PEDODONIE

CURS I
Ciclul de viata al dintelui- etape importante:
I.

Crestere si dezvoltare

II.

Calcifiere

III.

Eruptie

IV.

Uzura n timpul functiei

Procesele fiziologice de crestere:

proliferarea;
histodiferentierea;
morfodiferentierea;
apozitia matricei organice si mineralizarea;
eruptia.
Din punct de vedere morfologic - aspectele dintelui:
1.

Mugure

2.

Cupa

3.

Clopot

4.

Coronar

Primele semne apar din saptamna a VI-a intrauterina(i.u), preced formarea osului maxilar (sapt. VII) si continua o perioada lunga,caracteristic fiecarui
grup dentar, ncheindu-se post-natal (14-15 ani).
Indiferent de perioada cronologica de formare a unui grup dentar,fiecare trece prin aceleasi etape.
Perioada lunga de formare poate fi interceptata de diverse afectiuni generale (mama,copil) care si pot pune amprenta asupra grupului dentar care se
formeaza n perioada respectiva distrofii de structura.
Stomodeum

- epiteliul primitiv compus din:

- strat superficial cu celule turtite;
- strat intern cu celule nalte dispuse pe
membrana bazala.

Ectomezenchimul
-

format din substanta fundamentala gelatinoasa + rare celule fuziforme.

in saptamna a VI-a - ntr-o anumita regiune a epiteliului primitiv, acesta se ngroasa banda epiteliala - care se divide in 2 zone:

a)

LAMA VESTIBULAR - din care va rezulta vestibulul bucal;

b)

LAMA DENTAR - rezulta dintii + arcadele dentare.

Lama dentara - forma de potcoava

- dispusa pe locul viitoarelor arcade dentare;
1. Stadiul de MUGURE
Concomitent cu formarea lamei dentare, din portiunea ei profunda 10 proeminente rotund-ovalare = mugurii dintilor temporari.
Formarea mugurilor nu e simultana pentru toti dintii.
ncepe cu formarea mugurilor pentru incisivi - spre posterior (intre sapt. VI - sapt. VIII i.u);
mugurii dintilor permanenti - succesionali -apar mai trziu din lama dentara dintr-o prelungire linguala a acesteia si n imediata vecinatate a mugurilor dd.
temporari (ajunsi deja n stadiul de clopot).
procesul de formare a mugurilor dd. permanenti ncepe din luna a V-a si continua post-natal.
Mugurii molarilor permanenti - accesionali - se formeaza dintr-o prelungire distala a lamei dentare, ncepnd cu luna a IV-a i.u (mugurele molarului de 6 ani), luna
IV-a post-natal ( molarul de 12 ani), 4-5 ani (molarul de minte).

Lama dentara
activitatea lamei dentare se desfasoara pe o perioada lunga de timp dar n realitate ea e activa pe perioade mai scurte de timp, caracteristic pt. diferite grupe dentare;
n anumite perioade ale formarii dentare lama dentara se dezintegreaza perlele Serres, care sunt formate cel. epiteliale care pot dispare sau uneori pot lua
conotatie patologica, dnd nastere chisturilor paradentare, chisturilor de eruptie.????????
2. Stadiul de CUP
este rezultatul cresterii proliferative a mug. dentari care duce la marirea dimensiunilor si proliferarea inegala, mai avansata n portiunile profunde;
se schiteaza 2 ansamble celulare:
a)

celule epiteliale - precursoarele organului smaltului;

b)

celule ectomezenchimale - la baza cupei si imprejurul ei;

Rolul cel. ectomezenchimale:

I.
II.

Formarea papilei dentare care va da nastere la rndul ei la dentina,pulpa (la baza cupei);
Formarea sacului folicular care va da nastere si el la urmatoarele elemente: cement,os alveolar, ligg. alveolo-dentare (o zona circulara celulara
mprejurul cupei).

3. Stadiul de CLOPOT
proliferarea la nivelul cupei continua inegal, portiunea cea mai profunda nainteaza n ectomezenchim CLOPOT
la sfrsitul stadiului de cupa ncepe histodiferentierea (sapt. VIII), rezultnd cel. cu forme si functii specifice;
Apar: histodiferentierea
fragmentarea lamei dentare

 morfodiferentierea

Histodiferentierea la nivelul organului smaltului

n urma ei apare germenele dentar;
la nivelul clopotului, elementele epiteliale se dispun n 4 zone caracteristice:
a)

extern - strat de celule cubice = stratul celular adamantin extern / epiteliul extern al smaltului / epiteliul dentar extern
Rol de protectie al stratului formator al smaltului.

b)

n cavitate - strat de celule poliedrice = epiteliul adamantin intern / epiteliul intern al smaltului / epiteliul dentar intern. Celule bogate n
glicogen ameloblastele, celule nalt diferentiate ce vor forma matricea organica a smaltului.

c)

Deasupra lui b) - un strat de celule alungite, bogate n fosfataza alcalina = strat intermediar. Are rol de nutritie pt. b), n formarea smaltului.

d)

ntre a) si c) - reticulul stelat, format din celule poliedrice mari dispersate ntr-o substanta fundamentala (GAG) , cu prelungiri ce
contin mucopolizaharide(MPZ) cu rol nutritiv (pulpa smaltului).Deoarece MPZ - hidrofile, atrag n zona respectiva apa, zona se va mari iar celulele
poliedrice care se gaseau n legatura vor capata aspect stelat.

Bucla cervicala (inelul cervical) - la unirea epit. adamantin extern si intern, la baza clopotului. De la bucla, prin proliferare, se formeaza radacina dentara .

Histodiferentierea papilei dentare

ectomezenchimul diferentiaza celulele alungite orientate spre membrana bazala precursoarele odontoblastelor, celule ce vor da
nastere matricei organice a dentinei ;
ntre stratul de celule dispuse pe un singur rnd si membrana bazala exista o zona acelulara pe seama careia se vor dezvolta
ulterior odontoblastele.
Histodiferentierea sacului folicular
de jur imprejurul smaltului si papilei dentare, celulele de la nivelul ectomezenchimului se diferentiaza si se vor contura elementele
sacului folicular; se vor diferentia celulele care vor da nastere cementului - cementoblasti, osului alveolar - osteoblasti, ligamentelor
alveolo-dentare - fibroblasti.
n paralel cu procesul de histodiferentiere, apar zone cu potential proliferativ,nsa proliferarea nu mai e elementul dominant.
Fragmentarea lamei dentare
la un moment dat, tesutul mezenchimal invadeaza lama dentara, dezintegrnd-o n zona ei centrala;
la un moment dat din lama dentara initiala se vor forma - lama laterala
- lama dentara propriu-zisa ( n legatura cu dintele);
pna sa dispara complet lama, dintr-o prelungire profunda linguala apar mugurii dd. succesionali;
dintr-o prelungire distala a lamei, apar mugurii dintilor accesionali;
din lama ramn resturi epiteliale-perlele lui Serres,ulterior pot apare chisturi de eruptie.

Curs 2
Morfodiferentierea

 proces fiziologic care incepe in stadiul morfologic de clopot avansat;

procesul de dispunere spatiala a celulelor epiteliale n vederea configurarii viitoarei jonctiuni smalt-dentina;
Forma membranei bazal 20320w2224u e va imprima pozitia pe care o iau celulele germenului dentar n dezvoltare si astfel se va determina forma, dimensiunile
coroanei si nr. Cuspizilor.
proces dictat genetic prin care se determina aceste caracteristici ale viitorului dinte, orice perturbare va determina modificari ale acestora;
incepe la nivelul unor zone de crestere dictate genetic, specifice pentru fiecare dinte in parte: marginea incizala pentru incisivi, la nivelul molarilor exista 4-5 zone;
procesul continua pna la nivelul buclei cervicale. Aici morfodiferentierea va aparea n ultimul rnd ca si apozitia matricei organice.

Mecanismul de producere
Procesul proliferativ de diviziune a unui grup de celule din epiteliul dentar intern situat in partea cea mai concava a clopotului se opreste;continua pentru grupul de
celule situate de-o parte si de alta a acestei zone.
Epiteliu dentar intern este constrns la nivelul buclei cervicale si se evagineaza in interiorul organului smaltului, astfel se va realiza prima zona a viitoarei jonctiuni SD.In continuare alt grup de celule isi inceteaza diviziunea si se va evagina in interiorul organului smaltului . Se va configura toata coroana in final.
Celulele epiteliului dentar intern vor suferi modificaripreameloblaste, devin celule inalte ale caror nuclei se vor deplasa de la centrul celulei spre periferie in contact
cu membrana bazala= repolarizare.
Pe masura ce celulele epiteliului dentar intern isi inceteaza diviziunea si devin preameloblaste, celulele ectomezenchimului din papila dentara vor suferi si ele
modificari asemanatoare cu celulele epiteliului dentar intren preodontoblaste.
La nivelul acestui germene dentar apar influente inductorii reciproce: sub influenta inductorie a celulelor epiteliului dentar intern modificari ale celulelor papilei
dentare cu aparitia preodontoblastului.
Apare stadiul morfologic coronar cind predomina doua procese fiziologice:
a.

depunerera matricei organice ;

b.

mineralizarea si maturarea .

Se va depune o mica cantitate de predentina ( matricea organica a dentinei ) care marcheaza debutul stadiului coronar.
Aceasta cantitate de predentina va avea o influenta inductorie asupra celulelor smaltului - preameloblastul se va diferentia in ameloblast care dupa ce s-a depus primul
strat de dentina va depune si el prima cantitate de smalt. Odata cu debutul depunerii predentinei, membrana bazala se dezintegreaza a. da posibilitatea smaltului
format sa se intrepatrunda cu dentina. Primul strat de dentina secretat = mantaua dentinara.
Procesul continua pna cind diferentierea acestor doua categorii de celule specializate ajunge in zona cervicala .Apozitia matricei organice se va desfasura aproape
simultan dar intotdeauna, o zona de dentina va preceda cu foarte putin depunerea de smalt. Odata depuse, atit in matricea organica a smaltului cit si a dentinei , va
incepe mineralizarea.

Caracteristici ale procesului de depunere a matricei organice

1.

Se desfasoara gradat si progresiv incepind de la virful cuspizilor si marginea incizala spre colet;

2.

Sensul depunerii este diferit intre smalt si dentina. Ameloblastele depun matricea organica in sens centrifug iar ordontoblstele in sens centripet.

ODB- celule inalt specializate care isi mentin functia pe toata perioada vietii, cu conditia ca pulpa sa-si mentina vitalitatea.
Ameloblastele -dupa ce au depus ultima cantitate de matrice organica , vor disparea; forma si dimensiunile dintelui nu se mai
modifica, lasind o cuticula pe suprafata smaltului cu rol protector.
Posibilitatea de reparatie a smaltului - ionii Ca, P,F,- in saliva ;

- aport exogen de F reparatia proc. carioase incipiente;

3.

Apozitia matricei organice se desfasoara ritmic cu perioade de actrivitate mai intensa si perioade mai reduse.Aceasta alternanta se poate observa la microscop
sub forma unor linii de crestere:
a.

Liniile lui Retzius - in smalt;

b.

Liniile Edner - Owen in dentina ;

c.

Linia neonatala - delimiteaza structura dentinei formata in viata i.u. care este mai omogena fata de dentina formata postnatal. Apare la totii dintii a caror
formare se incepe in viata i.u. si se termina postnatal. Arata cit din dinte se mineralizeaza i.u. si cit postnatal.