Aparitia slavilor.

Istorie si arheologie la Dunarea de Jos in veacurile VI-VII

Florin Curta
1.Generalitati despre autor:
Florin Curta s-a nascut la Bucuresti, la 15 ianuarie 1965, provenind dintr-o familie de
intelectuali.
Pe parcursul anilor acesta a urmat scoli din Bucuresti.Liceul Ion Creanga cu profil
filologie-istorie, Facultatea de Istorie de la Alma Mater.
Dupa terminarea studiilor acesta a profesat in cadrul unei scoli primare si a unui liceu
professional CFR din Buzau. Dupa revolutie a preat istorie la Liceul German , concomitent
tinand si seminariile de istorie economica de la A.S.E.
Pe parcursul anilor acesta a fost arheolog in cadrul Institutului de Arheologie din Bucuresti ,
iar dupa 1989 a luat calea Americii, unde si-a continuat studiile. A participat la numeroase
conferinte si a reaizat mai multe lucrari stiintifice de success.
Iar acum este profesor de istorie medieval i arheologie la University of Florida, n
Gainesville, SUA.
2.Structura cartii:
Cartea este impartita in 8 capitole, fiecare avand titluri sugestive. Un lucru interesant si demn
de apreciat in structura cartii il reprezinta capitolele conclusive care apar la sfarsitul fiecarui
capitol.
Pe langa informatiile scrise cartea mai prezinta si tabele, cu diverse informatii( ex.
Cronologii) , dar si harti .
3.Ce vrea sa demonstreze autorul :
Acesta incearca sa faca o corelatie intre ceea ce a fost scris despre slavi si ceea ce se gaseste
in arealul arheologic.
Prin aceasta arata cata credibiliatea au sursele scrise si cum ar trebui din punct de vedere
arheologic sa tratam sursele.
Capitolul 1:Etnicitatea slava si etnia slava: concept si teorii

Etnicitate-Ansamblul particularitilor etnice specifice unui popor, unei culture

Etnie-Grup uman de aceeai origine, limb i tradiii culturale
Din priml capitol se discuta aceste doua problem: de etnie si de etnicitate si se pune problema
cat de mult si in ce mod se influenteaza.
Etnicitatea dupa cum arata Florin Curta este in stransa legatura cu realtiile sociopolitice.Etnicitatea fiind o forma de solidarizare sociala si culturala care are un scop final. Pe
cand etnia are la baza o iedentitate culturala specifica unui anumit grup.
Pentru a demonstra acestea el analizeala scrierile lui Iordanes, Tacitus, Pliniu si Ptolemeu, ei
fiind cei care au trasat mai multe directii in cunoasterea slavilor.
Capitolul 2:Izvoarele istoriei slavilor timpurii( 550-700)
In inceputul acestui capitol sunt mentionati Procopius si Iordanes carora autorul nu le da prea
mare credibilitatea datorita faptului ca nu sunt mentionate sursele. In plus ca si in cazul altora
apar acele light-motive care au fost preluate de la inaintasii lor. Intre Procopius si Iordanes
apar si diferente de localizare a slaviilor : Procopius aproape de frontier dunareana a
Imperiului iar Iordanes- la nord pe malul Vistulei. Un lucru la fel de cert este ca nu se poate
spune daca acestia au intrebuintat doar surse orale sau surse scrise.
In tratatul Strategikonslavii sunt prezentati ca un mare pericol,autorul acestuia fiind un
ofiter care a participat la campaniile lui mauricius.
Acesta este cel mai consistent tratat despre slavi prezentand date etnografie consistente. IN
principal se gasesc date despre slavi in jurnalelede campanie de catre oameni care au intrat
mai mult sau mai putin in contact direct cu acestia.
In surse sunt numeroase goluri in care nu se mai spune nimic despre slavi.
Duapa domnia lui Heraclius nu mai exista surse referitoare la slavi.
Capitolul 3:Slavii in izvoarele medieval timpurii
Din izvoarele scrise, florin Curta incearca sa vada daca este vorba despre o migratie sau a unei
infiltratii subtile.

In istoriografie apar slavi razboinici care se stabilesc pe teritoriu roman in timpul iernilor iar
cei care pleaca dupa raiduri duc cu ei bogatii dincolo de Dunare.
Ioan din Efes ii prezinta ca pe niste razboinici iscusiti si bogati in 584. Singura data cand
slavii apar ca doreau sa se instaleze intr-un loc este la asediu Corintului stuatie in acre si-au
luat si familiile cu ei.
O concluzie la care ajunge autorul este ca nici un raid nu a fost condus de un sef sau cel putin
acesta nu este cunoscut.Termenul sub acre apar este acela de sclavendar etnicitatea este o
inventive bizantina.La 680 cand bulagarii au trecut Dunarea au gasit acolo mai multe grupuri
si nu o masa bine agregata de slavi.
Iar in ceea ce priveste migratia acesta nu poate fii demonstrate , mai cu seama fiind demontata
aceasta premise.
Capitolul 4:Balcanii si limes-ul danubian in secolele VI-VII
Florin Curta incepe de la premise mult sustinuta ca retragerea romanilor din Balcani a avut ca
rezultata colonizarea slava. Premisa pe care o combate prin afirmatia ca peisaju balcanic se
schimba inainte ca sa apara mentionat un raid slav.
El vrea sa arate si influentele pe care le-au avut romanii asupra slavilor si schimbarile
culturale care au avut loc de ambele parti ale frontierei romane, lucru ce reiese din cercetarile
arheologice.
Apoi vorbeste de programul de constructii a lui Iustinian care a afectat reteaua de asezari
balcanice si realtiile cu barbarii.Istinian a propus un urias program defensive care i-a creat
probleme economice mai mari decat invaziile barbare, lucru care a dus la o dezintegrare a
sistemului militar din Balcani.
Apare o dezvoltare deosebita in plan urban iar cea de tip rural este aproape inexistenta,
asezarile rurale fiind foarte rare.

Capitolul 5 : Barbarii din secolul al VI-lea la frontiera Dunareana. O perspectiva arheologica

In acest capitol ne prezinta o parte a arheologiei Bazinului Carpatic si a stepelor nordpontice.Prezinta cultura materiala ca un rezultat al identitatilor sociale.

Tezaurele de argint si bronz arata ca femeile erau vehicolul identitatii sociale.Pe langa
ansamblul funerar apar depuneri somptuase.
Piesele romane erau destul de rare in lumea Barbara , lucru ce le face sa fie pretioase si
extravagante, facundu pe cel/cea care le detine sa aiba si o putere sociala mai mare.
Prezenta fibulelorslave pe teritoriul Romaniei poate fi un simbol al unui grup si a unei elite
in formare.
Deci cultura materiala a putut fii folosita la constructia etnicitatii.
Capitolul 6:Elite si identitate de grup la nordul frontierei Danubiene: evidenta arheologica
In acest capitol putem observa importanta culturii material pentru a putea identifica un anumit
grup etnic dar nu intotdeauna aceasta abordare va functiona; precum este si in cazul slavilor
unde nu putem spune ca un anumit obiect este de origine slava.
Pe langa ceramic s-au ma folosit si fibule care s-a presupus ca ar fi de origine slava plus alete
accesorii feminine(de obicei).
Acest capitol pe langa obiectele din practicile funerare are la baza si obiectele din spatiile de
locuit.oate acestea scot in evidenta faptul ca nu a fost vorba de o migratie ci de miscari
sezoniere de populatie, in grupuri mici.
A doua parte a sec VI si prima a sec VII arata ca asezarile din Romania, Basarabia si Ucraina
au trecut printr-o schimbare din punct de vedere a culturii acelor comunitati.Iar in urma
acestor shimbari incep sa se nasca stiluri autohtone si piese care capata etnicitatea
autohtonilor.
Capitolul7:Regi si Democratie: puterea in societatea slava timpurie
Procopius spunea: Neamurile acestea, sclavinii si antii, nu sunt conduse de un singur om, ci
traiesc din vechime in randuiala democratica si de accea treburile lor , atat cele prielnice cat si
cele neprielnice , sunt totdeauna dezbatute de catre obste .
Dar in Strategikon acesta democratie slava apare sub forma nimeni nu voia sa asculte de
nimeni
Capitolul 8: Concluzie: Aparitia slavilor

In acest capitol conclusive sunt reluate doua teme importante:-migratia

-devenirea slavilor
Florin curta spune ca slavii sunt o inventive a sec. VI , dar una care a presupus un efort de
imaginare a celor din jurul grupului dar implica si un process de autoidentificare.
MIGRATIA:
In primul rand ca o migratie sa aiba loc trebuie sa existe un spatiu dinspre care porneste
aceasta migratie ( o patrie mama).Dar daca in cazul slavilor ar fi fost o astfel de patrie
insemna sa fii fost si o istorie. IOrdanes este cel care a incercat sa-I plaseze pe slavi in
preistorie, echivalandu-I cu venetii. Dar nici un izvor mai vechi de domnia lui Iustinian (527565) nu-I pomeneste pe slavi, lucru care ne face sceptici la scrierile lui Iordanes.
Dovezile arheologice au desfintatmigrationismul deoarece ansamblurile timpurii Din Patria
originara ( mlastinile Pripetului) sunt mai noi decat ansamblurile din Dunarea de jos, or
normal ar fi trebuit sa fie invers.
Slavii se aflau la nord de Dunare inca dinaintea implementarii fortificatiilor lui Iustinian.
Izvoarele arheologice confirma faptul ca slavii erau grupuri izolate de populatie dispersate in
zona Balcanilor care au suferit un declin demografic in sec VII.
Cand vine vorba de etnicitatea izvoarele din sec Vi mentioneaza grupuri de sclaveni si de anti
la nordul Dunarii fara sa include si alte grupuri entice care de altfel apar in Strategikon.
In cazul tuturor grupurilor barbare etnicitatea este dependent de putere, aceasta manifestanduse prin potentialul politic si militar.
In secolele VI-VII nu putem vorbi despre o identitate slava sau anta.Acest termen fiind o
inventive a istoriografiei byzantine .Ei au folosit termenii de : sclaveni si anti doar pentru
a da o identitate grupurilor aflate dincolo de frontiera Dunarii.
Prima data cand ei isi atribuie numele de slavi apare in secolul XII fiind spusa de autorul
Cronicii Ruse. Cu aceasta incheindu-se aparitia slavilor.
CONCLUZIE: Florin Curta urmareste procesul care a dus la ceea ce noi intelegem astazi prin
termenul de slav folosind o perspectiva arheologica dar si istorieografica.

Ca si surse istoriografice a folosit : Iordanes(Getica) ,Strategikon, Jurnale de campanie folosit

de Theophylact Simocatta ( Istoriei),Procopius( Zidurile).