot prezenta sau nu aripioare=prelungiri laterale ale bratelor ce
realizeaza retractia suplimentara a marginii gingivale.
cu aripioare-tehnici endodontice
fara aripioare-restaurari carioase
27.Seturi minimale de cleme de diga (cele uzuale):
Cleme Ivory:Nr 0-incisici si canini izolari multiple
Nr 1-PM
Nr 2-incisivi si canini-izolare unica
Nr 14-Molari ,dinti partial erupti/distructii coronare mari
Nr 26-molari cu talie mare
28.Componente accesorii(materiale auxiliare pentru izolarea campului cu diga)
1.perforator(5-6 dimensiuni ) cleste de perforat folia AINSWORF
2.pensa ptr aplicarea clemelor STOCES
3.servetele de hartie absorbanta
4.lubrifiant
5.accesorii de ancoraj:fir de bumbac ,inel de cauciuc,pene
29.Pozitionarea si dimensiunile orificiilor din folia de diga pentru izolare
corecta
-distanta dintre orificii=central suprafetele ocluzale dintele 1pana la central
suprafetei ocluzale dd2 =6.3mm
-izolarea trebuie sa cuprinda minim 3 dintele de lucru plus cei 2 dinti vecini
1.incisivii plus fata meziala a caninilor-izolare toti ditii dela PM1 drept
la PM1 stang
2.canin-de la M1 de pe aceeasi parte cu caninul pana la incisivul central
de pe partea opusa.
3.PM,M-ultimul dinte posterior pana la incisivul central depe parte
opusa
4.izocalre maxilar 1 oirficiu I.C
1 orificiu la dintele cel mia distal pe care se fixeaza
clema
4.orificiul-conform sablonului
5.folii subtiri-orificiu cu diametru mic
groase-orificiu cu diametru mare.
30.Tehnici de aplicare a digii:
1.aplicarea foliei si clemei simultan
8

2.aplicarea clemei si apoi a foliei


3.aplicarea foliei si apoi aplicarea clemei.
31. Tehnica de aplicare simultana ,avantaje si dezavantaje:
a)indepartarea depozitelor de tartru de pe dinti
b)verificam spatial interdentar cu ajutorul firului de ata
c)perforarea foliei si intinderea ei pe rama
d)lubrifierea foliei in zona orificiului
e)alegerea clemei potrivite si fixarea ei in bratele pensei si verificarea
adaptarii pe dinte
f)indepartarea clemei de pe dinte dupa verificare si fixarea ei prin aripioare de
folia de cauciuc
g)aplicarea servetelului performat pe fata pacientului
h)plasarea clemei spre gingival dincolo de convexitatea maxima a dintelui cu
ajutorul pensei ;se aplica primul brat oral apoi cel vestibular
i)eliberarea foliei de cauciuc di aripile clemei
j)alunecarea foliei interdentar pana in zona cervical
k)controlul aplicarii foliei si al clemei
l)bandijonarea dintelui izolat si a zonei adiacente cu solutie antiseptica
dezinfectanta.
Avantaje:
-este cea mai usuara si comoda metoda
-daca clema se elibereaza si scapa ,este tinuta de folie
-nu necesita ajutorul asistentei.
Dezavantaje :
-nu permite vizualizarea directa a dintelui si a zonei adiacente
-tensiunea produsa de elasticitatea foliei actionaeaza in directie opusa celei de
plasare a clemei.
32.Descrieti tehnica de izolare cu diga prin metoda aplicarii initiale a clemei
,armata de folie.avantaje si dezavantaje:
1)indepratam depozitele de tartru
2)alegerea clemei
3)plasarea clemei
4)plasarea foliei in rama peste clema
5)alunecarea foliei interdentar pana in zona cervical
6)controlul aplicarii foliei si a clemei
7)bandijonarea dintelui izolat si a zonei adiacente cu solutie antisepitica
dezinfectanta.
Avantaje:
-permite vizualizarea dintelui si a zonei adiacente
-metoda cea mai eficienta cand sunt dificultati in aplicarea clemei
Dezavantaje:
-este dificil de plasat folia peste clema
9

-este imposibil tractionarea foliei si tensionarea peste clema cea mai mare nr .
9.
33.Descrieti tehnica de izolare cu diga prin metoda aplicarii initiale a foliei
urmata de clema.Avantaje si dezavantaje.
1.indepartarea depozitelor de tartru
2.alegerea clemei
3.perforarea foliei,fixarea in rama,aplicarea foliei interdentar cu ajutorul
firului de ata .
4.plasarea clemei
5. alunecarea foliei interdentar pana in zona cervical
6. controlul aplicarii foliei si a clemei
7. bandijonarea dintelui izolat si a zonei adiacente cu solutie antisepitica
dezinfectanta.
Avantaje:
-posibilitatea minima de dislocare a clemei
-vizualizarea dintelui si a zonei adiacente
Dezavantaje :
-necesita ajutorul asistentei
34.Erori in aplicarea si indepartarea digii:
-orificii perforate excentric
-distanta nepotrivita intre orificii: mai mare sa mai mica
-diametrul incorrect al orificiilor
-utilizarea clemelor improprii:mai mari sau mai mici

Principii generale in tratamentul cariei simple dentare ,


etape si timpi de lucru , tehnici de restaurare
35.Care este atitudinea fata de tratamentul cariei simple dentare in raport cu
evolutia leziunilor carioase.
-profilaxie (preventive reducerea prevalentei si a incidentei leziunilor
carioase).
-tratamentul leziunilor carioase instalate in functie de gradul de evolutie si
extindere al procesului carios
Leziunea carioasa: necavitara- fara lipsa de substanta dura dentara
-necesita teste diagnostic adecvate
cavitara-lipsa de substanta dura dentara cu extindere si profunzime
variabila(superficial,mediu ,profund)
-abordare terapeutica operative conventional(invaziva)
36.Care sunt fazele tratamentului conventional al cariei simple dentare si ce
urmareste prin efectuarea fiecarei faze.
10

1.faza de tratament chirurgical


-eliminarea tesuturilor dure alterateexereza
-prepararea cavitatii
2.faza d etratament medicamentos
-tratamentul plagii dentinare
-realizarea protectiei dentino-pulpare
3.faza de tratament restaurator
-refacerea morfologiei coronare si functionale
-realizata prin mai multe tehnici-directa/semidirecta/indirect
37.Ce reguli impun principiile generale clasice de preparare a cavitatilor si ce
obiective urmaresc.
Principii: -efectuarea manoperelor bazate pe reguli fizice
-modificarea partiala a morfologiei coronare
-realizarea conditiilor optime necsare pentru restaurarea morfo
functionala finala.
Obiective:
-conformarea si dimensinarea preparatiei astfel incat fortele normale
functionale sa nu produca facturarea vreunui component din amsamblul dentar sau
dizlocarea restaurarii.
-reaizarea conditiilor cerute
pentru efectuarea tutror manoperelor
instrumentale pana la finalizarea tratamentului
38.Care este definitia data de Black etapei de preparare, a cavitatii si care sunt
pricipiile lui Black pentru prepararea cavitatii prin tehnici clasice
(conventionale).
Definitie: Succesiune de manopere folosite pentru indepartarea leziunii
produse de carie ,lasand portiunea restanta a dintelui in ce mai favorabila stare de a
primi o obturatie care sa restaureze forma initiala ,care sa asigure rezistenta
restaurarii sis a impiedice reaparitia cariei pe acea suprafata.
-forma de contur
-forma de rezistenta
-forma de retentie
-forma de facilitare a accesului
-idepartarea in totalitate a dentine carioase restante
-finisaea mrginilor de smalt
-curatirea cavitatii.
39.Care sunt principiile de preparare a cavitatilor dupa scolile si autorii
moderni actuali
A.etapa initiala de relizare a preparatiei coronare
4 timpi:1.stabilirea formei de contul si a profuzimii initiale
2relizarea formei primare de rezistenta
3.realizarea formei primare de retentive
11

4.realizarea formei de convenienta


B.etapa finala de realiazare a preparatiilor coronare
5.indepartarea dentinei alterate restante prin exereza.
protectia dentino-pulpara
7.realizarea formei secundare de rezistenta si retentie.
8.procedurile de finisare a peretilor si a mariginilor externe
9.procedurile finale :curatirea preparatiei si controlul calitatii manoperelor.
40.Care sunt principiile de preparare a cavitatilor,sistematizate dupa scoala si
autorii clasici romani.
deschiderea procesului carios:vizibilitate si acces
exereza dentinei alterate indepartarea In totalitate pana in plin tesut sanatos
realizarea extensiei preventive:
- pasarea marginilor preparatiei in plin tesut sanatos
-mariginile externe plasate in zone immune iar zonele susceptibile sa
fie inglobate in totalitate in conturul preparatiei
asigurarea retentiei:
-stabilirea restaurarii
-mentinerea restaurarii
asigurarea rezistentei
-menajarea si protejarea substantei dure dentare restante
-asigurarea conditiilor necesare
pentru rezistenta la excitatii
functionale a materialului de restaurare
finisarea marginilor (de smalt) ale cavitatii
-configuratie liniara,neteda fara anfractuazitati
-asigurarea unui anumit unghi de intalnire cu suprafata externa a
peretilor laterali
toaleta finala a cavitatii.
41.Care sunt obiectivele urmarite prin relizarea fiecarui timp de lucru dupa
principiile de preparare a cavitatilor conform sistematizarii scolii clasice
romanesti.
42.Care este clasificarea cavitatilor dupa Black, si care sunt criteriile care stau
la baza acestei clasificari:
-clasa 1: -fata orala a dintilor laterali
-santurile si gropitele vestibulare si orale ale dintilor laterali
-dintii frontali-gropitele si fetele orale
-clasa 2: -fete aproxiale si ocluzale alea dintilor laterali
-clasa 3: -fetele aproximale ale dintilor frontali cu unghi incizal intergru
-clasa 4: -fetele aproximale ale dintilor frontali si a unghiului incizal
-clasa5: - 1/3 cervicala pe fata vestibulara MOD
12

Clasificarea materialelor de restaurare coronara,


materiale de obturatie coronara provizorie
43.Care sunt criteriile pe baza carora se allege un material de restaurare
coronara si care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un astfel de
material , in raport cu aceste criterii
Alegerea materialului de restaurare coronar se face n funcie de mai multe criterii
eseniale: biologic, mecanic, chimic i estetic.
Criteriul biologic cere ca n alegere s se in seama de textura esuturilor dure
dentare, precum i de starea organului pulpar; materialul trebuie s fie bine tolerat
de ctre complexul pulpo-dentinar, precum i de ctre esuturile moi.
Criteriul mecanic presupune luarea n consideraie a proprietilor fizice ale
materialului ales, care s asigure o bun comportare a acestuia n raport cu factorii
ce intervin asupra sa (presiuni masticatorii, temperatur).
Criteriul chimic necesit luarea n consideraie a compoziiei chimice a materialului
respectiv, astfel nct acesta s fie compatibil cu alte materiale dentare cu care vine
n contact.
Criteriul estetic cere ca materialul ales s redea aspectul ct mai natural al dintelui,
acolo unde acest lucru se impune cu necesitate.
Un bun material de restaurare trebuie s ndeplineasc mai multe condiii:
din punct de vedere fizic:
s fie dur, cu o rezisten asemntoare cu cea a esuturilor dure dentare i cu
abraziune moderat;
s sufere modificri volumetrice minime (prin dilatare/contracie) ntr-un
interval de temperatur situat ntre 0C i 50C;
s fie n stare plastic n momentul introducerii n cavitate i s devin
ulterior rigid i ct mai rezistent la presiunile masticatorii i ocluzale;
s poat fi adaptat cu uurin la pereii preparaiei coronare;
s prezinte o aderen bun, realiznd o nchidere marginal ct mai etan;
s fie un bun izolator termic i electric;
s fie impermeabil pentru lichidul bucal i pentru lichidele ingerate;
din punct de vedere chimic:
s fie stabil n mediul bucal;
s nu sufere alterri n contact cu saliva, cu alimentele sau medicamentele
ingerate, cu produii eliminai prin mucoasa bucal;
s aib efect uor antiseptic (antimicrobian);
s nu se combine cu materialele utilizate n tratamentele odontale;
din punct de vedere biologic:
s fie bine tolerat de organul pulpar, parodonul marginal, prile moi
adiacente;
s nu fie nociv pentru organism;
13

s fie carioprotector (carioprofilactic);


din punct de vedere estetic (fizionomie):
- s prezinte culoare, transluciditate i textur de suprafa ct mai apropiate de cele
ale structurii dure dentare pe care o reconstituie.
44.Prezentati clasificarea generala a materialelor de restaurare coronara.
Clasificarea materialelor de restaurare coronar
Aceast clasificare este fcut folosind 4 criterii importante (principale), astfel:
Materialele de restaurare coronar se mpart n 2 mari categorii, In funcie de
starea lor fizic (de agregare) n momentul utilizrii:
materiale plastice: se introduc n stare moale (modelabil) n cavitate i se ntresc
ulterior (obturaii);
materiale nepiastice: se introduc sub form rigid (nemodelabil) n cavitate i se
fixeaz prin cimentare, ca pies solid (incrustaii);
Materialele plastice (de obturaie) se mpart la rndul lor, dup timpul de meninere
n cavitate:
materiale de obturaie provizorie: utilizate n etapele intermediare ale tratamentului
restaurator i/sau conservator endodontic;
materiale de obturaie de durat: utilizate n faza final de restaurare coronar
morfo-funcional;
Dup gradul de aderen la structurile dure dentare (substrat), materialele de
obturaie de durat pot fi:
materiale aderente: compozite, cimenturi cu ionomeri de sticl (CIS), compomeri,
ormoceri, giomeri;
materiale neaderente: amalgame dentare, aur coeziv a. (toate materialele de
obturaie clasice: cimenturile siiicat, rinile acrilice autopolimerizabile, etc., care
nu mai sunt, practic, utilizate la ora actual);
[n raport cu acest criteriu, materialele de obturaie provizorie se comport variabil;
aspectul va fi discutat la capitolul respectiv];
Dup gradul de refacere a funciei estetice (fizionomice), materialele de obturaie de
durat pot fi:
materiale estetice (fizionomice): compozite, unele cimenturi cu ionomeri de sticl
(CIS modificate prin adaos de rini), compomeri, ormoceri, giomeri;
[Aici sunt incluse i unele materiale de obturaie clasice; cimenturile siiicat, rinile
acrilice autopolimerizabile, care nu mai sunt, practic, utilizate la ora actual];
materiale neestetice (nefizionomice): amalgame dentare, aur coeziv, unele cimenturi
cu ionomeri de sticl (CIS cu adaos de pulberi metalice - tip Cermet);
[n raport cu acest criteriu, aici pot fi incluse i materialele de obturaie provizorie;
aspectul va fi discutat la capitolul respectiv];
materiale parial estetice (semifizionomice): unele cimenturi cu ionomeri de sticl
(CIS convenionale).
[Aici sunt incluse i unele materiale de obturaie clasice: cimenturile silico-fosfatice,
care nu mai sunt, practic, utilizate la ora actual].

14

45.Care sunt categoriile si tipurile de cimenturi ZOE existente si utilizate


actual.
Cimenturile oxid de zinc / euqenol (ZOE)
Preparatele ZOE sunt larg folosite n practica stomatologic ncepnd din 1890;
datorit unor proprieti mecanice inferioare (rezisten slab la compresiune),
utilizrile lor iniiale au fost mult limitate. Dup 1950, ele cunosc o dezvoltare i o
perfecionare din ce n ce mai mare, n scopul ameliorrii rezistenei, astfel nct s
devin competitive cu cimentul FOZ. Ca rezultat, au aprut cimenturi ZOE
modificate i la ora actual exist mai mufte categorii de produse comerciale
disponibile:
ciment ZOE convenional (clasic: eugenolat sau "eugenat" de zinc);
cimenturi ZOE modificate cu polimeri (cimenturi ZOE armate);
cimenturi ZOE modificate cu acid orto-etoxibenzoic (cimenturi EBA);
cimenturi non-eugenolat de zinc (modificate cu esteri vanilai: cimenturi HVEBA). Conform normelor ISO i specificaiilor ANSI/ADA, exist 4 tipuri de
cimenturi ZOE (dup prezentare i utilizare: tip I - IV):
tip I: pentru cimentri provizorii;
tip II: pentru cimentri de durat;
tip III: pentru obturaii coronare provizorii i obturaii de baz;
tip IV: pentru cptuirea pereilor preparaii lor.
Dup timpul de priz, ele pot fi: - cu priz normal;
- cu priz rapid.
46. Reactia de priza si timpul de priza la cimentul ZOE conventional, implicatii
clinice
1.- Cimentul ZOE convenional (clasic: eugenolat sau "eugenat" de zinc)
Mod de prezentare:
Este un sistem bicomponent, produsul fiind rezultatul amestecrii unei pulberi cu un
lichid.
Pulberea:
-este reprezentat de oxid de zinc purificat;
-mai poate conine: - colofonu (pn la 28%): pentru creterea rezistenei la
compresiune;
-acetat, clorur sau sulfat de zinc (1 %): pentru accelerarea prizei;
-stearat de zinc (1%): pentru plastifiere;
-oxid de magneziu (cantiti minime).
Lichidul:
-este reprezentat de eugenol chimic pur (2-metoxM~al il-fenol: Ci0Hi2O2);
-uneori se folosesc compui naturali: ulei de cuioare (70 - 90% eugenol, 5 ~ 15%
acetil-eugenol, cariofilen) sau ulei de garoafe (96% eugenol), care confer un efect
mai histofil preparatului final;
-unele reete propun 85% eugenol i 15% ulei vegetal (de msline sau de bumbac),
pentru controlul vscoztii (plastifiere);

15

-mai poate conine: etanol (1 %), acid acetic (1 %), ap (cantiti minime) - sunt
necesare pentru controlul prizei.
Reactia de priz:
Nu se desfoar n absena apei (prezena ei este esenial pentru reacia de priz) i
este accelerat de ionii Zn2+. Priza presupune o reacie de complexare ntre eugenol
i oxidul de zinc, cu formarea eugenolatului de zinc. Preparatul ntrit prezint n
matricea sa particule de oxid de zinc nereacionate i molecule de eugenol liber
rezidual; acestea din urm se elimin lent (timp ndelungat dup priz).
Reacia de priz este reversibil: n mediu umed, preparatul ntrit poate fi
hidrolizat, formnd hidroxid de zinc i elibernd eugenolul, ceea ce influeneaz
comportamentul su clinic; de aceea, cimentul ZOE convenional (eugenatul de
zinc) este sensibil la condiiile din mediul bucal.
Timpul de priz:
Este variabil, ncepnd de la 20 - 30 mn., pn ta cteva ore; depinde de:
-dimensiunea particulelor de pulbere (particule fine = timp de priz redus);
-raportul pulbere/lichid (consisten crescut = timp de priz redus);
-prezena i concentraia acceleratorilor i aditivilor;
-tehnica de preparare (malaxare energic, prelungit = timp de priz redus);
-temperatura ambiant (temperatur crescut = timp de priz redus)
-cantitatea de ap asociat oxidufui de zinc (hidratarea pulberii = timp de priz
redus; - 2% ap = priz n 2 ore;
- 4% ap = priz n 15 min).
47. Cimenturile ZOE armate (cu polimeri ): definitie,caracteristici si
proprietati specific; implicatii clinice
Cimenturi ZOE modificate cu polimeri (cimenturi ZOE armate)
Sunt preparate bicomponente, formate din pulbere i lichid; componentele sunt
similare cu cele din cimentul ZOE convenional, la care se adaug:
-polimeri organici rigizi: polimetilacrilat, polistiren, poiicarbonat (10% - 20% din
pulbere, dar pot fi inclui i n lichid, dizolvai n eugenol);
-acid acetic, clorur sau acetat de zinc (ca acceleratori de priz);
-ageni antimicrobieni suplimentari: 8 - hidroxichinolein, timol.
Caliti i Defecte: similare cu cele ale cimentului ZOE convenional.
Proprieti specifice:
-au vscozitate mai mare dect cimentul ZOE convenional;
-proprietile mecanice sunt mai bune dect ale cimentului ZOE convenional;
-au proprieti biologice asemntoare cu cele ale cimentului ZOE convenional;
-tolerana pulpar este mai bun dect la cimentul FOZ.
Dezavantaje specifice:
-sufer descompunere hidrolitic In mediul bucal;
-pot determina reacii alergice;
-pot irita accentuat esuturile moi;
16

-pot produce modificarea culorii coroanelor de nveli sau a faetelor acrilice.


indicaii: similare cu cele ale cimentului ZOE convenional; specifice pentru:
-cimentri provizorii i de durat;
-obturaii de baz n toate tipurile de caviti (inclusiv n caviti ocluzale sau octuzo
proximale la dinii laterali) medii sau profunde;
-reconstituiri coronare provizorii.
Contraindicaii: similare cu cele ale cimentului ZOE convenional
48.Cimenturile EBA : definitie , caracteristici si prorprietati specific ; implicatii
clinice
Cimenturi ZOE modificate cu acid orto-etoxibenzoic (cimenturi EBA)
Ele sunt considerate de unii autori cimenturi ZOE armate cu oxid de aluminiu; sunt
denumite dup acidul orto-etoxibenzoic, coninut n lichidul preparatului (alturi de
eugenol).
Pulberea: conine: - 70 - 80% oxid de zinc;
-20 - 30% armtur anorganic (Si02, AI2O3);
-uneori, 6% polimeri organici (vezi mai sus, la cimenturi ZOE modificate cu
polimeri - armate).
Lichidul: conine: - 37,5 - 50% eugenol;
-50 - 62,5% acid orto-etoxibenzoic.
Caracteristici specifice:
-au priz mai lung dect a preparatelor cu accelerator (7 -13 min);
-au cea mai mare rezisten la compresiune dintre toate cimenturile ZOE;
-i pstreaz capacitatea antibacterian i cicatrizant pentru plaga dentinar;
-au un grad de adeziune chimic, prin chelare, la nivelul structurilor dure dentare;
-variaiile volumetrice din timpul prizei sunt mai reduse;
-au solubilitate mai redus n mediul lichid bucal.
Indicaii specifice:
-obturaii de baz (acolo unde este necesar rezisten mecanic superioar);
-reconstituiri de bonturi n 1/3 ocluzal a feei proximale i pe faa ocluzal;
-cimentarea unor proteze fixe unidentare;
-cimentarea unor puni ntinse (totale).
49.Cimenturile HV-EBA:definitie , caracteristici si prorprietati specific ;
implicatii clinice
Cimenturi non-eugenolat de zinc (modificate cu esteri yapjjatj: cimenturi HVEBA)
La acest tip de cimenturi, eugenolul este nlocuit cu un amestec de n-hexil-vanilat i
acid orto-etoxibenzoic (nu mai sunt preparate tip ZOE propriu-zise).
Pulberea: conine: - 64 - 70% oxid de zinc;
17

30% oxid de aluminiu (Al203);


uneori, 6% colofoniu hidrogenat.
Lichidul: conine: -12,5 - 32,5% n-hexil-vanilat;
- 67,5 - 87,5% acid orto-etoxibenzoic.
Caracteristici specifice:
-rezisten superioar la compresiune, comparativ cu toate preparatele coninnd
eugenol (cimenturi tip ZOE propriu-zise);
-solubilitate mai redus n mediul bucal (idem);
-manipulare mai uoar;
-d.p.d.v. fizico-chimic i, mai ales, biologic nu mai prezint dezavantajele, dar nici
avantajele date de prezena eugenolului.
50.Cimentul FOZ : reactia de prize si timpul de prize; implicatii clinice
Cimentul fosfat de zinc (FOZ)
Aprut n 1832, formula sa chimic a fost modificat succesiv ulterior, fiind
recunoscut i utilizat ca material de obturaie abia din 1850. Mai este cunoscut i sub
denumirea de ciment oxifosfat de zinc, deoarece n compoziia sa intr oxidul de
zinc i acidul ortofosforic.
Mod de prezentare:
Este un preparat bicomponent pulbere/lichid.
Pulberea: compus bazic, alctuit din: - oxid de Zn: 75 - 92% (anhidru);
-oxid de Mg: 7-15%;
oxid de Na, Al, Si, Ca: 1 ~ 9%;
-ali oxizi metalici (pigmeni);
-este higroscopic (se hid rateaz n contact cu vaporii de ap);
-se carbonateaz n contact cu C02 atmosferic;
Lichidul: soluie acid, alctuit din: - acid ortofosforic: 45 - 65% (cu mici adaosuri
de acid metafosforic i acid pirofosforic);
-ap: 35 - 55%;
-sruri de Al (2 - 3%), Zn (1 - 9%), Bi (au rol de neutralizare parial a acidului i de
dirijare a timpului de priz);
-este higroscopic;
n timp, precipit fosfai metalici.
Reacia de priz:
Reprezint, de fapt, o reacie de neutralizare ntre o baz (pulberea) i un acid
(lichidul), cu formarea unor sruri fosforice hidratate. Aceast reacie este exoterm,
ceea ce conduce la creterea temperaturii locale cu 4 - 10C. Dup priz, materialul
este heterogen, masa sa fiind alctuit dintr-o structur amorf hidratat, sub forma
unei matrice de fosfat de Zn i Al, ce conine particule iniiale de oxid de Zn
necuprinse n reacie (nglobate i incomplet dizolvate). Timp de priz:
Preparatul poate avea timp de priz:
-normai (6- 10 rnin.);

18

-rapid (2-3 min.): are o cantitate mai mic de acid ortofosforic n compoziie;
Timpul de priz poate fi redus prin:
-mrirea raportului pulbere/lichid;
-folosirea de pulbere cu particule de dimensiuni reduse: 25 pm (normal: 40 pm);
-ncorporarea rapid a pulberii n lichid;
-creterea concentraiei de ap n amestec (vezi: hidratarea componentelor);
-prelungirea timpului de malaxare/spatulare;
-creterea temperaturii mediului ambiant n perioada timpului de manipulare
(preparare/inserare/modelare).
Priza nu are loc corect dect n condiii de izolare riguroas a cmpului operator, de
la inserare i pn la finalizarea timpului de priz.
51.Cimentul FOZ: calitati/defecte , indicatii/contraindicatii
Calitti:
-rezisten mecanic superioar, mai ales la compresiune (similar cu a dentinei);
-elasticitate redus (cea mai mic dintre materialele de obturaie provizorie uzuale);
-solubilitate redus n ap (in vitro');
-aderen convenabil la smal i dentin (datorit anfractuozitilor pereilor i
marginilor preparaiilor - cu rol de microretenii mecanice - i nu prin adeziune
propriu-zis: stabilirea de legturi chimice; n consecin, nu necesit preparaii
retentive geometric pentru aplicare), la aliaje metalice, rini acrilice, mase
ceramice;
-bun izolare termic i electric;
-duritate mai mare dect a celorlalte materiale de obturaie provizorie;
-rezisten relativ bun la uzur (pn la 1an n mediul bucal).
Defecte:
-friabil (rezisten redus la traciune/torsiune/forfecare);
-prezint un grad marcat de porozitate;
-pH puternic acid (2 - 2,4) n momentul aplicrii (dup 1 or ajunge ia pH=6, iar
dup 48 de ore se apropie de pH neutru);
-neestetic: opac, alb-glbui;
-nu are calitile dorite, dac nu se poate asigura izolarea optim a cmpului
operator;
-se altereaz rapid n mediul bucal, n contact cu lichid bucal i resturi alimentare
aflate n descompunere (solubilitate mai mare in vivo);
Indicaii:
-obturarea temporar a unor caviti nefinalizate, care nu prezint retenii
geometrice satisfctoare (materialul are un grad de aderen);
-obturaii de durat pentru dini mobili la vrstnici, pentru dini temporari cu timp
scurt de meninere pe arcad (n lipsa altor materiale);
-obturaii de baz n caviti de adncime medie;
-obturaii de baz peste cimenturi (lineri) cu hidroxid de calciu n caviti profunde
sau peste cimenturi ZOE propriu-zise (coninnd eugenol), pentru restaurri de
durat cu materiale compozite;
19

-cptuirea bolilor cuspidiene nesusinute (caviti de cls. a ll-a), n vederea unor


restaurri coronare ulterioare cu amalgam;
-restaurarea coronar cu amalgam a dinilor devrtali (sub obturaia de durat, pentru
refacerea planeului cavitii i reducerea cantitii de amalgam);
-cimentarea de durat a protezelor fixe, a inelelor ortodontice, .a.;
-obturarea mixt, cu con de gutaperc, a canalelor radiculare (de elecie pentru dini
monoradiculari i/sau rezecii apicale cu obturaie de canal 20irect).
Contraindicaii:
-refaceri de unghiuri incizale n caviti de cls. a IV-a, sau de creste marginale n
caviti de cls. a ll-a (friabil - se fractureaz);
-caviti cervicale de cls. a V-a (mai uor solubil n lichidul bucal);
-caviti vizibile, mai ales pe dinii frontali (neestetic);
-caviti profunde (nociv pentru pulp, datorit pH-ului acid imediat dup aplicare);
-acoperirea pastelor sau suspensiilor cu hidroxid de calciu pentru coafaj direct
(neutralizeaz potenialul alcalin al acestor preparate, care nu fac priz
52.Cimentul PCZ: proprietati si indicatii specifice
Proprieti specifice: (comparativ cu cimentul FOZ)
-elasticitate asemntoare cu cea a dentinei;
-nu este casant (friabil) i suport solicitrile masticatorii fr a se fractura;
-rezisten la compresiune i traciune comparabil cu cea a cimentului FOZ;
-rezisten la ncovoiere cu 40% mai mare dect a cimentului FOZ;
-contracie redus de priz, mai mic dect cea a cimentului FOZ;
-prezint un grad de tixotropie (se aseamn cu CIS);
-adeziune chimic la smal i dentin prin chelarea Ca 2+ de ctre radicalii carboxilici
rmai liberi (necesit mici cantiti de acid nereacionat cu pulberea);
-ader bine chimic la aliaje metalice inoxidabile (nenobile);
-ader mai slab la aliajele de aur (dac nu sunt sablate sau gravate electrolitic
special, n prealabil);
-ader mediocru la rinile acrilice;
-nu ader ia ceramici
-are un pH acid pn la terminarea reaciei de priz (ceva mai redus fa de FOZ ; dar
potenialul nociv dentino-pulpar este net inferior, deoarece pH-ul crete foarte rapid
(ajunge la valoarea de pH=5 dup 30 de minute de la nceperea amestecrii
componentelor), acizii policarboxilici sunt acizi slabi (disociaz ionic foarte puin),
iar mrimea moleculelor (vezi greutatea molecular) nu faciliteaz penetrarea lor
prin canaliculele dentinare (biocompatibilitatea dentino-pulpar este similar cu cea
a cimenturilor ZOE);
-efect calmant asupra durerii dentinare, prin nchiderea eficient a canaliculelor;
-nu are activitate antibacterian (prin efect bactericid direct).
Indicaii:
Sunt corelate mai ales cu situaiile de contraindicaii ale cimenturilor FOZ sau ZOE
(cu excepia celor legate de estetic - PCZ nu are aspect estetic), pentru efectuarea
de:
20

-obturaii de baz (protecie pulpo-dentinar);


-obturaii coronare provizorii;
-cimentri de proteze fixe unitare (unidentare) sau de puni dentare

Materiale de restaurare
Amalgamele dentare

coronara

neestetice,

53. Clasificarea amalgamelor in functie de numarul de metale continute si


numarul de particule
Amalgamul dentar,n funcie de numrul de metale pe care l conine ,poate fi
clasificat astfel:
-binar rezultat din combinaia mercurului cu un singur metal .Cel mai cunoscut
amalgam binary este amalgamul de cupru ce conine cupru 30-40% i mercur 6070%. El a fost folosit pn de curnd n practica stomatologic,dar ,datorit
toxicitii sale astzi a fost scos din uz.
A fost ncercat combinaia mercurului cu cadmiu sau paladiu dar ele nu au intrat n
practica curent pentru c s-au dovedit a fi nocive,friabile i casante.
-ternar - rezultat din amestecul mercurului cu 2 metale ,de regul Ag.si Sn n
proporii egale.
-cuaternarrezultat din amestecul mercurului cu 3 metale: Ag.,Sn.i Cu. in
proporie de 65%Ag^25% Sn.,6% Cu.
Unele amalgam mai conin i cantiti mici de metale nobile cum ar fi platina sau
aur i iridiu,paladiu,dar acestea nu au adus mbuntiri substaniale calitilor
produsului finit.n combinaie se mai poate gsi Zn. i,n funcie de proporia de Zn. coninut
exist:
-aliaje cu zinc ,ce conin mai mult de 0,01% zinc;
-aliaje fr zinc ,ce conin mai puin de 0,01% zinc.
Pe flaconul aliajului de argint este necesar specificarea de cu su fr zinc.
Dup tipul particulelor alijului exist:
-aliaje cu pilitura format din particule strunjite-tiate,neregulate;
-aliaje cu particule sferice sau sferoidale ;
-aliaje cu particule amestecate,format din particule neregulate i sferice.
54. Clasificarea amalgamelor dupa continutul de cupru al aliajului
Dup coninutul n Cu. al aliajului amalgamul dentar poate fi :
-cu aliaj convenional,srac n Cu. (mai puin de 6% Cu )coninnd :
-Ag. - 65 - 70%
-Sn. - 25 - 30%
-Cu. 0 - 6%
-Zn. 0 - 2%

21

Proporia dintre mercur i aliaj este de 45 - 50% Hg./50 - 55 % aliaj .Mai poate
conine urme fine de aur,platin i mercur 2-3% i acest tip de amalgam se numete
preamalgamat.
-cu coninut crescut de Cu-,sub 2 forme:-cu compoziie simpl Ag.-Sn.-Cu.-Zn.;
-cu faz dispersat de aliaje Sn.-Ag. i eutectic Ag.-Cu.
Acest aliaj conine :- 40 - 69% Ag.
-7% Sn. -13-20%Cu.
-1 % Zn.
Amalgamele moderne conin-Ag. - 65 - 70%
-Sn. -17-30%
-microprocente de Pb.,Sb.,Cd.,In
55. Care substante si ce calitate au metalele ce intra in comp amalgamelor de
Ag
Dup forma de prezentare exist:
-varianta clasic ,in care amalgamul se prezint nedozat,sub forma de pulbere ntrun flacon i mercur n alt flacon,greu de dozat i triturat prin mojarare cu ajutorul
pistilului i mojarului;
-varianta modern,predozat,capsulat ,elementele amalgamului fiind incorporate n
capsule din material plastic separate printr-o membran de staniol ,n cantiti pentru
diferite tipuri de caviti. Triturarea se face cu ajutorul unor amalgamatoare prin
agitarea capsulei ntr-un suport special timp de cateva secunde (5 - 10 ) urmnd
instruciunile date de fiecare fabricant.
Metalele care intr n compoziia amalgamului dentar i confer unele calitti ce in
de proprietile specifice ale fiecruia:
Argintul
-mrete rezistena amalgamului,reduce curgerea lui (flow);
-n concentraie mai mare de 70% crete duritatea amalgamului dar acesta devine
sfrmicios i greu de manipulat,priza sa e mai rapid i tendina de expansiune mai
mare;
-o concentraie mai mic de 65% duce la un amalgam cu o duritate mai mic,timp
de priz prelungit i crete tendina sa de contracie.
Staniu.
-uureaz amalgamarea,crete timpul de priz i coroziunea amalgamului dar scade
expansiunea dup priz i duritatea sa.
Cupru.
-crete rezistena amalgamului,pstreaz n limite normale coeficientul de
dilatare,timpul de priz i rezistena la coroziune.n proporie de 15% este
antiseptiseptic.
Zinc..
-crete rezistena amalgamului ,i confer un anumit luciu,previne oxidarea i n
concentraii de peste 0,01% i n condiii de umiditate,produce expansiune.
Mercur.

22

-n unele aliaje se poate gsi n proporie de 2-3% formnd aliaje preamalgamate


care beneficiaz de o amalgamare mai rapid dar,n exces ,crete coeficientul de
dilatare i rezistena mecanic i prelungete timpul de priz.O concentraie mai
mic d natere unui amalgam friabil.
Iridiul,platina,paladiu, n proporie de 1% pot mbunti rezistena mecanic i
coroziunea amalgamului.
56. Mecanismul de priza al amalgamului de Ag
Mecanismul de priz al amalgamului.
Este un fenomen complex care are loc printr-o reacie de cristalizare i este diferit la
amalgamele convenionale ,cu coninut sczut de Cu.,fa de cele cu coninut crescut
de Cu.
In reacia de amalgamare ,mercurul intr n contact cu suprafaa diferitelor particule
ale aliajului, la reacie participnd cam 2 - din suprafaa acestora,Ionii metalici de
Ag..,Sn.,Cu.,Zn. de la suprafaa particulelor ,se dizolv n mercur i apoi
reacioneaz cu acestea,formnd compui metalici noi ,ce precipit sub form de
produse de reacie.
La amalgamele srace n Cu.,convenionale ,Hg. umezete suprafaa particulelor
aliajului difuznd n interiorul lor i vor da faza gama care va intra n reacie cu Ag.
i Sn. dup formula :
Ag3Sn + Hg Ag2Sn3 + Sn 7-sHg + Ag3Sn gama
gama 1 gama 2 gama
nereacionat
Fazele gama i gama 1 reprezint matricea n care se gsesc particule de aliaj
nereacionat ale fazei gama.Faza gama 2 este cea mai puin rezistent mecanic i la
coroziune.
La amalgamele bogate n Cu.,exist o cantitate mai mare de Cu prin nlocuirea Sn.
cu amestec eutectic Ag.- Cu. ceea ce duce la eliminarea fazei gama 2.
Reacia n prima etap a prizei este identic cu cea a amalgamului convenional .n
etapa a doua are Ioc reacia:
Sn^gHg + A g C u C u 6 S n 5 + Ag 2 Hg 3 gama2 %
gama 1
Astfel are loc o reducere important a fazei gama 2 din structura amalgamului.
La unele tipuri de amalgam bogat n Cu,faza gama 2 este eliminat i acestea sunt
amalgamele non gama 2ele fiind cele mai rezistente la coroziune.
La amalgamele bogate in Cu ,bifazice,cu faze dispersate ,cu particule sferice de eutectic Ag.
- Cu i pilitur neregulat,coninutul final de gama 2 este redus ,el se transform n gama 1
n timp ,pe cnd la cele monofazice ,ce conin particule sferice, cantitatea de gama 2 este
nul.
57. Factori care influenteaza mecanismul de priza al amalgamului de Ag
Factorii ce influeneaz timpul de priz al amalgamului
23

-raportul pulbere-mercur
Cu ct cantitatea de mercur este mai mare cu att:
-timpul de priz al aliajului este mai lent;
-va rmne o cantitate mai mic de faza gama nereacionat;
-crete cantitatea de faz gama 1 i 2 i deci,scade rezistena amalgamului.
durata triturrii
-o supra sau subpreparare va produce modificri ale rezistenei,fluajului volumului
amalgamului;
dimensiunea particulelor
- cu ct ele sunt mai mici suprafaa de contact cu Hg. e mai mare i timpul de priz
mai redus;
mbtrnirea artificial a aliajului
Aliajul proaspt reacioneaz mai repede cu Hg.dect cel invechit i:
-are o tendin de expansiune mai mare;
-coroziunea este mai important;
-rezistena este mai sczut;
-mbtrnirea artificial a amalgamului reduce tensiunile interne din particule (se
face prin meninerea sa 1 -6 h. la 60 -100C)
58. Proprietatile fizice ale amalgamului de Ag
Proprietile fizico-chimice ale amalgamului
Rezistena la compresiune
Rezistena la compresiune e diferit de la un produs la altul,ea variaz ntre 10005500kgf./cm 2 dar i cu timpul scurs de la reacia de priz. In general,dup 7 zile de
la reacia de priz ,se atinge rezistena maxim la compresiune dup care,creterile
sunt mici i fr importan.
Aliajele convenionale au rezistena la compresiune ntre 1000 - 3500 kgf?cm2 pe
cnd aliajele non gama 2 au valori cuprinse ntre 4500 - 5500 kgf./cm2.Amalgamul
rezultat din aliaj sferic se pare c are cea mai mare rezisten la compresiune.
Rezistena la traciune
Aceasta este mai mic dect rezistenta la compresiune i are valori cuprinse ntre
400 - 600 kgf./cm2 ,deci 1/5 din aceasta.Este direct legat de rezistena marginal a
restauraiei i n special a marginilor subiri ,de aceea se cere ca la realizarea
preparaiilor ,unghiurile externe s fie de 90 ,astfel nct restaurarea s realizeze cu
pereii preparaiei legturi cap la cap.
Cea mai rezistent faz a amalgamului 1a aceast for este faza gama ,a particulelor
nereacionate .Nu exist diferen esenial ntre amalgamele convenionale i cele
non gama 2.
Plasticitatea
Este posibilitatea de deformare permanent sub aciunea unei fore.Ea depinde de:
-cantitatea de argint din aliaj care ,cu ct este mai mare cu att amalgamul este mai
puin plastic ,este mai dur i acest lucru justific adaosul de Sn.,Cu.,Zn. care i
mbuntesc plasticitatea;
24

-dimensiunea i forma particulelor care,cu ct sunt mai mici,cu att i plasticitatea


amalgamului este mai bun;
-" timpul de triturare care,cu ct este mai lung ,cu att amalgamul este mai plastic; "
raportul aliaj - mercur care difer dup forma particulelor,fiind mai mare la
particulele neregulate i mai mic la cele sferice .Raportul optim pentru o plasticitate
optim este de 55%aliaj i 45% Hg.
Deformarea
Deformarea este proprietatea amalgamului de a-i modifica volumul sub aciunea
unor solicitri peste limitele de elasticitatea ale materialului.
Dup priz,amalgamul prezint o modificare a formei sale att sub stres static ct i
dinamic,cunoscut sub termenii de creep i flow. Aceasta face ca la 7 zile de la priza
amalgamului ,sub presiune,moleculele de amalgam s se reverse peste marginile
cavitii formnd o muchie nesusinut care,ulterior ,va fi slbit de
coroziune,putnd fi fracturat.
Modificrile dimensionale
Acestea sunt dilataia i contracia amalgamului determinate pe de o parte de
mecanismul de priz al materialului i pe de alt parte de diferna de temperatur din
cavitatea bucal.
n timpul prizei amalgamului,prin absorbia mercurului de ctre aliaj ,se produce o
contractare a materialului (n faza gama) pentru ca ,n fazele gama 1 i gama2 s se
produc o dilatare rapid a acestuia dup care,are din nou loc o contracie datorat
difuziunii mercurului n particulele nereacionate ale fazei gama dup care va urma
o stabilizare.Ca urmarea acestei contracii la interfaa dinte/restaurare va apare o
fisur.
Modificrile volumetrice ale amalgamului depind de :
-compoziia aliajuli;
-" dimensiunile particulelor (n raport direct proporional);
-" raportul aliaj/Hg. (direct proporional -cu ct Hg. e mai mult i expansiunea
amalgamului e mai mare );
-" durata de triturare care,prelungit ,duce la creterea expansiunii amalgamului; "
timpul scurs de la triturare pn la condensarea sa in cavitate i care nu trebuie s
depeasc 3 -3,5 minute;
-" contaminarea cu umezeal nainte de priz,ea crescnd coeficientul de expansiune
al amalgamului.
Difierena de temperatur a amalgamului, datorat diferenelor de temperatur a
alimentelor,determin dilatarea lui care e mult mai mare dect cea a smalului i
dentinei ca de altfel i contracia sa ,ceea ce duce la apariia percolrii marginale.
Adezivitatea
Amalgamul este un material de restaurare neaderent de aceea,aplicarea sa necesit
caviti retentive .Astzi ,pentru mbuntirea adezivitii amalgamului se pot
utiliza
sistemem
adezive
speciale
pentru
amalgam
precum
:
Amalgambond,Amalgam bond

25

Plus,All-bond 2,Panavia ,etc.care,fara s reduc total lipsa de adeziune a


amalgamului,o mbuntete parial.
59. Factorii de care depind modificarile dimensiunile ale amalgamului de Ag
Modificrile dimensionale
Acestea sunt dilataia i contracia amalgamului determinate pe de o parte de
mecanismul de priz al materialului i pe de alt parte de diferna de temperatur din
cavitatea bucal.
n timpul prizei amalgamului,prin absorbia mercurului de ctre aliaj ,se produce o
contractare a materialului (n faza gama) pentru ca ,n fazele gama 1 i gama2 s se
produc o dilatare rapid a acestuia dup care,are din nou loc o contracie datorat
difuziunii mercurului n particulele nereacionate ale fazei gama dup care va urma
o stabilizare.Ca urmarea acestei contracii la interfaa dinte/restaurare va apare o
fisur.
Modificrile volumetrice ale amalgamului depind de :
-compoziia aliajuli;
-" dimensiunile particulelor (n raport direct proporional);
-" raportul aliaj/Hg. (direct proporional -cu ct Hg. e mai mult i expansiunea
amalgamului e mai mare );
-" durata de triturare care,prelungit ,duce la creterea expansiunii amalgamului; "
timpul scurs de la triturare pn la condensarea sa in cavitate i care nu trebuie s
depeasc 3 -3,5 minute;
-" contaminarea cu umezeal nainte de priz,ea crescnd coeficientul de expansiune
al amalgamului.
Difierena de temperatur a amalgamului, datorat diferenelor de temperatur a
alimentelor,determin dilatarea lui care e mult mai mare dect cea a smalului i
dentinei ca de altfel i contracia sa ,ceea ce duce la apariia percolrii marginale.
60. Coroziunea amalgamului de Ag, tipuri de coroziune
Coroziunea reprezint degradarea electrochimic a metalului sub aciunea mediului
bucal.
Amalgamul prezint mai multe tipuri de coroziune:
Coroziunea chimic de suprafa.
Se caracterizeaz prin pierderea luciului i modificarea de culoare datorate sulfurrii
i oxidrii.Ca urmare ,pe suprafaa restaurrii va apare un film de oxizi,sulfuri sau
hidroxizi ce se pot distruge ,rezultnd produi de coroziune ce determin apariia
unei suprafee rugoase.
Coroziunea la interfaa dinte/restaurare.
Aceasta apare doar dac ntre diferitele zone ale unei restaurri exist diferene de
concentraie n oxigen.Aceasta apare mai ale ntre pereii cavitii i suprafaa
26

restaurrii ,acolo unde cantitatea de oxigen e mai mic dect pe suprafeele libere
ale obturaiei.
Faza cea mai sensibil a mecanismului de priz la coroziune este faza gama 2 ,de
aceea ,pentru micorarea acesteia ,se folosete amalgam non gama 2 ,rezistent la
coroziune. Se realizeaz chiar,cu ajutorul produilor chimici rezultai ,rezisteni la
coroziune,o sigilare a spaiului dintre preparaie/restaurare.
Coroziunea galvanic.
Apare datorit contactului dintre amalgam i alte metale sau aliaje ,n mediul bucal
electrolitic (ex.Au - amalgam ,amalgam aliaje metalice utilizate n protetica
dentar,amaigam nou - amalgam vechi) fenomen care diminua n 2-3 zile ,prin
coroziune.
61. Proprietati biologice ale amalgamului de Ag
Proprieti biologice.
-este bine tolerat de esuturile dureddentare,de tesutul parodontali tesutul pulpar;
-are proprieti uor antiseptice datorate aciunii argintului i Cu,atunci cnd
concentraia acestuia din urma e mai mare de6% ;
-prin manipulare incorect n cabinet de ctre medic sau asistenta medical,prin
malaxarea sa ntre degete ,n podul palmei,fr protecia mnuii,aruncarea pe jos a
resturilor de Hg. sau amalgam ,lefuirea i finisarea restaurrilor de amalgam far
rcire i aspirare corect,lipsa unei aerisiri corecte a cabinetului depozitarea
incorect ,cu evaporare de vapori de mercur,etc.vaporii de mercur sau contactul
direct cu acesta ,pot determina intoxicaie mercurial.
Introducerea amalgamului cu coninut bogat n Cu i a sistemelor adezive pentru amalgam
au mbuntit substanial proprietile clinice ale amalgamului care a devenit astfel
mai performant.
Prin aceste mbuntiri amalgamul va fi :
-mai puin afectat de fluaj ;
-modificrile dimensionale sunt minime;
-rezistena mecanic este superioar altor materiale dentare pe care le depete
prin:
-rezisten la compresiune i traciune, la fractur;
-modul de elasticitate;
-duritate mai mare imediat dup priz;
-rezisten mai mare la coroziune ;
-performane clinice mai bune.
-valorile medii ale rezistenei legturii adezive la structura dur dentar
(33Mpa) este mai mare dect cea a compozitului (26,4Mpa)
-permite o preparaie minim invaziv;
-reduce riscul apariiei cariei secundare.
Principalele aspecte legate de incompatibilitatea biologicf a amalgamelor se refer
la :
-galvanismul bucal
27

-reaciile alergice la Hg
-toxicitatea Hg
-afectarea mediului nconjurtor
-afectarea purttorilor unor restaurri de amalgam i a personalului medical
care manipileaz amalgamul
62. Galvanismul bucal
Este prezent la pacienii ce au mai multe restaurri dentare metalice diferite i e legat de
disoluia ekectrostatic a salivei care difer de la metal la metal i care determin o diferen
de potenial electric ntre diferitele restaurri , foarte greu de msurat.
Se manifest prin:
-dureri, senzaie deneptur,
-percepia prezenei unor cureni electrici,
-gust metalic,
-o serie de alte simptome nespecifice.
Exist o corelaie ntre calitatea restaurrii , calitatea salivei, igiena oral i simptomatologia
clinic.
Hipersensibilitatea la Hg
Este extrem de rar i atunci cnd exist i e decelabil clinic prin teste, foarte puine din
aceste reacii pot fi puse pe seama mercurului ntruct, mai multe din metalele aliajului pot fi
alergogene. Reacia alergic poate fi determinat i de alte surse de mercur dect amalgamul
, precum cele din vaccinuri, medicamente, i/sau tatuaje. .Amalgamul induce reacii alergice
mai puin frecvente dect materialele compozite utilizate ca alternative pentru amalgam sau
aliajele din aur.
Toxicitatea mercurului
Este datorat eliberrii de Hg din restaurrile de amalgam . Aceasta a fost descris prima
dat n 1939 i ulterior susinut de foarte muli autori .Nu este nici o ndoial c restaurrile
de amalgam elibereaz vapori de Hg ; problema este n ce cantitate.
Conform OMS , pragul maxim admis , de la cane apar efecte toxice , sunt de 40jig Hg/zi .
Studiilee au demonstrat c n saliv se elimin o cantitate mic de Hg din obturaiile de
amalgam i aceasta nu afecteaz sntatea omului. Cantitatea de Hg eliminat este
proporional cu numrul i aria suprafeelor restaurate , cu tipul i compoziia amalgamului
i este influienat de masticaie, bruxism, variaii de temperatur, periaj dentar, ete.
Cantitatea de Hg eliminat scade pe msur ce amalgamul mbtrnete.
Cantitate de Hg ce ajunge n circulaia general prin ingerare de vapori de Hg din obturaii
este de n,8 jig, mult sub doza maxim admis de 40 p.g iar ingerarea de particule de
amalgam dentar e minim.
Personalul care lucreaz cu Hg , respectiv medicii i asistentele medicale sunt potenial mai
expui la Hg dect pacienii purttori de restaurri de amalgam dar, nu au fost decelate efecte
nefaste i semne subclinice de intoxicaie cu Hg dect foarte rar i aceasta la o vechime mai
mare de4-12 ani de lucra ntr-un cabinet unde nivelul expunerii la Hg e mare.

28

Riscul expunerii n cabinet poate fi controlat prin respectarea indicaiilor de pstrare i


manipulare a amalgamului i a deeurilor rezultate precum i cele privind igiena camerelor
n care se pstreaz i vehiculeaz amalgamul, n cabinet, vaporii de Hg pot apare :
-la ndeprtarea restaurrilor de amalgam
-la triturarea i manipularea amalgamului
-din sursele de mercur existente n cabinet , icorect depozitate sau reziduri incorect pstrate
n vederea ndeprtrii lor
-din eventuala poluare accidental cu Hg.
63. Calitatile amalgamului de Ag
-este uor de preparat i manipulat;
-are un pre de cost redus; ->e foarte rezistent la factorii chimici i mecanici din
mediul bucal; ->se finiseaz i lustruiete cu uurin; >este radioopac;
-are stabilitate bun n mediul bucal;
-rezistena la abraziune este similar cu cea a smalului;
-are longevitate clinic mare ,n medie de peste 15 ani;
- are proprieti de autosigilare a interfeei restaurare/preparaie;
-aplicat corect ,nu e iritant pentru pulpa dentar i parodoniul marginal.
Calitile clinice ale amalgamului depind de:
-corectitudinea realizrii preparaiilor
-corectitudinea plasrii lui n interiorul preparaieie
-adaptarea marginal superioar la amalgamele non gama 2
-calitile de autosigilare prin produii de coroziune.
Amalgamul rmne acceptat ca material restaurator prin aceea c:
-nu necesit aparatur sofisticat pentru preparare i inserare
-utilizarea sa sub form de capsule predozate permite:
-un ameste corect al componentelor
-timp suficient de lucru
-proprieti mecanice bune
-diminuarea fluajului i a modificrilor dimensionale
-inseria i condensarea n cavitate sunt uor de realizat i permit o adaptare
marginal bun, omogenitatea masei obturaiei, eliminarea excesului de Hg prin
fora de condensare, refacerea unui punct de contact optim, timp de priz ce permite
realizarea formei anatomice a coroanei dentare.
Longevitatea restaurrilor de amalgam e condiionat de corectitudinea cu care au
fost respectate principiile de preparare a cavitilor , corectitudinea plasrii
materialului restaurator.Dinii cu restaurri de amalgam au o inciden mai redus a
fracturilor cuspidiene.
64. Defectele amalgamului de Ag
nu are aderen la pereii cavitii;
-este nefizionomic,de culoare cenuie,putnd colora n timp tesuturile duredentare;
-este bun conductor de clduri electricitate;
29

-poate crea bimetalism ,n contact cu alte aliaje sau metale din cavitatea bucal;
-amalgameaz lucrrile de aur ,deteriorndu-le sufer contracii si dilatri dup
inserarea sa n cavitate;
-sufer n timp coroziune electrochimic.
-Inconvenientele restaurrilor din amalgam sunt: aspectul total inestetic care
reprezint cei mai mare inconvenient, de aceea este acceptat din ce In ce mai greu
de ctre pacieni.Este cauza major pentru care acetia solicit nlocuirea restaurrii
i cu timpul, prin corodare,el devine negru i va modifica culoare esuturilor dure
dentare nconj urtoare.
-Din punct de vedere estetic este acceptat doar n zonele laterale ale arcadelor
dentare.
-posibilitatea de fracturare a amterialului n caviti neretentive, ce nu ofer grosime
suficient materialului sau n caviti complex n care, timpul de priz al
amalgamului nu permite o adaptare marginal corect i la care refacerea cuspizilor
i a relaiilor ocluzale corecte este dificil.
65. Indicatii de utilizare ale amalgamelor de Ag
-restaurarea cavitilor de clasa I-a situate pe feele vestibulare i orale ale molarilor
i pe feele ocluzale ale molarilor i premolarilor;
-restaurarea cavitilor de clasa I-a de pe feele palatinale ale dinilor frontali,atunci
cnd grosimea coroanei acestora e mare i nu permite s transpar culoarea
amalgamului;
-restaurarea cavitilor de clasa a Il-a ,cu excepia celor situate mezio-ocluzal la
nivelul premolarului 1 superior,atunci cnd primeaz aspectul fizionomc;
-restaurarea cavitilor de clasa a V-a la nivelul molarilor i eventual ,a premolarilor;
-restaurarea cavitilor atipice ale molarilor i premolarilor;
-restaurarea coronar a premolarilor i molarilor devitali,cu sau fr mijloace
suplimentare de retenie;
-refaceri de bonturi coronare ce vor primi o microprotez de acoperire.
66. Surse de Hg din cabinetele de medicina dentara
Conform OMS , pragul maxim admis , de la care apar efecte toxice , sunt de 40g
Hg/zi.Studiilee au demonstrat c n saliv se elimin o cantitate mic de Hg din
obturaiile de amalgam i aceasta nu afecteaz sntatea omului.Cantitatea de Hg
eliminat este proporional cu numrul i aria suprafeelor restaurate , cu tipul i
compoziia amalgamului i este influienat de masticaie, bruxism, variaii de
temperatur, periaj dentar, etc. Cantitatea de Hg eliminat scade pe msur ce
amalgamul mbtrnete.
Cantitate de Hg ce ajunge n circulaia general prin ingerare de vapori de Hg din
obturaii este de 0,8 g, mult sub doza maxim admis de 40 g iar ingerarea de
particule de amalgam dentar e minim.
Personalul care lucreaz cu Hg , respectiv medicii i asistentele medicale sunt
potenial mai expui la Hg dect pacienii purttori de restaurri de amalgam dar, nu
au fost decelate efecte nefaste i semne subclinice de intoxicaie cu Hg dect foarte
30

rar i aceasta la o vechime mai mare de 4-12 ani de lucru ntr-un cabinet unde
nivelul expunerii la Hg e mare.
Riscul expunerii n cabinet poate fi controlat prin respectarea indicaiilor de pstrare
i manipulare a amalgamului i a deeurilor rezultate precum i cele privind igiena
camerelor n care se pstreaz i vehiculeaz amalgamul, n cabinet, vaporii de Hg
pot apare :
-la ndeprtarea restaurrilor de amalgam
-la triturarea i manipularea amalgamului
-din sursele de mercur existente n cabinet , icorect depozitate sau reziduri incorect
pstrate n vederea ndeprtrii lor
-din eventuala poluare accidental cu Hg.

PRINCIPII DE REALIZARE A PREPARATIILOR


PENTRU RESTAURARE CU AMALGAM
67. Principii de realizare a formei de contur pentru o cavitate preparata pentru
restaurarea cu amalgam de Ag
In realizarea formei de contur a cavitii care va primi o restaurare din amalgam
vom respecta cteva principii de baz:
-amplasarea marginilor cavitii se face n plin esut sntos scop n care se vor
ndeprta n totalitate esuturile dure dentare alterate ireversibil;
-conturul cavitii va fi realizat pn la obinerea unei jonciuni amelo-dentinare n
demne de carie;
-se va ndeprta n totalitate smalul subminat ,fr suport de dentin sntoas
precum i prismele de smal modificate ca aspect i culoare;
-marginile cavitii vor fi plasate astfel nct s permit o bun nchidere marginal i
o bun finisare a restaurrii;
-se vor plasa marginile cavitii astfel nct s se evite zonele cariosusceptibile,
obiectiv realizabil prin situarea acestora n zonele n demne de carie, n afara
anurilor i fisurilor;
-marginile cavitii se vor plasa n zonele dentare supuse autocuririi i curirii
artificiale, evitnd vrfurile cuspizilor i crestele marginale ;
-conturul exterior trebuie realizat din curbe line, unghiuri rotunjite i linii drepte
-conturul intern al cavitii presupune relizareas paiului pentru un amalgam de
grosime suficient, rezistent la fractur sub influiena forelor de masticaie. La
nivelul feelor ocluzale este necesar o grosime de 1,5-2 mm. i acest lucru se obine
atunci cnd peretele pulpar este plasat n dentin la 0,5 mm. de JAD
68. Realizarea formei de contur pentru cavitatile preparate in cazul unor
leziuni carioase situate la nivelul santurilor si fosetelor ocluzal
31

Cavitile preparate pentru carii localizate n anuri ifosete


Acestea vor fi realizate n funcie de gradul de afectare al smalului i de necesitatea
de a plasa marginile preparaiei n esut sntos.n acest scop:
extinderea marginilor cavitii trebuie s in seama de realizarea unei preparaii
care s permit accesul instrumentarului necesar preparrii i restaurrii
-se vor extinde marginile cavitii pn n esut sntos avnd grij s nu lsm
smal nesusinut de dentin sntoas la marginea preparaiei;
-se plaseaz astfel marginile cavitii nct s includ n totalitate n conturul lor
anul sau foseta n care este localizat procesul carios.
Dac la nivelul pereilor preparaiei se gsete o fisur necarioas aceasta nu va fi
inclus prin extinderea pereilor preparaiei ci ea va fi sigilat dup ce s-a plasat
amalgamul;
-dac exist o leziune carioas necavitar n smal dar radiografia sau alte mijloace
de diagnostic ne arat c la nivelul dentinei aceast leziune carioas este prezent, se
va recurge la intrarea n smalul aparent sntos i preparaia va fi lrgit prin
ndeprtarea n totalitate a smalului ce are subiacent dentin alterat astfel nct s
permit ndeprtarea ei n totalitate, pn n dentin sntoas.;
-Atunci cnd exist 2 sau mai multe leziuni carioase situate n anuri i fosete
diferite ale aceluiai dinte i esutul integru care le separ are o grosime de cel
puin1,5-2 mm., se va proceda Ia realizarea a 2 sau mai multe caviti distincte ;
cnd puntea de smal care le separ nu are grosimea necesar sau nu are suport de
dentin sntoas, ele se vor uni ntr-o cavitate unic;
-liniile marginale de contur ale cavitii depind de forma anatomic a dintelui, de
morfologia suprafeei dentare pe care se lucreaz, iar esutul dentar sntos nu
trebuie ndeprtat doar pentru a obine o lrgire a cavitii Pe faa ocluzal marginile
preparaiei vor fi formate din linii curbe , largi, care ocolesc cuspizii i menin , pe
ct posibil, morfologia normal a feei ocluzale .Marginile externe ale cavitii
trebuie s fie netede , s nu prezinte neregulariti, forma exten a cavitii nu
trebuie s prezint unghiuri ascuite, pentru a permite plasarea corect a amalgamului
La premolarii superiori care prezint un proces carios ocluzal situat n anul
intercuspidian i extins n anurile din fosetele meziale i distale , preparaia va lua
un aspect" de picot" sau de "fluture " care va avea partea cea mai ngust n sens
vestibulo- oral , situat n anul intercuspidian i care pstreaz integre , pe ct
posibil, pantele cuspidiene i crestele marginale. Acest istm vestibulo-oral nu trebuie
s depeasclA din distana dintre vrfurile cuspizilor.
La premolarii inferiori, atunci cnd anul intercuspidian nu se gsete situat n
centru feei ocluzale , cavitatea ocluzal va fi mai apropiat de cuspidul cel mai
voluminos.
--peretele pulpar al cavitilor ocluzale va fi preparat n dentin sntoas, la 0,5-1
mm. de jonciunea amelo-dentinar asigurnd astfel rezistena materialului de
restaurare la forele masticatorii aplicate ocluzal.

32

69. Modalitati de realizare a formelor de retentie pt cavitati de clasa I-a,


preparate pt restaurarea cu amalgam
Pentru obinerea reteniei unei caviti de cls.I-a
Cele mai folosite modaliti se refer la o
anumit orientare a pereilor
verticali ai cavitii n raport cu peretele pulpar i anume:
- pentru o cavitate convenional mic pentru retenie este sufficient paralelismul a
cel puin 2 perei verticali n raport cu axul dintelui i cu o uoar convergen spre
ocluzal. De asemeni este necesar prezena unor unghiuri bine exprimate la locul de
ntlnire a pereilor verticali ntre ei i unghiuri drepte la ntlnirea pereilor verticali
cu cel pulpar
-peretele pulpar trebuie s fie plan sau n trepte. Cnd acest lucru nu este posibil
datorit evoluiei procesului carios se va recurge la planarea sa cu obturaie de baz.
Acest perete trebuie s primeasc forele ocluzale perpendicular pe suprafaa sa. In
cavitileprofunde se recomand unghiuri interne mai rotunjite.
-cu ct cavitatea este mai mare i retenia e mai dificil de obinut iar pentru cavitile
extinse uneori sunt necesare mijloace suplimentare de retenie precum pivoturi
parapulpare, tifturi, caviti de retenie suplimentare, anuri reciproce n dentin
restant la o adncime de 1-2-3 mm.
transmitere a forelor.
-nu se vor pstra poriuni de smal fr inserie de dentin sntoas subiacent sau
poriuni de smal subiate, lipsite de rezisten. prismele de smal n cele mai multe
zone ale suprafeei ocluzale sunt paralele cu axul lung la dintelui i Pentru a se
realiza o cavitate rezistent la forele de masticaie se cere ca :
orientarea pereilor trebuie s fie fcut astfel ncts fie perpendicular sau
paraleli cu/pe direcia de acest aspect trebuie avut n vedere la prepararea rezistenei
cavitii Pentru a rezista la fracturi ,pereii de smal trebuie preparai la 90 sau n
unghi obtuz (100-110-118) n raport cu suprafaa extern a dintelui .Un unghi mai
mic de 90 este predispus la fracturi .Pentru rezistena la fractur a amalgamului ,
unghiul marginii amalgamului cu suprafaa trebuie s fie de 68-70.
Limea vestibulo-oral a preparaiei este Vs din distana dintre vrful cuspidului
vestibular i cel oral.
extensia marginilor cavitii va avea n veder pstrarea unor cuspizi i creste
marginale susinute de dentin sntoas. Cuspizii trebuie examinai i evaluai
pentru a nu exista fisuri care s determine fracturi ale acestora .Dac un cuspid este
prea subire pentru a rezista forelor de masticaie , el va trebui ntrit prin cptuire
sau redus pentru a fi ulterior acoperit cu amalgam sau refcut printr-o alt metod de
restaurare.
se va asigura o grosime suficient materialului restaurant in raport cu foiele pe
care acesta le va suporta. n acest sens, o restaurare ocluzal de amalgam trebuie s
aib o grosime ocluzo-gingival de cel puin 1,5-2 mm. pentru a rezista fracturilor n
timpul masticaiei.
atunci cnd ,n urma preparrii cavitii i ca urmare a evoluiei procesului carios
pereii verticali sunt subiri , ei vor fi scurtai pentru a mri suprafaa de seciune i
33

vor fi refcui ulterior cu amalgam sau cu materiale de obturaie adezive sau


incrustaii
70. Modalitati de realizare a formelor de retentie pt cavitati de clasa II-a,
preparate pt restaurarea cu amalgam
Realizarea reteniei cavitii de cls.a II-a.
Cavitile de cls a Il-a sunt supuse unor fore ce tind s disloce restaurarea n direcie
sagital i/sau vertical. Pentru anihilarea forelor de dislocare sagital (meziodistal) se procedeaz la realizarea unei caviti ocluzale de retenie la care se va
urmri relizarea acelorai elemente de retenie ca pentru o cavitate de cls.I-a.
Pentru rezisten, aceast cavitate de retenie de pe suprafaa ocluzal trebuie s aib
dimensiuni vestibulo-orale de cel puin % din distana ntre cuspidul vestibular i
oral i pereii vestibulari i orali ai cavitii ocluzale s fie aproximativ paraleli ntre
ei. Nu este totdeauna necesar extinderea cavitii n fosetele ocluzale dar aceast
extindere cnd exist, mpiedic deplasarea restauraiei spre proximal.
Cnd cavitatea de cls.a II-a are i o cavitate ocluzal se vor respecta urmtoarele
reguli:
-cavitatea ocluzal va respecta principiile de preparare enunate la o cavitate
ocluzal ,avnd ns un perete mezial sau distal lips in aceast zon de unire a celor
2 caviti va apare istmul.
-istmul de ntlnire dintre cele 2 caviti va fi rotunjit , -marginile cavitii se extend
n esut sntos, cu smal nesubminat, dar se are n vedere ca atunci cnd pe
suprafaa ocluzal a dintelui exist leziuni carioase , s se ocoleasc vrfurile
cuspizilor i creasta marginal opus leziunii carioase , creasta oblic a molarilor
superiori. Se va avea n vedere ca prin conturul realizat s avem acces sufficient
pentru preparare i restaurare ,inclusiv a cavitii proximale. Peretii cavitii
ocluzale se fac paraleli cu axul lung al dintelui.
n scopul relizrii reteniei la cavitatea proximal pereii acesteia , respectiv peretele
vestibular i oral , vor fi scoi din contact cu dintele vecin i vor fi uor convergeni
spre ocluzal,lucru valabil att pentru cavitile tip slot ca de altfel i pentru cavitile
tipice de cls. a D-a ocluzo-proximale. Convergena pereilor vestibular i oral
mpiedic deplasarea materialului de restaurare spreo cluzal. Preparaia trebuie s
aib o dimensiune mezio-distal de la 1,5 mm. i mai mult. La cavitatea tip "slot"
pentru a mri retenia cavitii se pot realiza 2 anuri adiacente, situate la contactul
peretelui vestibular i oral cu cel axial, n dentin, la distan de zona de jonciune
amelo-dentinar ,pentru a evita riscul de a deschide camera pulpar Acestea se
realizeaz cu o frez sferic de 0,5 mm.astfel nct ele s fie distincte , s aib cel
puin 0,5 mm. n adncime i 0,5 mm. n lime i ele trebuie s fie plasate astfel
nct s rmn 0,25-0,50 mm. de dentin ntre anuri i JAD.

34

Dac cavitatea proximal este att de larg nct reteniile nu sunt pe fee opuse se
va putea recurge la o alt metod de retenie cu adeziv pentru amalgam sau tilturi
orizontale sau vertical parapulpare.
Peretele gingival al cavitii vertical va trebui cobort sub punctul de contact la 11,5 mm., el va fi drept, aproximativ perpendicular peaxul lung al dintelui(unghi de
90 ) i chiar cu o uoar nclinare spre peretele axial, n funcie de extinderea
leziunii carioase. Aceasta previne existena smalului nesusinut de dentin la
periferia preparaiei gingivale.n scopul mririi reteniei se poate efectua un an la
locul de ntlnire a celor 2 perei..n sens mezio-distal peretele gingival trebuie s fie
de 1-1,5 mm.dac procesul carios se extinde pn la JAD sau mai mult.
Peretele parapulpar (axial) trebuie situat n dentin sntoas.Majoritatea cavitilor
de cls.a D-a au acces ocluzal. Dac procesul carios este la jonciunea smal-cement
este mai conservator s se foloseasc pentru preparareacavitii calea de acces
vestibular sau oral. Acest tip de preparaie se numete "prin gaura cheii" i
cavitatea va fi sub punctul de contact. Marginile cavitii vor fi n cement sau n
dentin i trebuie s fac 90 cu suprafaa extern a dintelui.
n cazul n care lipsete dintele vecin sau , datorit unei treme sau unei distracii
coronare a dintelui vecin sau atunci cnd exist o cavitate proximal pe dintele
vecin, procesul carios va putea fi tratat prin realizarea uneicaviti atipice tip caset
ns i aici marginile cavitii vor trebui s fac un unghi de 90 cu suprafaa extern
a dintelui.

72. Realizarea formei de rezistenta a unei cavitati de clasa II-a preparata pt


restaurare cu amalgam
Pentru rezisten, aceast cavitate de retenie de pe suprafaa ocluzal trebuie s aib
dimensiuni vestibulo-orale de cel puin % din distana ntrecuspidul vestibular i
oral i pereii vestibulari i oraliai cavitii ocluzale s fie aproximativ paraleli ntre
ei. Nu este totdeauna necesar extinderea cavitii n fosetele ocluzale dar aceast
extindere cnd exist, mpiedic deplasarea restauraiei spre proximal.
Cnd cavitatea de cls.a II-a are i o cavitate ocluzal se vor respecta urmtoarele
reguli:
-cavitatea ocluzal va respecta principiile de preparare enunate la o cavitate
ocluzal, avnd ns un perete mezial sau distal lips in aceast zon de unire a
celor 2 caviti va apare istmul.
-istmul de ntlnire dintre cele 2 caviti va fi rotunjit , -marginile cavitii se extind
n esut sntos, cu smal nesubminat, dar se are n vedere ca atunci cnd pe
suprafaa ocluzal a dintelui exist leziuni carioase , s se ocoleasc vrfurile
cuspizilor i creasta marginal opus leziunii carioase , creasta oblic a molarilor
superiori. Se va avea n vedereca prin conturul realizat s avem acces suficient
pentru preparare i restaurare ,inclusiv a cavitii proximale. Pereii cavitii
ocluzale se fac paraleli cu axul lung al dintelui.
35

73. Caracteristicile cavitatilor proximo-ocluzale tip ''slot'' pt restaurarea cu


amalgam
In scopul relizrii reteniei la cavitatea proximal pereii acesteia ,respective peretele
vestibular i oral , vor fi scoi din contact cu dintele vecin i vor fi uor convergeni
spre ocluzal, lucru valabil att pentru cavitile tip slot ca de altfel i pentru
cavitile tipice de cls. a D-a ocluzo-proximale.Convergena pereilor vestibular i
oral mpiedic deplasarea materialului de restaurare spre ocluzal. Preparaia trebuie
s aib o dimensiune mezio-distal de la 1,5 mm. i mai mult. La cavitatea tip "slot"
pentru a mri retenia cavitii se pot realiza 2 anuri adiacente, situate la contactul
peretelui vestibular i oral cu cel axial, n dentin, la distan de zona de jonciune
amelo-dentinar ,pentru a evita riscul de a deschide camera pulpar. Acestea se
realizeaz cu o frez sferic de 0,5 mm. astfel nct ele s fie distincte , s aib cel
puin 0,5 mm. n adncime i 0,5 mm. n lime i ele trebuie s fie plasate astfel
nct s rmn 0,25-0,50 mm. de dentin ntre anuri i JAD.
74. Exereza dentinei alterante restante la cavitatile preparate pt restaurarea cu
amalgam
Exereza dentinei alterate restante.
Odat cu terminarea conturului extern i intern al cavitii se va face verificarea
jonciunii amelo-dentinare care trebuie s fie indemn de carie.Pentru a ne da seama
de aceasta vom verifica dentin cu ajutorul sondei dentare rigide i prin inspecie,
culoarea acesteia.
In leziunile carioase mici i medii, n general esuturile patologice au fost
ndeprtate odat cu realizarea etapelor de lucru amintite. In cavitile mai extinse ,
cu o afectare mai important a tesuturilor dure dentare, pe un perete gata preparat ,
ntr-o anumit zon a acestuia , poate s rmn o mic cantitate de dentin alterat ,
adncit ntr-un perete.Aceasta va fi ndeprtata punctual fr a fi necesar
modificareaformei sau poziiei peretelui respectiv al cavitii.
Singura situatie n care se cere ndeprtarea de la bun nceput a dentinei alterate n
totalitate este n cavitile profunde n care exist de la bun nceput o afectare
pulpar fr semne clinice majore care s necesite o alt conduit terapeutic dect
cea adecvat unei carii simple i unde , prin ndeprtarea dentinei alterate , se va
stabili dac exist posibilitatea unei reacii favorabile a organului pulpar5.De
asemeni, n situaia clinic n care se presupune posibilitatea unei deschideri
accidentale a camerei pulpare n etapa de ndeprtarea dentinei alterate, se va
proceda la pstrarea acesteia, n condiiile n care nu exist semne clinice de
suferin pulpar, cnd cantitatea acesteia nu depete 1- 1,5 mm.iar starea de
reactivitate local i general a pacientului este bun, cu alte cuvinte, atunci cnd
exist indicaia unui coafaj indirect Acest compromis presupune un tratament
adecvat al plgii dentino-pulpare i o monitorizare a evoluiei In timp a
tratamentului efectuat.
36

75. Modalitati de realizare a finisarii marginilor cavitatii, in cazul unei


preparatii relizate pentru materialelor neaderente
Finisarea marginilor cavitii
Aceast etap urmrete realizarea unei nchideri marginale bune la nivelul interfeei
preparaie/restaurare i o trecere ct mai puin denivelat ntre acestea .Prin finisarea
marginal se urmrete i asigurarea unei rezistene mecanice optime att a smalului
ct i a marginilor restaurrii.pentru realizarea acesteia se vaine seama de:
direcia prismelor de smal;
prismele de smal secionate s fie sprijinite pe suport de dentin sntoas,
att la nivelul JAD ct i la nivelul marginilor externe ;
localizarea marginilor preparaiei;
materialul restaurator i zona de suprafa coronar pe care se aplic forele
masticatorii.
Pentru materialei de restaurare neadezive precum amalgamul dentar, finisarea
marginilor de smal ale cavitii se realizeaz astfel nct prismele de smal s aib
captullor interior sprijinit pe dentin, ceea ce va mpiedica o posibil desprindere a
acestora i creerea unei zone marginale retentive la limita preparaie/restaurare.
Ideal pentru amalgam ar fi ca unghiul format la toate marginile de smal ale cavitii
s fie de 90 ns cum planul ideal de finisare este greu de gsit clinic, este necesar
ca unghiul dintre peretele lateral i suprafaa pantei cuspidiene s fie mai mare pe
msur ce cavitatea devine mai extins. Cu ct cavitatea este mai extins cu att
pereii trebuie realizai mai convergeni spre ocluzal.
Pereii cavitii spre exterior trebuie realizai astfel nct s aib conturul format din
linii curbe ,unghiul de ntlnire a dou margini externe de smal s fie rotunjit.
Marginile de smal dup finisare trebuie s fie ct mai netede, ct mai puin
anfractuoase..
76. Prepararea cavitatilor situate pe fetele vestibulare si orale ale dintilor
laterali in scopul restaurarilor cu amalgam
Cavitile de cls.a V-a nu pun probleme din punct de vedere al abordrii procesului
carios care este expus direct vederii i accesului i nici din punct de vedere al
rezistenei ,ele nefiind situate pe zone expuse direct presiunilor masticatorii.
Forma de contur a cavitii trebuie realizat astfel nct s asigure ndeprtarea n
totalitate a esuturilor dure alterate ireversibil, smalul modificat de aspect i culoare
de la marginile cavitii.
Retenia cavitii se obine prin nclinarea divergent a pereilor lateraliai cavitii
spre peretele axial convex..
37

Finisarea marginilor cavitii const n realizarea unor margini netede,cu linii curbe,
fr unghiuri exterioare.

Adeziunea la structurile dure dentare


82. Prezentati etapele clinice ale realizarii gravajului acid al smaltului.
-Curatarea suprafetei cu paste fara glicerina.
-Uscarea dintelui prin izolare cu diga, rulouri aspirator.
-Gravare propriu zisa pedinte uscat, acid fosforic 30-35% timp de 15s.
-Spalare cu jet de apa, uscare, (suprafata alb cretoasa, trebuie sa ramana uscata.
83. Care sunt factorii de care trebuie sa tina cont realizarea adeziunii la dentina
-Structura heterogena a dentinei
-Prezenta canaliculilor dentinari
-Existenta constanta a umiditatii pe suprafata dentine
-Dificultatea realizarii unei reactii chimice intre un corp solid si unul lichid
-Reactia nu trebuie sa agreseze pulpa, trebuiesa se incheie in maxim 10 min
84. DDR definitie compozitie structure caracteristici si importanta lui in
realizarea adeziunii dentinare
-Strat superficial macroscopic aderent care acopera suprafata dentinara rezultat in
urma cantitatii de rumegus dentinar, produs de zdrobirea neuniforma a dentine in
timpul prepararii prin taiere.
Morfologia: strat amorf relative neted cu grosimea 1-5m pana la 10-15m.
Factori care influenteaza grosimea DDR: marimea si forma preparatiei, tipul
instrumentului taietor, prezenta unei solutii de irigare si raciere in timpul sectionarii,
si cantitatea si compozitia solutiei de irigare.
Compozitie chimica: constituent de origine dentinara, din dentina peri si
intercanaliculara, hidroxiapatita si colagen denaturant din canaliculi,
glicosiproteoglicani elemente de origine odontoblastica, germeni.
Constituenti de origine extradentinara: saliva, germeni.
85. Gravarea acida
-Solubilizarea nu poate fi obtinuta cu marea majoritate a solutiilor folosite in mod
uzual. Se obtine prin utilizare de acizi (gravaj, demineralizare sau de
chelatori).Acizii inlatura DDR-ul in totalitate.
Actiuneaacizilor: dizolva component mineral pe o anumita adancime si deschide
orificiile canaliculare, dizolva dentina pericanaliculara si expun fibrele de colagen
din dentina intercanaliculara, modifica, indeparteaza total sau dizolva partial stratul
de DDR.
86. Descrieti componentele de baza ale unui sistem adeziv dentinar
Un adeziv dentinar contine:

38

a)Acidul, agent de curatire, si/sau de mineralizare asupra fetei dentinei pe care o


face apta de colaj. Demineralizarea dentinei lasa libere fibrele de colagen, elimina,
dizolva, sau modifica DDR.
b)Primer, o rasina hidrofila intr-un solvent cu rolul de a umecta zona demineralizata,
si favorizeaza astfel patrunderea rasinii adezive. Rezulta stratul hybrid.
c)Bonding, rasina adeziva propriuzisa cu vascozitate redusa, patrunde in reteaua de
collagen a canaliculilor dentinari.
87.Cum se grupeaza adezivii dentinari in functie de atitudinea agentilor de
colajdentinar fata de DDR
-a) Grupul de adezivi ce vizeaza starea intacta a DDR si incorporarea lui in
procesele de colaj. Adezivii din aceasta categorie se aplicau intr-o etapa sau doua de
tratament.
b) Adezivii dentinari ce modifica stratul de DDR pastrand canaliculele dentinare
inchise de smear-plug.
c) Un grup ce elimina complet DDR-ul divizat in sistemul cu 2-3 etape, de se
utilizeaza respective o aplicare separate sau combinata a unui primer, a unei rasini
adezive.
d) adezivice se bazeaza pe dizolvarea DDR, aplicarea acestui sistem se realizeaza in
2 etape.
88.Clasificarea sistemelor adezive actuale
a) Dupa modul de actiune:
b) dupa forma de prezentare si tehnica de lucru;
-adezivi tip I in 3 etape= generatia IV-a (gravaj acid separate:
acid/primer/rasina)
-adezivi tip II in 2 etape= generatiaaV-a (gravaj acid separate:
acid/primer+rasina)
-adezivi tip III in 2 etape= generatia a VI-a (autogravant:
acid+primer/rasina)
-adezivi tip IV o etapa= generatia VI si VII (autogravant:
acid+primer+rasina)
89.Adezivi care modifica DDR
Generatiaa II-a si a III-a.
90. Adezivi care elimina DDR
Generatia aIV-a si a V-a, formeaza strat hibrid priin departare totala aDDR.
91.Adezivi care dizolva DDR
Generatia a VI-a si a VII-a, formeaza strat hibrid prin indepartarea de DDR.
Definitia notiunii de strat hybrid. Mecanismul prin care numerosi monomer
infiltreaza dentina, se combina cu colagenul si cu apatite, pentru a forma o noua
structure, constituita pe de o parte din dentina si pe de alta din dentina.
39

92. Caracteristicile de baza ale principalilor solventi folositi in sistemele adezive


Acetona: volatilitate ridicata ,excelenta indepartare a apei, agent deshitratant
puternic,risc de suprauscare,probleme de pastrare.
Etanol in apa ; capacitate de penetrare excelenta,solutie corespunzatoare dpdv al
evaporarii,energie de suprafata favorabila pt umectare.
Apa; capacitate de penetrare buna, potenteaza capacitatea autogravanta a
monomerilor acizi, se evapora lent,apare manenta poate impiedica penetrarea
polimerizarii rasinii.
93. Enumerati cerintele esentiale pe care trebuiesa le intruneasca un adeziv
dentinar efficient si factorii de care depend eadeziunea dentinara.
Adeziune puternica cu dentina,smalt. Sa fie bine tolerat de complex pulpo/dentinar.
Inchidere perfecta a canaliculilor dentinari. Priza prin autopolimerizare/sistem dual.
Adeziune/timp scurt manipulare si realizare cat mai usoara. Sa permita adeziunea in
mod egal la mai multe substraturi.
Factori/ 1/substratul dentinar.2/materialul adeziv.3/factori care pot determina
alterarea stratului hybrid.4/factorul dentar si relatia sa cu modificari locale.
94.Substratul dentinar si calitatea adeziunii
- Dentinat inerilor are o forta de adeziunemai mare decat a varstnicilor.
- Adeziunea dentinei sclerotic sau cariate este mai slaba.
-Grosimea tubilor dentinari cu rol in adeziune.
- Presiunea fluidului dentinar: adeziunea este superioara in zonele indepartate de
pulpa.
-Gravarea acida a dentinei, nu mai mult de 15sec, acid fosforic 30-35%.
95.Factorii care pot determina alterarea stratului hybrid.
-Gravarea timp indelungat asupra dentine.
-Uscari prea accentuate.
-Contaminarea dentine cu sange, saliva.
-Actiunea ineficienta a primer-ului.
-Ingrosarea primer-ului lichid in flacon.
-Suflare de aer cu presiuneprea mare.
-Polimerizare incompleta.
96. Influenta adezivilor dentinari asupra pulpei dentare.
Unul din obiectivele majore ale stomatologilor, a fost descoperirea unui material
restaurator care sa realizeze o sigilare satisfacatoare plagii dentinare care sa nu mai
permita invazia microbiana catre tesutul sanatos. In urma gravarii totale nu apar
reactii iritative la nivel pulpar. Sa demonstrat ca gravarea acida a dentinei urmata
de aplicarea imediata a primer-ului si sigilarea rapida a marginilor sale, este cea mai
buna protectie pulpara. Realizarea unui strat hybrid confera aceeasi protectie la nivel
radicular cu cea detinuta in urma gravarii totale.
40

97. Descrieti tipurile de umiditate existente la nivelul plagii dentinare si


influenta lor asupra realizarii adeziunii dentinare.
-Umiditate interna= provine din fluidul dentinar care circula in interiorul
canaliculelor dentinare. Prima generatie de adezivi hidrofobi, cu timpul sau creat
adezivi noi cu capete hidrofile si hidrofobe, capabile sa produca o adeziune optima.
-Umiditate externa= umiditatea mediului bucal are efecte negative asupra adeziunii
dentinare, poate fi controlata cu mijloace de izolare.
-Umiditate accidentala= impidica contactul dintre adezivi si substratul de legatura,
apare mai fregvent la mandibular.
98. Tehnica de conditionare a smaltului si dentinei ca faza critica a realizarii
adeziunii.
Spalare,izolare,uscare,gravare acida. In mod traditional smaltul e gravat selectiv cu
acid fosforic timp de 15 sec smaltul beneficiind in total de 30 sec de gravaj. Primer
autogravant pt smalt si dentina si multan/ sistem ce dizolva DDR in 2 etape, nu
necesita spalare, nu graveaza sufficient de profund.
99.Modul de aplicare a primerului ca faza critica a realizarii adeziunii
Aplicarea primerului cel putin 15 sec in functie de indicatiile fabricantului,sub
presiune moderata cu ajutorul unei pensule, bulete, amelioreaza si accelereaza
procesul de difuziune a monomerului. Este completata de o uscare scurta si blinda pt
a permite volatilizarea excesului de solvent inainte de aplicare de rasini adezive.
100. Tehnica de aplicare a rasinii adezive ca faza critica a realizarii adeziunii.
In cantitate mare si se intinde cu ajutorul unui aplicator si uscata cu o hirtie
absorbanta intre 2 aplicari.

41

42

Materiale de restaurare coronara estetice aderente


101.Care sunt tehnicile de realizare a restaurarilor coronare estetice bazate
pe adeziunea amelo-dentinara:
A.directa-obturatii mai rar casete in cabinet (chair-side),fara amprenta si model
(se
lucreaza
numai
la
nivelul
preparatiei
dentare
,poate
fi
auto/fotopolimerizabil(intraoral),se realizeaza intr-o singura sedinta de lucru);
B.semidirecta in cabinet (chair-side),fara amprenta si model cu postpolimerizare fototermica (extraoral) se realizeaza intr-o singura sedinta.
C.Indirecta a.imediata (Indirect-directa)se face in cabinet (chair-side),cu
amprenta
(cabinet)
si
model
(cabinet)cu
post
polimerizare
fototermicaextraoral,intr-o singura sedinta de lucru;b.propriu-zisa are doua etape
cabinet +laborator in cabinet se ia amrenta ,iar in laborator se toarna modelul
unde se realizeaza piesa protetica prin una din metodele foto/baro-polimerizare/
termo-foto-baropolimerizare/ardere/presare.,necesita mai multe sedinte de lucru
si in acelasi timp necesita restaurare provizorie.
102.Prezentati caracteristicile principale ale tehnicii adezive directe de
realizare a restaurarilor coronare estetice :
Caracteristicile pricipale ale tehnicii adezive directe-obturatii in cabinet (chairside),fara amprenta si model (selucreaza numai la nivelul preparatiei dentare
,poate fi auto/fotopolimerizabil(intraoral),se realizeaza intr-o singura sedinta de
lucru);
103.Enumerati materialele cu structuri combinate folosite ca materiale
estetice aderente pentru tehnici de restaurare directe si prezentati
caracteristicile principale ale structurii acestora :
Materiale estetice aderente pentru tehnici de restaurare directa sunt:
A.materiale
cu
structuri
standard-materiale
compozite
(rasini
compozite);cimenturi cu ionomer de sticla(CIS),
B.materiale compozite (rasini compozite)-compozite modificate prina adaos
poliacid:Compomeri;compozite modificate prin cuplarea stabila a unei retele
spatiale de structura anorganica(SiO2)la matricea organica-Ormoceri ,
C.cimenturi cu ionomeri de sticla (CIS)-CIS modificate prin adaos de rasini-CIS
fotopolimerizabile;CIS cu adaos de rasini modificate prin incorporarea de
particule(CIS) prepolimerizare(faza stabila):Giomeri
104.Enumerati componentele structurale (fazele) unui material compozit si
prezentati rolurile principale ale fiecarei componente:
Rasinile compozite sunt rasini acrilice la care se adauga o faza anorganica
.Rasinile compozite prezinta:
a.faza organica in care monomerul de baza de la rasina clasica bis-GMA,dar are
proprietati imbunatatite,cu saturatiie mare,scazand absortia de apa.

b.faza anorganica (de dispersie)alcatuita din particule filiforme de


cuart,sticla,metale grele ce determina stabilitatea proprietatilor fizice ,saturatia
,scade concentratia de polimerizare,scade coeficientul de expansiune termica si
creste rezistenta mecanica a rasinii;
c.faza de cuplare reprezentat de un agent silanic ce leaga faza organica de cea
anorganica.
d.sistemul de initiere care activeaza priza ;
e.stabilizatori(inhibitori);
f pigmenti.
105.Monomeri principali (de baza)la materialele compozite:
Monomeri principali la materialele compozite este bis-fenol- A-glicil-metacrilatul
si uretan sau triciclodecan-dimetacrilat ce pleaca de la rasina clasica a lui
BOWEN tip bis-GMA.
106.Monomerii de dilutie (de aditie)la materialele compozite :
Monomerii de dilutie se adauga pentru a scadea vascozitatea monomerilor de
baza .Monomerii de dilutie au vascozitate redusa prezentand si o masa
moleculara scazuta.Ex.acidul metacrilic ,metacrilatul de metil.Cei mai utilizati
sunt cei difunctionali care prezinta cele mai avantajoase proprietati:contractie
scazuta dupa polimerizare,dilatare scazuta,reactivitate crescuta in cavitatea
bucala,tolerate inodore,stabilitate chimica.

107.Enumerati componentele structurale ale fazei organice a unui material


compozit si prezentati rolurie principale ale fiecarei componente:
Faza organica in care monomerul de baza de la rasina clasica bis-GMA are
proprietati imbunatatite,cu saturatiie mare,scazand absortia de apa. Monomeri
principali la materialele compozite este bis-fenol- A-glicil-metacrilatul si uretan
sau triciclodecan-dimetacrilat ce pleaca de la rasina clasica a lui BOWEN tip bisGMA.Ceilalti componenti organici sunt monomerii de dilutie,sistemul de
initiere,aditivi.
108.Prezentati componentele structurale ale fazei anorganice a unui material
compozit si clasificarea materialelor compozite dupa criteriile legate de
aceste componente:
Faza anorganica (de dispersie) alcatuita din particule filiforme de
cuart,sticla,metale grele ce determina stabilitatea proprietatilor fizice ,saturatia
,scade concentratia de polimerizare,scade coeficientul de expansiune termica si
creste rezistenta mecanica a rasinii.
Clasificarea compozitelor dupa dimensiunea particulelor de umplutura
minerala:Cu
macroparticule;cu
microparticule;hibride;submicrohibride;cu
nanoparticule/Clasificarea componentei anorganice in functie de umplutura
minerala(filler)-Megaparticule>100um;Macroparticule 10-100um; Midiparticule

1-10um;Miniparticule 0.1-1um;Microparticule 0,01-0,1um;Nanoparticule 0,0010,002um


109.Prezentati modificarile de structura ale fazei anorgnice la compozitele
moderne actuale:
Modificarile de structura ale fazei anorganice la compozitele moderne sunt
reprezentate de introducerea a nano umpluturii(particule cu dimensiuni
nanometrice).Aceste particule au dimensiuni cuprinse intre 0,1 si 100nm,ceea ce
inseamna ca au de fapt dimensiuni sub lungimea de unda a radiatiei
vizibile.Aceasta caracteristica implica faptul ca particulele nu sunt capabile sa
absoarba sau sa reflecte lumina,fiind practic invizibile ceea ce confera RDC cu
nanoumplutura caracteristici optice deosebit de bune-transluciditate.Cresterea
semnificativa a gradului de sarjare alRDCdetermina reduceri semnificative al
contractiei la polimerizare si importante imbunatatiri ale proprietatilor
mecanice.Un alt avantaj il constituie obtinerea unor suprafete extrem de netede
prin lustruire.
110.Prezentati agentii de cuplare (de legatura)din structura materialelor
compozite.
Agentii de cuplare reprezentat de un agent silanic ce leaga faza organica de cea
anorganica.Pentru ca un compozit sa se prezinte caracteristici avantajoase trebuie
sa formeze o legatura puternica intre filerul anorganic si oligomerul organic in
cursul prizei.legarea este realizata prin tratarea suprafetei filerului cu un agent de
cuplare inainte de amestecarea sa cu oligomerul.
111.Prezentati
sistemul
de
activare
chimica
a
polimerizarii(autopolimerizare)la materialele compozite:
Aceste materiale se comercializeaza sub forma de pasta-pasta sau pulbere
lichid.O parte va contine initiatorul,peroxid de benzoil,iar cealalta parte un
accelerator ,o parte amina tertiara aromatica;combinarea celor doua parti va duce
la eliberarea de radicali liberi care vor initia polimerizarea rasinii.
112.Prezentati sistemul de activare a polimerizarii prin radiatii
luminoase(fotopolimerizare)la materialele compozite :initirea prin radiatii
incoerente in spectrul vizibil:
Aceste materiale compozite activate prin lumina vizibila (tip pasta unica)contin
un sistem de activare bicomponent format din di-cetona si o amina
tertiara.Dicetona foto-sensibila,absoarbe energia radianta cu lungimea de unda de
aproximativ 470nm(lumina albastra).La momentul oportun de excitare,dicetona
se combina cu amina si formeaza un complex oportun care se descompune cu
eliberarea radicalilor liberi,care vor initia polimerizarea rasinii.Cand se insera
rasinile copozite foto active trebuie evitata initierea prematura a fotoactivitatii
prin nivelul luminii ambiante.

113.Prezentati sistemul de activare a polimerizarii prin radiatii lumioase


(fotopolimerizare)la materialele compozite:initierea prin radiatii coerente tip
LASER:
114.Contractia de polimerizare a materialelor compozite:
Compozitele sufera o contractia de polimerizare care poate afecta cosiderabil
legatura dintre restaurare si dinte.Contractia volumetrica aproximativa este de 1025% pentru compozitele care contin macroumplutura (hibrid si cu
macroumplutura) si de 20-35% pentru compozitele cu microumplutura .In cazul
compozitelor foto,aproximativ 60% din contractia totala are loc in primul ,minut
dupa fotoinitierte;prelungirea timpului de activare de la 30 la 60 secunde va duce
la o crestere a contractiei totale.In cazul compozitelor polimerizabile chimic
contractia apare mai lent,inspre centrul restaurarii.Rezultatul este un stres mai
scazut la nivelul interfatei restaurare-dinte,cu aparitia unui oarecare grad de
concavitate la nivelul oricarei suprafete libere.
115.Metode de compensare a contractiei de polimerizare la materialele
compozite:
Contractia de polimerizare are un impact substantial asupra adaptarii restaurarii la
dentina si la marginile de smalt.Pentru a reduce efectele clinice ale acestor
probleme se insera compozitul in cantitati mici ,in grosime de maxim 2 mm..Cea
mai sigura metoda este probabil inserarea unei obturatii de baza din glassionomer
inaintea aplicarii compozitului.acesta va duce la reducerea cantitatii totale de
compozit folosite pentru a restaura cavitatea,avand ca rezultat o reducere a
contractiei totale de polimerizare.
116.Proprietati mecanice ale materialelor compozite:
Proprietatile mecanice sunt reprezentate de: Duritatea- reprezinta unitatea de
masura uzuala pentru duritatea suprafetelor de rasini compozite.Duritatea
suprafetei unei restaurari poate fi crescuta cu 2-4% printr-o polimerizare
aditionala dupa adaptarea ocluzala si finisarea restaurarii,Uzura-uzura rasinilor
compozite este un fenomen complex.Pe langa degradarea chimic-hidrolitica a
componentelor compozitelor,apare si degradarea fizica a suprafetei care poate fi
atribuita urmatorilor doi factori:a.abraziunea,b.oboseala,asociata ci stresul
iminent,Rigiditatea-modulul
de
elasticitate
indica
rigiditatea
materialului:a.compozite cu microumplutura 4-8Gpa,b.compozitele hibride si cu
macroumplutura 8-19Gpa.Cu cat cantitatea de umplutura este mai mare cu atat
compozitele au o rigiditate crescuta.Rezistenta la fracturare-Aceasta reprezinta o
masura a energiei necesare pentru a propaga o fractura intr-un material.Cu cat
cantitate de umplutura este mai mare iar particulele au dimensiuni crescute ,cu
atat va fi mai mare rezistenta la fracturare a compozitelor.Deformabilitateamasoara deformarea progresiva permanenta sub fortele ocluzale.Compozitele cu
microumplutura vor prezenta o deformare mai mare pentru ca au o proportie mai
mare de matrice decat celelalte tipuri.Absortia apei creste deformarea. Rezistenta
masurararea rezistentei la compresiune sau la tractiune a compozitelor nu are

importanta clinicaMasurarea insa a rezistentei transversale prin aplicarea unor


forte de incovoiere poate fi utila,sttindu-se ca compozitele cu microumplutura au
cea mai scazuta valoare.
117.Avantajele intrebuintarii materialelor compozite folosite pentru
restaurarea leziunilor coronare:
1.aspect estetic,2.abordare conservatoare (minim invaziva )a structurii
dentare,3.adeziune la tesuturile dure dentarte,4.radioopacitate,5.conductivitate
termica scazuta ,6.galvanism bucal absent,7.alternativa la restaurarea cu amalgam
118.Dezavantaje (defecte) ale materialelor compozite folosite pentru
restaurarea leziunilor coronare:
1.contractie de polimerizare,2.profinzimea +calitatea polimerizarii,3.calitatea
adeziunii la dentina(posibilitatea microinfiltratiei la nivelul interfetei adezive),
4.discolorare
/dezadaptare
marginala,5.carie
secundara,6sensibilitate
postoperatorie,7.longevitate.(proprietati mecanice-rezistenta la uzura).
119.Indicatii generale de utilizare pentru materialele compozite:
1.Restaurare morfofunctionala estetica a leziunilor coronare de etiologie carioasa
prin tehnici adezive /semidirecte la dintii vitali/devitali;frontali/laterali
2.Restaurarea morfofunctionala ,estetica a leziunilor coronare de etiologie
necarioasa
prin tehnici adezive /semiadezive;leziunile pot fi uzura
dentara(abraziune
eroziune,abfractie/atritie),leziuni
traumatice,leziuni
distrofice,unele forme de discromii dentare-rezolvarea terapeutica poate fi
obtinuta inclusiv prin fatetare.3.Restaurare coronara stratificata in asociere cu
CIS = obturatie coronara tip sandwich(2 variante)a.inchis(suprafata
exterioara);b.deschis 4.Sigilare santuri si fosete precum si realizarea de restaurari
preventive cu rasina; 5.Fixare adeziva a protezelor unidentare estetice ;
6.Refacerea sau separarea directa in cabinet a componentei estetice ale protezelor
conjuncte;7.Realizarea directa in cabinet a unor protezari estetice
(fizionomice)provizorii;8.reconstituirea bonturilor dentare,in vederea acoperirii
lor cu coroane de invelis;9.imobilizarea dintilor provizorie/prelungita
120.Indicatii specifice de utilizare pentru materialele compozite fluide:
A.obturarea cavitatilor cu preparatii modificate special pentru leziuni proximale
tip caseta ,tip crevasa,tip sant sau jgheab,tip tunel sau galerie.B.restaurarea
leziunilor cervicale (de colet)mai ales de etiologie ,necarioasa prin mecanisme de
uzura (eroziune/abraziune/abfractie),C.In tehnici de obturatie stratificata ,aplicate
ca prim strat (cel mai profund),pe post de obturatie de baza (sau chiar
liner),pentru adaptarea optima la interfata adeziva cu structura dentara si pentru
atenuarea (compensarea)tensiunilor interne (contractie de priza,sarcini ocluzale)D.obturatii de baza sau chiar lineri in cavitatile de clasa a II-a si clasa aIV-a de
dimensiuni reduse;-obturatie de baza incavitatile greu accesibile de clasa aIIaunde ,gratie fluiditatii crescute ,patrund cu usurinta in toate unghiurile

121. Prezentati clasificarea cimenturilor cu ionomeri de sticla dupa


indicatiile de utilizare:
-chituri adezive (luting cement) pentru restaurari protetice;
-cimenturi pentru restaurari coronare directe;
-cimenturi pentru obturatii de baza (lining cement) ;
-CIS tip I:pentru cimentarea lucrarilor protetice conjunctesi/sau fixare adeziva a
restaurarilor coronare;
-CIS tip II:pentru restaurari coronare directe(2 variante)1.pentru restaurari
coronare estetice/partial estetice;2.pentru restaurari coronare neestetice(inclusiv
refacere de bonturi coronare)
-CIS tip III:pentru liner/baza,reconstructii coronare interne,refaceri de
bonturi(substituirea dentinei absente)
122. Prezentati clasificarea cimenturilor cu ionomeri de sticla dupa structura
chimica:
Generatia I: sticla ternara ; aluminiusilicat de calciu.ASPA (aluminiupolialkenoic
acid) ; lichidul acid poliacrilic cu grad de volatilizare crescut ; ASPA abandonat ;
Generatia II (actuala): sticle complexe pe baza de oxizi de siliciu.
Dimensiunea particulelor pentru restaurari coronare :50m si pentru cimentari
20m
CIS:conventionale;anhidre;modificate cu rasini polimerizabile;modificate prin
adaos de pulberi metalice(A.dozate/amestecate extemporaneu;B.preparate
industrial-prin sinterizare/Cermet.)
123. Prezentati clasificarea cimenturilor cu ionomeri de sticla dupa
mecanismul de initiere si realizare a prizei:
CIS: A.autopolimerizabile(initiere chimica)=reactie unica de priza
B.fotopolimerizabile(fotoinitiere)=reactie dubla de priza
C.tripolimerizabile(fotoinitiere)=reactie tripla de priza
124. Prezentati clasificarea cimenturilor cu ionomeri de sticla dupa modul de
prezentare:
Forma de prezentare :
a)pulbere-lichid- dozare extemporanee (vezi cimenturi silicat) ;
b)predozat (capsulat) ;
c)sistem anhidru: pulberea contine poliacidul ce este liofilizat si inglobat in
pulbere ce reactioneaza cu apa distilata, acidul tartric.
CIS:A.sistem biocomponent conventional:lichid-=acid poliacrilic/sau complex de
acizi policarboxilici-fara predozare/predozat capsulat
B.sistem biocomponent anhidru:lichid =apa distilata sau solutie apoasa
diluata de acid tartric
C.sistem monocomponent
125. Prezentati cimenturilor cu ionomeri de sticla conventionale:

Denumiri comerciale:
FUJI IONOMER (clasa I, II, III)
GLASIONOMER CEMENT FUJI DUET-pentru cimentarea coroanelor,
puntilor
b) capsulat: KETAC FIL (Espe)
FUJI-CAP2-GC;
c) SISTEM ANHIDRU: AQUACEM
CHELON
Compozitia chimica:
Generatia I: sticla ternara ; aluminiusilicat de calciu.ASPA (aluminiupolialkenoic
acid) ; lichidul acid poliacrilic cu grad de volatilizare crescut ; ASPA
abandonat ;Generatia II (actuala): sticle complexe pe baza de oxizi de
siliciu.Dimensiunea particulelor pentru restaurari coronare :50m si pentru
cimentari 20m
Reactia de priza:
Este o reactie acid-baza.
Etape:
1).dizolvarea-ionizarea poliacidului;
2).dezintegrarea retelei de sticla (P) cu eliberarea de: aluminiu, calciu,
sodiu.rezultand acid ortosilicic. Ionii in mediul acid formeaza complecsi (AlF3,
CaF).
3).Precipitarea polisarurilor (Ca, Al) si reticularea catenelor poliacidului, se
elimina hidrogenul din acidul ortosilicic rezultand un silicagel ce inglobeaza
particule de sticla nereactionate.
4).Hidratarea polisarurilor rezultand o matrice de hidrogel.
Dupa priza rezulta o matrice de polimer ionic ce leaga particulele de sticla
inconjurate in gelul de silice.
Este o reactie acid-baza intre poliacid (donator de protoni) si pulbere (acceptor de
protoni).
Factorii ce influenteaza priza :
-Raportul Al2O3/SiO2) ;
-Dimensiunea particulelor(mai mici determina timpul de priza mai mic) ;
-Adausul de acid tartric determina scaderea timpului de priza nu si timpul de
manipulare ;
-Raportul sticla /acid polialkenoic. Sticla crescuta, apa scazuta se scurteaza priza.
-Temperatura mediului ambiant : daca este crescuta determina scurtarea timpului
de lucru.
126. Prezentati cimenturilor cu ionomeri de sticla fotopolimerizale:
Sunt materiale hibride care polimerizeaza si se intaresc chimic prin actiunea
dubla (initiere chimica si fotopolimerizare) Initial au fost elaborate ca lineri apoi

ca obturatii de baza, cimentari, reconstituiri de bonturi, restaurari coronare


.Obturatii de baza : mai indicate decat RDC.
Forme de prezentare :
Sistem:
monocomponent: pasta;
bicomponent:
pulbere-lichid;
capsulat.
Proprietati:
-Stabilitatea dimensionala :contractie 60%/1 minut asemanator R.D.C.cu
fenomenul de separatie marginala in special cand sunt aplicate cu R.D.C.-uri ;
-Ph acid : 3,5 ;
-Absorb apa in cantitati crescute :10-250 mg/mm3 la 7 zile datorita prezentei
rasinii in compozitie (HEMA) cu influentarea prprietatilor mecanice in timp ;
-Prelucrare in mediu usor umed fara o uscare absoluta ;
-Adeziune chimica superioara C.I.S.;
-In restaurari directe foarte compatibile cu R.D.C. datorita componentei
organice ;
-Contin fluor ; rata de eliberare ~C.I.S ;
-Biologic : necesita in cavitati profunde protectie pulpara (lineri+obturatie de
baza) ;
Indicatii :
-Lineri (pulpoprotectori + creste adeziunea la nivel parapulpar)+efect
carioprofilactic (in prezenta F) ;
-Obturatii de baza (cavitati medii) ;
-Cimentari ;
-Obturatii coronare.
C.I.S. +C.I.M.R.-pentru cervical +radicular.
127. Prezentati cimenturilor cu ionomeri de sticla modificate cu particule
metalice
Forma de prezentare :
a) sistem capsulat :
KETAC SILVER (ESPE);
ARGION MOLAR (VOCO);
JUMBO MIX;
b) sistem bicomponent: CHELON SILVER (ESPE);
MIRACLE MIX (GC Co);
ARGION (VOCO);
ARGION MOLAR (VOCO);
Cimenturi moderne cu componenta solida formata din particule de sticla
percolate cu ioni metalici. (Argint).
Compozitia chimica :Pulberea :Sinterizarea pulberii de sticla si metal.Are loc o
unire chimica a particulelor de sticla pe metal ;Apoi sunt macinate sub forma de
pulbere.Metale :aur, argint, paladiu.
Proprietati:
-Prelucrate superior C.I.S. conventionale, se obtin suprefete cu luciu metalic ;

-Proprietati mecanice inferioare amalgamelor si compozitelor ;


Mecanic : rezistenta la abraziune, rupere, duritatea sunt superioare cimenturilor
clasice ;
-Proprietati cromatice: s-a adaugat oxid de titaniu (alb-argintiu), asemanator
smaltului;
-Porozitate scazuta datorita densitatii mai mari;
-Prelucrare superioara C.I.S. conventional.
Indicatii:
-Obturatii coronare ale dintilor temporari;
-Obturatii coronare ale dintilor permanenti (PM, M) nu sunt superioare
amalgamelor din punct de vedere mecanic;
-Reconstituiri de bonturi ;
-Sigilari largite.
128. Proprietati generale ale cimenturilor cu ionomeri de sticla
Proprietatile C.I.S.
1) vascozitate :ASPA se livrau cu o vascozitate neconvenabila. Generatia actuala
au o vascozitate buna si permit obtinerea unei grosimi micronice a filmului de
ciment.
2) timpul de priza 4-8 minute (priza initiala) ; priza finala la 24 ore.
3) rezistenta la compresiune este superioara cimenturilor fosfat ;
4)modulul de elasticitate este inferior cimentului fosfat ;
5)duritatea este inferioara cimentului fosfat.
Atat rezistenta la compresiune cat si modulul de elasticitate au valori maxime la
24 ore.
6) rugozitatea : dupa priza sunt rugoase datorita sticlelor din compozitie, se
recomanda prelucrarea riguroasa.
7) porozitate 10-14. Se vor proteja cu lacuri protectoare pentru obliterarea
microfisurilor si microporilor.
8) proprietati optice : transluciditatea este inferioara rasinilor compozite, sunt
opace fata de acestea.Se altereaza in timp.Grosimea minima 1 mm pentru a nu
transpare obturatia de baza.
9) stabilitatea coloristica este superioara cimenturilor silicat si rasinilor
compozite datorita gradului de impachetare a particulelor intre care se realizeaza
o adeziune crescuta.
10) solubilitatea in apa crescuta : absorb apa ; 0,3-3,2% la 7 minute ; la1 ora este
de1,2%.
11) stabilitatea dimensionala : se contracta 4,4% si in absenta umiditatii se
accentueaza acest lucru.
12) adeziunea chimica
Primele care dezvolta adeziune amelo-dentinara (valori mari la nivelul smatului).
Adera in mediu umed. Legatura se realizeaza prin gruparea carboxil din poliacid
cu gruparea oxidril din componenta minerala a tesuturilor dure realizandu-se
legaturi de hidrogen.

Nu necesita gravaj, dar necesita curatarea tesuturilor dure si metalice. Se


recomanda folosirea agentilor de curatare (nu demineralizanti pentru ca nu
maresc valoarea adeziunii)
13) proprietati cariostatice :donatoare de fluor, impregneaza smaltul,dentina pe o
adancime de 3.
129. Indicatii specifice de utilizare pentru cimenturile ionomer de sticla
Indicatiile cimenturilor ionomere(C.I.S)
-Cimentarea coroanelor, puntilor ;
-Obturatii de baza;
-Obturatii de baza pentru rasinile compozite tehnica sandwich ;
-Obturatii coronare clasa V ;
-Obturarea dintilor temporari ;
-Obturatii apicale retrograde ;
-Tehnici adezive cu conditionarea adezivului.
-Restaurare prin tehnici minim invazive a preparatiei ocluzale
-Restaurare coronara tranzitorie
-Restaurare coronara stratificata
-Refacere bonturi coronare
-Sigilare santuri si fosete coronare
-Ciment de sigilare endodontic
-Repararea perforatiilor

Tehnici directe de restaurare coronara cu materiale


estetice aderente.
130.Tehnica inserarii si polimerizarea in straturi la cavitatile de cls.I ocluzale
restaurate cu materiale compozite:
Primul strat pe peretele vestibular si se intinde spre podeaua cavitatii oblic ,se
fotipolimerizeaza dinspre vestibular si apoi ocluzal;al doilea strat se aplica oral
,oblic si se polimerizeaza dinspre oral si apoi ocluzal ;al treilea strat final se
polimerizeza ocluzal.
131 Tehnica inserarii si polimerizarea in straturi la cavitatile de cls.II ocluzoproximale restaurate cu materiale compozite:
Primul strat la nivelul pragului gingival,se fotopolimerizeaza dinspre lingual,apoi
vestibular,apoi ocluzal.;al doilea strat oblic oral fara sa ajunga la peretele
vestibular!!!,se fotopolimerizeaza dinspre oral spre ocluzal,stratul vestibular oblic
se fotopolimerizeaza din vestibular,apoi ocluzal

132.Reguli generale de realizare a preparatiei dintelui pentru restaurari


directe cu materiale compozite:
1.Indepartarea in totalitate a dentinei cat si a smaltului afectat,2.instrumentar
rotativ si/sau de mana adecvat,3.nu se va indeparta substanta dura dentara
sanatoasa.4.unghiuri interne rotunjite,5.suprafata ocluzala a cavitatii nu se va
bizota,6.zonele de smalt nesustinute de dentina se vor conserva si se vor captusii
cu CIS.
133.Tehnica realizarii unei restaurari (obturatii)preventive de tipul I cu
materiale compozite:
1.indepartarea conservatoare a tesutului alterat(freza sferica),2.palpare pentru
apreciza intinderea procesului carios(atunci cand procesul carios nu a interesat
tesutul
dentinar,cavitatea
nu
va
fi
extinsa
pana
acolo),3.izolare,4.demineralizare,5.spalare uscare,6.aplicare sigilant.
134. Tehnica realizarii unei restaurari (obturatii)preventive de tipul II cu
materiale compozite:
Cand leziunea carioasa a progresat in dentina :1.indepartarea dentinei
alterate,2.izolare ,3.obturatie de baza: hidroxid de Ca/CIS,4.demineraliare
smat,5.spalare /uscare,6.aplicare agenti de legatura(nu se aplica cand baza este
CIS),7.aplicarea rasinii compozite
135. . Tehnica realizarii unei restaurari (obturatii)preventive de tipul III cu
materiale compozite:
136. Caracteristici ale restaurarilor adezive pentru procesele carioase cu
localizare ocluzala si tipuri de preparatii ce pot fi realizate
137. Caracteristici ale restaurarilor adezive pentru procesele carioase cu
localizare proximala la dintii laterali si tipuri de preparatii ce pot fi realizate
138. Caracteristici ale restaurarilor adezive pentru procesele carioase cu
localizare proximala la dintii frontali (fara distrugerea unghiului incizal) si
tipuri de preparatii ce pot fi realizate
139. Caracteristici ale restaurarilor adezive pentru procesele carioase cu
localizare proximala la dintii frontali(cu distructia unghiului incizal) si tipuri
de preparatii cepot fi realizate
140. Caracteristici ale restaurarilor adezive pentru procesele carioase cu
localizare cervicala si tipuri de preparatii cepot fi realizate

Tratamentul plagii dentinare si protectia dentinopulpara.


141.Caracteristicile dentinei (structura si repartitie topografica a
componentelor,proprietati fizice si chimice) si semnifica tia lor in
tratamentul plagii dentinare:
Caracteristicile dentinei: esut mineralizat cu structur heterogen, alctuit din trei
faze, cu repartizare inegal (volumetric i cantitativ):
-faz anorganic (hidroxiapatit): 50% din volum - 67% din mas;
-faz organic (fibre de colagen, proteine necolagenice, glicozaminoglicani):
30% din volum - 20% din mas;ap: 20% din volum - 13% din mas.
Structura i repartiia topografic a componentelor dentinei:
Componentele structurale ale dentinei (substana anorganic, substana organic
i apa) sunt repartizate neomogen, inegal din punct de vedere volumetric i
cantitativ, n diferitele zone topografice ale dentinei:
- componenta anorganic (predomin n dentina pericanalicular): dispus uniform,
att n stratul superficial, ct i n cel profund;
- componenta organic (fibre de colagen) i apa (predomin n dentina
intercanalicular i n canaliculii dentinari): dispuse neuniform n stratul
superficial i n cel profund): colagen mai mult n stratul superficial - ap mai
mult n stratul profund (circumpulpar).
-lumenul canaliculelor dentinare crete odat cu profunzimea, avnd un diametru
mai mare n zona circumpulpar, fa de cel de la nivelul jonciunii amelodentinare;
-numrul de canalicule dentinare pe unitatea de suprafa este mai mare, odat cu
apropierea de camera pulpar.
Proprietile fizice ale dentinei:
Rezistena mecanic (la compresiune, ncovoiere, forfecare) - depinde de
grosimea stratului dentinar restant i de gradul de diversificare a orientrii
spaiale a fibrelor de colagen intercanaliculare;
-poate fi ameliorat prin creterea structurii de rezisten dentinare (stimularea
depunerii de dentin secundar);
-poate fi ameliorat prin hibridizarea plgii dentinare (rina adeziv contribuie la
preluarea tensiunilor, mpreun cu colagenul impregnat);
Duritatea - scade pe msura apropierii de pulp (vezi structura topografic);
Elasticitatea - neuniform (modul de elasticitate diferit ntre dentina peri- i
cea intercanalicular), dar semnificativ superioar smalului;.
- Permeabilitatea - are loc prin suprafaa dentinar expus accesibil i depinde de
densitatea i de diametrul canaliculelor dentinare disponibile (ambii parametri
variaz n raport cu profunzimea cavitii = apropierea de camera pulpar):se
poate produce prin difuziune (gradient de concentraie fa presiune constant);se
poate produce prin filtrare (gradient de presiune la concentraie constant).
Proprietile chimice ale dentinei:

capacitatea - tampon pentru aciditate (aparut ca urmare a procesului carios);protecia antitoxic pentru pulp;- sunt corelate cu structura chimic, dar i cu
grosimea dentinei: eficiena lor este de 90 - 100% pentru un strat restant > 2 mm
i se reduce la 75% pentru un strat restant = 0,5 mm.

142. Particularitile plgii dentinare:


- lipsa snqerrii - avantaj: vizibilitate i comoditate n lucru;
- dezavantaj: lipsa mecanismelor de aprare sanguin;
- expunerea direct )a factorii mediului bucal:
-diferene de temperatur, de pH, de concentraie i presiune osmotic;
-microorganisme i toxine;
-enzime i produi metabolici;
> aceti factori devin odontopatogeni n lipsa proteciei dentino - pulpare adecvate;
contaminarea cu germeni (infectarea):
-prin contact direct cu mediul bucal (septic);
-prin persistena "germenilor pionieri" n canaliculele dentinare dup EDA
(chiar cu izolarea optim a cmpului operator: dig);
prezenta limfei dentinare (din canaliculele dentinare, unde se afl alturi de
prelungirile celulare odontoblastice i fibrilare nervoase): lichid limpede, care
conine ap, sruri minerale, enzime, aminoacizi i reprezint mediul care
regleaz echilibrul trofic al dentinei. Prin secionarea canaliculelor dentinare,
odat cu instrumentarea dentinei, acest fluid se rspndete pe suprafaa plgii
dentinare i conduce la:
-mediu de cultur pentru germeni;
-umiditate permanent a suprafeei de seciune dentinare;
prezenta "smear laver" ului (detritusul dentinar remanent = DDR).
143. Semnificatia functionala in tratamentul plagii dentinare si protectia
dentino-pulpara.
In tratamentul cariei simple, plaga dentinar este rezultatul etapei chirurgicale,
care urmrete ndeprtarea esuturilor dure dentare alterate ireversibil i
realizarea unei preparaii apte s primeasc o restaurare morfo-funcional
stabil, fiabil i durabil. n numeroase cazuri, tratarea unei carii simple
superficiale poate determina realizarea unei caviti care nu implic dect
smalul, fr interesarea dentinei. De cele mai multe ori ns, partea profund de
la baza pereilor laterali, precum i peretele pulpar i/sau cel (cei) parapulpar(i) se
afl la nivel dentinar, cu expunerea direct a dentinei- n aceste cazuri, se poate
vorbi despre existena unei plgi dentinare, rezultate n urma aciunii
instrumentarului folosit pentru prepararea unei astfel de caviti.

In raport cu profunzimea preparaie rezultate dup instrumentare, plaga dentinar


prezint cteva aspecte particulare, care in de caracteristicile structurale i
topografice ale dentinei, precum i de proprietile sale fizice i chimice.
144. Microinfiltratia marginala : semnificatia functionala si abordarea
terapeutica.
Microinfiltraia marginal - se produce prin:
-microspaii ntre pereii cavitii i materialul de restaurare (aceste spaii exist
ntotdeauna, n lipsa adaptrii perfecte i a adeziunii);
-permeabilitatea stratului protector;
-porozitile i interstiiile DDR.
Combaterea microinfiltraiei marginale - depinde de abordarea terapeutic:
-tratamentul clasic (convenional): nu influeneaz (nu modific / nu ndeprteaz)
DDR;
-tratamentul modern (actual): modific / ndeprteaz DDR hibridizarea
plgii dentinare = cuplare adeziv de interfa la nivelul suprafeei dentinare i
nchiderea sa etan, inclusiv sigilarea canaliculelor dentinare- realizarea
adeziunii dentinare
Lund in considerare aspectele legate de caracteristicile plgii dentinare, motivele
utilizrii unor mijloace de izolare i de protecie a acesteia sunt acelea de a
menaja pulpa dentar integr i, eventual, de a facilita refacerea pulpei afectate
reversibil
145. Prezentati obiectivele tratamentului plagii dentinare (ale protectiei
dentino-pulpare)
Protecia pasiv (inert):
-izolarea cmpului operator, corelat cu toaleta cavitii (ndeprtarea resturilor
de dentina i smal, a urmelor de saliv, snge, secreii, rmase n cavitate din
timpul preparrii;
-protecia fa de agenii fizici (mecanici, termici, electrici) i chimici;
-obliterarea (nchiderea etan) a orificiilor canaliculelor dentinare, pentru a
preveni difuziunea (penetrarea) n direcie pulpar a stimulilor nocivi;
-restabilirea formei interne optime a preparaiei (corectarea unor imperfeciuni
ale peretelui pulpar / parapuipar);
-etanarea parietal / marginal, n scopul evitrii apariiei microinfiltraiei;
Protecia activ (biologic):
-terapie cu efect antimicrobian (bacteriostatic sau bactericid);
-stimularea mecanismelor defensive i reparatoare locale pulpo-dentinare
(cicatrizare, remineralizare a dentinei restante afectate" reversibil,
neodentinogenez).
Aceste obiective se realizeaz cu ajutorul unor materiale care, pentru a permite
obinerea rezultatului scontat, trebuie s ntruneasc o serie de caliti.

146. Care sunt calitatile unui material optim de protectie dentino-pulpara ?


Calitile necesare unui material optim de protecie dentino-pulpar:
-neiritant pentru structurile pulpo-dentinare, prin compoziie i proprieti fizice,
chimice, biologice:
-pansament adecvat pentru prelungirile celulare fibrilare secionate din interiorul
canaliculelor dentinare;
-izolare i rezisten mecanic (presiune ocluzal/masticatorie);
-izolare termic (rece / cald) - inclusiv fr reacie exoterm proprie de priz;
-izolare electric (diferene de potenial);
-izolare chimic;
-compatibilitate chimic cu materialul de restaurare coronar;
-radioopacitate;
-nchiderea etan (blocarea) germenilor existeni n canaliculele dentinare;
-remineralizarea dentinei afectate" (vindecarea leziunilor reversibile cicatrizare);
-stimularea formrii dentinei sderoase (rezisten crescut t permeabilitate
sczut);
-stimularea depunerii dentinei secundare de reparaie (neodentinogenez);
-rezoluia inflamaiei pulpare asimptomatice produs prin evoluia cariei simple;
-insolubil i inalterabil n condiiile mediului bucal;
-absena colorrii (impregnrii) structurilor dure dentare (evitarea discromiilor);
manipulare clinic uoar (manevre simple, comode, rapide).
147. Prezentati conceptia clasica (bazata pe materiale
conventionale ) in tratamentul plagii dentinare.

si tehnici

Concepia clasic (materiale i tehnici convenionale)


Aceasta consider c plaga dentinar necesit o abordare terapeutic diferit, n
funcie de profunzimea cavitii i de aspectul dentinei din zona cea mai
apropiat de camera pulpar (peretele pulpar i/sau parapulpar).
Cel mai important motiv pentru care este necesar utilizarea unui material de
izolare i protecie pulpar este acela de a preveni aciunea unor factori iritativi
nocivi asupra pulpei dentare, factori ce provin din componentele diferitelor
materiale restauratoare, de la diferenele de temperatur ori de potenial electric
transmise prin intermediul materialului de obturaie coronar pn la dentin i
pulp, sau de la penetrarea microorganismelor ori a produilor lor patogeni prin
spaiile existente la interfaa preparaie/restaurare (microinfiltraie marginal).
Aceast concepie ia n considerare doar primele 4 caracteristici ale plgii
dentinare (expuse anterior), fr a ine cont de prezena i rolul DDR, mai ales n
ceea ce privete posibilitatea obinerii nchiderii etane parietale / marginale, n
scopul evitrii apariiei microinfiltraiei.
Din punct de vedere al adncimii (profunzimii), cavitile se pot clasifica n:
-superficiale;
-medii;

-profunde.
Dentina restant de la nivelul plgii dentinare poate f i :
-de aspect si duritate normal (aparent sntoas clinic)
Dei apare de aspect normal, ea este alctuit din zone alternante de:
-dentin normal, n care canaliculele dentinare nu prezint n interiorul lor
microorganisme;
-dentin parial demineralizat, n care pot fi gsite microorganism pionere;
-dentin transparent, translucid sau scleroas, cu degenerescent calcar
(tradus prin obliterarea canaliculelor dentinare prin hipercalcificare) i de aceea
relativ impermeabila pentru microorganisme;
-dentin opac, cu canalicule cu aspect devital, de "traiecte moarte".
Daca dentina restant n timpul instrumentrii are sub 2 mm grosime, cldura
produs prin manoperele terapeutice (mai ales incorecte) poate determina leziuni
pulpare reversibile / ireversibile (uneori pn la necroz pulpar).
Prelungirile odontoblastice din interiorul canaliculelor dentinare secionate odat
cu dentina, n condiiile n care nu au fost expuse anterior nici unui factor iritativ
(carie cronic cu evoluie lent, uzur prin abraziune / atriie, etc.) i deci nu au
avut posibilitatea de a se adapta n timp, vor suferi un proces de degenerescent i
necroz, care uneori poate atinge chiar celula odontoblastic primar de
provenien i, drept consecin, canaliculele dentinare implicate vor deveni
goale ("traiecte moarte").
Clinic, se poate delimita destui de uor dentina alterat de cea normal, prin
aspectul i consistena diferite.
n cariile acute cu evoluie rapid (umede), aceste alternane sunt greu de
difereniat.
-dentina dur, pigmentat
Prezint aceleai zone ca i dentina de aspect normal. Aspectul de pigmentare
maxim a plgii dentinare este specific cariei cu evoluie lent (staionare) i este
caracterizat prin scleroza canaliculelor dentinare, cu formare de dentin
transparent. Aceast dentin este mai calcificat i mai eficient mpotriva
invaziei microbiene fa de cea cu aspect normal, de aceea este bine s fie
pstrat.
dentina dur, cu zone mici de dentina alterat ireversibil
Aceasta prezint alternana celor 4 zone (descrise mai sus) i o suprafa de cei
mult 1 mm2 n care dentina este distrus ireversibil, canaliculele dentinare sunt
dilatate, cu microorganisme, enzime i toxine n interiorul lor, cu demineralizarea
intens a dentinei intercanaliculare.
n aceast situaie clinic, dac se presupune c ndeprtarea acestei zone
punctiforme ar putea duce la deschiderea accidental a camerei pulpare i la
transformarea unui tratament de carie simpl ntr-unui de carie complicat (cu
anse mai reduse de reuit pentru meninerea vitalitii pulpare), se poate

proceda la un coafaj indirect, dac exist condiiile locale i generale care permit
acest lucru.
In practica curent, n tratamentul plgii dentinare apar mai multe noiuni:
-baz propriu-zis (obturaie de baz);
-liner (cptuire);
-lac dentar (varnish);
-baz intermediar;
-coafaj indirect.
148. Definiti si prezentati baza propriu zisa ( obturatia de baza )
Termenul de obturatie de baz se refer la aplicarea pe suprafaa dentinei expuse
a unor materiale cunoscute sub denumirea de cimenturi dentare sau baze propriuzise, ce au o rezisten mecanic superioar, asemntoare cu cea a dentinei; baza
are rolul:
-de a conferi o protecie fizic (mai ales mecanic i termic) i chimic pentru
complexul pulpo-dentinar;
-de a constitui un suport mecanic pentru restaurarea de durat, distribuind stressul local exercitat asupra sa spre dentina subiacent;
-de a fi un substituent al dentinei distruse prin evoluia procesului carios sau
ndeprtate prin instrumentare.
Aceste obiective presupun o grosime minim de 1-1,5 mm a stratului din
materialul de obturaie de baz, care trebuie s prezinte rezisten mare la
compresiune, modul de elasticitate ridicat (deci elasticitate redus = rigiditate),
precum i conductibilitate i difuzibilitate termic similare cu cele proprii ale
esuturilor dure dentare. Bazele propriu-zise sunt folosite n caviti de adncime
medie, n care exist dentin normal colorat sau pigmentat.
Materialele indicate pentru obturaii de baz sunt:
-ciment oxifosfat de zinc (FOZ);
-cimenturi policarboxilice (PCZ);
-cimenturi zinc oxid - eugenol (ZOE) modificate (de preferat fa de preparatul
ZOE convenional clasic);
-cimenturi cu ionomeri de sticl (CIS)
149. Definiti si prezentati liner-ii si varnish-urile ( lacurile dentare )
Termenul de liner (cptuire) este utilizat pentru suspensii, paste, cimenturi
bicomponente (volatile sau cu un mecanism de reacie de priz) pe baz de
Ca(OH)2, ZOE i (mai nou) CIS convenionale (cu priz chimic), dar mai cu
seam CIS modificate prin adaos de rini fotopolimerizabile. Toate acestea pot fi
aplicate pe suprafaa plgii dentinare, strict pe dentin, ntr-un strat fin, formnd o
pelicul subire de pn la 0,5 mm. Aceti lineri se folosesc inclusiv n coafajul
indirect i permit realizarea unei bariere protectoare fa de factorii chimici
nocivi, dar i un grad acceptabil de protecie termic. Deoarece aceste preparate,
cu excepia CIS, nu au duritate i rezisten mecanic suficient i nici grosimea

convenabil pentru a conferi o protecie fizic eficient, se recomand acoperirea


lor, n cavitile medii (mai ales cele care suport presiuni ocluzale directe), cu un
ciment dentar (baz propriu-zis)
Lacurile dentare (varnish-urile) sunt substane inerte, neutre chimic, care se
aplic pe pereii preparaiei pentru a creea o barier fa de aciunea iritant a
unor materiale de restaurare i a penetrrii fluidului bucal la interfaa
preparaie/restaurare. Ele pot preveni modificarea culorii dintelui (n cazul
obturaiilor de amalgam), permit un grad de izolare a canaliculelor dentinare
secionate, putnd preveni i/sau limita hipersensibilitatea dentinar
postoperatorie.
Lacurile dentare sunt soluii de rini naturale (copai, colofoniu) sau sintetice
(acetat de celuloz, polistiren) solubilizate n solveni organici (alcool, aceton,
eter, cloroform, etc.). Evaporarea solventului formeaz o pelicul cu rol izolator,
fr aciune protectoare mecanic, termic sau stimulatoare biologic. Anumite
lacuri pot conine i substane cu rol terapeutic: eugenol, timol, fluor. n general,
lacurile dentare nu sunt indicate n restaurrile cu materiale adezive pe baz de
rini, care, prin prezena monomerilor, conduc la dizolvarea rinii lacului
dentar; n plus, unele componente (vezi mai sus) pot influena negativ reacia de
priz (bazat pe polimerizare) a acestui tip de materiale..
150. Definiti si prezentati coafajul indirect ( inclusive bazele intermediare )

Coafaiul indirect este o metod de tratament mult mai complex, care presupune
mai multe obiective:
-dezinfecia plgii dentinare;
-obliterarea canaliculelor dentinare secionate;
-protecia pulpei dentare fa de agenii iritani (fizici, chimici);
-stimularea neodentinogenezei (se obine prin preparate cu Ca(OH)2 sau ZOE).
Se urmrete prin aceast metod terapeutic distrugerea germenilor prezeni n
canaliculele dentinare, precum i reducerea permeabilitii dentinare prin
formarea de dentin transparent i reducerea microinfiltraiilor marginale ce pot
genera inflamaia pulpar.
Rolul bazelor intermediare utilizate n coafajul indirect este de:
-acoperirea i protejarea preparatului de coafaj (vezi mai sus);
-izolant mpotriva agenilor chimici;
-agent terapeutic pulpar.
Datorit rezistenei lor mecanice reduse i a slabei lor protecii antitermice,
precum i incompatibilitii unora dintre ele (ZOE) cu materialele de restaurare
aderente pe baz de rini, n tehnicile clasice (convenionale) aceste preparate
trebuie acoperite cu un alt material care s asigure convenabil aceste cerine.
Cerinele n cauz vor fi obinute cu bazele propriu-zise: ciment FOZ sau PCZ

pentru ZOE, respectiv CIS pentru Ca(OH) 2. De aceea, preparatele utilizate pentru
acoperirea preparatelor de coafaj poart denumirea de baze intermediare.
Materialele folosite ca baze intermediare pot fi:
-ZOE convenional clasic (tradiional);
-cimenturi cu Ca(OH)2 (cu priz auto- sau fotopofimerizabil);
-CIS tip HI.
La acestea se adaug, la ora actual, sistemele de adezivi dentinari.

151. Prezentati conceptia moderna ( bazata pe materiale si tehnici actuale ) in


tratamentul plagii dentinare.

Concepia modern (materiaie i tehnici actuale)


Aceast concepie ia n considerare toate caracteristicile plgii dentinare (expuse
anterior), n special prezenta si rolul DDR, mai ales n ceea ce privete
posibilitatea obinerii nchiderii etane parietale / marginale, n scopul evitrii
apariiei microinfiltraiei. Microinfiltraia este considerat actualmente drept
factorul nociv principal responsabil pentru apariia complicaiilor pulpare, prin
penetrarea germenilor microbieni pn ia nivelul pulpei dentare; ea poate fi
evitat eficient prin nchiderea etan a interfeei preparaie / restaurare.
De aceea, tratamentul modern al plgii dentinare este bazat pe conceptul de
adeziune dentinar: modificarea sau ndeprtarea DDR hibridizarea plgii
dentinare = cuplare adeziv de interfa la nivelul suprafeei dentinare i
nchiderea sa etan, inclusiv sigilarea canaliculelor dentinare> realizarea
adeziunii dentinare.
Hibridizarea plgii dentinare realizarea adeziunii dentinare - se poate
obine prin strategii terapeutice diferite:
meninerea DDR i creterea forei de coeziune - prin infiltrarea i
impregnarea cu primer i monomer adeziv DDR modificat, care evit
dizolvarea sau desprinderea ulterioar de pe suprafaa dentinar; modaliti de
obinere:
ameliorarea rezistenei acide a DDR, prin tratare cu fosfat acid de calciu;
fixarea DDR prin impregnarea cu rin (monomeri);
fixarea DDR cu glutaraldehid, ac. tanic, clorur feric;
modificarea DDR i substituirea sa cu un precipitat cristalin acidorezistent: PDR
(Protector Dentinar Remanent = PDR), prin tratare cu acid azotic 2,5% i oxalat
feric (sau oxalat de aluminiu, sau oxalat de potasiu).
ndeprtarea terapeutic a DDR
-poate fi: parial (numai micropelicul);
-total (micropelicul i cepurile intracanaliculare);
-modalitai de obinere: gravarea acid a plgii dentinare (pentru adezivi);

-condiionarea plgii dentinare (pentru PCZ i CIS);


-prezinta avantaje si dezavantaj

152. Care sunt avantajele si dezavantajele gravarii acide a placii dentinare ?


Avantaje ale gravrii acide a plgii dentinare:
-lipsa total a nocivitii pulpare (dac se respect riguros indicaiile de utilizare:
concentraie, timp de aciune);
-nlturarea complet a DDR = eliminarea principalului rezervor potenial de
excitaii nocive pentru pulp (germeni i produse toxice microbiene);
-descoperirea i eliberarea canaliculelor dentinare (microretenii mecanice);
-eliberarea fibrelor superficiale din colagenul dentinar:
-microretenii mecanice;
-substrat pentru legturi chimice directe (covalente);
-evitarea microinfiltraiei marginale consecutive dizolvrii n timp a DDR
(permite penetrarea i colonizarea germenilor = carie secundar 62arginal i / sau
recidiv de carie).
Dezavantaje ale gravrii acide a plgii dentinare:
-creterea semnificativ a permeabilitii dentinare - variabil n raport cu
grosimea DDR ndeprtat i cu grosimea dentinei restante
153. Care sunt avantajele si dezavantajele adezivilor pentru tratamentul
plagii dentinare si protectia dentino-pulpara ?
Avantajele adezivilor n tratamentul plgii dentinare i protectia dentinopulpar:
-sigilarea suprafeei dentinare (inclusiv orificiile canaliculelor dentinare) i a
interfeei cu materialul de restaurare;
-eliminarea sau reducerea hipersensibilitii / hiperesteziei dentinare;
-biocompatibilitate pulpar corespunztoare - se explic prin:
-blocarea penetrrii germenilor i toxinelor (dac se ndeprteaz DDR);
-majoritatea componentelor cu potenial toxic ale sistemelor adezive scad
rapid sau sunt blocate n compui chimici stabili (au timp de priz scurt);
-flux centrifug i diluare prin limfa dentinar;
-detoxifiere posibil prin circulaia pulpar de ntoarcere.
Dezavantajele adezivilor n tratamentul plgii dentinare i protecia dentinopulpar:
-eecuri n timp ale sigilrii etane dehiscene i microinfiltraii la interfaa
cu dentina;
-adeziune iniial slab n imediata vecintate a canaliculelor dentinare (numr
redus i dispoziie improprie a fibrelor de colagen);

-adeziune redus n cavitile profunde, n apropierea pulpei (canalicule dentinare


mai multe, cu suprafaa orificiilor mai mare > scade suprafaa de adeziune i
rezistena la forfecare);
-adeziune iniial mai slab la plaga dentinar cu modificri carioase incipiente
(reversibile);
-scderea potenialului defensiv pulpar (imunosupresia limfocitelor T datorit
componentelor sau concentraiei unor substane din sistemele adezive);
-creterea temperaturii intrapulpare (la sistemele adezive fotopolimerizabile);
-gravarea acid sau condiionarea acid a dentinei - poate produce:
-creterea permeabilitii dentinareamplificarea difuziunii
componentelor toxice pentru pulp;
-favorizarea excitrii terminaiunilor nervoase;
-favorizarea ptrunderii microorganismelor (inclusiv "germeni pionieri") i,
mai ales, devansarea lor de ctre toxine.
154. Prezentati conduita terapeutica in tratamentul plagii dentinare in cavitati
superficiale.
Alegerea conduitei terapeutice (inclusiv selecia materialelor i/sau preparatelor
necesare) n tratamentul plgii dentinare se va face innd cont de o serie de
elemente definitorii:
-profunzimea cavitii i grosimea stratului de dentin restant;
-permeabilitatea dentinei, variabil n funcie de viteza de evoluie a procesului
carios (cu evoluie rapid = permeabilitate crescut);
-gradul de etaneizare al interfeei obturaie coronar / dinte;
-materialul pentru restaurare de durat utilizat, care poate satisface cele mai multe
cerine privind etaneizarea preparaiei, lund n considerare caracteristicile
anatomice, fiziologice i biologice ale esuturilor dure dentare, respectiv ale
organului pulpar.
caviti superficiale: n aceste caviti, pulpa dentar este acoperit de un strat
suficient de gros de dentin restant dur, cu aspect normal, care asigur protecia
necesar fa de factorii agresori, iar infiltraia microbian la nivel dentinar este
minim sau absent n acest tip de caviti, atunci cnd vom folosi ca material
restaurator amalgamul de argint, este suficient aplicarea unui lac dentar pentru a
creea o barier n calea progresiei produilor de coroziune spre esutul pulpar. n
tehnicile modeme se indic i utilizarea tehnicilor adezive (adezivi amelodentinari pentru amalgam). Dac materialul restaurator este un compozit pentru
obturaie sau o incrustaie estetic (din compozit sau din ceramic), este suficient
s se recurg la hibridizare prin tehnici adezive pentru protejarea suprafeei
dentinare denudate.

155. Prezentati conduita terapeutica in tratamentul plagii dentinare in cavitati


medii.

caviti de adncime medie: n aceste caviti, dac materialul restaurator va fi


amalgamul de argint avnd n vedere necesitatea izolrii termice a pulpei dentare,
se va utiliza o obturaie de baz cu CIS (de preferin fotopolimerizabil), care
ofer o rezisten optim la forele de condensare a amalgamului, precum i la
posibila degradare datorat factorilor din mediul bucal care penetreaz prin
microinfiltraie marginal. Alte materiale ce mai pot fi utilizate n acelai scop
sunt cimentul PCZ i cimentul FOZ, acestea oferind o bun izolare termic,
electric, precum i o rezisten mecanic adecvat ntr-un strat de 1-1,5 mm
grosime.
Pentru restaurarea direct prin obturaie cu compozit n caviti ocluzale sau
ocluzo-proximaie 1a dinii laterali, n tehnicile clasice, convenionale, materialul
ales pentru protecia plgii dentinare prin obturaie de baz este un ciment dentar
compatibil cu compozitul i rezistent la forele de masticaie aplicate pe suprafaa
obturaiei (optim: CIS modificate prin adaos de rini, fotopolimerizabile; mai
pot fi utilizate: CIS tip III autopolimerizabile, PCZ, FOZ).
Dac restaurarea cu material compozit nu este supus unor fore ocluzale, n
tehnicile clasice, convenionale, se poate utiliza pentru protecia dentino- pulpar
un liner cu Ca(OH)2r (pe o ntindere controlat, limitat, pentru a nu reduce
nejustificat suprafaa de adeziune dentinar); se mai poate recurge la aplicarea
unui liner pe baz de CIS fotopolimerizabil, pentru a favoriza adeziunea
compozitului.
In ultimii ani, marea majoritate a autorilor i a colilor de medicin dentar cu
recunoatere i consacrare pe plan mondial promoveaz i susin tehnici directe
de restaurare coronar, cu materiale compozite modeme actuale, care au
compoziie, mecanism de priz i structur perfecionate i optimizate; n aceste
tehnici, nu mai apare indicat utilizarea liner-ului sau a obturaiei de baz ca
necesitate n cavitile de adncime medie. Tratamentul plgii dentinare i
protecia dentino-pulpar sunt obinute prin intermediul realizrii corecte a
adeziunii (interfa etan, cu sigilarea canaliculelor dentinare deschise). Pentru
facilitarea adaptrii la suprafaa dentinar i prevenirea apariiei discontinuitilor
(dehiscenelor) la acest nivel, este indicat i utilizarea, n loc de liner, a unui
compozit fluid fotopolimerizabil: 'flow" (tehnica denumit CBF": "Conventional /
Condensable Bonded to Flowable"); aceasta prezint i avantajul compensrii
contraciei de polimerizare, cu reducerea tensiunilor interne care apar astfel.

156. Prezentati conduita terapeutica in tratamentul plagii dentinare in cavitati


profunde.

caviti profunde:
In cavitile profunde, n care dentina rmas pe peretele pulpar i/sau parapulpar
este de grosime foarte redus (0,5 -1 mm) i nu mai asigur o protecie
satisfctoare pulpei dentare fa de agenii agresori, dac restaurarea va fi fcut
cu amalgam, se poate realiza un coafaj indirect, folosind urmtoarele materiale:
preparat (cel mai frecvent de tip liner) cu Ca(OH)2, aplicat strict n zona cea mai
profund a cavitii (n scopul stimulrii neodentinogenezei i pentru calitile
sale sedative pulpare i antimicrobiene), ce va fi acoperit cu un ciment ZOE
modificat (de preferat fa de preparatul ZOE convenional clasic), cu ciment
PCZ sau cu CIS (utilizarea cimentului FOZ n aceste cazuri este discutabil, n
funcie de forma de prezentare a preparatului cu Ca(OH)2, pentru a nu produce
inactivarea pH-ului bazic al acestuia, datorit aciditii cimentului).
Cnd restaurarea direct (obturaie) sau indirect (incrustaie) va fi din material
adeziv de tip compozit, n cavitile profunde se poate aplica o baz intermediar
din Ca(OH)2 (de asemenea pe o ntindere controlat, strict limitat, pentru a nu
reduce nejustifcat suprafaa de adeziune dentinar), care va fi acoperit cu o baz
propriu-zis din CIS